REFERAT

”Politica de mediu in Uniunea

Europeana”

Conf.univ.dr. Oana
Chindriș-Văsioiu

STUDENT AN II:
Voinea Dumitru Florina
Scurta prezentare a politicii de mediu a
Uniunii Europene
Legislaţia europeană este o noutate absolută
pe plan internaţional. Este pentru prima dată
când un sistem de legi a fost creat, putând fi
promulgat şi aplicat dincolo de hotarele
naţionale. Ţelul comun al protejării mediului în
Europa este slujit de numeroase legi europene
care se aplică mediului. Acestea sunt valide în
toate statele membre ale Uniunii Europene
(direct - prin Regulamente care se aplică direct -
sau indirect - prin Directive ce trebuie
transformate în legi naţionale).  Acest sistem
oferă o şansă reală de a ţine sub control
problemele europene de mediu. Obiectivele ce
pot fi mai bine atinse prin cooperare sunt
tratate la nivel european. Cele care sunt tratate
mai eficient la nivel naţional sau regional ar
trebui tratate sub principiul subvenţiilor de
stat.  Această dezvoltare se reflectă în opinia
publică. Anchetă Eurobarometer menţionată
mai sus a descoperit că două treimi din
cetăţenii Uniunii Europene consideră că
protecţia mediului este în primul rând o datorie
a Uniunii Europene, în timp ce - de exemplu -
sănătatea şi educaţia sunt considerate
responsabilităţi ale fiecărui stat membru.  UE a
reuşit în ultimul timp să joace un rol important
la nivel internaţional în ceea ce priveşte
acţiunile de decizie şi cooperare.
Prima încercare a Comunităţii Europene de a
rezolva probleme de mediu a avut loc la cea
dintâi conferinţă globală pe probleme de mediu
("Despre mediul înconjurător omului"), ţinută la
Stockholm, în 1972. Conferinţa a stimulat
activităţile naţionale în domeniul protecţiei
mediului în multe ţări europene. În acelaşi an,
statele membre ale EEC au subliniat importanţa
politicii mediului la summit-ul şefilor de state şi
guverne ţinut la Paris. Statele membre au cerut
Comisiei Europene să elaboreze un Program de
Acţiune pentru Mediu, incluzând un calendar
precis. 
Primul Program de Acţiune pentru Mediu (EAP)
elaborat de către şefii de state şi guverne din
cadrul Comunităţii pe baza acestei cereri se
constituie în chiar începutul politicii de mediu a
Comunităţii. Deşi primele măsuri s-au
concentrat mai degrabă pe repararea daunelor
deja apărute, chiar primul EAP a enunţat
principiile de prevenire. Aceste principii au fost
parţial reluate, lărgite şi completate de
următoarele trei EAP-uri (în 1977, 1983 şi
1987).
Politica Comunitară a Mediului va avea ca
ţel protecţia de nivel înalt, luând în considerare
diversitatea situaţiilor din diferite regiuni ale
Comunităţii. Se va baza pe principiul precauţiei
şi pe principiul necesităţii acţiunii preventive, a
combaterii sursei care provoacă stricăciunea
mediului şi a obligaţiei celui responsabil să
plătească. Cerinţele de protecţie a mediului
trebuie să fie integrate în definirea şi
implementarea altor politici comunitare. Odată
cu intrarea în UE a Austriei, Suediei şi Finlandei
- ţări având reputaţia de a fi sensibile la
problema mediului -, UE a fost de acord să-şi
revizuiască propriile standarde de mediu în
anumite domenii ale legislaţiei, pe o perioadă
de patru ani şi, acolo unde este necesar, să-şi
adapteze aceste standarde la cele mai stricte
ale statelor membre nou incluse. În anumite
domenii, acest termen-limită pentru revizuire a
fost prelungit. Acolo unde această revizuire a
fost efectuată, se poate spune că politica de
mediu a Europei a primit un impuls pozitiv.
Următorul pas în domeniul politicii de mediu
europene este Tratatul de la Amsterdam,
încheiat în 1997. El a intrat în vigoare la data de
1 mai 1999. Importanţa protecţiei mediului şi a
dezvoltării susţinute a fost încă o dată
subliniată, odată cu acest Tratat. Parlamentul
European are de asemenea mai multe puteri în
promovarea legislaţiei mediului. Integrarea
anumitor naţiuni central şi est-europene în
Uniune, aşteptată la începutul mileniului
următor, va fi una dintre principalele provocări
pentru politica de mediu europeană. Va fi
nevoie de un efort deosebit din partea acestor
ţări pentru a-şi creşte, înaintea integrării,
nivelul politicii de mediu până la acela al UE.
 BIBLIOGRAFIE

 “Abordari economice in protectia mediului”

– Vladimir Rojanschi, Florina Bran , Editura
ASE, Bucuresti

 Politici europene – seria micromonografii

2003 – www.ier.ro