Cunoastere și comunicare C2

Constiință – (corelatul său inconștientul), reprezintă capacitatea de a se conecta la mediul

înconjurător, de a percepe și de a achiziționa informații externe

Caracteristici ale sistemului cognitiv-comunicativ in transmiterea informației sematice

1. Prima caracteristica nu am notat-o , am intrat la curs abia de la a doua

2. Intenționalității (cea mai importanta caracteristica a mintii)

Mai avem, intentionalitatea colectiva

3. Atentia (din existenta constiinței si inteționalității) – capacitatea mintii de a decuăa un anumit

fragment și de a înlătura lucrurile care nu ne interesează

4. Memoria – fără această caract. A minții nu formezi raționamente

Este ca o baza de date care cuprinde nume, asocieri, emoții

5. Capacitatea de categorisire – formarea rețelelor de opinii

Toate informațiile extrase sunt ordonate.

Problema conștiinței

Cum apare acest fenomen constiință – prin sarcini (care de-a lungul timpului sau după multiple
repetări funcționează pe pilot automat – automatisme)

Teorii ale diferitor specialiști în definirea constiinței:

a. T. dualistă- C. Popper(dualistă interacționistă) – Specialistii prezintă constiința ca fiin

interfața dintre minte și corp, realizată prin intermediul sinapselor
b. T. paralelistă – functionează in paralel – realitatea este minte-materie
c. T. spațiului global (Bernand) – constiința văzuta ca teatru al minții – atunci când punem
reflectorul pe ceva, adică mintea se focusează pe un anume subiect.
d. T. neurobiologiste – J. Sir – prezintă constiinta ca fiind partea de nivel superior a creierului
cauzată de un efect înalt a proceselor de nivel scăzut
Alti specialist spuneau că - conștiinta este o iluzie și creierul este văzut ca fiind un organ.
Specialistul D. Bennet, afirmă că, Nu suntem conștienți, ci este o solutie mănunchi de informații
depozitate în creier. – Iluzia constiinței a unui Eu.

Astea sunt definitii ale constiintei pe care mi le-am notat schematic, nici eu nu le am inteles f
bine. Proful vorbea f repede.

Caracteristicile constiintei
1. Subiectivitatea – caracteristica prin care simtim lumea, emotiile, durerea, doar noi. Nimeni nu
poate simti ceea ce simtit noi
2. Unitătii – unificate intr-un singur camp, intr-o anumită ordine sau dezordine (haos controlat-
adica atunci cand ai totul vraiște însă stii locul fiecaruia – in toata dezordinea aia este o ordine)
3. Inteționalității – directionarea constiinței – suntem constienti de ceva, am visat un aspect
important pe care trebuie sa-l indeplinim. Ex. Esti constient ca vine licenta si ca trebuie sa te
apuci de ea 
4. Distinctia dintre centru si periferie – suntem constienti de ceva decat de altceva dar oricand, un
lucru de la periferie poate veni in centru.
5. Structura de gestalt (forma) – Teoria comparatiei – care vizeaza aspect patologice

gestaltism - Teorie a formei în psihologie și filozofie, potrivit căreia fenomenele nu

trebuie studiate izolat, ele alcătuind ansambluri structurale ce nu trebuie disociate
6. Familiaritatii – capacitatea de diseminare, asimilare si categorizare (grade de familiaritate)
Ex. A fost ca exista anumite boli, unde pacientul nu si poate recunoaste propriile rude,nu stie
cine sunt –Capgras syndrome – nu sunt sigura ca aceasta e denumirea exacta
7. Starea sufletească – e ca azi te trezesti cu fata la cearceaf si maine nu.
8. Conditii de incadrare spatial-temporar
9. Accesabilității = accesarea informatiilor rapid

Inconștientul cognitiv si relatia sa cu constiința –

Inconstientul este un processor de informatii dar pe care noi nu il constientizăm

Fenomene cognitive

1. Perceptia implicită – perceptie subliminală (conștientizarea stimulului) reprezinta activarea unei

categorii superioare, insa NU este vorba despre percepția subliminală, pe care o știm din
publicitate, care se realizează prin microtargeting.
Ex. Vezi la un film Cola și iti doresti sa bei un suc racoritor . Nu neaparat Coca Cola. Eu am
asociat acest lucru cu pofta.
2. Memoria implicită
- Ex. Legatul sireturilor

3. Invatare implicită – percepută prin stimuli

4. Gandire implicită – acel insight creativ – adica iti introduce in memorie toate datele relevante si
obtii solutii dar nu neaparat exact in acel moment. De exemplu, iti doresti sa creezi o strategie
creativa insa cu toate ca ai parte de toate informatiile, idea iti poate veni a doua zi cand te speli
de dinti.
De mentionat in gandirea implicita este ca aceasta functioneaza daca gandirea este alimentata –
cu cat mai multe date ale problemei in cauza

Data viitoare vorbim despre

Sistemul 1 si sistemul 2
Erori in procesarea automata (sistemul 1)
Mintea inconstientă