IMNURILE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI

1. 1862-1884: Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prinţul Domnitor (Muzica
-Eduard Hübsch): doar linie melodiă, fără versuri;
 
http://www.youtube.com/watch?v=Bkd-iLQ4vJk&feature=player_embedded

2. 1884-1948: Trăiască Regele! (Versuri - Vasile Alecsandri; Muzica – Eduard Hübsch )

http://www.youtube.com/watch?v=XSMUScVUhKk&feature=related

Trăiască Regele
În pace și onor
De țară iubitor
Și-apărător de țară.
Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susține cu a Ta mână
Coroana Română!
Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Țara Română!
 
3. 1948-1953: Zdrobite cătușe (Versuri: Aurel Baranga; Muzica - Matei Socor)

http://www.youtube.com/watch?v=ZAYqo5nFxic

1
Zdrobite cătușe în urmă rămân
În frunte-i mereu muncitorul,
Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm,
Stăpân pe destin e poporul
Trăiască, trăiască Republica noastră,
În marș de năvalnic șuvoi;
Muncitori și țărani și ostași
Zidim România Republicii noi.
În lături cu putredul vechi stăvilar
E ceasul de sfântă’ncordare
Unirea și pacea și munca-i stegar’
Republicii noi populare.
 
4. 1953-1977: Te slăvim, Românie!/ Imn Republica Populară Română (Versuri – Eugen
Frunza si Dan Deșliu; Muzica – Matei Socor)
 http://www.youtube.com/watch?v=mWWEi7hYDHE&feature=related
 
Te slăvim, Românie, pământ părintesc
Mândre plaiuri sub cerul tău pașnic rodesc
E zdrobit al trecutului jug blestemat
Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat
Astăzi noi împlinim visul lor minunat.
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica
Populară Română
Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor
Cu poporul sovietic eliberator.
Leninismul ni-e far și tărie si avânt
Noi urmăm cu credință Partidul ne-nfrânt,
Făurim socialismul pe-al țării pământ.
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica
Populară Română
Noi uzine clădim, rodul holdei sporim
Vrem în pace cu orice popor să trăim
Dar dușmanii de-ar fi să ne calce în prag
Îi vom frânge în numele a tot ce ni-e drag
Înălța-vom spre glorie al patriei steag

2
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica
Populară Română!
 
5. 1977-1989: Trei culori/ Imnul Național al Republicii Socialiste România

(se bazeaza pe cântecul patriotic cu același titlu și aceeași muzică - compusă de Ciprian
Porumbescu - dar cu un text modificat)
 
http://www.youtube.com/watch?v=hRjiL4sJcf0&feature=related

Cântecul patriotic

Trei culori cunosc pe lume

Ce le țin de-un sânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Suveniri de-un brav popor.
Roșu-i focul ce-mi străbate,
Inima-mi plină de dor
Pentru sânta libertate
Și al patriei amor.
Auriu ca mândrul soare
Fi-va'l nostru viitor
Pururea'n eternă floare
Și cu luci netrecător
Iar albastrul e credința
Pentru țară ce-oi nutrim
Credincioși fără schimbare
Pân' la moarte o să-i fim
Pân' pe cer și cât în lume
Vor fi aste trei culori
Vom avea un falnic nume
Și un falnic viitor
Iar când, fraților, m'oi duce
De la voi ș'oi fi să mor
Pe mormânt, atunci să-mi puneți

3
Mândrul nostru tricolor

 
Imnul National al Republicii Socialiste Romania

Trei culori cunosc pe lume,

Amintind de-un brav popor,
Ce-i viteaz, cu vechi renume,
În luptă triumfător.
Multe secole luptară
Străbunii noștri eroi,
Să trăim stăpîni în țară,
Ziditori ai lumii noi.
Roșu, galben și albastru
Este-al nostru tricolor.
Se înalță ca un astru
Gloriosul meu popor.
Suntem un popor în lume
Strîns unit și muncitor,
Liber, cu un nou renume
Și un țel cutezător.
Azi partidul ne unește
Și pe plaiul românesc
Socialismul se clădește,
Prin elan muncitoresc.
Pentru-a patriei onoare,
Vrăjmașii-n luptă-i zdrobim.
Cu alte neamuri sub soare,
Demn, în pace, să trăim.
Iar tu, Românie mîndră,
Tot mereu să dăinuiești
Și în comunista eră
Ca o stea să strălucești.

6. 1989-prezent: Deșteaptă-te, române! (Versuri – Andrei Muresanu; Muzica – autor

necunoscut) 
    http://www.youtube.com/watch?v=kov-PvgtDaA&feature=player_embedded
 
De la Wikipedia, enciclopedia liberă:

4
Deșteaptă-te, române!” este, din 1990, imnul național al României. Muzica are autor necunoscut. Versurile și
aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat
tribun al epocii marcate deRevoluția de la 1848.
 
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe
note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o
grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se
precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).
 
Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea
o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei
Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta
numele Din sânul maicii mele. Gheorghe Ucenescu susținea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la
cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.
 
De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism și
de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost și cazul în timpul Revoluției române din 1989, când practic
instantaneu și generalizat a fost cântat ca un adevărat imn național, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.
 
Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu
„Limba noastră”.
 
 
Desteapta-te, române, din somnul cel de moarte
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
 
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
 
Înalță-ți fruntea lata și cată-n giur de tine
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
 
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți!

5
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine
„Viață-n libertate, ori moarte!” strigă toți.
 
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!
 
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fiii-și azi mână d-ajutori
Și blastămă cu lacrimi în ochi pe orișicare
În astfel de pericol s-ar face vânzători!
 
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!
 
N-ajunse iataganul barbarei semilune
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
 
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!
 
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!
 
Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!

6
Imnul de stat al României, Deşteaptă-te, române! (versuri: Andrei Mureşanu; muzica: Anton Pann)
este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.
Preoți, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!