AACPI, 2020

Analiza Deciziei Întreprinderii

(folosind elemente de Economie Comportamentală)

Seminar 1

Anamaria Aldea

Q: Ce fel de atitudine față de risc considerați că aveți? (completăm și în xls)

Test 1 – seminar,

Test 2 – curs/seminar 2, Test Kanheman

Teste:

For fun

http://www.babypips.com/school/what-is-your-attitude-towards-risk.html

https://datasciencecareeroptions.com/resources-category/quizzes-category/r-
programming-basics-quiz/

https://www.sanfoundry.com/1000-r-programming-questions-answers/

Altele

https://www.datacamp.com/courses

Seminarul 2

http://www.vanityfair.com/news/2011/12/kahneman-quiz-201112

Temă seminar 2:

De citit:

1. http://www.economist.com/blogs/prospero/2012/02/quick-study-
daniel-kahneman-economic-decision-making

2. http://www.nber.org/papers/w7948
Master AACPI, ADI, 2020, Seminar 2, Anamaria Aldea

Analiza Deciziilor Întreprinderii

(folosind elemente de Economie Comportamentală)

Seminar 2

Elemente introductive de Economie Comportamentală

Gândire rapidă, gândire lentă

1. Discuție articol

http://www.economist.com/blogs/prospero/2012/02/quick-study-daniel-
kahneman-economic-decision-making

2. Determinați tipul propriu de gândire

Testul lui Khaneman: Introducerea a 5 elemente noi de Economie

comportamentală

http://www.vanityfair.com/news/2011/12/kahneman-quiz-201112

- explicații, sinteză rezultate, completare în xlsx comun, comentarii.

3. Discuție (sau seminar 3)

https://www.vanityfair.com/news/2011/12/michael-lewis-201112#

4. Câteva întrebări legate de R. Pachetele de lucru.

Master AACPI, ADI, Seminar 3, 2020, Anamaria Aldea

Analiza Deciziilor Întreprinderii

(folosind elemente de Economie Comportamentală)

Seminar 3
Page | 1

Atitudinea față de risc: cât înclinați (sau nu) la risc suntem?

Gândire rapidă, gândire lentă – sistemele de gândire

1. Discuție

https://www.vanityfair.com/news/2011/12/michael-lewis-201112#

2. Test: gândire rapidă, gândire lentă – Cât de repede răspundeți corect la 5

întrebări?

Înregistrați tipul de gândire în tabel.

3. Testarea atitudinii față de risc: alegeri succesive bazate pe Charles A. Holt

și Susan Laury (2002)

Dacă vi se pun la dispoziții 10 alegeri succesive, conform Holt și Laury (2002)

stabiliți ce alegere ați face în fiecare situație.

În funcție de alegerile făcute, analizați ce tip de atitudine față de risc aveți.

Comparați răspunsul obținut cu cel dat de voi în primul seminar. Completați în

tabel.

4. Elemente introductive de tidyverse: install pachete folosite pe parcurs, import

date (răspunsurile date la seminar), clean date, răspundem la câteva întrebări
introductive.
Master AACPI, ADI, Seminar 3, 2020, Anamaria Aldea

Experimentul 1: Alegeți alte două persoane care să parcurgă împreună

cu voi experimentele de la seminar. Faceți o scurtă descriere a acestora și
parcurgeți cu ei testele de azi.
Page | 2
Înregistrați răspunsurile în xlsx astfel: adăugați în xlsx câte două rânduri,
fiecare cu id ul dat de inițialele dvs 01 și inițialele dvs 02. Voi veți ști la care
dintre cele două persoane vă referiți.

Termen – săptămână viitoare.

Holt, C. A. and Laury, S. (2002). Risk aversion and incentive effects. Andrew Young School of Policy Studies
Research Paper Series, pages 06–12.
Page | 1

Master AACPI, ADI, Seminar 4, 2020, Anamaria Aldea, Levida Beșir

Analiza Deciziilor Întreprinderii

(folosind elemente de Economie Comportamentală)

Seminar 4 - 5

Atitudinea față de risc și sistemele de gândire

(Gândire rapidă, gândire lentă)

Elemente introductive de tidyverse: install pachete folosite pe parcurs,

import date (răspunsurile date la seminar), clean date, răspundem la câteva
întrebări introductive

Tema 1. Pornind de la răspunsurile date la seminar referitoare la felul în care

vă percepeți atitudinea față de risc, precum și apartenența la un anumit sistem
de gândire, exemplificați și comentați diferențele înregistrate. Ce element de
economie comportamentală se evidențiază?

Parcurgeți următorii pași (adăugând și alte analize):

Pas 1. Curățați datele eliminând din analiză observațiile NA.

Pas 2. Determinați câți respondenți se încadrează într-un anumit sistem

de gândire.

Pas 3. Determinați câți dintre respondenții cu un sistem de gândire slow

sunt si adverși la risc. Analog pentru celălalt sistem.

Pas 4. Pentru variabilele reprezentate de Sistemul de gândire,

Atitudinea față de risc percepută și Atitudinea față de risc testată,
aplicați câteva filtre, agre4gați datele și determinați diferențele ce apar
între atitudinea față de risc percepută și cea testată în funcție de
sistemul de gândire.
Page | 2

Master AACPI, ADI, Seminar 4, 2020, Anamaria Aldea, Levida Beșir

Pas 5. Reprezentați grafic (mai multe tipuri de grafice) distribuțiile

sistemelor de gândire și distribuția atitudinii față de risc (percepută față
de cea testată), etc. Comentați.

Tema 2. Pentru informațiile furnizate din Experimentul 1, prelucrați datele

fără a elimina observațiile pentru care nu s-au înregistrat răspunsuri.

1) Analizați distribuția respondenților pe sisteme de gândire pentru cele

3 categorii de respondenți.

2) Analizați distribuția răspunsurilor referitoare la gradul de aversiune

față de risc pe categorii de persoane, reprezentați grafic și comentați.
Analog pentru celelalte categorii de persoane.

3) Reprezentați și comentați distribuția respondenților pe sisteme de

gândire și grad de aversiune la risc.

(detaliere la seminar)

Experimentul 1: Alegeți alte două persoane care să parcurgă împreună

cu voi experimentele de la seminar. Faceți o scurtă descriere a acestora și
parcurgeți cu ei testele de azi.

Înregistrați răspunsurile în xlsx astfel: adăugați în xlsx câte două rânduri,

fiecare cu id ul dat de inițialele dvs 01 și inițialele dvs 02. Voi veți ști la care
dintre cele două persoane vă referiți.
Page | 1

Master AACPI, ADI, Seminar 6-7, 2020, Anamaria Aldea, Levida Beșir

Analiza Deciziilor Întreprinderii

(folosind elemente de Economie Comportamentală)

Seminarii 6 și 7

Atitudinea față de risc și sistemele de gândire

(Gândire rapidă, gândire lentă)

1. Prezentare și completare răspunsuri Experiment 2, partea I.

Experiment 2, partea I – scop: identificarea profilului decidentului pe bază de

experimente și folosind elemente de economie comportamentală pentru
definirea (în detaliu) a percepției acestuia asupra riscului. Analiza deciziilor
individuale.

Obs: Se va lucra la seminar pe răspunsurile date de studenți, urmând ca baza

de date pentru temă să includă și răspunsurile celorlalți respondenți

2. Completare listă branduri selectate pentru partea a II și analiza

performanței activelor la bursă folosind Performance Analytics.

În funcție de interes, dați o notă de la 1 la 10 pentru brandurile de mai jos,

nota exprimând interesul vostru de față de brandurile de lux respective. În
coloana alăturată scrieți un singur cuvânt cu care asociați brandul respectiv
(în engleză: un adjectiv, urmați indicațiile de la seminar)
Page | 2

Master AACPI, ADI, Seminar 6-7, 2020, Anamaria Aldea, Levida Beșir

Listarea brandurilor după popularitatea în mediul online:

https://luxe.digital/business/digital-luxury-ranking/most-popular-luxury-brands/#lancome

Branduri de lux listate la bursă:

https://markets.businessinsider.com/stocks/prada_spa-stock
PRADA

CHRISTIAN DIOR https://markets.businessinsider.com/stocks/christian_dior-stock

Yves Saint Laurent – owned https://www.allbrands.markets/brand/price-share-stock-market-yves-

by Kering saint-laurent-10095064900-fr0000121485/

Balenciaga – owned by
Kering

Fendi – owned by Moët https://www.allbrands.markets/brand/price-share-stock-market-fendi-

Hennessy Louis Vuitton SE 21401920200-fr0000121014/

Tiffany & co. https://markets.businessinsider.com/stocks/tif-stock

Page | 3

Master AACPI, ADI, Seminar 6-7, 2020, Anamaria Aldea, Levida Beșir

Analiză:

Observația 1: având în vedere gradul de subiectivitate al răspunsurilor, la

seminar, în funcție de ceea ce se observă din analiză, putem rezolva pe loc
diverse probleme interesante care rezultă din chestionar.

Observația 2: peste tot, acolo unde este posibil, furnizați grafice și statistici
descriptive.

Pentru observațiile înregistrate la întrebarea Q2 parcurgeți următorii pași:

a) Afișați studenții care au acordat o notă mai mare de 5 la întrebările b,

e, j (analog pentru celelalte)

b) Calculați o medie a notelor date în situațiile de mai sus,

c) Realizați o împărțire a afirmațiilor care ar descrie o persoană cu

aversiunea la risc și afirmațiile care descriu o persoană iubitoare de risc
de la întrebarea Q2.

Temă: Pe baza cunoștințelor acumulate până acum, faceți o descrie a

propriului profil de decident din cele două categorii (aversiune la risc sau
cu înclinație la risc), faceți propria selecție a variabilelor și justificați
soluția aleasă.

- Pentru fiecare dintre cele două categorii determinați o medie a notelor

date afirmațiilor.

- În funcție de mediile obținute, împărțiți respondenții în trei categorii:

aversiune mică, medie și mare.

Temă: afișați respondenții din categoria în care vă încadrați atât voi cât și
cele 2 persoane selectate de voi și comentați în funcție de sistemul de
gândire determinat și de gradul de aversiune calculat.

Q2 – corelații

Comentați corelațiile existente între variabilele de la Q2. Ce observați?

Afișați studenții cei mai optimiști (cu note peste 8) și comentați raportat la
sistemul de gândire determinat. (Hint: selectați și justificați variabilele care ar
defini, după voi, că un decident este optimist)
Page | 4

Master AACPI, ADI, Seminar 6-7, 2020, Anamaria Aldea, Levida Beșir

Temă: faceți aceeași analiză pentru situația voastră și a decidenților aleși.

Comentați față de un status quo ales de voi.

Q2 și Q3

Comparați tipul de aversiune determinat la punctul anterior cu gradul de

dependență față de brandurile de lux.

- Selectați caracteristicile care vă definesc pe voi cel mai bine și furnizați o

corelație dintre aceste variabile și variabila Q3. Comentați.

- Împărțiți decidenții în funcție de nota dată în trei categorii: dependență

mare, dependență medie și dependență mică. Afișați.

Ce observați?

Temă: Plasați decidenții aleși de voi în aceste categorii, extrageți eșantioanele

corespunzătoare încadrării pe tipuri de dependență la reclamă, comparați și
comentați cum vă poziționați față de eșantioanele respective. (Grafic pentru
afișarea decidenților.)

Q4, Q5

- Analizați răspunsurile date la întrebarea Q4, furnizați un barchart,

comentați.

- Determinați minimul și maximul valorii estimate a brandului. Există o

legătură între valoarea estimată și tipul de aversiune al respondentului?

Temă: comentați pentru decidenții aleși de voi.

Q6 și Q7:

Comparați tipul de aversiunea la risc al respondenților cu gradul de

dependență față de reclame. Ce observați? Cum puteți caracteriza
respondenții care au gradul de dependență față de reclame mai mare decât
5?

Determinați câți dintre respondenți sunt mai influențați de reclame decât de

recomandări comparând cele două note acordate de către respondenți.

Temă: Comentați răspunsurile decidenților aleși de voi, comparați cu grupul

în care se situează, grafic - dacă este cazul. Cum explicați comportamentul
acestui comparativ cu profilul definit la început?
Page | 1

Master AACPI, ADI, Seminar 9, 2020, Anamaria Aldea, Levida Beșir

Analiza Deciziilor Întreprinderii

(folosind elemente de Economie Comportamentală)

Seminarul 9

(și teme)

Atitudinea față de risc și sistemele de gândire

(Gândire rapidă, gândire lentă)

1. Prezentare și completare răspunsuri Experiment 2, partea I.

Experiment 2, partea I – scop: identificarea profilului decidentului pe bază de

experimente și folosind elemente de economie comportamentală pentru
definirea (în detaliu) a percepției acestuia asupra riscului. Analiza deciziilor
individuale.

Obs: Se va lucra la seminar pe răspunsurile date de studenți, urmând ca baza

de date pentru temă să includă și răspunsurile celorlalți respondenți

2. Completare listă branduri selectate pentru partea a II și analiza

performanței activelor la bursă folosind Performance Analytics.

În funcție de interes, dați o notă de la 1 la 10 pentru brandurile de mai jos,

nota exprimând interesul vostru de față de brandurile de lux respective. În
coloana alăturată scrieți un singur cuvânt cu care asociați brandul respectiv
(în engleză: un adjectiv, urmați indicațiile de la seminar)
Page | 2

Master AACPI, ADI, Seminar 9, 2020, Anamaria Aldea, Levida Beșir

Listarea brandurilor după popularitatea în mediul online:

https://luxe.digital/business/digital-luxury-ranking/most-popular-luxury-brands/#lancome

Branduri de lux listate la bursă:

https://markets.businessinsider.com/stocks/prada_spa-stock
PRADA

CHRISTIAN DIOR https://markets.businessinsider.com/stocks/christian_dior-stock

Yves Saint Laurent – owned https://www.allbrands.markets/brand/price-share-stock-market-yves-

by Kering saint-laurent-10095064900-fr0000121485/

Balenciaga – owned by
Kering

Fendi – owned by Moët https://www.allbrands.markets/brand/price-share-stock-market-fendi-

Hennessy Louis Vuitton SE 21401920200-fr0000121014/

Tiffany & co. https://markets.businessinsider.com/stocks/tif-stock

Page | 3

Master AACPI, ADI, Seminar 9, 2020, Anamaria Aldea, Levida Beșir

Partea a II-a

Completați răspunsurile la chestionar cu răspunsurile la Partea a II-a.

Lista brandurilor alese include: Gucci, Dior, Mercedes (Amazon, Tesla, etc –
la seminar).

Q2 – textul scris trebuie să fie în engleză pentru a putea acoperi partea de

sentiment analysis.

a) Analizați notele date celor 3 branduri alese. – Seminar Gucci/Dior.

- Prelucrați datele,

- Câteva filtre: respondenții care au dat note mai mari de 5 pentru un

brand, mai mici ca 5 și mai mari ca 5 pentru alt brand, etc

- Afișați studenții care preferă Amazon si Dior, evidențiind notele date

brandurilor și împărțirea în cele două sisteme de gândire.

- Aranjați observațiile în ordine descrescătoare, după notele date pentru

un brand, de exp: Gucci.

- Adăugați o coloană la dataframe ul inițial în care calculați media notelor

celor 3 branduri, apoi aranjați descrescător după valoarea mediei.

b) Determinați distribuția numărului de respondenți în funcție de tipurile

de achiziții pe care le-ar face. [obs. Rescrieți înregistrările]

c) Reprezentați în același grafic notele date celor 3 branduri.

d) Analizați cum a evaluat o anumită persoană un brand, la momentul 0,

față de valoarea medie a grupului. (Diverging Barcharts)

e) Furnizați un barchart ordonat pentru notele date unui brand.

Temele se aplică pe o bază de date care să conțină respondenții voștri (se

recomandă minim 80 răspunsuri) și se structurează obligatoriu sub forma unui
fișier R Notebook.
Page | 1

Master AACPI, ADI, Seminar 10, 2020, Anamaria Aldea, Levida Beșir

Analiza Deciziilor Întreprinderii

(folosind elemente de Economie Comportamentală)

Seminarul 10

(și teme)

Atitudinea față de risc și sistemele de gândire. Testarea comportamentului

pe diverse piețe și principiul raționalității. Elemente de Behavioral Finance
în procesul de luare al deciziei.

(Gândire rapidă, gândire lentă)

Partea a II-a. Performance Analytics

Pentru brandurile alese la seminar, analizați informațiile pe care acestea le

furnizează dacă un investitor ar dori investirea într-una dintre acțiunile alese.

După analiza evoluției rentabilității acțiunilor alese, calculați valoarea actuală

a potențialei investiții la bursă și stabiliți dacă percepția asupra brandurilor
respective se schimbă.

Parcurgem următorii pași:

a) Transformați serii de prețuri în rentabilități, după ce, în prealabil, am

transformat în serii de timp

b) Analizați evoluția activelor, a indicelui de piața și a activului fără risc pe

perioada aleasă. Analizați valorile negative (pierderile).

Reprezentați grafic performantele tuturor activelor față de indicele de piață

(și față de activul fără risc): grafice de performanță și grafice de
performanță relativă.

c) Calculați rentabilitatea medie a acțiunilor, a indicelui de piață (CAC40) și a

activului fără risc. Statistici descriptive. Rata Sharpe. Histograme.
Corelația.

d) Calculați riscurile specifice companiei și riscul de piață pentru acțiuni.

Page | 2

Master AACPI, ADI, Seminar 10, 2020, Anamaria Aldea, Levida Beșir

e) Aplicați Single Factor Model (SFM) pentru un activ și identificați și

interpretați coeficientul de volatilitate. În prealabil, analizați:

a. Sezonalitatea

b. Staționaritatea

f) Aplicați modelul folosind varianta clasică de reprezentare în R și apoi pe cea

furnizată de PA.

g) Aplicați modelul CAPM pentru a previziona rentabilitatea viitoare a unei

acțiuni dintre cele alese.

h) Comparați valoarea inițială a banilor investiți în această acțiune cu valoarea

curentă a banilor.

Ținând cont de toate informațiile obținute din această analiză, vă modificați

alegerea? Dar nota acordată inițial brandului? Motivați.
Page | 1

Master AACPI, ADI, Seminar 11, 2021, Anamaria Aldea, Levida Beșir

Analiza Deciziilor Întreprinderii

(folosind elemente de Economie Comportamentală)

Seminarul 11

Decizii pe bază de analiză a reacțiilor generate de consumatori: percepția

asupra brandurilor și emoții generate.

Sentiment analysis folosind lexicoanele din R.

(Gândire rapidă, gândire lentă)

Partea a III. Analiza răspunsurilor înregistrare în chestionar.

Pornind de la brandurile de lux selectate (Dior, Gucci, Prada) pentru a analiza

percepția voastră și a respondenților aleși de voi asupra acestora, sintetizați
emoțiile pe care acestea le generează și analizați textele introduse în
chestionar.

Pas 1. Citiți datele, încărcați răspunsurile și curățați textul de analizat.

Prelucrați textul generând tokens pentru fiecare brand și per total.

Pas 2. Eliminați cuvintele care nu exprimă sentimente (două variante) și

furnizați câteva informații referitoare la frecvența cuvintelor utilizate.

Pas 3. Generați grafice cu cele mai utilizate cuvinte folosite pentru a descrie
percepția asupra brandurilor alese. Comentarii.

Pas 4. Generare de grafice de tip wordcloud pentru fiecare brand. Evidențiați

cuvintele care exprimă emoții negative și emoții pozitive (pentru fiecare
brand). Comentarii.

Pas 5. Generați câte un grafic de tip Radarchart pentru a evidenția

intensitatea sentimentelor pentru fiecare brand în parte. Apoi, generați câte
un grafic cu toate cuvintele încadrate pe categorii de sentimente.

Concluzii și comentarii.