Universitatea „Lucian Blaga”

Facultatea de Drept” Simion Barnutiu”

Răspunderea judecătorilor și
a procurorilor
Coordonator: Corina PETICA-ROMAN

Student:Tobias Patricia Gabriela

Anul :I
Intr-un stat de drept, care trebuie să asigure preeminenţa dreptului (în vederea excluderii
arbitrariului şi a oricăror acţiuni abuzive), posibilitatea angajării răspunderii juridice trebuie să fie
inerentă desfăşurării oricărei activităţi. Astfel, nu se poate desfăşura o anumită activitate fără ca, în
caz de încălcare a regulilor, să existe posibilitatea angajării răspunderii juridice a persoanelor
responsabile şi, în consecinţă, a reparării prejudiciilor cauzate. Pe de o parte, nicio persoană nu poate
să încalce drepturile şi interesele legitime ale altor persoane, iar pe de altă parte, nici chiar o
persoană învestită cu o anumită autoritate publică nu poate să fie absolvită de răspundere.

In situatia neindeplinirii de catre magistrati a statutului acestora, acestia vor putea fi trasi la
raspunderea juridica. Statutul judecatorilor si procurorilor este incadrat in Legea nr.303/2004, unde
este reglementata raspunderea civila si disciplinara a acestora.

Chiar daca nu este prevazuta si raspunderea penala a magistratilor in Legea privind statutul lor,
acestia vor raspunde si daca vor savarsi o fapta penala. Conform principiului raspunderii disciplinare
a magistratilor, judecatorii si procurorii vor raspunde disciplinar daca vor savarsi abateri de la
indatoririle de serviciu, dar si daca vor initia fapte ce incalca prestigiul justitiei.

Deci, raspunderea disciplinara se refera si la prestigiul justitiei, care reprezinta o corolar al unei
societati echilibrate si normale. Articolul 2 alin. (1) din Legea nr. 303/ 2004 actualizata contine textul
conform caruia judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili. Alin (2) al aceluiasi
articol consta in faptul ca judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau
promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute
de legea mentionata. Mentionam ca inamovibilitatea judecatorilor este de ordin constitutional,
pentru ca alin. (1) al art. 125 al Constitutiei republicate dispune ca “Judecatorii numiti de
Presedintele Romaniei sunt inamovibili, in conditiile legii.”

Raspunderea disciplinara a magistratilor este reglementata de art. 99 din Legea nr. 303/ 2004. In
ceea ce priveste dispozitiile acestui articol, s-a invocat şi excepţia de neconstituţionalitate. Conform
lit. s) este abatere disciplinară „utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor
judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară
raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de
magistrat”.

“Cu privire la calificarea „expresiilor ca inadecvate” de asemenea se lasă loc la interpretări.

Magistraţii au o anumită pregătire şcolară (au absolvit studii liceale şi universitare de specialitate,
INM şi mulţi dintre ei şi studii postuniversitare, masterate, doctorate), un limbaj elevat, o anumită
cultură” afirma dr. Marcela COMŞA judecător la Curtea de apel Braşov. Discuţii au fost şi cu privire la
abaterile prevăzute la lit. r) „lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare
ale procurorului, în condiţiile legii” şi ş) „nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor
pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii.” Autorii
sesizării au arătat că „lipsa totală a motivării hotărârii judecătoreşti nu poate fi reţinută ca abatere
disciplinară, întrucât constituie temei pentru formularea unei căi de atac împotriva hotărârii
judecătoreşti respective.” Curtea Constituţională a susţinut că afirmaţia este lipsită de fundament
juridic ( Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a
Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii). Instanţa de contencios constituţional a
menţionat că „răspunderea disciplinară poate fi angajată în cu totul alte condiţii decât cele prevăzute
de lege pentru promovarea unei căi de atac. Astfel fiind, formularea unei căi de atac împotriva unei
hotărâri judecătoreşti nu exclude, de plano, angajarea răspunderii disciplinare a judecătorului pentru
aceeaşi faptă. Tot astfel, recurgerea la mecanismul răspunderii disciplinare nu împiedică formularea
unei căi de atac împotriva hotărârii judecătoreşti. Prin urmare, textele legale criticate nu aduc nicio
atingere dispoziţiilor constituţionale invocate.” O altă abatere disciplinară controversată este cea
prevăzută la lit. t) „exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.” Conform dispoziţiilor
art. 99^1 din Legea nr. 303/2004, (1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul
încalcă cu ştiinţă normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei
persoane. (2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte, din culpă, în
mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.” Aceste definiţii nu
sunt suficient de precise putând da naştere la arbitrariu sustine Comsa.

Conform unui articol de pe site-ul REALITATEA.NET, se afirma faptul ca “Judecătorii Curţii

Constituţionale au decis că este constituţională hotărârea Plenului Senatului de adoptare a
proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, referitor la răspunderea
disciplinară a magistraţilor şi reorganizarea Inspecţiei Judiciare. După votul din Parlament, Consiliul
Superior al Magistraturii susţinea că legea astfel adoptată are prevederi care aduc atingere
independenţei judecătorului, atât din perspectiva controlului asupra fondului hotărârilor
judecătoreşti, cât şi în ceea ce priveşte reanalizarea unor hotărâri definitive şi irevocabile, precum şi
implicarea Executivului în declanşarea acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor.
"Aceste prevederi încalcă principiul independenţei justiţiei şi principiul separaţiei puterilor în stat,
consacrate constituţional, dar şi prevederile Legii fundamentale privind rolul Consiliului Superior al
Magistraturii în ceea ce priveşte cariera magistraţilor", afirma CSM.

După decizia CC, unii membri ai CSM s-au declarat dezamăgiţi, însă nu au vrut să comenteze
hotărârea, cel puţin până la motivarea ei şi publicarea în Monitorul Oficial.” Aceasta decizie a starnit
anumite nemultumiri asadar, urmatoarea zi Consiliul Superior al Magistraturii a decis să ceară
Preşedinţiei retrimiterea Legii răspunderii magistraţilor în Parlament, pentru a fi reluate dezbaterile
în raport de argumentele susţinute de sistemul judiciar.

In continuare, Judecătorii Curţii Constituţionale au decis în unanimitate că Legea răspunderii

magistraţilor este constituţională. Senatul a adoptat cu 75 voturi "pentru", 30 de voturi "împotrivă" şi
şase abţineri, proiectul de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul judecătorilor şi
procurorilor şi înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM.
Senatul este Cameră decizională. Proiectul a fost respins de Camera Deputaţilor. Prin noua lege,
Inspecţia Judiciară ar urma să acţioneze independent şi se va ocupa cu analiza, verificarea şi controlul
magistraţilor. Inspecţia Judiciară urmează să fie condusă de un inspector şef, ordonator principal de
credite, numit de plenul CSM pe un mandat de trei ani, cu posibilitatea unei singure înnoiri, în urma
unui concurs organizat de CSM. Abaterile disciplinare definite de lege sunt: manifestări care aduc
atingere onoarei sau probităţii profesionale, încălcarea prevederilor legale referitoare la
incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii, atitudinile ireverenţioase în timpul
exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, personalul instanţei, inspectori judiciari, avocaţi,
experţi sau martori. De asemenea, constituie abateri disciplinare desfăşurarea de activităţi publice cu
caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu, refuzul
nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile sau actele depuse de părţi, nerespectarea de către
procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, nerespectarea în mod repetat şi din motive
imputabile a dispoziţiilor legale privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor, nerespectarea secretului
deliberării şi a altor informaţii de aceeaşi natură. Absenţele nemotivate de la serviciu, imixtiunea în
activitatea unui alt judecător sau procuror, folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament
favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, nerespectarea în
mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, participarea directă sau
prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru
care nu este asigurată transparenţa fondurilor sunt şi ele considerate abateri disciplinare. De
asemenea, nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor ICCJ, precum şi exercitarea
funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă constituie abateri disciplinare.

Sancţiuniile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea

abaterilor, sunt: avertismentul, diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 20%
pe o perioadă de până la şase luni, mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an,
suspendarea din funcţie pentru o perioadă de până la şase luni şi excluderea din magistratură.

Atributiile CSM in domeniul raspunderii disciplinare a magistratilor CSM, prevede alin. (1) al art. 44
din Legea nr. 317/2004 privind CSM, indeplineste, prin sectiile sale, rolul de instanta de judecata in
domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor, pentru faptele prevazute in Legea
privind statutul magistratilor nr. 303/2004. . In ce ne priveste, nu putem sustine sintagma instanta de
judecata pentru ca desi in alin. (5) al art. 126 din Constitutie, republicata, se dispune ca prin lege
organic pot fi infiintate instante specializate in anumite materii, instanta de judecata in domeniul
raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor nu poate fi inclusa in categoria instantelor
specializate cum ar fi cele pentru minori si familie, de contencios administrativ si fiscal. Daca prin
toate statutele funtionarilor publici s-ar infiinta instante judecatoresti in domeniul raspunderii
disciplinare s-ar ajunge la o diversitate de instante judecatoresti care nu sunt incluse in alin. (2) al art.
2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.

In concluzie, putem afirma ca avem cadrul legislativ necesar cu privire la raspunderea magistratilor
insa accentual ar trebui pus pe responsabilizare pentru a preveni cat mai mult posibil erorile
judiciare.