Facultatea
de Horticultură și Silvicultură
Specializarea Horticultură
Anul IV Sem. II

Proiect
ÎNFIINŢAREA UNEI PLANTATII DE VIȘIN PE O
SUPRAFAŢĂ DE 6,88 HA

Student: Firu Florin

ÎNFIINŢAREA UNEI PLANTATII DE VIȘIN PE
O SUPRAFAŢĂ DE 6,88 HA

CUPRINS
1. Tema proiectului
2. Importanța culturii vișinului
3. Origine și arie de răspândire
4. Particularități biologice
5. Cerințele față de factorii ecologici
6. Caracteristici morfologice și de producție
7. Sisteme de cultură folosite în practica pomicolă
8. Mașini și utilaje folosite în plantație
9. Caracterizarea soiurilor cultivate
10. Portaltoii folosiți la înfințarea plantației
11. Cheltuielile plantației
12. Bibliografie

1. Tema proiectului
 Tema proiectului constă în infintarea unei pantații in sistem intensiv de visin cu o suprafață
de 6,88 ha. Se vor cultiva următoarele soiuri de vișin:

- Tarina
- Engleza timpurie
- Timpurii de Pitesti
- Timpurii de Cluj
- Mari timpurii
- Mocanesti 16
- Crisana 2
- Morela neagra tarzie
- Nana
- Ilva
- Vrancean
- Oblacinska
- Meteor

Se utilizează portaltoii:

- Visinul franc
- Mahalebul
- Visinul vegetativ

2. Importanța culturii vișinului

Visinul (Prunus cerasus) este un pom fructifer originar din Asia Centrala, apreciat pentru
fructele sale. Este o specie rustica, ce reuseste in toate zonele de cultura din tara, fiind de
asemenea si o specie melifera buna. Pomul are frunze lucioase, dintate pe margine, iar florile
sunt de culoare alba. Fructele de visin contin zaharuri, acizi organici, proteine, pectine, potasiu,
fosfor, calciu, magneziu, vitamine, caroten.

Visinul este o specie pomicola deosebit de importanta,de aceea si productia mondiala

reprezinta cca 40% din cea de visine si cirese la un loc.fructele se folosec in special pentru
industrializare,dar si pentru consum in stare proaspata ,avand un continut comlex,echlibrat,bogat
in elemente nutritivesaruri minerale si vitaminecum ar fi: substanta uscata13,9-23,2%; zaharuri 5
– 19,4 ;acizi organici 0,9-1,9 mg% ;Proteine 0.8- 1,1mg%,petine 0,4-1,0mg%,substante tanoide
o,12- 2,35 mg%; K 46-92,5 %; P 21-26 mg%;Mg 7-20 mg%;Ca 3,8-19,3 mg%; vitamina PP
0,06- 0,52 mg%: E 0,21-1,32 mg%; B1;B2;caroten 0,15-0,95 mg%; acid folic etc. Cura de visin
are efect tonic, contribuind la ameliorarea afectiunilor renale, hepatice,cardiovasculare a anemiei
si stressului. Pedunculii fructelor sunt foarte bogati in potasiu se folosesc sub forma de ceai sau
infuzie.celelalte organe,ramurile tinere, frunzele, florile , fructele au insusiri antiseptice si se
folosesc la conservarea produselor alimentare si in medicina populara.

Visinul este o specie pomicola cu o mare plasticitate ecologica,ce poate valorificacu succes
terenurile in panta, erodate. De asemenea, aceasta specie se poate cultivain zonele de campie, cat
si in cele colinare si premontane. Multe soiuriau o rezistenta mare la ger, ceea ce face ca specia
sa fie cultivata la altitudini superioare celor destinate culturii ciresului.

Este o specie decorativa, dar si buna melifera (77-88 kg miere / ha ).

3. Origine și arie de răspândire

Visinul este o specie tetraploida (2n = 32 cromozomi ),provenita probabil din hibridarea
naturala dintre Cerasus avium si Cerasus fructicosa.

Istoria culturii visinului este strans legata de cea a ciresului, desi unele date din literatura
sunt contradictorii.Visinul comun nu se intalneste in stare salbatica,insa creste semispontan in
jurul Marii Caspice, in Caucaz, India, Iran, Asia mica, si Peninsula Balcanica , care ar fi si
originile sale.

Spre deosebire de cires, cultura visinului depaseste paralela de 60 grade latitudine nordica
devansand chiar si cultura marului.

Productia mondiala de visine la nivelul anului 1998 a fost de 560.000 t.tari mari
producatoare de visine sunt : Germania, Italia, Spania, Grecia, SUA, Turcia, Romania.

In Romania visinul ocupa cca 6000 ha, cu o raspandire de aproximativ 40000 de t annual
(anuarul statistic 1999 )

Visinul este intalnit in majoritatea zonelor tarii, cu precadere in zona colinara atat in plantatii
industriale, cat si in suprafete mici in jurul gospodariilor.

4. Particularități biologice
 Majoritatea soiurilor de visin provin din specia Cerasus vulgaris (Mill), specie tetraploida
2 n = 4 n = 32 cromozomi. La formarea altor soiuri au contribuit speciile: Cerasus tomentosa
(Thumb) - visinul paros; Cerasus besseyi ( Bayl ) - visinul de nisip; Prunus avium si Prunus
cerasus precum si soiuri de cires propriu zis.
Sortimentul la visin pâna în anul 2000 a fost alcatuit din câteva soiuri straine si autohtone
vechi, din soiurile noi ob_inute dupa 1960 în _ara nostra, precum si din unele soiuri straine
recent importate. Dintre soiurile românesti vechi, au predominat în sortiment: Mari timpurii,
Mocanesti, Crisana, Turcesti si multe biotipuri locale mai mult sau mai pu_in valoroase. Dintre
soiurile straine vechi amintim: Northstar, Schattenmorelle, Oblacinska, Meteor, Nefris,
Plodorodnaia, Podbielski, si altele.
De-a lungul timpului, obiectivele de ameliorare la visin au atins numeroase problematici si
anume: autofertilitatea; interfertilitatea; vigoarea mica a pomilor; rodirea „spur”; fructul mare si
intens colorat; sâmburele mic etc. Multe dintre aceste probleme au fost rezolvate, fiind create
numeroase soiuri care sa corespunda dezideratelor abordate, astfel în sortimentul actual regasim
soiuri valoroase, cum ar fi: Bucovina, Ilva, Pitic, Satmarean etc..
Principalele soiuri din sortiment
Sortimentul la visin este destul de dinamic, de data relativ recenta au fost introduse o serie de
soiuri de vigoare mica, autofertile care tind sa inlocuiasca soiurile viguroase din vechiul
sortiment. Soiurile recomandate pentru tara noastra sunt:
Tarina - are vigoare mica, fructifica pe buchete, este autosteril, are fructul mijlociu,
tronconic, rosu-visiniu, foarte bun pentru masa. Se matureaza in prima decada a lunii iunie.
Engleza timpurie - este un hibrid cires-visin, de vigoare mijlocie, cu mare potential de
productie, partial autofertil, are fructul mic tronconic-alungit, de culoare rosie-inchisa, cu o
esalonare a maturarii pe 3-4 saptamani. Se matureaza la mijlocul lunii iunie.
Timpurii de Pitesti - are vigoare mare, fructifica pe buchete, este autosteril, are fructul
mijlociu, sferic, rosu-inchis, bun pentru consum sau industrializare. Se matureaza in prima
decada a lunii iunie.
Timpurii de Cluj - soi de vigoare mijlocie, autofertil, fructifica pe buchete, are fructul
mare, scurt cordiform, visiniu-inchis, foarte bun pentru masa, dar produce neregulat. Se
matureaza la mijlocul lunii iunie.
Mari timpurii - soi de vigoare mare, partial autofertil, fructifica pe buchete si ramuri
mijlocii, are fructul mare, scurtcordiform,rosu-visiniu, foarte bun pentru masasiindustrializare.
Se matureaza in a doua jumatate a lunii iunie.
Mocanesti 16 - soi de vigoare mare, autosteril, fructifica pe buchete, are fructul mare,
sferic, rosu-visiniu, foarte bun pentru industrializare. Se matureaza la sfarsit de iunie.
Crisana 2 - soi viguros, autosteril, fructifica pe plete, are fructul mare, cordiform cu varful
rotunjit, rosu-visiniu, slab astringent, bun pentru consum siindustrializare. Se matureaza la sfarsit
de iunie.
Morela neagra tarzie - are vigoare mijlocie, este autofertil, fructifica pe plete, are fructul
mare, sferic, visiniu-negricios, bun pentru industrie. Se matureaza la sfarsit de iunie.
Nana - soi de vigoare slaba, fructifica pe plete, este autofertil, are fructe mari, sferice, de
culoare rosie-inchis, bune pentru industrializare. Se matureaza in a doua jumatate a lunii iunie.
Ilva - soi de vigoare mijlocie, autofertil, cu fructificare plete si buchete, cu fructe mijlocii,
sferice, de culoare rosie-visinie, foarte apreciat pentru industrializare. Se matureaza in prima
jumatate a lunii iulie.
 Vrancean - soi de vigoare mica, autofertil, cu fructificare pe plete, cu fructe mici, de culoare
rosie-visinie, cu pulpa astringenta, buna pentru industrializare. Se matureaza in decada a doua a
lunii iulie.
Oblacinska - soi de vigoare slaba, fructifica pe buchete, este autofertil, are fructul mic, rosu-
visiniu, acidulat, apreciat pentru industrializare. Se matureaza la inceput de iulie.
Meteor - soi de vigoare slaba, autofertil, fructifica pe buchete si plete, are fructul mare, sferic-
alungit, rosu-visiniu, bun pentru industrializare. Se matureazala mijlocul lunii iulie.

5. Cerințele față de factorii ecologici

Cerințele fața de lumina ale visinului sunt moderate, în zonele sudice putându-se cultiva
pe expoziții estice si vestice, în timp ce în zonele mai înalte se recomanda cultivarea numai
pe expoziții sudice.
În condiții de lumina insuficienta, visinul formeaza ramuri debile, slab garnisite cu muguri
de rod si tendin_a accentuata de degarnisire.
Cerințele fața de temperatura sunt extrem de diferite în funcție desoi. Majoritatea soiurilor
reusesc bine în zona dealurilor mijlocii (chiar si înalte), dar se comporta mulțumitor si la
câmpie.
Visinul reuseste bine în zonele cu o temperatura medie anuala cuprinsa între 8 10,5°C.
Pragul biologic este de +8°C iar în timpul înfloritului necesita zile calde si însorite ( +15°
+18°C).
Visinul are rezistența buna la ger (-28°-30°C), dar mugurii în faza de umflare pot îngheța
la temperaturi de -12°C, bobocii florali la -5°C iar florile si fructele abia legate sunt
compromise la o temperatura de -2,2°C.
Suma gradelor de temperatura pentru înflorit este de 200-290°C (funcție de soi), pentru
maturarea fructelor de 720°-1.300°C, iar pentru întreaga perioada de vegetație 3.600°-
3.800°C.
Cerințele fața de apa sunt contradictorii, în sensul ca unele soiuri altoite pe mahaleb
reusesc bine la un regim de 450-500 mm precipitații anual, în schimb soiurile altoite pe franc
se comporta bine la regim de precipitații de 700 - 900 mm/ an. Ploile reci din timpul
înfloritului sunt foarte daunatoare iar în perioada maturarii fructelor favorizeaza inițial atacul
de monilioza, apoi pe cel de antracnoza.
Zonele cele mai favorabile sunt acelea în care se totalizeaz a 500 -700 mm precipitații
pe an.
Cerințele fața de sol ale visinului sunt moderate, în sensul ca reuseste bine pe soluri cu
textura mijlocie (pâna la 35-40 % argila), potrivit de fertile, lipsite de saruri nocive. Datorita
faptului ca sistemul radicular este superficial, visinul valorifica si solurile mai subțiri, eventual
cu apa freatica mai la suprafața, dar nu mai ridicata de 1,5-2,0 m. Cercetarile au demonstrat,
ca visinul este specia pomicola care se poate cultiva atât pe nisipurile Olteniei în condiții de
irigare, cât si în nord-vestul Transilvaniei pe expoziții favorabile.
Culturi profitabile se pot practica pâna la altitudinea de 500-650
 6. Caracteristici morfologice și de producție

Sistemul radicular al pomilor este superficial, mai ales când sunt altoiți pe visin franc si
vegetativ. Cercetarile efectuate de Ghenea N. si Tertecel Maria (1964) au stabilit ca 91,1 %
din radacini au direcție oblica si orizontala sunt dispuse pâna la adâncimea de 40 cm. Unele
radacini cu crestre verticala pot ajunge pâna la adâncimi de 2-2,5 m.
Altoit pe mahaleb, visinul are o înradacinare mai profunda, masa principala de radacini
situându-se în stratul de 20-60 cm.
Lateral radacinile depasesc proiec_ția coroanei de 1,6-2,5 ori.
Partea aeriana a visinului creste sub forma de pom propriu-zis la majoritatea soiurilor sau
sub forma de arbustoid la unele tipuri locale.
Coroana este deasa si poate avea diferite forme: piramidala (Engleze timpurii);
globuloasa (Crisana, Mocanesti); sferic turtita (Pandy, Early Richmond); puternic pletoasa
(Schattenmorelle).
Vigoarea pomilor este mijlocie sau mica în func_ie de soi si tehnologia de cultura, astfel:
- au vigoare mica: Pitic, Northstar, _arina, Nana, Dropia etc.;
- au vigoare mijlocie: Oblacinska, Schattenmorelle, Vrâncean;
- au vigoare mijlocie-mare: Ilva, Tg. Jiu 505, Mari timpurii, Crisana, Mocanesti, Turcesti
etc.
Gradul de ramificare este bogat la majoritatea soiurilor (Ilva, Oblacinska, Northstar), în
schimb este mai sarac la soiurile Mari timpurii, Timpurii de Cluj, Meteor.
Ramurile de rod dominante au condus la clasificarea soiurilor de visin, astfel:
- soiuri cu fructificare preponderenta pe buchete de mai: Timpurii Engleze, Meteor,
_arina, Bucovina ;
- soiuri cu fructificare pe ramuri mijlocii si buchete de mai: Satmarean, Scuturator;
- soiuri cu fructificare preponderenta pe ramuri plete: Schattenmorelle, Pitic de Iasi,
Ilva.
Soiurile care rodesc dominant pe ramuri pletoase formeaz a coroane mai dese, se
degarnisesc mai repede si necesita mai multe taieri.
Precocitatea si productivitatea visinului depind de soi si tehnologia de cultura. Majoritatea
soiurilor încep sa rodeasca la 3-4 ani dupa plantare si dau produc_ii profitabile dupa 4-6 ani
cu diferen_e între soiuri. Producția pe pomi este variabila între 15-35 kg, iar la hectar 10-15
tone.
Longevitatea pomilor este de 20-25 ani la soiurile precoce de vigoare slaba si poate
atinge 35-40 ani la soiurile viguroase: Crisana, Mocanesti, Mari timpurii.

Parcurgerea ciclului anual

Visinul are repausul relativ lung, astfel ca dezmugureste si înfloreste destul de târziu,
între 14 aprilie si 5 mai în condi_iile de la Caransebes (Draganescu E.,2002).
 Înfloresc devreme soiurile: Mari timpurii, Timpurii de Cluj, Nana, Oblacinska, în timp ce
soiurile: Plodorodnaia, Podbielski, Schattenmorelle înfloresc mai târziu sau chiar foarte
târziu Pitic de Iasi.
Pentru a se obține producții bune trebuie sa lege 20-25 % din flori la soiurile cu rodire
dominanta pe buchete si 45-50 % la cele cu rodire dominanta pe plete, iar dupa caderea
fiziologica sa ramâna cel pu_in 20-30% fructe din totalul florilor deschise. Leaga mai slab
soiurile care înfloresc concomitent cu înfrunzitul (Predescu si Draganescu, 1987).
În procesul de fecundare majoritatea soiurilor sunt autosterile si foarte puține
autofertile: Oblacinska, Ilva, Nana, Pitic, Țarina. Asigurarea soiurilor polenizatoare
reprezinta secretul producției la visin. Se recomanda gruparea a 4-5 soiuri într-o parcela
pentru a creste gradul de fecundare al florilor.
Fenomenul de nerodire la visin a fost semnalat în anii 1970 si s-a manifestat prin faptul ca
o serie de soiuri înfloresc foarte abundent, dar leaga extrem de necorespunzator (2-5 % din
totalul florilor). Cauzele principale ale fenomenului sunt: lipsa polenizatorilor sau
amplasarea lor la distanțe prea mari; o organogeneza incompleta a macro si microsporilor;
lipsa sau absența microsporilor în antere; iar eliberarea lor se face cu greutate; fluctuații
climatice în timpul înfloritului; desfrunzitul prematur al pomilor produs de antracnoza;
zonarea necorespunzatoare a soiurilor. Fenomenul nerodirii a fost aproape total rezolvat
prin obținerea de soiuri noi autofertile sau interfertile, stabilirea polenizatorilor
corespunzatori, zonarea ecologica a soiurilor si îmbunatațirea tehnologiei de cultura.

7. Sisteme de cultură folosite în practica pomicolă

Pentru vişin se recomandă două sisteme de cultură, cultura clasică cu pomi altoiţi pe
portaltoi de vigoare mai mare ex. Vişinul franc), cu distanţe de plantare orientative de 5x4 m
(500 pomi/ha), şi cultura intensivă cu pomi altoiţi pe portaltoi de vigoare mai mică (ex. V.G. 1,
IP-C ), la distanţe de plantare de 4x3 m sau 4x2 m (1250 pomi/ha), fără mijloace de susţinere a
pomilor.
Deşi se consideră că vişinul este o specie cu rezistenţă mai mare la deficitul de umiditate în
sol, o cultura performantă
a vişinului necesită sistem de irigare care se instalează odată cu plantarea pomilor, iar sistemele
antigrindină sunt recomandate pentru zonele unde riscul grindinei are o frecvenţă justificată
economic.
Plantarea vişinului este de preferat să se facă toamna după căderea frunzelor pomilor , iar
plantarea de primăvară se face numai când nu a fost posibilă plantarea în toamnă. Materialul
săditor trebuie să provină din pepiniere autorizate, care să garanteze autenticitatea soiurilor şi
standardele pentru calitatea pomilor, iar la manipularea şi plantarea pomilor trebuie să avem grijă
să nu se rupă mugurii. Vişinul, ca şi cireşul este sensibil la fenomenul de oboseală a solului şi nu
se recomandă plantarea după el însuşi pe acelaşi teren. Majoritatea soiurilor de vişin sunt
autosterile, dar există şi soiuri intersterile sau autofertile, motiv pentru care pentru alegerea
soiurilor ce vor fi plantate într-o livadă este absolut necesară o documentare prealabilă
cumpărării materialului săditor.
Stabilirea distanţelor de plantare trebuie să aibă în vedere vigoarea portaltoilor pe care sunt
altoiţi pomii, forma de coroană proiectată, vigoarea soiurilor şi fertilitatea naturală a solului.
După pichetarea terenului, gropile de plantare se execută mecanizat sau manual la
dimensiunile orientative de 40/40/40 cm. Direcţia rândurilor de pomi este bine să fie N-S pentru
ca pomii să poată recepta cât mai multă lumină. La plantarea fiecărui pom, lagroapa de plantare
se pot administra 10-12 kg de gunoi de grajd fermentat amestecat cu sol, sau 50- 60 g s.a. de
îngrăşăminte chimice cu azot, iar udarea cu 8-10 l de apă/pom este opţională la plantarea de
toamnă în funcţie de starea de umiditate momentană a solului şi obligatorie la plantarea de
primăvară. De asemenea, ca pentru fiecare pom altoit, foarte importantă este adâncimea de
plantare a pomilor care trebuie să fie cu punctul de altoire la cel puţin 5-10 cm deasupra nivelului
solului pentru a se putea imprima vigoarea de creştere specifică portaltoiului folosit şi pentru a
evita creşterea unor rădăcini din altoi.
După plantarea pomilor, întreţinerea solului pe intervalele dintre rânduri se întreţin ca ogor
negru în primul an de la plantare prin discuiri repetate care să distrugă buruienile şi să afâneze
superficial solul. Sub rândurile de pomi, pe o bandă cu lăţimea de 1-1,4 m, solul se menţine curat
de buruieni prin frezare cu freza cu palpator purtată pe tractor şi (sau) prin erbicidare cu erbicide
sistemice totale aplicate cu lăncile cu apărătoare de jet pentru pomi, când buruienile sunt de 15-
20 cm.
 Pregatirea terenului si plantarea.

Pentru executarea lucrarilor de pregatire a terenului si plantare (ante masuratori deviz 1 si

deviz 2 ) s-au facut calcule privind cheltuielie cu forta de munca (articole din NTM/92)
,lucrarile cu tractoare si masini agricole, consumul de materii si materiale,s-a calculat volumul
de transporturi de materii si materiale comform normelor recomandate de Ministerul
Agriculturii, pentru realizarea unei plantatii durabile. Prima lucrare va fi nivelarea terenului,
administrarea de 80 t gunoi de grajd, administrarea de 1600 kg/ ha ingrasaminte chimice cu
fosfor si potasiu, lucrarea de arat la 30 cm si apoi lucrare mecanica de nivelat+discuit. La
infintarea unei livezi super intensive trebuie sa urmarim un scenariu logic = dupa pregatirea
terenului, urmeaza infintarea sistemului de sustinere, construirea si punerea in functie a
sistemului de fertiirigatie si apoi se face plantarea prin legarea pomilor de prima sarma (plasa
anti grindina se monteaza in anul 2-3)
În vederea plantării, pregătirea terenului constă în nivelarea şi fertilizarea solului.
Desfundarea – soluţia adoptată în cazul de faţă este executarea mobilizării profunde a
solului prin scarificare la 60 cm prin întoarcerea brazdei.
Perioada dintre desfundare şi plantare trebuie să asigure aşezarea solului şi acumularea unei
umidităţi corespunzătoare, precum şi executarea în condiţii optime a celorlalte lucrări ce premerg
plantării (nivelare, pichetare, executarea gropilor).
Înainte de pichetarea şi plantarea propriu-zisă cu pomi se impune executarea nivelării de
suprafaţă. Cu cât aceasta se va executa mai corect din punct de vedere tehnic cu atât mai uşor se
va executa pichetarea, alinierea pomilor pentru plantare şi ulterior lucrările de exploatare din
plantaţie.
Fertilizarea terenului - precede plantarea pomilor altoiţi, efectuându-se cu 1-5 luni înainte
de momentul plantării. Dacă plantarea pomilor se efectuează în toamnă (oct.-noembrie),
fertilizarea se va efectua în mai-septembrie, prin împrăştierea uniformă, pe întreaga suprafaţă a
dozelor recomandate în devizul de pregătire a terenului (gunoi de grajd +ingrasaminte chimice).
Fertilizarea terenului este urmată de încorporarea acestora în sol prin arătură obişnuită.

Pregătirea pomilor pentru plantare.

Cuprinde fasonare şi mocirlire rădăcinilor. Pomii scosi de la stratificare, si adusi la locul
de plantare, sau adusi direct de la pepinieră, se supun unui control riguros, urmărindu-se ca
fiecare pom să aibă rădăcina sănătoasă să nu fie rănită, ruptă sau despicată. Tulpina de asemenea
să fie sănătoasă si fără răni. Pomii care n-au fost fasonati, la rădăcină cu o-cazia stratificării se
fasonează la plantare.
Fasonarea constă în înlăturarea porţiunii vătămate şi scurtarea rădăcinilor mai groase de
3-4 mm, la 35-40 cm şi a celor mai subţiri de la 3 mm la 8 – 10 cm.
Mocirlirea este opreaţia de introducere a rădăcinilor întru-un amestec de pământ galben,
balegă proaspătă şi apă, de consistenţa smântânii.Aceaste are rolul de a asigura o mai mare
umiditate în jurul sistemului radicular, de a realiza o aderenţă mai bună cu solul şi de a stimula
vindecarea rănilor. După mocirlire pomii se repartizează la gropi în momentul plantării.
Plantarea propriu- zisă. Constă în următoarele operaţii:
-se trage în groapă pământ fertil rezultat din primul strat la săparea gropii, aşezându-se sub
formă de muşuroi pe fundul gropii;
-se aşează pomul în groapă cu rădăcinile deasupra muşuroiului;
 -este de dorit ca adâncimea de plantare să fie aceiaş la care a fost pomul în pepinieră. La
pomi altoiţi pe puieţi din seminţe, regula generală este ca după aşezarea pământului în groapă
coletul să fie situat la nivelul solului. Pomii altoiţi pe portaltoi vegetativi se pot planta puţin mai
adânc decât au fost ăn pepinieră, pentru a realiza o zonă mai mare de înrădăcinare a portaltoiului,
dar punctul de altoire să rămână totuşi cu căţiva centimetri (2-3 cm) deasupra solului pentru a
evita o eventuală trecere a altoiului pe rădăcini proprii.
- se răsfiră rădăcinile cu mana în toate directiile, astfel încât sa se ocupe tot spaţiul din
groapa si sa nu se suprapuna;
- se acopera radacinile cu un strat de pamant bine maruntit si nse calca usor, cu piciorul
orientat cu calcâiul spre exteriorul gropii, de la periferia gropii spre centru;
- după acoperirea rădăcinilor se iumple groapa cu pământ amestecat cu 10-15 kg gunoi bine
fermentat; gunoiul de grajd nu trebuie sa vina în contact cu rădăcinile;
- se calca din nou cat mai uniform si apasat;
- un pom bine plantat nu trebuie sa se smulga cu usurinta din pamant.
Dupa plantare se face o copca in jurul pomului în care se toarna 1-2 găleţi cu apa. Dupa
infiltrarea apei în sol se face un musuroi, care completează pământul din jurul pomului, menţine
umiditatea şi protejează rădăcinile împotriva îngheţului. După plantare pomi trebuie protejaţi
împotriva rozătoarelor (iepuri, căprioare), prin învelitul trunchiului.
Imediat dupa plantare se scurtează varga pentru proiectarea coroanei, la o înălţime care
diferă în funcţie de tipul de coroană ales. Această tăiere are şi rolul de a reface echilibru între
partea aeriană şi sistemul radicular, care a avut de suferit cu ocazia scosului din pepinieră, când o
mare parte din rădăcini se rup.

Plantare se face la distanta de 3,7 m intre randuri si 1,5 m intre pomi pe rand,
Vom dirija coroana un ax vertical cu trei etaje in forma de piramida = larg la baza si ingust
spre varful pomului.
La plantare se va proceda astfel:
- dealungul randului se deschide cu veloxul cu palpator un sant adanc de 20 cm , pomii se
repartizeaza la 1,5 m si se leaga de prima sarma pe care este montata linia de picurare (este la 60
cm , materialul are un colet de minim 30 cm) , dupa legarea pomilor imediat se foloseste din nou
veloxul pentru realizarea unui bilon (cu veloxul se poate realize si sant si bilon) bilon care se
vacoperi cu un strat de paie (acesta asigura umiditatea in sol), si se porneste sistemul de
irigartie.
In prima saptamana nu se foloseste fertiirigatia pentru ca sa nu deranjam perisorii
absorbanti in curs de formare. Fertiirigarea se realizeaza cu ingrasaminte chimice cu azot 75% si
fosfor 25%

Cheltuielile directe de plantare sunt calculate pe un ha la la suma de 88908 lei=deviz1 si

2lei(19889 euro). Cheltuielile totale pana la prima recolta, pe ha 194 164 ron (43 437 eur ) iar
total general 1 335 848 ron (298 847 euro pentru 6, 88 ha
 Deoarece vom plantam pomi de 2 ani, tip K N I P, in primul an vom face lucrari in
coroana, numai lucrarile in verde din lunile iunie, iulie: dresaj, ciupit, orizontalizari si inelari
pentru stimularea de lastari pentru viitoarele etaje. Dupa ce incep lastarii sa creasca, se elibereaza
punctual de altoire pentru a primi soare si caldura, in toamna tot cu veloxul se musuroieste
pentru a fi ferit de inghet. In vara se pun la pomi shaltere pentru protectie de rozatoare. Pentru
anii 2, 3, 4 au fost calculate cheltuielie directe care justifica verigile tehnologice pentru a pregati
livada sa asigure 20 to/ cirese extra (devize 2,3, 4), s-au calculate si cheltuielie suplimentare( 10
% si 5%).

8. Mașini și utilaje folosite în plantație

Pentru modernizarea plantației se recomandă achiziționarea următoarelor utilaje:

1. Tractor de 100 CP,cu cabina , transmisie sincronizata – 16 viteze inainte /16 viteze inapoi,
tractiune 4x4,support de greutati intre 50 si 70 kg, capacitate maxima de ridicare 3500 kg;
2. Incarcator frontal inaltime/greutate maxima de ridicare 3,55 m/1600 kg;
3. Cupa pentru incarcat frontal capacitate 1,1 mc;
4. Echipament pentru paleti ,maxim 2000 kg
5. Tocatoare de masa vegetala cu latime de lucru intre 200 si 220 cm,purtata cu sistem de
ciocanele si cutite ;
6. Remorca imprastiat gunoi, capacitate 3,5 to, banda rulanta cu lanturi
7. Fertilizator subsolier ,capacitate 500 kg,latime de lucru intre 140 si 200 cm
8. Echipament de prelucrarea solului pe randul de pomi ,sistem cu palpator format dintr-un
agregat cu 3-5 discuri si o freza cu 3-5 cutite verticale;
9. Atomizor cu volumul bazinului de 2000 l cistern din fibra de sticla,diuze antipicurare,
tractat.
10. Bara de erbicidare prevazuta cu placa de cuplare la tractor,si sistem de reglare a pozitiei ,a
unghiului si a inaltimii de lucru ;
11.Bazin pentru instalatia de ierbicidat,capacitate 600 l,grup de comanda cu regulator de
presiune montat in cabina;

9. Caracterizarea soiurilor cultivate

Principalele soiuri din sortiment

Sortimentul la visin este destul de dinamic, de data relativ recenta au fost introduse o serie de
soiuri de vigoare mica, autofertile care tind sa inlocuiasca soiurile viguroase din vechiul
sortiment. Soiurile recomandate pentru tara noastra sunt:
 Tarina - are vigoare mica, fructifica pe buchete, este autosteril, are fructul mijlociu,
tronconic, rosu-visiniu, foarte bun pentru masa. Se matureaza in prima decada a lunii iunie.
Engleza timpurie - este un hibrid cires-visin, de vigoare mijlocie, cu mare potential de
productie, partial autofertil, are fructul mic tronconic-alungit, de culoare rosie-inchisa, cu o
esalonare a maturarii pe 3-4 saptamani. Se matureaza la mijlocul lunii iunie.
Timpurii de Pitesti - are vigoare mare, fructifica pe buchete, este autosteril, are fructul
mijlociu, sferic, rosu-inchis, bun pentru consum sau industrializare. Se matureaza in prima
decada a lunii iunie.
Timpurii de Cluj - soi de vigoare mijlocie, autofertil, fructifica pe buchete, are fructul
mare, scurt cordiform, visiniu-inchis, foarte bun pentru masa, dar produce neregulat. Se
matureaza la mijlocul lunii iunie.
Mari timpurii - soi de vigoare mare, partial autofertil, fructifica pe buchete si ramuri
mijlocii, are fructul mare, scurtcordiform,rosu-visiniu, foarte bun pentru masasiindustrializare.
Se matureaza in a doua jumatate a lunii iunie.
Mocanesti 16 - soi de vigoare mare, autosteril, fructifica pe buchete, are fructul mare,
sferic, rosu-visiniu, foarte bun pentru industrializare. Se matureaza la sfarsit de iunie.
Crisana 2 - soi viguros, autosteril, fructifica pe plete, are fructul mare, cordiform cu varful
rotunjit, rosu-visiniu, slab astringent, bun pentru consum siindustrializare. Se matureaza la sfarsit
de iunie.
Morela neagra tarzie - are vigoare mijlocie, este autofertil, fructifica pe plete, are fructul
mare, sferic, visiniu-negricios, bun pentru industrie. Se matureaza la sfarsit de iunie.
Nana - soi de vigoare slaba, fructifica pe plete, este autofertil, are fructe mari, sferice, de
culoare rosie-inchis, bune pentru industrializare. Se matureaza in a doua jumatate a lunii iunie.
Ilva - soi de vigoare mijlocie, autofertil, cu fructificare plete si buchete, cu fructe mijlocii,
sferice, de culoare rosie-visinie, foarte apreciat pentru industrializare. Se matureaza in prima
jumatate a lunii iulie.
Vrancean - soi de vigoare mica, autofertil, cu fructificare pe plete, cu fructe mici, de culoare
rosie-visinie, cu pulpa astringenta, buna pentru industrializare. Se matureaza in decada a doua a
lunii iulie.
Oblacinska - soi de vigoare slaba, fructifica pe buchete, este autofertil, are fructul mic, rosu-
visiniu, acidulat, apreciat pentru industrializare. Se matureaza la inceput de iulie.
Meteor - soi de vigoare slaba, autofertil, fructifica pe buchete si plete, are fructul mare,
sferic-alungit, rosu-visiniu, bun pentru industrializare. Se matureazala mijlocul lunii iulie.

Portaltoii visinului sunt: visinul franc, mahalebul si visinul vegetativ.

Visinul franc se utilizeaza în zona dealurilor cu 600-750 mm precipitații, se adapteaza pe
o gama larga de soluri, are afinitate buna cu toate soiurile carora le imprima o vigoare
mijlocie, longevitatea de 25-30 ani.
Se utilizeaza soiuri cu coacere târzie a fructelor (Schattenmorelle, Pandy, Meteor si unele
tipuri locale).
Mahalebul (Cerasus mahaleb), (visinul turcesc) se utilizeaza în zonele sudice cu
precipitațiile între 500-550 mm, pe soluri usoare. Are afinitate destul de buna cu soiurile de
visin carora le imprima la început o crestere viguroasa apoi talia pomilor ramâne mijlocie-
mica.
Visinul vegetativ, a fost obținut la Stațiunea Falticeni, se înmulțeste pe cale vegetativa si
imprima altoilor o crestere submijlocie slaba.
Este însa puțin utilizat, aproximativ 5-10 %.
 10. Portaltoii folosiți la înfințarea plantației

Portaltoii visinului sunt: visinul franc, mahalebul si visinul vegetativ.

Visinul franc se utilizeaza în zona dealurilor cu 600-750 mm precipitații, se adapteaza pe
o gama larga de soluri, are afinitate buna cu toate soiurile carora le imprima o vigoare
mijlocie, longevitatea de 25-30 ani.
Se utilizeaza soiuri cu coacere târzie a fructelor (Schattenmorelle, Pandy, Meteor si unele
tipuri locale).
Mahalebul (Cerasus mahaleb), (visinul turcesc) se utilizeaza în zonele sudice cu
precipitațiile între 500-550 mm, pe soluri usoare. Are afinitate destul de buna cu soiurile de
visin carora le imprima la început o crestere viguroasa apoi talia pomilor ramâne mijlocie-
mica.
Visinul vegetativ, a fost obținut la Stațiunea Falticeni, se înmulțeste pe cale vegetativa si
imprima altoilor o crestere submijlocie slaba.
Este însa puțin utilizat, aproximativ 5-10 %.

11. Cheltuielile plantației

Indicatorii tehnico-economic și devize antecalcul.
Pentru reușita plantațiilor se vor respecta tehnologiile de cultură ale speciei vișin,
care sunt anexate în prezentul proiect.
Prin realizarea unor investiții susținute și destul de costisitoare care constau în
aplicarea unor tehnologii moderne care asigură optimul pentru factorii de vegetație,
folosirea unor soiuri adaptate condițiilor climatice, tolerante și rezistente la boli și
aplicarea tratamentelor conform avertizărilor stațiilor automate de prognoză, aplicarea
irigării în perioadele critice, protejarea împotriva rozătoarelor va optimiza, atât calitativ,
cât și cantitativ producția de fructe.
Tehnologiile de cultură specifice sunt cele prezentate în devizele de înfiinţare şi
întreţinere a fiecărei specii, până la intrarea pe rod şi se ridică la următoarele cheltuieli:

Specificare TOTAL cheltuieli

Lei
- Pregătirea terenului si infiintarea plantatiei de 6,88 ha 611.687
Deviz 1 si 2
- Întreţinere plantaţie, anul I 27045

- Întreţinere plantaţie, anul II 53.229

- Întreţinere plantaţie, anul III 121.260

- Întreţinere plantaţie, anul IV 93.836

TOTAL GENERAL COSTURI DIRECTE + CHELTUIELI 1.335.848

SUPLIMENTARE

298.847euro

Devizele sunt calculate utilizând normativele tehnice de muncă pentru lucrări

manuale și mecanice in vigoare.
Preţurile calculate pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiei pomicole sunt cele
actuale, dar pot suferi modificari datorită inflaţiei, modificării tarifelor de retribuire, etc.
La aceste costuri se adaugă cheltuielile privind întocmirea și avizarea proiectului
de înființare și întreținere a livezii.
Prețurile calculate nu conțin TVA.

Bibliografie
https://www.madr.ro/docs/agricultura/legume-fructe/Ghid-Pomicultura-final.pdf
https://www.slideshare.net/MarietaNinca/cultura-visinului
https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/agronomie/originea-importanta-aria-de-raspandire-
particularitati-biologice-si-ecologice-la-cultura-de-visin-100919.html
Iordanescu Olimpia Alina, Micu Roxana, 2011, Pomicultura generala și speciala, Ed. Eurobit,
Timișoara