Facultatea
de Horticultură și Silvicultură
Specializarea Horticultură
Anul IV Sem. II

Proiect
ÎNFIINŢAREA UNEI PLANTATII DE VIȘIN PE O
SUPRAFAŢĂ DE 6,88 HA

Student: Ganțolea Liviu Dănuț

ÎNFIINŢAREA UNEI PLANTATII DE VIȘIN
PE O SUPRAFAŢĂ DE 6,88 HA
CUPRINS

1. Tema proiectului
2. Importanța culturii vișinului
3. Origine și arie de răspândire
4. Particularități biologice
5. Cerințele față de factorii ecologici
6. Caracteristici morfologice și de producție
7. Sisteme de cultură folosite în practica pomicolă
8. Mașini și utilaje folosite în plantație
9. Caracterizarea soiurilor cultivate
10. Portaltoii folosiți la înfințarea plantației
11. Cheltuielile plantației
12. Bibliografie

1. Tema proiectului
 Tema proiectului constă în infintarea unei pantații in sistem intensiv de vișin
cu o suprafață de 6,88 ha. Se vor cultiva următoarele soiuri de vișin:

- Tarina
- Engleza timpurie
- Timpurii de Pitesti
- Timpurii de Cluj
- Mari timpurii
- Mocanesti 16
- Crisana 2
- Morela neagra tarzie
- Nana
- Ilva
- Vrancean
- Oblacinska
- Meteor

Se utilizează portaltoii:

- Visinul franc
- Mahalebul
- Visinul vegetativ

2. Importanța culturii vișinului

Visinul (Prunus cerasus) este un pom fructifer originar din Asia Centrala,
apreciat pentru fructele sale. Este o specie rustica, ce reuseste in toate zonele de
cultura din tara, fiind de asemenea si o specie melifera buna. Pomul are frunze
lucioase, dintate pe margine, iar florile sunt de culoare alba. Fructele de visin
contin zaharuri, acizi organici, proteine, pectine, potasiu, fosfor, calciu, magneziu,
vitamine, caroten.
 Visinul este o specie pomicola deosebit de importanta,de aceea si productia
mondiala reprezinta cca 40% din cea de visine si cirese la un loc.fructele se folosec
in special pentru industrializare,dar si pentru consum in stare proaspata ,avand un
continut comlex,echlibrat,bogat in elemente nutritivesaruri minerale si
vitaminecum ar fi: substanta uscata13,9-23,2%; zaharuri 5 – 19,4 ;acizi organici
0,9-1,9 mg% ;Proteine 0.8- 1,1mg%,petine 0,4-1,0mg%,substante tanoide o,12-
2,35 mg%; K 46-92,5 %; P 21-26 mg%;Mg 7-20 mg%;Ca 3,8-19,3 mg%; vitamina
PP 0,06- 0,52 mg%: E 0,21-1,32 mg%; B1;B2;caroten 0,15-0,95 mg%; acid folic
etc. Cura de visin are efect tonic, contribuind la ameliorarea afectiunilor renale,
hepatice,cardiovasculare a anemiei si stressului. Pedunculii fructelor sunt foarte
bogati in potasiu se folosesc sub forma de ceai sau infuzie.celelalte organe,ramurile
tinere, frunzele, florile , fructele au insusiri antiseptice si se folosesc la conservarea
produselor alimentare si in medicina populara.

Visinul este o specie pomicola cu o mare plasticitate ecologica,ce poate

valorificacu succes terenurile in panta, erodate. De asemenea, aceasta specie se
poate cultivain zonele de campie, cat si in cele colinare si premontane. Multe
soiuriau o rezistenta mare la ger, ceea ce face ca specia sa fie cultivata la altitudini
superioare celor destinate culturii ciresului.

Este o specie decorativa, dar si buna melifera (77-88 kg miere / ha ).

3. Origine și arie de răspândire

Visinul este o specie tetraploida (2n = 32 cromozomi ),provenita probabil din

hibridarea naturala dintre Cerasus avium si Cerasus fructicosa.

Istoria culturii visinului este strans legata de cea a ciresului, desi unele date
din literatura sunt contradictorii.Visinul comun nu se intalneste in stare
salbatica,insa creste semispontan in jurul Marii Caspice, in Caucaz, India, Iran,
Asia mica, si Peninsula Balcanica , care ar fi si originile sale.

Spre deosebire de cires, cultura visinului depaseste paralela de 60 grade

latitudine nordica devansand chiar si cultura marului.
 Productia mondiala de visine la nivelul anului 1998 a fost de 560.000 t.tari
mari producatoare de visine sunt : Germania, Italia, Spania, Grecia, SUA, Turcia,
Romania.

In Romania visinul ocupa cca 6000 ha, cu o raspandire de aproximativ 40000

de t annual (anuarul statistic 1999 )

Visinul este intalnit in majoritatea zonelor tarii, cu precadere in zona colinara

atat in plantatii industriale, cat si in suprafete mici in jurul gospodariilor.

4. Particularități biologice

Majoritatea soiurilor de visin provin din specia Cerasus vulgaris (Mill),

specie tetraploida 2 n = 4 n = 32 cromozomi. La formarea altor soiuri au contribuit
speciile: Cerasus tomentosa (Thumb) - visinul paros; Cerasus besseyi ( Bayl ) -
visinul de nisip; Prunus avium si Prunus cerasus precum si soiuri de cires propriu
zis.
Sortimentul la visin pâna în anul 2000 a fost alcatuit din câteva soiuri straine si
autohtone vechi, din soiurile noi ob_inute dupa 1960 în _ara nostra, precum si din
unele soiuri straine recent importate. Dintre soiurile românesti vechi, au
predominat în sortiment: Mari timpurii, Mocanesti, Crisana, Turcesti si multe
biotipuri locale mai mult sau mai pu_in valoroase. Dintre soiurile straine vechi
amintim: Northstar, Schattenmorelle, Oblacinska, Meteor, Nefris, Plodorodnaia,
Podbielski, si altele.
De-a lungul timpului, obiectivele de ameliorare la visin au atins numeroase
problematici si anume: autofertilitatea; interfertilitatea; vigoarea mica a pomilor;
rodirea „spur”; fructul mare si intens colorat; sâmburele mic etc. Multe dintre
aceste probleme au fost rezolvate, fiind create numeroase soiuri care sa corespunda
dezideratelor abordate, astfel în sortimentul actual regasim soiuri valoroase, cum ar
fi: Bucovina, Ilva, Pitic, Satmarean etc..
Principalele soiuri din sortiment
Sortimentul la visin este destul de dinamic, de data relativ recenta au fost
introduse o serie de soiuri de vigoare mica, autofertile care tind sa inlocuiasca
soiurile viguroase din vechiul sortiment. Soiurile recomandate pentru tara noastra
sunt:
 Tarina - are vigoare mica, fructifica pe buchete, este autosteril, are fructul
mijlociu, tronconic, rosu-visiniu, foarte bun pentru masa. Se matureaza in prima
decada a lunii iunie.
Engleza timpurie - este un hibrid cires-visin, de vigoare mijlocie, cu mare
potential de productie, partial autofertil, are fructul mic tronconic-alungit, de
culoare rosie-inchisa, cu o esalonare a maturarii pe 3-4 saptamani. Se matureaza la
mijlocul lunii iunie.
Timpurii de Pitesti - are vigoare mare, fructifica pe buchete, este autosteril,
are fructul mijlociu, sferic, rosu-inchis, bun pentru consum sau industrializare. Se
matureaza in prima decada a lunii iunie.
Timpurii de Cluj - soi de vigoare mijlocie, autofertil, fructifica pe buchete,
are fructul mare, scurt cordiform, visiniu-inchis, foarte bun pentru masa, dar
produce neregulat. Se matureaza la mijlocul lunii iunie.
Mari timpurii - soi de vigoare mare, partial autofertil, fructifica pe buchete si
ramuri mijlocii, are fructul mare, scurtcordiform,rosu-visiniu, foarte bun pentru
masasiindustrializare. Se matureaza in a doua jumatate a lunii iunie.
Mocanesti 16 - soi de vigoare mare, autosteril, fructifica pe buchete, are
fructul mare, sferic, rosu-visiniu, foarte bun pentru industrializare. Se matureaza la
sfarsit de iunie.
Crisana 2 - soi viguros, autosteril, fructifica pe plete, are fructul mare,
cordiform cu varful rotunjit, rosu-visiniu, slab astringent, bun pentru consum
siindustrializare. Se matureaza la sfarsit de iunie.
Morela neagra tarzie - are vigoare mijlocie, este autofertil, fructifica pe plete,
are fructul mare, sferic, visiniu-negricios, bun pentru industrie. Se matureaza la
sfarsit de iunie.
Nana - soi de vigoare slaba, fructifica pe plete, este autofertil, are fructe mari,
sferice, de culoare rosie-inchis, bune pentru industrializare. Se matureaza in a doua
jumatate a lunii iunie.
Ilva - soi de vigoare mijlocie, autofertil, cu fructificare plete si buchete, cu
fructe mijlocii, sferice, de culoare rosie-visinie, foarte apreciat pentru
industrializare. Se matureaza in prima jumatate a lunii iulie.
Vrancean - soi de vigoare mica, autofertil, cu fructificare pe plete, cu fructe
mici, de culoare rosie-visinie, cu pulpa astringenta, buna pentru industrializare. Se
matureaza in decada a doua a lunii iulie.
Oblacinska - soi de vigoare slaba, fructifica pe buchete, este autofertil, are
fructul mic, rosu-visiniu, acidulat, apreciat pentru industrializare. Se matureaza la
inceput de iulie.
Meteor - soi de vigoare slaba, autofertil, fructifica pe buchete si plete, are
fructul mare, sferic-alungit, rosu-visiniu, bun pentru industrializare. Se matureazala
mijlocul lunii iulie.
 5. Cerințele față de factorii ecologici

Cerințele fața de lumina ale visinului sunt moderate, în zonele sudice

putându-se cultiva pe expoziții estice si vestice, în timp ce în zonele mai
înalte se recomanda cultivarea numai pe expoziții sudice.
În condiții de lumina insuficienta, visinul formeaza ramuri debile, slab
garnisite cu muguri de rod si tendin_a accentuata de degarnisire.
Cerințele fața de temperatura sunt extrem de diferite în funcție desoi.
Majoritatea soiurilor reusesc bine în zona dealurilor mijlocii (chiar si înalte),
dar se comporta mulțumitor si la câmpie.
Visinul reuseste bine în zonele cu o temperatura medie anuala cuprinsa
între 8 10,5°C. Pragul biologic este de +8°C iar în timpul înfloritului necesita
zile calde si însorite ( +15° +18°C).
Visinul are rezistența buna la ger (-28°-30°C), dar mugurii în faza de
umflare pot îngheța la temperaturi de -12°C, bobocii florali la -5°C iar florile
si fructele abia legate sunt compromise la o temperatura de -2,2°C.
Suma gradelor de temperatura pentru înflorit este de 200-290°C
(funcție de soi), pentru maturarea fructelor de 720°-1.300°C, iar pentru
întreaga perioada de vegetație 3.600°-3.800°C.
Cerințele fața de apa sunt contradictorii, în sensul ca unele soiuri altoite
pe mahaleb reusesc bine la un regim de 450-500 mm precipitații anual, în
schimb soiurile altoite pe franc se comporta bine la regim de precipitații de
700 - 900 mm/ an. Ploile reci din timpul înfloritului sunt foarte daunatoare iar
în perioada maturarii fructelor favorizeaza inițial atacul de monilioza, apoi pe
cel de antracnoza.
Zonele cele mai favorabile sunt acelea în care se totalizeaz a 500 -700
mm precipitații pe an.
Cerințele fața de sol ale visinului sunt moderate, în sensul ca reuseste
bine pe soluri cu textura mijlocie (pâna la 35-40 % argila), potrivit de fertile,
lipsite de saruri nocive. Datorita faptului ca sistemul radicular este
superficial, visinul valorifica si solurile mai subțiri, eventual cu apa freatica
mai la suprafața, dar nu mai ridicata de 1,5-2,0 m. Cercetarile au
demonstrat, ca visinul este specia pomicola care se poate cultiva atât pe
nisipurile Olteniei în condiții de irigare, cât si în nord-vestul Transilvaniei pe
expoziții favorabile.
Culturi profitabile se pot practica pâna la altitudinea de 500-650
 6. Caracteristici morfologice și de producție

Sistemul radicular al pomilor este superficial, mai ales când sunt altoiți
pe visin franc si vegetativ. Cercetarile efectuate de Ghenea N. si Tertecel
Maria (1964) au stabilit ca 91,1 % din radacini au direcție oblica si orizontala
sunt dispuse pâna la adâncimea de 40 cm. Unele radacini cu crestre
verticala pot ajunge pâna la adâncimi de 2-2,5 m.
Altoit pe mahaleb, visinul are o înradacinare mai profunda, masa
principala de radacini situându-se în stratul de 20-60 cm.
Lateral radacinile depasesc proiec_ția coroanei de 1,6-2,5 ori.
Partea aeriana a visinului creste sub forma de pom propriu-zis la
majoritatea soiurilor sau sub forma de arbustoid la unele tipuri locale.
Coroana este deasa si poate avea diferite forme: piramidala (Engleze
timpurii); globuloasa (Crisana, Mocanesti); sferic turtita (Pandy, Early
Richmond); puternic pletoasa (Schattenmorelle).
Vigoarea pomilor este mijlocie sau mica în func_ie de soi si tehnologia de
cultura, astfel:
- au vigoare mica: Pitic, Northstar, _arina, Nana, Dropia etc.;
- au vigoare mijlocie: Oblacinska, Schattenmorelle, Vrâncean;
- au vigoare mijlocie-mare: Ilva, Tg. Jiu 505, Mari timpurii, Crisana,
Mocanesti, Turcesti etc.
Gradul de ramificare este bogat la majoritatea soiurilor (Ilva, Oblacinska,
Northstar), în schimb este mai sarac la soiurile Mari timpurii, Timpurii de
Cluj, Meteor.
Ramurile de rod dominante au condus la clasificarea soiurilor de visin,
astfel:
- soiuri cu fructificare preponderenta pe buchete de mai: Timpurii
Engleze, Meteor, _arina, Bucovina ;
- soiuri cu fructificare pe ramuri mijlocii si buchete de mai:
Satmarean, Scuturator;
- soiuri cu fructificare preponderenta pe ramuri plete:
Schattenmorelle, Pitic de Iasi, Ilva.
Soiurile care rodesc dominant pe ramuri pletoase formeaza coroane
mai dese, se degarnisesc mai repede si necesita mai multe taieri.
Precocitatea si productivitatea visinului depind de soi si tehnologia de
cultura. Majoritatea soiurilor încep sa rodeasca la 3-4 ani dupa plantare si
dau produc_ii profitabile dupa 4-6 ani cu diferen_e între soiuri. Producția pe
pomi este variabila între 15-35 kg, iar la hectar 10-15 tone.
Longevitatea pomilor este de 20-25 ani la soiurile precoce de vigoare
slaba si poate atinge 35-40 ani la soiurile viguroase: Crisana, Mocanesti,
Mari timpurii.

Parcurgerea ciclului anual

Visinul are repausul relativ lung, astfel ca dezmugureste si înfloreste
destul de târziu, între 14 aprilie si 5 mai în condi_iile de la Caransebes
(Draganescu E.,2002).
Înfloresc devreme soiurile: Mari timpurii, Timpurii de Cluj, Nana,
Oblacinska, în timp ce soiurile: Plodorodnaia, Podbielski, Schattenmorelle
înfloresc mai târziu sau chiar foarte târziu Pitic de Iasi.
Pentru a se obține producții bune trebuie sa lege 20-25 % din flori la
soiurile cu rodire dominanta pe buchete si 45-50 % la cele cu rodire
dominanta pe plete, iar dupa caderea fiziologica sa ramâna cel pu_in 20-30%
fructe din totalul florilor deschise. Leaga mai slab soiurile care înfloresc
concomitent cu înfrunzitul (Predescu si Draganescu, 1987).
În procesul de fecundare majoritatea soiurilor sunt autosterile si foarte
puține autofertile: Oblacinska, Ilva, Nana, Pitic, Țarina. Asigurarea soiurilor
polenizatoare reprezinta secretul producției la visin. Se recomanda
gruparea a 4-5 soiuri într-o parcela pentru a creste gradul de fecundare al
florilor.
Fenomenul de nerodire la visin a fost semnalat în anii 1970 si s-a
manifestat prin faptul ca o serie de soiuri înfloresc foarte abundent, dar
leaga extrem de necorespunzator (2-5 % din totalul florilor). Cauzele
principale ale fenomenului sunt: lipsa polenizatorilor sau amplasarea lor la
distanțe prea mari; o organogeneza incompleta a macro si microsporilor;
lipsa sau absența microsporilor în antere; iar eliberarea lor se face cu
greutate; fluctuații climatice în timpul înfloritului; desfrunzitul prematur al
pomilor produs de antracnoza; zonarea necorespunzatoare a soiurilor.
Fenomenul nerodirii a fost aproape total rezolvat prin obținerea de soiuri
noi autofertile sau interfertile, stabilirea polenizatorilor corespunzatori,
zonarea ecologica a soiurilor si îmbunatațirea tehnologiei de cultura.
 7. Sisteme de cultură folosite în practica pomicolă

Pentru vişin se recomandă două sisteme de cultură, cultura clasică cu pomi

altoiţi pe portaltoi de vigoare mai mare ex. Vişinul franc), cu distanţe de plantare
orientative de 5x4 m (500 pomi/ha), şi cultura intensivă cu pomi altoiţi pe portaltoi
de vigoare mai mică (ex. V.G. 1, IP-C ), la distanţe de plantare de 4x3 m sau 4x2 m
(1250 pomi/ha), fără mijloace de susţinere a pomilor.
Deşi se consideră că vişinul este o specie cu rezistenţă mai mare la deficitul
de umiditate în sol, o cultura performantă
a vişinului necesită sistem de irigare care se instalează odată cu plantarea pomilor,
iar sistemele antigrindină sunt recomandate pentru zonele unde riscul grindinei are
o frecvenţă justificată economic.
Plantarea vişinului este de preferat să se facă toamna după căderea frunzelor
pomilor , iar plantarea de primăvară se face numai când nu a fost posibilă
plantarea în toamnă. Materialul săditor trebuie să provină din pepiniere autorizate,
care să garanteze autenticitatea soiurilor şi standardele pentru calitatea pomilor, iar
la manipularea şi plantarea pomilor trebuie să avem grijă să nu se rupă mugurii.
Vişinul, ca şi cireşul este sensibil la fenomenul de oboseală a solului şi nu se
recomandă plantarea după el însuşi pe acelaşi teren. Majoritatea soiurilor de vişin
sunt autosterile, dar există şi soiuri intersterile sau autofertile, motiv pentru care
pentru alegerea soiurilor ce vor fi plantate într-o livadă este absolut necesară o
documentare prealabilă cumpărării materialului săditor.
Stabilirea distanţelor de plantare trebuie să aibă în vedere vigoarea portaltoilor
pe care sunt altoiţi pomii, forma de coroană proiectată, vigoarea soiurilor şi
fertilitatea naturală a solului.
După pichetarea terenului, gropile de plantare se execută mecanizat sau
manual la dimensiunile orientative de 40/40/40 cm. Direcţia rândurilor de pomi
este bine să fie N-S pentru ca pomii să poată recepta cât mai multă lumină. La
plantarea fiecărui pom, lagroapa de plantare se pot administra 10-12 kg de gunoi
de grajd fermentat amestecat cu sol, sau 50- 60 g s.a. de îngrăşăminte chimice cu
azot, iar udarea cu 8-10 l de apă/pom este opţională la plantarea de toamnă în
funcţie de starea de umiditate momentană a solului şi obligatorie la plantarea de
primăvară. De asemenea, ca pentru fiecare pom altoit, foarte importantă este
adâncimea de plantare a pomilor care trebuie să fie cu punctul de altoire la cel
puţin 5-10 cm deasupra nivelului solului pentru a se putea imprima vigoarea de
creştere specifică portaltoiului folosit şi pentru a evita creşterea unor rădăcini din
altoi.
 După plantarea pomilor, întreţinerea solului pe intervalele dintre rânduri se
întreţin ca ogor negru în primul an de la plantare prin discuiri repetate care să
distrugă buruienile şi să afâneze superficial solul. Sub rândurile de pomi, pe o
bandă cu lăţimea de 1-1,4 m, solul se menţine curat de buruieni prin frezare cu
freza cu palpator purtată pe tractor şi (sau) prin erbicidare cu erbicide sistemice
totale aplicate cu lăncile cu apărătoare de jet pentru pomi, când buruienile sunt de
15-20 cm.
 Pregatirea terenului si plantarea.

Pentru executarea lucrarilor de pregatire a terenului si plantare (ante

masuratori deviz 1 si deviz 2 ) s-au facut calcule privind cheltuielie cu forta de
munca (articole din NTM/92) ,lucrarile cu tractoare si masini agricole, consumul
de materii si materiale,s-a calculat volumul de transporturi de materii si materiale
comform normelor recomandate de Ministerul Agriculturii, pentru realizarea unei
plantatii durabile. Prima lucrare va fi nivelarea terenului, administrarea de 80 t
gunoi de grajd, administrarea de 1600 kg/ ha ingrasaminte chimice cu fosfor si
potasiu, lucrarea de arat la 30 cm si apoi lucrare mecanica de nivelat+discuit. La
infintarea unei livezi super intensive trebuie sa urmarim un scenariu logic = dupa
pregatirea terenului, urmeaza infintarea sistemului de sustinere, construirea si
punerea in functie a sistemului de fertiirigatie si apoi se face plantarea prin legarea
pomilor de prima sarma (plasa anti grindina se monteaza in anul 2-3)
În vederea plantării, pregătirea terenului constă în nivelarea şi fertilizarea
solului.
Desfundarea – soluţia adoptată în cazul de faţă este executarea mobilizării
profunde a solului prin scarificare la 60 cm prin întoarcerea brazdei.
Perioada dintre desfundare şi plantare trebuie să asigure aşezarea solului şi
acumularea unei umidităţi corespunzătoare, precum şi executarea în condiţii
optime a celorlalte lucrări ce premerg plantării (nivelare, pichetare, executarea
gropilor).
Înainte de pichetarea şi plantarea propriu-zisă cu pomi se impune executarea
nivelării de suprafaţă. Cu cât aceasta se va executa mai corect din punct de vedere
tehnic cu atât mai uşor se va executa pichetarea, alinierea pomilor pentru plantare
şi ulterior lucrările de exploatare din plantaţie.
Fertilizarea terenului - precede plantarea pomilor altoiţi, efectuându-se cu 1-
5 luni înainte de momentul plantării. Dacă plantarea pomilor se efectuează în
toamnă (oct.-noembrie), fertilizarea se va efectua în mai-septembrie, prin
împrăştierea uniformă, pe întreaga suprafaţă a dozelor recomandate în devizul de
pregătire a terenului (gunoi de grajd +ingrasaminte chimice). Fertilizarea terenului
este urmată de încorporarea acestora în sol prin arătură obişnuită.

Pregătirea pomilor pentru plantare.

Cuprinde fasonare şi mocirlire rădăcinilor. Pomii scosi de la stratificare, si
adusi la locul de plantare, sau adusi direct de la pepinieră, se supun unui control
riguros, urmărindu-se ca fiecare pom să aibă rădăcina sănătoasă să nu fie rănită,
ruptă sau despicată. Tulpina de asemenea să fie sănătoasă si fără răni. Pomii care
n-au fost fasonati, la rădăcină cu o-cazia stratificării se fasonează la plantare.
 Fasonarea constă în înlăturarea porţiunii vătămate şi scurtarea rădăcinilor
mai groase de 3-4 mm, la 35-40 cm şi a celor mai subţiri de la 3 mm la 8 – 10 cm.
Mocirlirea este opreaţia de introducere a rădăcinilor întru-un amestec de
pământ galben, balegă proaspătă şi apă, de consistenţa smântânii.Aceaste are rolul
de a asigura o mai mare umiditate în jurul sistemului radicular, de a realiza o
aderenţă mai bună cu solul şi de a stimula vindecarea rănilor. După mocirlire pomii
se repartizează la gropi în momentul plantării.
Plantarea propriu- zisă. Constă în următoarele operaţii:
-se trage în groapă pământ fertil rezultat din primul strat la săparea gropii,
aşezându-se sub formă de muşuroi pe fundul gropii;
-se aşează pomul în groapă cu rădăcinile deasupra muşuroiului;
-este de dorit ca adâncimea de plantare să fie aceiaş la care a fost pomul în
pepinieră. La pomi altoiţi pe puieţi din seminţe, regula generală este ca după
aşezarea pământului în groapă coletul să fie situat la nivelul solului. Pomii altoiţi
pe portaltoi vegetativi se pot planta puţin mai adânc decât au fost ăn pepinieră,
pentru a realiza o zonă mai mare de înrădăcinare a portaltoiului, dar punctul de
altoire să rămână totuşi cu căţiva centimetri (2-3 cm) deasupra solului pentru a
evita o eventuală trecere a altoiului pe rădăcini proprii.
- se răsfiră rădăcinile cu mana în toate directiile, astfel încât sa se ocupe tot
spaţiul din groapa si sa nu se suprapuna;
- se acopera radacinile cu un strat de pamant bine maruntit si nse calca usor,
cu piciorul orientat cu calcâiul spre exteriorul gropii, de la periferia gropii spre
centru;
- după acoperirea rădăcinilor se iumple groapa cu pământ amestecat cu 10-15
kg gunoi bine fermentat; gunoiul de grajd nu trebuie sa vina în contact cu
rădăcinile;
- se calca din nou cat mai uniform si apasat;
- un pom bine plantat nu trebuie sa se smulga cu usurinta din pamant.
Dupa plantare se face o copca in jurul pomului în care se toarna 1-2 găleţi cu
apa. Dupa infiltrarea apei în sol se face un musuroi, care completează pământul din
jurul pomului, menţine umiditatea şi protejează rădăcinile împotriva îngheţului.
După plantare pomi trebuie protejaţi împotriva rozătoarelor (iepuri, căprioare), prin
învelitul trunchiului.
Imediat dupa plantare se scurtează varga pentru proiectarea coroanei, la o
înălţime care diferă în funcţie de tipul de coroană ales. Această tăiere are şi rolul de
a reface echilibru între partea aeriană şi sistemul radicular, care a avut de suferit cu
ocazia scosului din pepinieră, când o mare parte din rădăcini se rup.

Plantare se face la distanta de 3,7 m intre randuri si 1,5 m intre pomi pe rand,
 Vom dirija coroana un ax vertical cu trei etaje in forma de piramida = larg la
baza si ingust spre varful pomului.
La plantare se va proceda astfel:
- dealungul randului se deschide cu veloxul cu palpator un sant adanc de 20
cm , pomii se repartizeaza la 1,5 m si se leaga de prima sarma pe care este montata
linia de picurare (este la 60 cm , materialul are un colet de minim 30 cm) , dupa
legarea pomilor imediat se foloseste din nou veloxul pentru realizarea unui bilon
(cu veloxul se poate realize si sant si bilon) bilon care se vacoperi cu un strat
de paie (acesta asigura umiditatea in sol), si se porneste sistemul de irigartie.
In prima saptamana nu se foloseste fertiirigatia pentru ca sa nu deranjam
perisorii absorbanti in curs de formare. Fertiirigarea se realizeaza cu ingrasaminte
chimice cu azot 75% si fosfor 25%

Cheltuielile directe de plantare sunt calculate pe un ha la la suma de 88908

lei=deviz1 si 2lei(19889 euro). Cheltuielile totale pana la prima recolta, pe ha 194
164 ron (43 437 eur ) iar total general 1 335 848 ron (298 847 euro pentru 6, 88
ha

Deoarece vom plantam pomi de 2 ani, tip K N I P, in primul an vom face

lucrari in coroana, numai lucrarile in verde din lunile iunie, iulie: dresaj, ciupit,
orizontalizari si inelari pentru stimularea de lastari pentru viitoarele etaje. Dupa ce
incep lastarii sa creasca, se elibereaza punctual de altoire pentru a primi soare si
caldura, in toamna tot cu veloxul se musuroieste pentru a fi ferit de inghet. In vara
se pun la pomi shaltere pentru protectie de rozatoare. Pentru anii 2, 3, 4 au fost
calculate cheltuielie directe care justifica verigile tehnologice pentru a pregati
livada sa asigure 20 to/ cirese extra (devize 2,3, 4), s-au calculate si cheltuielie
suplimentare( 10 % si 5%).

8. Mașini și utilaje folosite în plantație

Pentru modernizarea plantației se recomandă achiziționarea următoarelor utilaje:

1. Tractor de 100 CP,cu cabina , transmisie sincronizata – 16 viteze inainte /16
viteze inapoi, tractiune 4x4,support de greutati intre 50 si 70 kg, capacitate maxima
de ridicare 3500 kg;
2. Incarcator frontal inaltime/greutate maxima de ridicare 3,55 m/1600 kg;
 3. Cupa pentru incarcat frontal capacitate 1,1 mc;
4. Echipament pentru paleti ,maxim 2000 kg
5. Tocatoare de masa vegetala cu latime de lucru intre 200 si 220 cm,purtata
cu sistem de ciocanele si cutite ;
6. Remorca imprastiat gunoi, capacitate 3,5 to, banda rulanta cu lanturi
7. Fertilizator subsolier ,capacitate 500 kg,latime de lucru intre 140 si 200 cm
8. Echipament de prelucrarea solului pe randul de pomi ,sistem cu palpator
format dintr-un agregat cu 3-5 discuri si o freza cu 3-5 cutite verticale;
9. Atomizor cu volumul bazinului de 2000 l cistern din fibra de sticla,diuze
antipicurare, tractat.
10. Bara de erbicidare prevazuta cu placa de cuplare la tractor,si sistem de
reglare a pozitiei ,a unghiului si a inaltimii de lucru ;
11.Bazin pentru instalatia de ierbicidat,capacitate 600 l,grup de comanda cu
regulator de presiune montat in cabina;

9. Caracterizarea soiurilor cultivate

Principalele soiuri din sortiment

Sortimentul la visin este destul de dinamic, de data relativ recenta au fost
introduse o serie de soiuri de vigoare mica, autofertile care tind sa inlocuiasca
soiurile viguroase din vechiul sortiment. Soiurile recomandate pentru tara noastra
sunt:
Tarina - are vigoare mica, fructifica pe buchete, este autosteril, are fructul
mijlociu, tronconic, rosu-visiniu, foarte bun pentru masa. Se matureaza in prima
decada a lunii iunie.
Engleza timpurie - este un hibrid cires-visin, de vigoare mijlocie, cu mare
potential de productie, partial autofertil, are fructul mic tronconic-alungit, de
culoare rosie-inchisa, cu o esalonare a maturarii pe 3-4 saptamani. Se matureaza la
mijlocul lunii iunie.
Timpurii de Pitesti - are vigoare mare, fructifica pe buchete, este autosteril,
are fructul mijlociu, sferic, rosu-inchis, bun pentru consum sau industrializare. Se
matureaza in prima decada a lunii iunie.
Timpurii de Cluj - soi de vigoare mijlocie, autofertil, fructifica pe buchete,
are fructul mare, scurt cordiform, visiniu-inchis, foarte bun pentru masa, dar
produce neregulat. Se matureaza la mijlocul lunii iunie.
 Mari timpurii - soi de vigoare mare, partial autofertil, fructifica pe buchete si
ramuri mijlocii, are fructul mare, scurtcordiform,rosu-visiniu, foarte bun pentru
masasiindustrializare. Se matureaza in a doua jumatate a lunii iunie.
Mocanesti 16 - soi de vigoare mare, autosteril, fructifica pe buchete, are
fructul mare, sferic, rosu-visiniu, foarte bun pentru industrializare. Se matureaza la
sfarsit de iunie.
Crisana 2 - soi viguros, autosteril, fructifica pe plete, are fructul mare,
cordiform cu varful rotunjit, rosu-visiniu, slab astringent, bun pentru consum
siindustrializare. Se matureaza la sfarsit de iunie.
Morela neagra tarzie - are vigoare mijlocie, este autofertil, fructifica pe
plete, are fructul mare, sferic, visiniu-negricios, bun pentru industrie. Se matureaza
la sfarsit de iunie.
Nana - soi de vigoare slaba, fructifica pe plete, este autofertil, are fructe mari,
sferice, de culoare rosie-inchis, bune pentru industrializare. Se matureaza in a doua
jumatate a lunii iunie.
Ilva - soi de vigoare mijlocie, autofertil, cu fructificare plete si buchete, cu
fructe mijlocii, sferice, de culoare rosie-visinie, foarte apreciat pentru
industrializare. Se matureaza in prima jumatate a lunii iulie.
Vrancean - soi de vigoare mica, autofertil, cu fructificare pe plete, cu fructe
mici, de culoare rosie-visinie, cu pulpa astringenta, buna pentru industrializare. Se
matureaza in decada a doua a lunii iulie.
Oblacinska - soi de vigoare slaba, fructifica pe buchete, este autofertil, are
fructul mic, rosu-visiniu, acidulat, apreciat pentru industrializare. Se matureaza la
inceput de iulie.
Meteor - soi de vigoare slaba, autofertil, fructifica pe buchete si plete, are
fructul mare, sferic-alungit, rosu-visiniu, bun pentru industrializare. Se matureazala
mijlocul lunii iulie.
Portaltoii visinului sunt: visinul franc, mahalebul si visinul vegetativ.
Visinul franc se utilizeaza în zona dealurilor cu 600-750 mm precipitații,
se adapteaza pe o gama larga de soluri, are afinitate buna cu toate soiurile
carora le imprima o vigoare mijlocie, longevitatea de 25-30 ani.
Se utilizeaza soiuri cu coacere târzie a fructelor (Schattenmorelle, Pandy,
Meteor si unele tipuri locale).
Mahalebul (Cerasus mahaleb), (visinul turcesc) se utilizeaza în zonele
sudice cu precipitațiile între 500-550 mm, pe soluri usoare. Are afinitate
destul de buna cu soiurile de visin carora le imprima la început o crestere
viguroasa apoi talia pomilor ramâne mijlocie-mica.
Visinul vegetativ, a fost obținut la Stațiunea Falticeni, se înmulțeste pe
cale vegetativa si imprima altoilor o crestere submijlocie slaba.
Este însa puțin utilizat, aproximativ 5-10 %.
 10. Portaltoii folosiți la înfințarea plantației

Portaltoii visinului sunt: visinul franc, mahalebul si visinul vegetativ.

Visinul franc se utilizeaza în zona dealurilor cu 600-750 mm precipitații,
se adapteaza pe o gama larga de soluri, are afinitate buna cu toate soiurile
carora le imprima o vigoare mijlocie, longevitatea de 25-30 ani.
Se utilizeaza soiuri cu coacere târzie a fructelor (Schattenmorelle, Pandy,
Meteor si unele tipuri locale).
Mahalebul (Cerasus mahaleb), (visinul turcesc) se utilizeaza în zonele
sudice cu precipitațiile între 500-550 mm, pe soluri usoare. Are afinitate
destul de buna cu soiurile de visin carora le imprima la început o crestere
viguroasa apoi talia pomilor ramâne mijlocie-mica.
Visinul vegetativ, a fost obținut la Stațiunea Falticeni, se înmulțeste pe
cale vegetativa si imprima altoilor o crestere submijlocie slaba.
Este însa puțin utilizat, aproximativ 5-10 %.
 11. Cheltuielile plantației

Indicatorii tehnico-economic și devize antecalcul.

Pentru reușita plantațiilor se vor respecta tehnologiile de cultură ale
speciei vișin, care sunt anexate în prezentul proiect.
Prin realizarea unor investiții susținute și destul de costisitoare care
constau în aplicarea unor tehnologii moderne care asigură optimul pentru
factorii de vegetație, folosirea unor soiuri adaptate condițiilor climatice,
tolerante și rezistente la boli și aplicarea tratamentelor conform avertizărilor
stațiilor automate de prognoză, aplicarea irigării în perioadele critice,
protejarea împotriva rozătoarelor va optimiza, atât calitativ, cât și cantitativ
producția de fructe.
Tehnologiile de cultură specifice sunt cele prezentate în devizele de
înfiinţare şi întreţinere a fiecărei specii, până la intrarea pe rod şi se ridică
la următoarele cheltuieli:

Specificare TOTAL
cheltuieli
Lei
- Pregătirea terenului si infiintarea plantatiei de 611.687
6,88 ha
Deviz 1 si 2
- Întreţinere plantaţie, anul I 27045

- Întreţinere plantaţie, anul II 53.229

- Întreţinere plantaţie, anul III 121.260

- Întreţinere plantaţie, anul IV 93.836

TOTAL GENERAL COSTURI DIRECTE + 1.335.848

CHELTUIELI SUPLIMENTARE
 298.8
47euro

Devizele sunt calculate utilizând normativele tehnice de muncă pentru

lucrări manuale și mecanice in vigoare.
Preţurile calculate pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiei pomicole
sunt cele actuale, dar pot suferi modificari datorită inflaţiei, modificării
tarifelor de retribuire, etc.
La aceste costuri se adaugă cheltuielile privind întocmirea și avizarea
proiectului de înființare și întreținere a livezii.
Prețurile calculate nu conțin TVA.
 Bibliografie

1.https://www.madr.ro/docs/agricultura/legume-fructe/Ghid-Pomicultura-final.pdf
2.https://www.slideshare.net/MarietaNinca/cultura-visinului
3.https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/agronomie/originea-importanta-aria-de-
raspandire-particularitati-biologice-si-ecologice-la-cultura-de-visin-100919.html
4.Iordanescu Olimpia Alina, Micu Roxana, 2011, Pomicultura generala și
speciala, Ed. Eurobit, Timișoara