Sunteți pe pagina 1din 3

Nume si prenume Anul Grupa Data Test nr.

1* Formarea placii bacteriene incepe dupa A. Sangerare produsa cu usurinta sau


periaj la : spontan
A. 2 ore B. Modificari de culoare si aspect
B. 50 minute
C. Modificari de consistenta
C. 60 minute D. Pungi parodontale adevarate
D. 10 minute
E. Modificari de volum
E. 30 minute
8. Semnele clinice ale gingivitelor
2. Factori generali cu rol in imbolnavirea descuamative sunt:
parodontala:
A. Culoare rosie vie
A. bolile cardiovasculare B. Sangereaza cu usurinta
B. ateroscleroza
C. bolile hematologice C. Gingie dureroasa la periaj
D. deficientele de nutritie D. Culoare violacee
E. tartrul dentar E. Consistenta dura

3. Trauma ocluzala primara se produce prin: 9.* Parodontitele agresive apar frecvent:
A. punti dentare nejudicios concepute A. La pacienți tineri
B. obturatii sau coroane inalte B. Doar la pacienți de rasă mongoloidă
C. obturatii correct realizate C. Doar la pacienți de sex masculin
D. punti dentare incorect realizate D. Doar la pacienți de sex feminin
E. aparate ortodontice care dezvolta forte excesive E. Doar la pacienți cu vârsta sub 15 ani

4. Mecanisme directe de patogenitate 10.*Boala parodontala este considerata a fi


bacteriana in boala parodontala: localizata cand:
A. eliberarea de endotoxine A. Sunt afectati > 30% din dintii prezenti
B. producerea de exotoxine B. Sunt afectati < 30% din dintii prezenti
C. elaborarea de enzyme cu rol de agresiune C. Nu sunt afectati dintii prezenti
D. producerea de endotoxine D. Mobilitatea este de gradul III
E. eliberarea de exotoxine E. Sunt prezente sangerari generalizate

5. Gingivitele descuamative NU apar in: 11. Parodontitele agresive:


A. Lichen Plan A. Apar numai sub vârsta de 30 de ani, în
B. Sarcina forma generalizată
C. Tulburari neurovegetative B. În forma localizată, debutează, de
D. Diabet obicei, circumpubertar
E. Sclerodermie C. Apar, de obicei, după vârsta de 30-40
de ani
6*. Severitatea bolii parodontale este moderata D. În forma localizată, debutează, de
cand pungile parodontale au adancimi de: obicei, în jurul vârstei de 30 de ani
A. Sub 3 mm E. Presupun o cantitate de placă
B. peste 6 mm bacteriană redusă în raport cu gradul
C. 2 mm avansat de distrucție a țesutului
D. 3-5 mm parodontal
E. 1,5 mm
12.* Gingivita descuamativa face parte din:
7. Principalele semne clinice din gingivitele A. parodontite agresive
induse de placa bacteriana sunt: B. parodontite marginale cronice
C. manifestari ale traumei ocluzale
D. gingivite neinduse de placa bacteriana E. modificarea sintezei proteoglicanilor si
specifica glicoproteinelor
E. gingivite induse de placa bacteriana
specifica 19. Hiperplazia gingivala in gingivita
hiperplazica prin antagonoisti de calciu are
13. Gingivite neinduse de placa bacteriana urmatoarele aspecte clinice:
specifica sunt: A. are caracter generalizat si predomina
A. Gingivita hiperplazica prin cyclosporine vestibular si interdentar
B. Gingivita alergica B. consistenta gingiei este la inceput mai
C. Gingivita descuamativa ferma,dar in timp devine moale,depresibila
D. Gingivita hiperplazica ereditara C. culoarea gingiei variaza de la rosu deschis
E. Gingivita hiperplazica prin antagonisti de pana la rosu congestive
calciu D. hiperplazia gingivala este de tip nodular in
marea majoritate a cazurilor
14. Parodontita prepubertala este: E. volumul hiperplaziei gingivale este variabil
A. parodontita juvenila in functie de doza in care a fost administrat
B. asociata cu leucemia medicamentul
C. localizata si generalizata
D. asociata sindromului DOWN 20. In producerea gingivostomatitei ulcero-
E. asociata bolii CROHN necrotice sunt incriminate urmatoarele specii:
A. Actinomyces
15. Hiperplaziile gingivale NU sunt B. Porphyromonas gingivalis
determinate de urmatoarele cauze: C. Prevotella intermedia
A. Infectioase ( Granulom Piogen ) D. Campylobacter rectus
B. Endocrine (sarcina ) E. Tannerella forsythensis
C. Medicamentoase
D. Sistemice 21. Diagnosticul diferential al
E. Traumatice gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
A. leucemie cronica
16. Gingivita cronica (simpla,necomplicata) B. agranulocitiza
poate avea urmatoarele forme clinice: C. meningita
A. Papilita D. abces cerebral
B gingivita marginala E. gingivostomatita aftoasa
C. gingivita descuamativa
D. gingivita difuza 22. In Parodontita juvenila, in forma localizata
E. gingivita generalizata modificarile apar in :
A. primii molari inferiori si superior
17. Gingivita si gingivostomatita de B. incisivii superioriori si inferiori
menopauza au urmatoarele semne obiective: C. primii molari si incisivi
A. senzatia de uscaciune si de arsura la nivelul D. primii molari, incisivi si dinti imediat
mucoasei gingivale si orale vecini
B. senzatii dureroase la contactul cu alimente E. ultimii molari superiori
sau bautiri reci sau fierbinti
C. mucoasa gingivala si orala au aspect uscat , 23. Manifestarile orale cele mai intalnite la
neted bolnavii cu SIDA
D. senzatii anormale de gust:acru, sarat A. leucoplazie viloasa la nivelul limbii
E. cateodata , fisuri ale mucoasei gingivale B. rareori infectii micotice
C. hipopigmentatie a mucoasei orale
18. Carenta in vitamina C are urmatoarele D. faringita si disfagie
efecte: E. sarcom Kaposi
A. cresterea permeabilitatii capilare
B. cresterea integritatii peretilor vasculari 24. Simptomele obiective in abcesul
C. scaderea permeabilitatii mucoasei orale parodontal marginal cuprind:
D. scaderea sintezei de colagen
A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni B. aplicare de colutorii complexe cu
variabile de la 1-2 mm in diametru pana la 1,5 antibiotice,corticosteroizi;
cm sau mai mult C. detartraj manual;
B. dinti limitanti sunt in general indemni la D. detartraj ultrasonic subgingival;
carie E. chiuretaj parodontal si surfasaj radicular
C. mucoasa acoperitoare este luciaosa
granitatata violacee
D. jene dureroasa la masiticatie
E. jena spontana de intensitate medie

25. Complicatiile locale ale bolii parodontale


sunt:
A. parodontitele apicale subacute retrograde;
B. parodontitele apicale cronice retrograde;
C. necrozele pulpare ;
D. pulpitele acute laterograde;
E. pulpitele cronice.

26. Netratat abcesul parodontal marginal se


poate complica prin:
A. pulpite acute;
B. parodontite apicale acute retrograde;
C. fistulizare;
D. osteite;
E. osteomielite.

27. Indicatiile folosirii clohexidinei sunt:


A. Previne depunerea placii microbiene
B. Previne depunerea tartrului
C. Gingivite acute
D. Gingivite cornice
E. Abcese parodontale margnale

28. Dezavantajele detartrajului ultrasonic:


A. hiperestezie dentinară
B.posibilitatea dizlocarii fațrtrlor
C.racirea cu apă filtrată
D. fracturarea frecventă a varfului ansei de
detartraj
E. contaminarea cabinetului si apersonalului
cu particole fine rezultate de proiectarea jetului
de apa

29. Tratamentul în gingivita cronică simplă,


necomplicată urmăreşte:
A. depistarea factorilor locali
B. operaţie cu lambou
C. debridarea chirurgicala parodontala
D. detartraj
E. instruirea pacientului asupra periajului
corespunzător

30. Tratamentul de urgenta inGUN consta in:


A. spalaturi largi cu solutii antiseptic;

S-ar putea să vă placă și