”START pentru tineri: o afacere durabila la tine acasa” – o idee excelenta, dar timida !

Acest program guvernamental are drept grup tinta tinerii, intre 18 si 35 de ani, care au demarat
deja o activitate economica, de cel putin un an, si doresc un sprijin financiar din partea statului
in faza lansarii si dezvoltarii afacerii. Scopul programului este de a creste impactul socio-
economic, prin stimularea si aplicarea bunelor practici in economie, crearea locurilor de munca,
sporirea volumului de investitii in economie etc.
Programul este dedicat atat tinerilor din mediul urban, cat si tinerilor din mediul rural. Suma
maxima finantata prin proiect este de 180.000 lei, ceea ce inseamna aproximativ 8350 de euro.
Programul a fost prelungit cu inca un an, pana acum beneficiiind de el 240 de tineri cu un buget
de 38,71 milioane lei, ceea ce inseamna aproximativ 161.292 lei per proiect, fiind create 551 de
noi locuri de munca. Bugetul estimat pentru urmatorul an este de 20 milioane lei, adica putin
peste 900.000 de euro.
Este un proiect avantajos, util ? Cu siguranta. Din datele oficiale prezentate se poate spune ca
programul este un succes. Stimularea initiativei private a tinerilor, care sunt cei mai afectati de
somaj si pe cale de consecinta de intentia de a parasi tara in cautarea unui loc de munca este o
idee foarte buna. Chiar daca pare, la prima vedere ca pentru un loc de munca s-au cheltuit
aproximativ 70.000, o suma relativ mare, conteaza foarte mult dezvoltarea si sprijinirea
initiativei private. Aceste prime locuri de munca stimulate prin granturi nerambursabile pot duce
la dezvoltarea unor noi locuri de munca din dezvoltarea activitatilor respective. De asemenea,
avind efecte benefice asupra bugetelor locale si de stat este stimulata iesirea la suprafata a
muncii ”la negru” si a economiei subterane. Deci, un lucru pozitiv !
Ce nu apare insa in datele oficiale si ar fi trebuit obligatoriu sa apara, este rezilienta acestui
program. Cifrele de afaceri, situatia taxelor si impozitelor platite de aceste companii si situatia
exacta a salariatilor. Aceasta analiza lipsa poate crea imaginea unui festivism nejustificat. Pentru
ca nu este atat de important sa cheltui banii, ceea ce este extrem de facil, cat mai ales rezultatele
obtinute, in special in timp. De aceea, autoritatile trebuie sa aiba date cu privire la rezilienta
proiectelor si sa promoveze exemplele de bune practici. Sunt interesante si datele cu privire la
sumele alocate si numarul de proiecte finantate, dar mai important este sa vedem, daca afacerile
au rezistat, daca au evoluat si sa cuantificam toate aceste date, din teren, in cifre. Astfel,
obiectivul acestui program nu este de a cheltui niste bani, obiectiv atins cu succes, cat mai ales
rezistenta afacerii si disponibilitatea acesteia de a crea locuri noi de munca, de a plati taxe si
impozite.
Este evident ca suma alocata, atat inainte, cat si pe perioada de prelungire, cu inca un an a
programului, nu este suficienta. M-as fi asteptat ca autoritatile, vazand succesul programului sa
marjeze pe stimularea acestuia. Acesta este si obiectul unor astfel de programe. Primele alocari
sunt pentru a vedea impactul si viabilitatea programului in vederea dezvoltarii si finantarii
corespunzatoare a acestuia. Ar fi fost de asteptat de asemenea, sa existe o componenta europeana
pentru a mari alocarile destinate programului. Dar, banii europeni vin la pachet si cu o verificare
a modului cum sunt alocati si cheltuiti, precum si cu o evidenta a efectelor. Astfel, se poate, ca
aceste conditionari sa nu fi fost pe placul autoritatilor.
De altfel, filosofia cheltuirii banilor europeni a intrat intr-o noua etapa: cea a obiectivului
neutralitatii climatice pentru 2050 aprobat prin New Green Deal si cea a eficientei si a obtinerii
de rezultate. UE nu mai este dispusa sa ofere bani fara a putea cuantifica rezultatele. Astfel,
aceasta noua filosofie aduce mari batai de cap, chiar si economiilor membre UE, cu atat mai mult
celor afiliate.
Concluzionand, programul este unul benefic, dar pentru a putea fi complet evaluat sunt necesare
colectari de date suplimentare, care sa ofere un tablou complet vis-a-vis de eficienta acestuia.