Sunteți pe pagina 1din 18
ROMANIA CURTEA DE APEL PITESTI SECTIA PENALA $1 PENTRU CAUZE CU MINORI SI_DE FAMILI DOSAR NR. 722/46/2021 INCHEIEREA PENALA NR, 3/F- Sedinta camerei de consiliu de la 07 lunie 2021 Completul compus din: JUDECATOR DE DREPTURI SI LIBE Grefier *** STATI ##* EXTRAS a luat in examinare contestajia formutata de petenta *** . prin presedinte ***, avind ca obiect contestatie durata proces prev. de art.488 ind. 2 Cod procedura penal. La apelul nominal, ficut in sedinja camerei de consi psit petenta, Procedura legal indeplinita, S-a fiicut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaz’ judecdtoralui de drepturi si libertaqi cd s-a primit la dosar o cerere de améinare din partea petentei pent Parchetul de pe langa ICCJ-SILJ sa raspunda la adresa Curtii de Apel Pitesti Judecdtorul de drepturi gi libertaji pune in discuie cererea petentei Reprezentantul parchetului pune cor Judeedtorul de drepturi si libertayi, avand in vedere et prin adresa de inaintai dosarului de unm: menfionat cd nu au fost formulate note serise cu privi admisi conside ca. Totodata, pune in vedere procurorului s hotirarii Curfii de Justiie a Uni Reprezentantul parchetului, eu privire la dispozitiile hotardrii CIUE din 18 mai 2021, magistrafii-procurori sunt independenfi si se supun numai legii, astfel, ca feritoare la normele ce reglementeaza org: fi referitoare la numirea si afecteaz independenta si modul de solutionare a cauzelor pe care acestia sunt competent le solutioneze. Pe fondul cauzei, considera ca se impune respingerea cererii formulata de petental tergiversare a solujiondrii cauzei, avand in vedere faptul c& de la data i penale a trecut doar un an gi o lund de zile, iar avand in vedere numa aili in instrumentarea SIJ, complexitatea cauzei, precum si faptul ed termenul de | a depasit doar cu o lund de zile, nu se impune si se admiti cererea de tergiversare $i 8 stabileascd un termen, intrucdt nu a fost afeetata activitatea de urmarire penal JUDECATORUL E 2 DRI EPTURI $I LIBERTATI. Asupra contesta |, constatd urmatoarele: Prin incheierea din 4.05.2021, pronunfata in dosarul nr.1147/1/2021 de inalta Curte de Casatie si Justijie-Sectia penal siungerea contesiatiei formulata de 1d durata procesului, cu privire la dosarul nr.1897/P/2019 al PICC-SH si inaintarea Ja Curtea de Apel Pit Petenta *** a solicitat, ca in temeiul art.488 ind. 6 s4 se admita contestafia gi sd se stabileasc& un termen in care procurorul si solufioneze cauzele 1269/P/2018 si 1897/P/2019, constatand ca activitatea de urmarire penal nu se desfgoai se tergiverseaza cauzele in mod nejustificat. 1 intr-un termen rezonabil si as Prin ordonanja nr. 1897/P/2019 din data de 28.04.2020 a Parchetului de pe ling: inalta Curte de Casajie si Justijie ~ Sectia pentru Investigarea Infrac{iunilor din Justitie, in temeiul art.303 alin.1 si 2 Cod procedura penala, s-a dispus inceperea urméririi penale in a cu privire la infractiunea de abuz in serviciu, prev.de art.297 alin.1 Cod penal. Din actele si luerarile dosarului, judecdtorul de drepturi si libertati regine urmatoarele: Plingerea penali a fost formulatd de petenti la data de 03.06.2019, iar procurorul nu a luat dispus a 14 la data de 28.04.2020, cand a dispus inceperea urmarii penale in rem. De la data de 28.04.2020 pana la data inregistrarii prezentei contestatii, respectiv 18.05.2021, nu a mai fost efectuat niciun act de urmarire penal: in conformitate cu disp. art, 488° alin, 2 din Cpp, judecdtorul de drepturi gi libert sau instana, in aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare, va lua considerare urmitoarele elemente: a) natura si obiectul cauzei: b) complesitatea eauzei. inclusi participangi si a dificultaqilor de adm c) clementele de extraneitate ale cauzei d) faza procesuala in care se afla cauza gi durata fazelor procesuale anterioar amentul contestatorului in procedura judiciara analizata, inclusiv din ile procesuale si procedurale gi din perspectiva indeplinirii obliga(iilor sale in cadrul procesului: 1) comportamentul celorlalti participanti in cauzai, inclusiv al autor g) interventia unor modificari legislative aplicabile cauze h) alte clemente de natura sa influenteze durata procedur in raport de elemer textul de lege anterior citat, judecdtorul de drepturi si libertati constata ca activitatea de urmarire penal nu se indeplineste intr-o durata rezonabil’, de la momentul inceperii urmarii penale in rem a trecut un an gi nu a fost efectuat niciun alt act de urmarire penal, motiv pentru care se va admite contestatia si se va stabili termenul in care procurorul si rezolve cauiza la data 18.01.2022 in ceea ce priveste incidenta in cauzd a Hotararii Curtii de Justitie a Uniuni ‘opene din data de 18.05.202 ‘Mtorul de drepturi si libertati constaté c4 raportul dintre instantele nationale si CJUE a fost transformat prin dezvoltarea precedentului, a docirinei acte clair si prin delegarea sectoriald a responsabilitdti. Aceste evolutii juridice au transformat instanjele nationale in instante comunitare. pot rezolva cauze {rd a fi necesar sa trimita CJUE cereri pentru pronuntarea unei hotarari preliminare: pot face acest lueru atunei edind exista precedent referitor la problema de drept respectiva, cand rezolvarea este atit de el inlaturd necesitatea unei_timiteri preliminare sau cand 0 responsabilitate generala le-a fost delegata intr-un domeniu anume. in conformitate cu jurisprudenta CJUE, validitatea dreptului comunitar nu poate fi niciodatd evaluata prin referire la dreptul national, Instanfele nationale trebuie sa puna imediat in aplicare prevederile dreptului comunitar care au efect direct in cauzele cu care sunt sesizate sf ignore sau si inkiture orice norma nationald, indiferent de rang, care ar putea impiedica aplicarea dreptului comunitar. in Hotararea din data de 15.07.1964, pronunjata in cauza Flaminio Costa ¢. Enel, Curtea a retinut ck “spre deosebire de sratatele internationale ob ratatul CEE a instituit 0 ordine juridicé proprie, integraté in sistemul juridic al statelor membre in momentul intrarii in vigoare a watatului $i care este obligatorie peniru insiantele acestora; Jntr-adevar, prin instituirea unei Comunititi cu o duratd nelimitatd, dotata cu institutii proprii, cu personalitate, cu capacitate juridicd, cu capacitate de reprezentare internationalé si, in special, cu puteri reale derivate din limitarea competent sau din transferul atvibuiilor statelor catre Comunitate, acestea din wma au limitat, chiar daca in iderare a numarului de prin luarea in con re a probelor; icle mentionate i 2 domenii restranse, drepturile lor suverane si au creat asifel um corp de drept aplicabil resortisantilor lor si lor insele; Integrarea dispozititlor care provin din izvoare comunitare in dreptul fiecarei membre, precum si, intr-un sens mai general, litera si spiritul watatului au drept core imposibilitatea statelor de a face si prevaleze, impotriva unei ordini jurdice acceptate cdtre acestea pe baci de reciprocitate, 0 masura unilaterala ulterioara care nu poate a Sai fie opozabilé Forja executorie a dreptului comunitar nu poate, intr-adevar. varia de la un sta altul in functie de legile interne ulterioare fara a pune in pericol realizarea seopur tratatului mengionane la articolul 5 alineatul (2) si nici nu poate da nastere unei discrimi interzise prin articolul 7; Obligafiile asumate in temeiul Tratatului de instituire a Comunitatii nu ai necondiionale, ci doar eventuale, in cazul in care acestea ar putea fi puse in discugie actele legislative viitoare ale semnatarilor: ‘Suprematia dreptului conumitar este confirmatd prin articolul 189, conform edi regulamemele au caracter .,obligatoriu” si ..se aplicé direct in fiecare stat membru” Acvasta dispozitie, care nu este insotitt: de nicio rezerv, ar fi lipsité de valoar cazul in care un stat ar putea sa ii anuleze efectele unilateral, primr-un act legislativ opoz textelor comunitare; Rezulta din ansamblul acestor elemente cd, intruccit provine dintr-un izvor auton dreptului nétscut din tratat mu i s-ar putea opune, asadar, in considerarea naturit specifice originale, pe cale judiciard, un text intern, indiferent de natura acestuia, faré pierde caracterul comunitar si faérd a fi pus in discufic fundamentul juridie al Comunita insesi: Transferul operat de cdtre state, din ordinea lor juridied imernd in beneficiul ora duridice comunitare, al drepturilor si obligajiilor corespunsitoare dispozitiitor din traat drept consecinté o limitare definitiva a drepturilor lor suverane in raport cu care nu pi avea intdictate un act unilateral ulterior incompatibil cu notiunea de Comunitate, Daca baza conceptual a principiului suprematici dreptului comunitar a fost pus Costa, forja si con{inutul principiului au fost clarificate in hotiriri ulterioare. Inca Internationale Handelsgesslischaft mbH ¢ Einfubr — und Vorratsstelle fur Getreide Futtermittel din anul 1970. Curtea a decis cd rangul juridie al unei masuri_natior conflictuale nu prezinta importan{a pentru intrebarea daca dreptul comunitar ar trebui sid prioritate, Nici macar 0 norma fundamental de drept constitutional national nu poat invocaté pentru a contesta suprematia dreptului comunitar aplicabil Astfel, in Hotirérea din 17.12.1970 pronunjatd in cauza Internationale Handelsgesslischaft mbH ¢ Einfubr — und Vorratsstelle fur Getreide und Futtermittel Curt decis cf “recurgerea la reguli sau notin juridice de drepr national in scopul de a apr. validitatea actelor adoptate de catre institute Comunitatii, ar aduce atingere unite eficacitatii dreptului comunitar Validitatea unor asemenea acte me poate fi apreciata decdt in lumina drept comunitar jnir-adevar, dreptul niseut din Tratat, izvorat dintr-o sursé autonomd, nu poate, cauza naturii sale, si fie surclasat de normele de drept national, oricare ar fi acestea, far yi pierde caracterul conunitar si fara ca insusi fundamental juridic al Comunitatit sa fle in discutie. in consecinta, invocarea unor atingeri aduse fie drepturitor fundamentale, asifel sum ele formulate de céitre constituia unui stat membru, fie principiilor struct constitujionale nationale, mi poate afecta validitatea unui act comunitar sau efectul si eritoriului statului mentbru respectiv.” Ulerior in anul 1978, in cauza Simmenthal Curtea a dezvoltat si mai mult princi rangului prioritar, evidenjiind ca suprematia dreptului comunitar se aplied indiferent dreptul national este anterior sau posterior dreptului comunitar relevant. O masurd face inaplicabila ori I c prevedere contrara din dreptul national si impiedic’ adoptarea de noi i nationale care ar intra in conflict cu dreptul comunitar. De asemenea, a statuat care nstanfe nafionale puteau aplica prineipiul suprematici. Astfel, Hotirarea din 09.03.1978, pronunjaté in cauza Amministrazione delle Finanze dello Stato c. Simmenthal SpA, Curtea a statuat la paragrafele 17, 18, 21, 22, 23 si 24 cd,” in plus in temeful principiului suprematiei dreptului comunitar, dispozitiile tratatului si actele institutiilor direct aplicabile au ca efect, in raporturile lor cu legislatia najionalé a statelor membre, prin simplul fap! al intrarii lor in vigoure, nu numai de a determina inuplicabilitatea de drept a oricarei dispozitié contrare a legislaiei nafionale existente, ci si in masura in care aceste dispozitii si acte fac parte imegranid, cu rang superior normelor inerne, din ordinea juridied aplicabild pe teritoriul fiecarui stat membru ~ de a impiedica adoptarea valabild a unor noi acte normative nationale, in masura in care acestea ar fi incompatibile cu norme comunitare: Untr-adevar. faptul de a recunoaste a anumitd eficienta juridicd unor acte normative nationale care inealed domeniul in cadrul céruia Comunitatea isi exercité atributia legislativa sau care sunt incompanibile intr-un alt mod cu dispocitile de drept comunitar, ar echivala cu negarea, in aceasté privinga, a caracterului efectiv al angajamentelor asumate in mod neconditionat si irevocabil de cétre statele membre, in temeiul tratatului, si ar pune astfel in diseugie insesi findamentele Comunitatit Din cele ce preceda reiese ed orice instanfa najionald, sesizaté in cadrul competenei sale, are obligatia dea aplica imegral dreptul comunitar si dea proteja drepwurile pe care acesta le confera particularilor, prin neaplicarea oricdre’ dispozitii eventual contrare a tegislajiei nationale, indiferent dac& aceasta este anteriourd sau ulterioard normei comunitare. Prin wrmare, ar fi incompatibila cu cerintele inerente ale insesi naturit dreptului comunitar orice dispozitie dintr-0 ordine juridica nationala sau orice practicd legislativa, adiministrativas sau judiciard, cv ar avea ca fect diminuarea eficiente’ dreptului comunitar prin faptul de a nega instanjei competente sii aplice acest drept prerogativa de a face, chiar in momentul acestei apliciiri, ot ceva ce este necesar pentru a inkitura dispozitiile legislati nationale care ar constitui eveiual un obstacol in calea eficientei depline a normelor comunitare. Aceaster ar fi situatia in cazul in care, in ipoteza unui confliet intre o dispozitie de drept comunitar si o lege nationald ulterioara, soluionarea acestui conflict ar fi rezervata unei autoritéyi, alta decdt instanja chemaid sa asigure aplicarea dreptlui comunitar, investité cu o putere de apreciere proprie, chiar daca obstacolul astfel provocat in calea eficientes depline a dreptului comunitar nu ar fi decdt temporar: Prin urmare, se impune ispunda la prima intrebare in sensul ca instanja national care trebuie sa aplice, in cadrul competentet sale, dispocitiile de drept comunitar are obligatia de a asigura efectul deplin al acestor norme, futdturand, daca este necesar, din oficiu aplicarea oricarei dispozitii contrare a legislatiei nationale, chiar ulterioare, fara a fi necesar sai solicite sau sd astepte inliiurarea prealabila a acesteia pe cale legislative sau prin orice alt procedeu constitutional. Mesajul clar din partea Curfii a fost 8, desi Curtea Constitujionala din Italia era singura instan{d nationald indreptaitd sd se pronunfe cu privire la constitufionalitatea unei legi nationale, fa{a une alte instan{e nafionale se iveste un conflict intre o lege nafionala si dreptul comunitar, acea instanfa trebuie si aplice imediat dreptul comunitar, Rird a astepta hotdrarea prealabila a instanjei constitutionale. Principiul suprematiei dreptului comunitar a patruns in sistemele juridice nationale gi trebuie aplicat de toate instanjele nationale, in cauzele care intrau in competenta lor. Nu este €2 0 persoana privata si se lupte faja instanjei constitujionale. Instanta nafionala sesizata cu litigiul poate refuy -e prevederile dreptului najional care intra in conflict cu dreptul comunitar, aga cum s-a intimplat de nenumdrate ori si in Romania, mai ales in cauzele referitoare la taxa de poluare, fiind pronunfata si o decizie RIL in care au 4 dose r cazul in care nece fost apli dreptului comunitar, respeetiv Dec: ¢ principiul suprematiei dreptului comunitar si principiul efeetului direct al ia nr, 24/2011 si Justifie intr-un recurs in interesul le; "Hotdrérite prommmate de Curted de shustitie a Uniunit Europene in procedura reglemenatd de art. 267 din Traratul privind functionarea Uniunii Europene consuera, intre altele, inerpretari ale normelor de dhept ‘european, ldimurind infelesul si intinderea acestora. Desi in Tratatul de ta Roma nu se gasese dispozitii referitoare ta auoritateg si efectul interpretarilor dreptului european asupra resortisantilor unui stat, a institiyittor publice si mai ales a instantelor najionale, aceste aspecte au fost clarificate si dezvollate gradual prin jurisprudema Curtii, reflectata, de asemenea, in hotdrari promuntate, in procedura reglementaté de art. 267 al Tratatului privind functionarea Uniunii Europene. Prin aceste hotérari s-aw stabilit wasdturile definiorii ale dreptului european, si anume: prioritatea normelor europene: efectul direct al normelor europene in fata instantelor nationale; obligatia de interpretare a dreptului imern conform dreptului comunitar: autonomia procedural nationala in aplicarea dreptului european: repararea prejudiciitor cauzate persoanelor prin incdlcarea normelor comunitare de eatre sta. Jn esenté. dupa aderarea Roméniei la Uniunea Europeand, orice prevedere din dreptul national (inclusiv cele prevazute in Constitutie) trebuie sa dea prioritate regulilor de rept european.” Principiul Simmenthal a fost aplicat gi extins in cauza Factortame. Dreptul engl permitea la acel moment solicitarea Iuirii unei misuri provizorii impotriva Coroane Curtea in cuprinsul Hotdrarii din 19.06.1990 a statuat la paragratul 212" srebuie addugat et deplina eficacitate a dreptului comunitar ar fi in egal masura dimimuaté dacé 0 norma de drept national ar putea sé impiedice instanfa ses comunitar sd incuviinjeze méisuri provizorti pentru a garanta deplina eficacitate a hotdrérii judecitoresti ce se va pronunta eu privire la existenja drepturilor invocate in temeiul drepului comunitar. Rezulté cd instanta care, in aceste imprejurdiri, ar incuviinta masuri provizorit dacd printr-o normé de drept national nu i s-ar imerzice sd actioneze asifel are obligajia sa inlature aplicarea acelei norme. Uherior, principiul Simmenthal a fost si mai mult extins in cauza Larsy (C-118/00), in care Curtea a hotirit ei nu doar instanjele nationale, ci si organele administrative corespunzitoare, in spe{d o institufie nafionala pentru asigurdri sociale. trebuie si inlature legile nationale conflictuale, pentru a da efect principiului suprematiei dreptului comunitar. in ccea ce priveste principiul efectului direct, Judecdtorul de dreptu liber constati ci a fost statuat de Curte in anul 1963, in hotirdrea pronungata la data de|05 februarie in cauza Van Gend en Loos: ” Pentru a stabili daca prevederile unui tratat international au un astfel de efect este necesar sa se aiba in vedere spiritul, structura si textul acestor prevederi: Obiectivul Tratatului CE este cel de a institu’ 0 piatd comand a cdreé functionare ti priveste in mod direct pe justitiabilii din Comunitate, presupune ca acest tratat ‘sii fie mai mult decdt un acord care ar da nastere nunai mor obligatii reciproce intre statele contractane; Aceasté abordare este confirmaua prin preambulul tratatulni. care nu vizea guvernele, ef si popoarele, precum si in mod mai concret. prin infiintarea de institutt do cu drepturi suverane a ciror exercitare afecteazé atdt statele membre, cat si cetatenit nd cu 0 cancd careia i se aplicd drepiul acestora, Trebuie remarcat de asemenea cd resortisantii statelor care fac parte din Comunitate sunt chemati sd colaboreze. prin intermediul Parlamentului European si, al Comitenului Economie si Social, la functionarea acestei Connmnitati: in plus, rolul Curtii de Justitie in temeiul articolului 177, al cd asigura interpretarea uniforma a tratatului de céire instanjele nationale, confi rui scop este) de rd faptul c statele au recunoseut dreptului comunitar 0 autoritate care poate fi invocata de edtre resortisangii lor in faqa acestor instante: Trebuie sé se concluzioneze cd, avénd in vedere aceste aspecte, Comuitatea constituie 0 noud ordine juridica de drept international, in favoarea cireia statele sive limitat drepturile suverane, chiar dacd intr-un numa limitat de domentt, si ale etire’ subiecte sunt me inimai statele membre, ci $i resortisantil acestora, Prin wrmare. independem de legislatia statelor membre, dreptul comunitar me creee numai obligatii in sarcina particularilor, ci este destinat de asemenea sa confere drepiuri care intré in patrimoniul lor juridic Aceste drepturi iau nagtere nu munai atunci cénd acestea sunt acordate explicit prin sratat, cé si ca urmare a unor obligatii pe care tratatul le impune intr-un mod bine definit atat particularilor. ct si statelor membre si institutiilor comunitare, Textul articolului 12 contine o imerdicjie clara si neconditionata care nu este o obligate de a face, ci de a nu face. Aceasti obligatie nu este insotitd de nicio rezerva din parted statelor prin care punerea sa in aplicare si fie conditionata de un act pozitiv de drept Intern, Prin fasasi natura sa, aceasta interdictie este perfect adaptata pentru a produce efecte directe in raporturile juridice dintre statele membre si justitiabilii acestora. Punerea in aplicare a articolului 12 nu necesita nicio intervenjie legislativa a statelor: Faptul ca, potrivit acestul articol, statele membre sunt subjecte ale obligajieé de a se abjine nu implied faptul ca resortisantii acestora nu pot fi beneficiarti acestei obligatti. Mai mult, argumentul inemeiat pe articolele 169 si 170 din tratat, pe care Law invocat cele trei guverne care au prezentat observayii Curtil in memoriile lor, este nefondat. Imprejurarea c& tratatul, in articolele menfionate anterior, permite Comisiei si starelor membre sii sevizeze Curtea in legdturd cur un stat care nu sia indeplinit obligaritle nu implica fapnul ca particularii nu pot invoca, daca este cazul, aceste obligatii in faa instanfei nationale, ta fel cun yi imprejurarea ca tratatul pune la dispozitia Comisiei mijloace prin care sit asigure respectarea obligatiilor impuse persoanelorimpozabile nu exclude posibilitatea ca, in cadrul litigiilor intre particulari deduse instanjei nationale, sa se invoce incdlearea acestor obligatii: Linitarea garantiilor impotriva unei inedledri a articolului 12 de céitre statele membre la procedurile prevazute la articolele 169 si 170 ar inlatura orice protectie jurisdictionala directa a drepturilor individuale ale resortisantilor acestora. Recurgerea la procedura prevétzuld prin aceste articole ar risea si fie ineficienta in cazul in care aceasta ar trebui sa imtervind dpi punerea in exeeutare a unei dei nationale adoptate cu nerespectarea prevederitor tratatului Vigilenta particularilor imeresati de protejarea drepturitor lor determing un control oficient care se adaugd controlului incredintat diligentet Comisiei si statelor membre prin articolele 169 si 170. Din considerajiile de mai sus rezultd ed, in conformitate cu spiritul, structura si textul tratatului, articolul 12 irebuie sé fie inverpretat in sensul ci acesta produce efecte directe si confera drepturi individuale pe care instantele nationale trebuie si le proteje Judecdtorul de drepturi si libertaqi noteazi ci principiul suprematiei dreptului european si principiul efectului direct au fost consacrate si dezvoltate cu mult inainte ca Romania sa solicite si adere la Uniunea Europeani, astfel c cut gi asumat jurisprudenta CJUE si modul in care functioneaz’ Uniunea, imprejurare ce rezultd cu evidenta din jurisprudenta Curtii Constitujionale a Romniei, respectiv Decizia nr. 148/2003. Astfel. Curtea Constitutionala a Roméniei a subliniat ¢& ” fr cea ce priveste textul propus la art, 145!( in prezent art. 148), Curtea observa ed acesta are in vedere crearea unui cadru constitutional adecvat integrarii Roméniei in Uniunea Europeand. Calitatea de membru al acestei Uniuni presupune transferul unor atributii ce fin de suveranitatea statului caire Uniunea Europeand. Crearea acestui cadiu constityional se impune cu necesitate, la momentul actual, avdnd in vedere obiectivele sirategice ale Romdnici, obiective care se 6 iit bucurd de o largé susfinere populard. De asemenea, Curtea Constitujionald refine’ integrarea in Uniunea Europeand trebuie sa aiba loc in urma manifestarii exprese de vo a statului candidat si cu respectarea conditiilor incluse in acordurile de preaderare.” In continuare, Curtea Constitutional a Rom: transferarii unor atributii ale Romédniei catre instingiile comunitare, Curtea Constitution refine cd textul art. 145' (in prezent ari. 148 ) are in vedere exercitarea suverand a voi statului romén de a adera ta tratatele constitutive ale Uniunit Europene printr-o lege, a c adoptare este conditionatd de 0 majoriiate calificatd de dowd treimi, Actul de aderare ar dublé consecintii. si anume, pe de o parte. transferarea unor atributit céitre institutt comunitare, iar pe de alta parte, exerciarea in comun, cu celelalte state: membre competenjelor previizute in aceste tratate. Referitor la prima consecin, Curtea refine prin simpla apartenen{a a umii stat la un tratat international. acesta isi diminue competenjele fir limitele stabilite de reglementarea imernationald, Din acest prim pune vedere, apartenena Roméniei la Organizatia Natiunilor Unite, la Consiliul Europei, Organizagia Statelor Comunitatii Enropene. la Acordul Cemral European de Comert Li ete. sau calitatea Roméniei de parte la Conventia pentru apararea drepturilor omului libertatilor fundamentale ori la alte tratate internationale are senmificatia unei restrange competentelor autorityii statale, 0 relativizare a suveranitdtii nationale. Insé ace consecinjé se impune a fi corelatd cu cea de-a doug consecina, cea a imegrarii Romanie Uniunea Europeand. Cu privire la acest aspect, Curtea Constitutionald retine cd actul integrare are si semnificajia partajarti exercifiului acestor alribule suverane cu celelalte componente ale organismului international. Prin urmare, Curtea Constitugionala: constat. prin actele de wansfer al unor aributii edtre siructurile Uniunit Europene, acestea dobdndesc, prin inzestrare, 0 "supracompetenta”, 0 suveranitate proprie. fn realitate, sta membre ale Uniunii Europene au decis sa exercite in comun amumite atributii care, 1-1 traditional, fin de domeniul suveranitépii nationale, Este evidem ca in actuala er globalizarit problematicit omenirii, a evoluyiilor imterstatale sia comunicarit imerindividh Ja scara planetaré conceptul de suveranitate nationalét nu mai poate fi conceput ca abse si indivizibil, fara riscul unei izolari inacceptabile. Fata de toate acestea, Curtea retine ca, intrucdt dezideratul de aderare a Roma Ja structurile euroatlantice este legitimat de interesul farii, suveranitatea nu poat contrapusa felului de aderare. Curtea Constinyionalé urmeaza sd examineze insa daca disp aderarea la structurile euroatlantice adue atingere limitelor revi conceptele de suveranitate si de independenta Cu privire la suveranitatea statului, ca trasdtura peremprorie a acestuia, Cu observa c& ea nu intra sub incidenta art. 148 (in prezent art. 152) din Constityie, ¢ stabileste limitele revizuirii Constitutici, in schimb imra sub aceastit inciden(at caract ile referitoar uirii, prin raportar independent al statului romdn, Independema este 0 dimensiune intrinseed a suveranita nationale, chiar dace este consacraté de sine statitor in Constitutie. In esentai, independ. are in vedere dimensinnea exterioaré a suveranitatii nationale, conferind statului depl libertate de manifestare in relatiile internationale, Sub acest aspect este evident ca aderay Ja structurile euroatlantice se va face in temeiul exprimarii independente a voinei stat romén, nefiind vorba de 0 manifestare de voima impusti de o entitate exterioard Roman Din acest punct de vedere Curtea constatd cai introducerea celor dowd noi articole Constitutie - art. 145! si 145° (in prezent art.148 si art. 119) ~ me reprezinia o inedlear dispozitiilor constitutionale privitoare la limitel in ceea ce priveste efectele hotirarilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene: primul rand trebuie mentionata Hotarirea din data de 06.10.1982, pronuntata in cauza 28 CILFIT SRL, paragrafele 13 si 14: ‘Trebuie amintit in aceasta priviné ca, in Hotardrea din 27 martie 1963 30/1962, Da Costa, Recueil, p. 75), Curtea a declarat ed desi articolul 177 ultimul paras obliga fara nicio restrictie instanjele nationale ale 7 revizuirii.” wor decizit me Sunt supuse unei atac in dreptul intern sii trimita Curtii orice problema de interpretare invocatii in fata acestora, autoritatea interpretdrii date de Curte in temeiul articolului 177 poate, eu toate acestea, s& priveze aceasté obligayie de canza xa si si 0 goleascd astfel de confimt: aceastét situatie se regaseste in special atunci cand intrebarea adresatd este identicé din punct de vedere material cu o intrebare care a facut deja obiectul uei hotdrdri preliminare intr-o cauzi similar” Acelasi efect. in ceva ce priveste limitele obligagiei formulate de articolul 177 al weilea paragraf, poate rezulta dintr-o jurisprudenta consacraté a Curtii care a solufionat aspectul de drept respectiv, indiferent de natura procedurilor care au condus la aceastét jurisprudema, chiar in absenta unci identitati stricte a intrebarilor in litigiu.” i nstanjele nationale se pot intemeia pe o hotdrare anterioara chiar dacé nu a rezultat din acelasi tip de proceduri si chiar daca problemele respective nu sunt strict identi Prin hotirdrea pronunfata la data de 13.05.1981, in cauza 66/80, SpA International Chemical Corporation v Amministrazione delle finanze dello Stato, Curtea a statuat cd hotirirea pronuntatd are efeet de precedent fatii de toate instantele nationale din Comunitate. in ceea ce priveste efectele in timp ale hotirarilor CJUE, principiul general este c: hotirdrea interpreteazt dreptul astfel cum trebuia infeles de la momentul intrdrii sale in vigoare si prin urmare aceasta urmeaza a se aplica raporturilor juridice anterioare momentului pronunjarii hotararii preliminare, Prin urmare, judeedtorul de drepturi si libertati constata ea din perspectiva dreptului Uniunii Europene hotdrarea din data de 18.05.2021 este obligatorie pentru toate instantele nationale, Curtea interpretind Articolul 2 si articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, preeum si Decizia 2006/928, astfel ci la momentul solufionarii oriciror tip de cauze in care au fost efectuate firire penali de ciatre procurori din cadrul pentru investigarca infraetiu nationale sunt obligate sa anali de Curte la punctul 5 din dispozi Din perspectiva Constitutici Roméniei, judecdtorul de drepturi si libertafi constata ed dispozitiile art, 148 alin. 2 si 4 prevaid in mod expres competenta autoritajii judecdtoresti de a aplica eu prioritate dreptul comunitar fafa de dispozi din legile interne, Astlel, dispozitiile art. 148 alin, 2 si 4 din Constitugia Romaniei dispun: ., Ca urmare a aderirii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum $i celelalte fri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fay’ de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecdtoreasci garanteazi aducerea la indeplinire a emer obligafiilor rezultate din actul aderacii si din prevederile alineatului 2 Asa cum se poate observa ct usuringl, textul constitujiei nu prevede excepfii sau conditii pentru ca autoritatea judecatoreasca sd aplice cu prioritate dreptului comunitar fata de dispozitiile contrare din legile interne, concluzie intdritd de jurisprudenja obligatorie a Curjii Constitujionale a Roma Astfel. in Decizia nr. 148/2003 Curtea Constitujionala a Roméniei statweazat : Pe de alia parte, Curtea mai retine eit aderarea la Uniunea Europeand, 0 data realizata, implica 0 serie de consecine care mt s-ar putea produce fara o reglementare corespunzdtoare, de rang constinuional, Prima dintre aceste consecine impune integrarea in dreptul intern a acquisului comunitar. precum si determinarea raportului dintre actele normative comunitare gi legea interna. Solutia propusd de autorii initiatives de revicuire are in vedere implememarea dreptului comunitar in spaqiul national yi stabilirea regulii aplicdrii prioritare a dreptului comunitar fata de dispozitiile contrare din legile interne, eu respectarea prevederitor actului de aderare. Consecima aderarii pleaca de la faptul cit statele membre ale Uniunii Europene au inteles si situeze acquisul comunitar ~ tratatele constitutive ale Uniunit Europene si reglememarile derivate din acestea - pe 0 pozifie intermediarit intre Constitutie si celelalte legi, atunci cand este vorbu de acte normative europene obligatorii. 8 Curtea Constitutionalé constata cd aceasté dispozitie, cuprinsé: in art. 145! (in prezent art. 148) , mu aduce atingere prevederilor constitutionale privitoare la limitele r altor dispozitit ale Legit fundamemale, fiind o aplicatie particulard a dispo: art.11 alin.2) din Constitutie, potrivit cdruia "Tratatele raiificate de Parlament, potrivit I fac parte din dreptul imern." Prin urmate, Curtea Constitutional luropene are o pozitie intermedi celelalte legi. avaind deci 0 poi inferioard Constituiei, dar superioard tuturor celorlalte legi nationale. De asemenea, trebuie observat ¢& decizia Curtii Constitutionale Zuri cu obligativitatea inirii vreunei condijii sau ed ar exista vreo exceptie d regula constitufionala conform careia autoritatea judecdtoreascd are obligatia sd aplic prioritate dreptul comunitar fa\% de dispozitiile contrare din legile interne, Constatarea Curtii Constitutionale se impune gi din considerente de logica juridical intrucdt din moment ce dreptul european are o pozitic superioar’ fafi de legislatia nation in nicio situatie de conflict legislai -glementare cu o for{a inferioara, poate fi aplicata cu prioritate in dauna dreptului european De altfel, instaurarea unor conditii sau exceptii de la regula prioritajii drept european intra in conilict cu prineipiul suprematiei dreptului european si principul efect ‘ct, acestea fiind consacrate cu mult timp inainte ca Romdnia si adere la Univ ‘uropeand. Explicatiile oferite de Curtea Constitujionala prin Decizia nr. 148/2003- sun maxima importanfa intrucat in baza textului legit de revizuire a constitutiei si a explicatiilor Curiii, poporul roman a votat in cunostina de cauza aprobarea legii de revizuire a Constit Roménici, publicati in Monitorul Oficial al Rominiei. Partea I, nr.669 din 22 septem 2003, prin referendumul din 18-19 octombrie 2003. rezultatul referendumului fiind con de Curtea Constitutionala prin Hotararea nr. 3 din 22.10.2003. Se noteazd ed legea najionald ce intra in conflict cu art, 2 si art, 19 alineatul ( doilea paragraf TUE si Decizia 2006/928 este Legea 304/2004. dispozijiile art. 88'~ 88!" normatiy inclus in notiunea de .. celelalte legi” . astfel cum a statuat Curtea Constitution Roméniei prin Decizia nr. 148/2003, motiv pentru care judecatorul de drepturi si liber obligat sd aplice cu prioritate dreptului Uniunii Europene si si lase neaplicatd legea nation contrara in continuare, judecdtorul de drepturi si libertaqi_ con: si din perspecti drepturilor omului este obligat si aplice cu prioritate dreptul european, astfel cum a interpretat prin Hotirarea din 18.05.2021 a Curtii de Justijie a Uniunii Europene. ici a constatat cd dreptul Uni nua precizat nil in conformitate cu disp. art, 124 alin. 3 din Constitutia Romédniei, jude independentii si se supun numai legi Se noteazii ci nicio dispozitie constitutionald sau lege intend nu oferd judecator romani abilitarea, ca in situatia infiingarii in cadrul Ministerului Public a unei_ si specializate care are comperenta exclusiva de a ancheta infractiunile savarsite de judecatoti de procurori, sf poata analiza daca infiinjarea sectici specializate este justificaté de impera obiective si verificabile legate de buna admi acd esteInsofta de gar specifice care si permit, pe de o parte, si ie si fie fol éa instrument de control polite al activiti respectvilor judecdtori si procurori suscepti aducd atingere independentei acestora si, pe de alti parte, si se competent poate fi exercitatt in privinta acestora din urma cu respectarea deplina a cerint care decurg din articolele 47 si 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. in conformitate cu disp. art. 2 si art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TU! Decizia 2006/928, astfel cum au fost interpretate prin Hotdrdrea din 18.05.2021 a Curti Justitie a Uniunii Europene, avand in vedere efvetul erga omnes al hotérérii CJUE, instangele nafionale din toate statele membre primese abilitarea, ca in situatia Ministerului Public a unei sectii specializate care are competenta infracjiunile sivarsite de judecatori si de procurori, si analizeze dact infinjarea sedi 9 specializate este justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justtie’ si daci este insoyita de garanti specifice care sii permit, pe de o part, si se inkiture i A seclie si fie folositi ca instrument de control politic al activit respectivilor judecatori si procurori susceptibil s@ aduca atingere independentei acestora si, pe de alta parte, sd se asigure cd respectiva competen{i poate fi exercitati in privinfa acestora din urma cu respectarea depliné a cerinfelor care decurg din articolele 47 si 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunit Europene, e poate observa ci standardul de independenga a judecatorilor stabilit de dreptul european, astfel cum a fost interpretat prin Hotdrdrea din 18.05.2021 a CJUE, este superior standardului de independena a judecatorilor oferit de Constitutia Romaniei_ prin art. 124 alin, fel ci si din perspectiva disp. art, 20 din Constitujia Romaniei instanele romane au obligatia de a aplica standardul superior De ascmenea, judecitorul de drepturi si libertaji constatd ca dreptul la un proces echitabil garantat de art, 6 § 1 din Convengia European a Drepturilor Omului_ impune oriee cauzi si fie solujionata de eatre o .instanta independenta si impartiala” instituita de lege. Art. 6 § | impune independenta fafa de alte puteri — si anume fata de cea execu cea legislativa — dar si faa de alte parti [Ninn-Hansen impotriva Danemarcei (dec.)]. Pentru a stabili dacd un organism poate {i considerat .Jndepenten’”, sunt luate in considerare criteriile urmatoare (Findlay imporriva Regatului Unit, pet. 73): modul de desemnare si durata mandatului membrilor wena unci protec{ii impotriva presiunilor externe; intrebarea daci exista sau mu 0 aparengi de independent Independenta justijiei presupune ca niciun judecdtor si nu fie supus unei influente ngjustificate, externa sau intema in raport cu magistratura, Independenta judiciard intend impune ca judecatorii s4 nu se supuna vreunei directive sau presiuni din partea colegilor sau titularilor de raspunderi administrative din cadrul instanjei, cum ar fi a presedintelui instantet sau uneia dintre seetiile acesteia, Lipsa de garan{ii suficiente privind independenja judecitorilor in cadrul magistraturii, in special vizavi de ierarhia acestora, poate conduce la concluzia e& indoielile pe care le are un reclamant cu privire la independenfa $i impartialitatea instanfei pot fi considerate ca find obiectiv justifieate (Parlov-Tkaléié impotriva Croatiei, pet. 86; Dakiaras impotriva Lituaniei, pet. 36; Moiseyev impotriva Rusiei, pet. 184). in ceea ce priveste Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a constatat la punetele 216 si 219 din Hotdrdrea din 18.05.2021 ch, «0 structurd autonomd in eadrul Ministerului Public cum este SIM, care are sarcina de anchetare a infractiunilor savdrsite de judecdtori si de procurori, intruedt ar putea fi percepurd, in functie de normele care reglementeazd competentele, compunerea si functionarea unei asifel de structur, precum yi de comextul national relevant, ca urmatrind instituirea unui instrument de presiune si de intimidare a judecdtorilor si intrucdt ar putea conduce, asadar, ta 0 aparentii de lipsi de independents sau de impartialitate a acestor Judecitori, este susceptibila sa aducd atingere inerederii pe care justitia webuie sd 0 inspire justitiabililor intr-o societare democraticé si intr-un stat de drept. «Din elementele aflate la dispozitia Curtii st din Raportul Comisiei eatre Parlamentul European si Consilin din 22 octombrie 2019 privind progresele realizate de Romdnia in cadrul mecanismului de cooperare yi de verificare [COM(2019) 499 final, p. 5] reiese et exemple practice luate din activitajile SHI sunt de natura sit confirme realizarea riscului, menfionat la punctul 216 din prezenta hotdrdre, ca aceastit secfie sé se asemene unui instrument de presiune politied si sd imervind pentru a schimba cursul anumitor anchete penate sau al wior proceduri judiciare privind, printre altele, fapte de coruptie la nivel inalt imr-un mod care ridica indoieli cu privire la obieetivitatea sa, aspect a cdirui apreciere revine instanjelor de trimitere, conform jurisprudenyei amintite la punetul 201 din prezenta hota Prin urmare Curtea de Justitie a Uniunii Europene a constatat cd infiinjarea SI probleme din perspectiva independentei judecatorilor intrucdt .surmdreste instituirea 10 va gi ire.” unui instrument de presiune si de intimidare a judecitorilor”, astiel ci instituirea mecanism prin care judecdtorii care solujioneazi dosare instrumentate de SII pot anali daca .infiintarea sectiei specializate este justificata de imperative obiective si verifica legate de buna administrare a justitie’ si daca este insolita de garantii specifice car permitd, pe de o parte, sa se inlature orice rise ca aceasté sectie sé fie folosite ca instrun de control politic al activitayii respectivitor judeeatori si procurort susceptibil saad atingere independenei acestora si. pe de alta parte, sd se asigure ed respectiva compet poate fi exercitaté in privinja acestora din urmé cu respectarea deplind a cerinfelor decurg din articolele 47 si 48 din Carta dreptuitor fundamentale a Uniunié Europe reprezinta un remediu ef orice indoiala cu privire 1a independ judecitorilor. In ceea ce priveste analiza conditiilor mentionate de Curtea de Justitie Unit wopene in cuprinsul Hotararii din 18.05.2021. judecdtorul de drepturi si libertiti observ: justificata: de imperai rare a justitici si si fie insofita de gara specitice care si permita, pe de o parte, sit se inl aceastil sectie sf fie fol a instrument de control politic al activitaji respectivilor judeeatori si procurori susceptibi aduei atingere independentei acestora si, pe de alti parte, si se asigure ef respect competent poate fi exercitatd in privinga acestora din urma cu respectarea deplina a cerin} care decurg din articolele 47 si 48 din carta, Avind in vedere c& aceste conditii sunt cumulative, neindeplinirea uneia conduc constatarea ck “articolul 2 i articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE. precun Decizia 206/928 trebuie interpretate in sensul cé& se opun unei reglementari nationale prevede infiinjarea in cadrul Ministerului Public a unei sectit specializate care competenta exelusiva de a ancheta infiactiunile sdvarsite de judecdtori si de procurori.” in ceea ce priveste justificarea infiintarii SII. pe imperative obieetive si veritica legate de buna administrare a justitiei. judecdtorul de drepturi si libertati constatd ca expunerca de motive a Legii 207/2018 pentr area si completarea Legii nr.304/2 privind organizarea judiciara, s-a reqinut : rile ce vizeuzis Legea 304/204 se re Ja punerea in acord a textelor declarate neconstitutionale . eu Decizia Curtii Constitution nr, 321/2017, eliminarea unor atribii de la Sectiile Consitiului Superior al Magistratur introducerea acestora la Plen. in ultima perioadé de timp. s-a constatat cd in mumero cazuri, redactarea hotararilor judecdtoresti s-a facut cu mult peste ermenul de recomandé de 30 de zile, ajungdndu-se la situatii in care redactarea s-a facut chiar si dupa un an, Pei a evila asemenea situatii am introdus obligativitatea redactarii hotardrilor judecdtores! termen de cel mult 90 de zile de la pronunare. In acord cu Ministerul Justitiei, am consider. di se impune infiintarea unei directii speciale, in cadrul Parchetului de pe ldnga inalta C de Casatie si Justitie, care sd investigheze infractinnile savarsite de magistrati. Fata de prezenate, am elaborat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legit 304/204 privind organizarea judiciara.” Se observa cil infiinfarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitiei 1 fost justificata in vreun fel, cu atét mai mult nu au existat imperative obiective si verifica legate de buna administrare a justitiei. Nu a fost realizat vreun studiu cu privire la numdrul infeactiunilor sivarsite magistrati, durata de solujionare a cauzclor in care sunt implicati magistrati, solu definitive pronun{ate in cauze in care sunt judecate infractiuni savarsite de magistrati, De asemenea, nu s-a ficut referire la existen{a vreunui studiu din care sit rezult urmarirea penali a infractiunilor sivarsite de magistrafi este deficitara, sau care st evident alte lacune sistemice in ceca ce priveste anchetarea magistratilor si care si fed nece infiinjarea unei sec{ii specializate ce are competenta exclusiva de a ancheta infractiuni sivargite de magistrag in concordanté cu constatarile judecatorului de drepturi si liberta ici de la Venejia nr. 924 din 13.07.2018, precum gi Rapoartele GRE Wl au fost stabilite mai multe condijii cumulative, respectiv. si le legate de buna adminis obiective si verific ture orice ri i sunt Avi 0, respet Comi