FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ 

,,JUSTINIAN PATRIARHUL’’

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Examen la Teologie
Fundamentală

Profesor:
conf. dr. Adrian Lemeni

Student:
Gheorghe Andrei Iustin
Anul al III-lea Pastorală
Grupa a III-a

București
2021
1
 Promovarea conștiinței mărturisitoare și a gândirii vii în contextul
sistemului tehnologic actual și a biotehnologiilor

Societatea umană actuală este integrată informațional într-un sistem digital global, în care toate
aspectele sociale, politice, economice, spirituale, culturale, medicale, juridice, etc. sunt reflectate
virtual într-o formă audio-vizuală, atât în timp real cât și înregistrate, prin intermediul unei diversități
de ecrane: cel al televizorului, al calculatorului, al jocurilor video, al Internetului, al tabletei, al
telefonului mobil, al GPS-urilor, al aparatelor foto digitale, al altor dispozitive digitale personale.
Astfel, confortul accesării informației a crescut uimitor, lăsând la o parte efortul studiului, cercetării,
analizei și diseminării informațiilor, făcând facilă obținerea acestora doar cu un simplu click de
mouse. Privind o realizare cinematografică, o piesă de teatru, o conferință sau o predică pe un ecran,
asimilăm doar informația, dar trăirea momentului din viața reală lipsește. Legătura cu realitatea se
face prin ecran, nu prin intermediul unei persoane, unei ființe vii sau a unui mediu natural,
determinându-se astfel un mod de viață artificial, virtual, defazat temporar față de timpul real al
producerii evenimentelor.
Viața cotidiană este marcată de o continuă racordare la o multitudine de ecrane, care
artificializează viața reală, până la substituirea acesteia cu un ”Matrix” virtual, din care omul greu se
mai poate desprinde datorită fenomenului de adicție vizuală, uneori păcătoasă. Această adicție
imorală constituie de fapt un păcat modern al împrăștierii minții la lucruri deșarte păcătoase, ce ne
desparte de mântuirea sufletească. Ecranul devine deci locul în care gândirea omenească se
dematerializează, trupul omenesc devenind tot mai mult eliminat din orizontul vieții.
Omul ajunge în situația de a nu-și mai găsi timpul necesar pentru a se aduna în sine, de a-și
împrospăta resursele sufletești necesare solicitărilor zilnice, nivelul de oboseală și stres crescând
încontinuu, găsind ca o soluție falsă folosirea televizorului sau altor ecrane digitale, prin care li se
servesc droguri cotidiene ale divertismentului. Atât de captivat a ajuns omul de această stare încât
chiar singur fiind acasă sau în mijlocul naturii, neobișnuit cu liniștea, cu reflexia sau cu propriile
gânduri, și acolo caută zgomotul lumii, știrile, mass-media, lumea cu toate păcatele ei de care abia a
reușit să se desprindă1.
Conform definițiilor de specialitate informația se constituie într-o reprezentare a realității, dar
și a reflecției și proiecției, care sunt operații tipice intelectului uman, prin intermediul unui set bine

1 Virgiliu Gheorghe, Știința şi războiul sfârșitului lumii, Ed. Prodromos, Bucureşti, 2007, pp. 85-86. Experienţa
televizuală intensifică suprastimularea senzorială. McLuhan menţionează în acest sens: „Imaginea televizată este o
extensie a simţului tactil”, Marshall McLuhan, Să înţelegem media, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2011, p. 427.

2
precizat și structurat de simboluri, de regulă accesibile simțurilor și rațiunii umane, dar și unora
dintre dispozitive, precum cele de calcul automat, prin intermediul ecranelor. Informația nu este nici
conținut, ci stările unui sistem pot fi asimilate cu acesta, nici agent, ci semnalele transmise printr-un
canal pot fi asimilate cu acesta, nici proprietate, nici instrucțiune, nici proces și nici metodă, ci
informația se constituie într-o categorie de sine stătătoare, având o existență abstractă și subtilă,
adică nematerială, categorie care este reflectată de stări, semnale etc. și constituie un element esențial
în procesul cunoașterii. Astăzi, generăm mai multa informație decât oricând altcândva în istorie și o
stocăm pe medii din ce în ce mai volatile. Mare parte din ceea ce se pierde este departe de a fi
esențial, viitoarele generații se vor descurca bine mersi și fără fotografiile noastre de vacanță,
colecția de filme și jocuri piratate sau playlist-urile cu mp3-uri de azi. Aici intervine riscul ca o pană
de curent accidentală să distrugă informația stocată, iar lipsa acestora să creeze o întoarcere la starea
inițială a cercetărilor și descoperirilor lor. În curând datorită avântului digitalizării și programelor
trans-umaniste, prin care se urmărește racordarea creierelor umane la Inteligența Artificială (AI),
oamenii își pot pierde chiar deprinderea de a scrie de mână.
Avântul Inteligenței artificiale bazată pe nanotehnologie2, supercomputerul cuantic, respectiv
dezvoltarea nanotehnologiilor și a celorlalte componente din tehnologiile de vârf, cum ar fi partea de
microelectronică, fotonică, materiale avansate, tehnologii avansate de producție 3, vor duce la o
condensare digitală a vieții omenești, din care cu greu se mai poate ieși.
De asemenea biotehnologia4, ingineria genetică5, coroborate cu nanotehnologia și tehnologiile
de vârf pot duce la o interconectare informațională permanentă a creierului uman cu Inteligența
artificială, transformând omul într-un hibrid de om-robot, om-smart, cyborg. Acest program de
cercetare denumit Human 2.06 7 este unul revoluționar dar cu grave probleme de bioetică8.

2 Nanotehnologie este un termen colectiv pentru dezvoltările tehnologice la scară nanometrică. În sens larg,
nanotehnologia reprezintă orice tehnologie al cărei rezultat finit e de ordin nanometric: particule fine, sinteză chimică,
microlitografie avansată, ș.a.m.d. Într-un sens restrâns, nanotehnologia reprezintă orice tehnologie ce se bazează pe
abilitatea de a construi structuri complexe respectând specificații la nivel atomic folosindu-se de sinteza mecanică.
3 Ministrul Fondurilor Europene alocă fonduri nerambursabile pentru astfel de proiecte legate de „tehnologiile
de vârf”
4 Biotehnologia este o știință nouă bazată pe biologie al cărei scop este utilizarea în tehnică a
microorganismelor sau a produselor derivate de la acestea, a culturilor de celule vegetale și animale pentru producerea
de substanțe utile în agricultură și în industria alimentară, farmaceutică etc. în folosul activității umane.
5 Ingineria genetică reprezintă un ansamblu de metode de lucru prin care se manipulează materialul genetic la
nivel molecular și celular. Astfel se obțin microorganisme, plante și animale reprogramate genetic, în al căror genom
sunt incluse gene străine, utile, exprimabile și transmisibile stabil la descendenți.
6 Bostrom, Nick (2005). "A history of transhumanist thought" (PDF). Journal of Evolution and Technology.
Retrieved February 21, 2006.
7 https://www.forbes.com/sites/cognitiveworld/2018/10/01/human-2-0-is-coming-faster-than-you-think-will-you-
evolve-with-the-times/?sh=6824a9b04284
8 Bioetica a devenit o disciplină a eticii aplicate începând cu anii ’70, când practicile medicale au început să se
intereseze de o abordare morală a problemelor specifice domeniului medical. Astfel a devenit imperioasă cerința de a
avea o metodă prin care să se găsească soluții la problemele morale, sau metode prin care să se poată evalua alegerile
morale ale personalului din domeniul medical.

3
 Constantin Maximilian9, genetician și unul din pionierii relansării bioeticii în România, în
formula sa modernă, îi dădea bioeticii următoarea definiție concisă: bioetica este un punct de
întâlnire al tuturor celor care urmăresc destinul uman supus presiunilor științei. Acesta a simțit
nevoia de a împărtăși speranțele și spaimele unei științe „totalitare”.
Plecând de la premizele prezentate mai sus, în opinia mea viitorul societății umane va deveni
din ce în ce mai ermetic din punct de vedere informațional, iar relațiile firești dintre oameni vor fi
alterate de tehnologii evoluate de socializare virtuală din ce în ce mai agresive împotriva realității
vieții omenești. Artificializarea vieții umane se creează prin interconectarea tuturor dispozitivelor
digitale, baze de date, sisteme cibernetice, rețelelor mass-media și cele de internet, prin robotică,
ecrane multifuncționale și dispozitive de captare audio-video, luând ființă un sistem unitar digital,
numit Inteligență Artificială10, care dacă intră pe mâini nesăbuite poate duce la un totalitarism global.
Dependența omului de acest sistem digital global este atât de mare, încât oricine încearcă să se
desprindă de el se exclude practic social de restul lumii, neavând posibilitatea de a beneficia nici
măcar de utilități de bază necesare traiului de zi cu zi 11. Să ne închipuim că nu vrem să ne mai
folosim de cartea de identitate și de CNP! Are loc astfel, și se simte încă de pe acum, o alienare a
gândirii omenești, la care dacă individul nu este de acord cu ea devine ”altfel” față de ceilalți și
totodată un element considerat retrograd și opozant față de progresul global, considerat ca țel suprem
al societății. Interesul global este considerat ca axiomă generală a societății actuale, în detrimentul
libertății individuale pe care o respectă Însuși Dumnezeu. Riscul alienării gândirii mărturisitoare la
standardele globale ale ideologiei progresiste este mare și devine pe zi ce trece tot mai evidentă.
Omul este treptat forțat să nu mai aibă schimbul ancestral, firesc, cu elementele naturale pure (sol,
aer, apă) sau cu semenii săi, cu care a învățat să trăiască în armonie şi să simtă plăcerea de a viețui.
De asemenea și relațiile interumane sunt afectate de această alienare a gândirii, accentuându-se tot
mai mult distanțarea sufletească dintre oameni prin noua paradigmă impusă de sistemul globalist,
lipsa ajutorului între oameni, diminuarea armoniei și a dragostei creștine chiar între membrii bisericii
vii.
Dacă vrem sa ne câștigam libertatea, va fi nevoie sa smulgem rand pe rand toate aceste gratii,
pe care noi înșine le-am forjat sau care ne-au fost impuse de societatea de azi, dominata de

9 Constantin Maximilian, un mare genetician și unul din pionierii relansării bioeticii în România. În 1958,
Constantin Maximilian a organizat primul laborator de genetică medicală din România. A redactat peste 20 de volume
de antropologie, bioetică și genetică umană, între care Dicționarul Enciclopedic de Genetică, apărut în 1984.
10 În termeni simpli, inteligența artificială (IA) se referă la sisteme sau la mașini care imită inteligența umană,
pentru a efectua diverse activități, și care se pot îmbunătăți iterativ pe baza informațiilor pe care le colectează.
11 Adam Alter, ”Irezistibil. Dependenta de tehnologie si afacerile din spatele ei.! Editura Publica, 2017, pag.8

4
performanță, consum și competiție12.
Pentru a păstra și a avea în permanență o conștiință mărturisitoare creștină omul trebuie să fie
în permanență orientat spre interiorul său într-o stare de rugăciune continuă, să dea dovadă în
permanență de omenie și dragoste față de aproapele oricând situația o cere, să încerce să trăiască cât
mai natural și liber, în medii naturale, detașându-se pe cât posibil de mașinăriile virtuale care imită
comportamente omenești sau le redă alterate și decalate în timp și spațiu. Și nu în ultimul rând, omul
trebuie să își pună în permanență nădejdea în Dumnezeu, că nu îl va părăsi la greu și că îl va sprijini
în mod miraculos în lupta sa pentru câștigarea mântuirii sufletului.

Bibliografie:

1. APOLOGETICA ORTODOXĂ Vol. II, Dialogul cu ştiinţele contemporane, Coordonator:

Adrian Lemeni, Diac. Sorin Mihalache, Pr. Răzvan lonescu, Pr. Cristinel loja
2. Virgiliu Gheorghe, Știința şi războiul sfârșitului lumii, Ed. Prodromos, Bucureşti, 2007
3. I. Gabriel Năstase, Informatia o marfa neglijata? Editia a II-a, revizuita si adaugita,
Editura Pro Universitaria , Mai 2017
4. Bostrom, Nick (2005). "A history of transhumanist thought" (PDF). Journal of Evolution
and Technology. Retrieved February 21, 2006.
5. https://www.forbes.com/sites/cognitiveworld/2018/10/01/human-2-0-is-coming-faster-
than-you-think-will-you-evolve-with-the-times/?sh=6824a9b04284
6. Adam Alter, ”Irezistibil. Dependenta de tehnologie si afacerile din spatele ei.!” Editura
Publica, 2017
2. Christophe Andre, Alexandre Jollien, Matthieu Ricard, ”Libertatea interioara. Cum
sa ne eliberam de temerile, prejudecatile si dependentele noastre...”, Editura Trei, 2020, pag. 2

12 Christophe Andre, Alexandre Jollien, Matthieu Ricard, ”Libertatea interioara. Cum sa ne eliberam de
temerile, prejudecatile si dependentele noastre...” , Editura Trei, 2020