I.

1 CREAREA ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII

În pragul declanşării primului război mondial erau deja trasate liniile generale ale
viitoarei organizaţii internaţionale; războiul avea să accelereze mişcarea în favoarea acesteia 1.
Este de altfel singura organizaţie internaţionala care, fiind legată de Liga Naţiunilor.
După cum este ştiut, sfârşitul războiului aduce profunde modificări în poziţia şi rolul
clasei muncitoare, în multe state europene existând o situaţie revoluţionară. Prima
conflagraţie a avut, La un an şi doar câteva luni după încetarea războiului, în celebrul său
discurs de la Zurich, din 19 septembrie 1946, după evocarea ravagiilor pricinuite de acesta, el
a invitat Franţa Şi Germania să se reconcilieze cu scopul de a crea progresiv ceea ce el a
numit din nou un "Consiliu al Europei". Acesta va "transforma în întregime situaţia şi pe
parcursul câtorva ani, va conferi aceeaşi libertate şi fericire ca cea de astăzi din Elveţia…
Noi va trebui să edificăm Statele Unite ale Europei".
Prima conflagraţie mondială a avut, printre consecinţele sale, şi o recrudescenţă a
problemelor sociale, urmată de o amplificare a preocupărilor soluţionării lor, atât pe plan
naţional, cât şi internaţional. Acest lucru explică şi preocuparea guvernelor franceze, englez
si cel german de a avansa proiecte referitoare la clauzele de muncă de natură să fie discutate
de Conferinţa de pace şi rapiditatea cu care s-a lucrat pentru crearea, constituirea şi
funcţionarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii. În urma primului război mondial, prin
Tratatul de pace de la Versailles 2, fostele state beligerante au hotărât crearea unor instituţii
specializate ce să se ocupe de problemele muncii şi securităţii sociale 3. Aşa s-a născut
Organizaţia Internaţională a Muncii la 11 aprilie 1919.
Prima sesiune a Conferinţei Internaţionale a Muncii, ca organ suprem al Organizaţiei
Internaţionale a Muncii, a avut loc la Washington în luna octombrie 1919, prilej cu care a fost
ales directorul primului Birou Internaţional al Muncii, francezul Albert Thomas, fost
jurnalist, om politic

1
Andrei Popescu, Dreptul Internaţional al Muncii, Editura Holding Reporter, Bucureşti, 1998, pg. 31-32;
2
Ase vedea Nicolae Voiculescu, Dreptul Comunitar al Muncii, Editura Rosetti, Bucureşti, pg. 12;
3
Al. Ţiclea, Tratat de Dreptul Muncii, Ed. Universul Juridic, pg. 76-77;