ROMÂNIA ŞI ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ A MUNCII

În calitatea sa de semnatară a Tratatul de pace de la Versailles, România a deveni

membră fondatoare a acesteia. În perioada interbellică, România a luat parte la parte la toate
sesiunile conferinţei, fin reprezentată de obicei de delegaţii guvernamentale şi în acest
interval, au fost ratificate 17 convenţii din cele 67 elaborate de organizaţie.
Din cele trei convenţii adoptate de cea de-a doua sesiune a Conferinţei (1920), ţara
noastră a ratificat abia în 1992, Convenţia privind vârsta minimă pentru admiterea copiilor în
munci maritime. A procedat, totodată, la punerea în concordanţă a legislaţiei interne cu
reglementările unor recomandări.
Fără a cere ieşirea din organizaţie, ţara noastră, din 1940, încetează de a fi membră,
neachitându-şi obligaţiile băneşti ce-i reveneau. Îşi va relua activitatea în 1956, datorită
primirii sale, la 14 decembrie 1955, in Organizaţia Naţiunilor Unite.
Începând cu anul 1966 până în 1975 prezenţa României la O.I.M. este extrem de
bogată de bogată şi de utilă. În acest interval sunt ratificate 16 convenţii, din totalul de 39
ratificate până în anul 1976 şi au fost realizate în colaborare cu această organizaţie: Centrul
de perfecţionare a personalului de conducere, Centrul de perfecţionare a personalului din
industria hotelieră şi turism, Centrul de pregătire intensivă a conducătorilor auto.
În România au fost organizate importante manifestări internaţionale (de exemplu, al 8-
lea Congres Mondial de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale).
Începând cu anul 1976, ţara noastră nu a mai ratificat nici o convenţie, ea fiind
totodată acuzată că nu respectă normele pe care le-a ratificat, în special, cele privind dreptul
de asociere, libertatea sindicală, munca forţată, durata muncii. Din 1981, România nu a mai
plătit cotizaţia, ceea ce a atras, la 1 ianuarie 1984, pierderea dreptului de vot si, implicit,
participarea cu drepturi depline la activitatea O.I.M.
După Revoluţia din decembrie 1989, România este din nou integrată în O.I.M. iar la
cea de-a 7-a conferinţă (iunie 1990 ), i s-a reacordat dreptul de vot şi, totodată statutul de
membru cu drepturi depline. În perioada 1991-1992, Biroul Internaţional al Muncii prin
Biroul Regional pentru Europa a intreprins 14 misiuni în favoarea României, în diferite
domenii. libertate sindicală, relaţii profesionale, conflicte colective, protecţie socială,
readaptarea profesională a handicapaţilor (aici trebuie precizat că a apărut în anul 2006,
Legea nr. 448 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
republicată în Monitorul Oficial nr. 1 din ianuarie 2008), asistenţă socială pentru organizaţiile
sindicale). Proiectul "Pregătirea şi perfecţionării gestionării intreprinderilor, în condiţiile
economiei de piaţă" desfăşurat în 1992, a avut ca scop principal sprijinirea evoluţiei ţării
noastre în trecerea la economia de piaţă prin dotarea intreprinderilor cu utilaje, introducerea
unor metode de gestionare pe eficienţă, rentabilitate şi calitate.
În 1995, la a 82-a sesiune a Conferinţei Organizaţiei Internaţionale a Muncii,
reprezentantul guvernamental al României a fost ales preşedinte al acestei Conferinţe, iar la
Conferinţa regională ce a avut loc în Polonia, la Varşovia (septembrie 2005) , acest
reprezentant a fost ale raportor al uneia dintre cele două comisii.
O premieră absolută în privinţa participării României în cadrul O.I.M. s-a întâmplat în
1997, când un reprezentant guvernamental a fost desemnat raportor al Comisiei de aplicare a
normelor internaţionale ale muncii iar preşedintele Cartelului Alfa, domnul Bogdan Hossu a
fost ales membru supleant din partea sindicatelor.
Pentru a-şi corela legislaţia cu normele internaţionale au fost abrogate o serie de acte
normative şi au fost adoptate altele noi, potrivit convenţiilor O.I.M. Ca exemplu, prin Legea
nr. 53/2003-Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă dispoziţiile
Codului Muncii din 1970, Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă (începând cu 1
ianuarie 2009).

Directorul Organizatiei Internationale a Muncii, Juan Somavia, declara conform agentiei

Reuters:

„Masurile de austeritate pe care intentioneaza sa le aplice guvernele  pentru a-si

corecta deficitele bugetare ar putea duce la o noua recesiune globala, avertizeaza
Organizatia Internationala a Muncii (OIM),  transmite Reuters. Potrivit directorului
general al OIM, General Juan Somavia, subliniaza ca presiunile exercitate de pietele
financiare determina statele sa ia masuri fiscale radicale, care pun in pericol relansarea
economica si reduc sansele ca cresterea productiei, a salariilor, scaderea somajului si
implicit relansarea veniturilor din impozitare sa aiba loc curand. Astfel, plata datoriilor va
fi tot mai dificila, se spune in raportul prezentat miercuri de OIM, la inceputul conferintei
anuale a agentiei, care va dura trei saptamani si care va reuni sindicate, angajatori si
guvernanti din intreaga lume pentru a discuta probleme legate de piata muncii. "De ce
acum, in aceasta perioada atat de nesigura, caracterizata de o relansare economica slaba,
trebuie ca chestiunea datoriilor de stat sa devina, intr-un fel care aminteste de o furtuna in
formare, cea mai importanta, urgenta, coplesitoare prioritate pentru piete?", se intreaba
Somavia.
Oficialul ONU avertizeaza ca situatia ar putea fi in final contraproductiva pentru piete,
daca se va ajunge la o noua contractie economica si la o dubla recesiune. "Chiar o
asemenea reactie a contribuit la declansarea Marii Depresiuni din anii '30", aminteste el.
Somavia a adaugat ca familiile muncitoare suporta deja o mare parte din costurile crizei,
iar aceasta povara ar putea creste daca reducerea deficitelor si datoriilor de stat devine mai
importanta decat stimularea cresterii economice. Experientele istorice ale crizelor din
America Latina, din anii '80, si din Asia, din anii '90, arata cum o astfel de abordare ar
putea afecta stabilitatea sociala, a adaugat seful OIM. OIM a prognozat, in luna ianuarie,
ca numarul somerilor la nivel mondial va ramane in apropiere de nivelul record din anul
2009, depasind 213 milioane de persoane, sau 6,5% din forta de munca. 
Ideea austeritatii care favorizeaza prelungirea crizei a mai fost lansata si de alti
economisti, cum ar fi J. Stiglitz si altii, inca de acum 3 luni. Potrivit lui Stiglitz, daca
masurile de austeritate nu sunt insotite de alte masuri care sa sprijine relansarea unor
sectoare economice, cresterea economica va fi sufocata, iar un alt val al recesiunii va lovi
economiile.