Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Algoritm de tratament:
1.Restabilirea pasajului urinei, daca este dereglat.
2.Tratamentul etiotrop se începe cu folosirea unei scheme antibacteriene
standartizate. Peste câteva zile tratamentul va fi orientat după datele antibiogramei.
Are o apariţie anuală de circa 2-3 cazuri nou diagnosticate la 100 000 barbati, cu o
tendinţă netă de creştere a acestui număr. Incidenţa lor depinde de rasă, areal
geografic şi condiţii sociale. La rasa neagră sunt mult mai rare. Este tumora vârstei
tinere, cu incidenţă maximă la 20-35 ani, fiind al 2 cancer ca incidenţă la vârsta
respectivă,
Etiologie Cauzele precise ale aparitiei cancerului testicular rămân neelucidate.
- criptorhidia,
- o incidenţă mai mare a cancerului testicular şi pe un tresticol atrofic. Atrofia
poate fi urmare a unor procese disgenetice sau virale (parotidida epidemică),
sau a unui traumatism suferit în copilărie.
- Se incriminează şi factorii genetici (la gemeni, incidenţa este de 16%), sunt
descrise si anumite anomalii cromosomiale carea cauzează cancer testicular, nu
toate însă concludente.
- Cauze endocrine - administrarea de estrogeni la femeile gravide creşte riscul
cancerului testicular la băieţei de 2-5,3 ori. deasemenea incidenţa tumorilor
germinale este maximă la vârsta cu cele mai mari concentraţii de testosteron
circulant.
Clasificarea tumorilor testiculare
1.Tumori germinative (germinale), repezintă circa 97-98%
Semnoame: tipice, anaplastice, seminom spermotocitar.
Carcinoame embrionare;
Teratoame: mature, imature, nediferenţiate.
Chorioncarcinomul;
Tumorile sinusului endodermal.
Tumori negerminale (provin din glanda interstiţială sau stromă)
Tumori din celule Leiding;
Tumori din celule Sertali;
Gonadoblastoame; Tumori
variate.
Tumori Secundare.
Carcinoame metastatice, etc…
Leziuni
pseudotumorale. Chisturi
epidermoide; Orhite
nespecifice; Orhite
granulomotoase, Periorhita;
Granulom spermatic.
Stadializarea TNM a tumorilor testiculare (UICC, 1997)
Tumora primară se apreciază în exlusivitate histopatologic (postorectomie)
pTx - Nu sunt întrunite condiţiile necesare clasificării, nu s-a efectuat orhectomie
pT0 - Tumora primară nu se evidenţiază;
pTis - Tumoră intratubulară (in situ);
pT1 – Tuimoră limitată la testicol, incluzând rete testis şi albunigea;
pT2 – Tumora limitată la testicol, dar cu invazie vasculară, sau cu extenzie dincolo
de albunigee.
pT3 –Tumora a invadat epiditimul, cordonul sprematic, cu sau fără invazie
vasculară;
pT4 - Tumora a invadat peretele scrotal.
N -Ganglioni limfatici regionali (apreciaţi clinic)
Nx- Ganglioni neinvestigaţi;
No - Absenţa invaziei ganglionilor regionali;
N1 – Metastază limfonodulră unică sau multiplă, sub 2 cm;
N2 – Metastază limfonodulră unică sau multiplă cu diametrul maxim de 5 cm;
N3 – masa ganglionară abdominală, peste 5 cm.
pN- Nodul ganlionari regionali (apreciere histopatologică)
pNo - Fără metastază în ganglionii regionali;
pN1 - Metastaze în 1-5 noduli, nici unul peste 2 cm, pN2 - Metastaze de 2-5 cm,
sau peste 5 metastaze sub 5 cm, sau extensie tumorală se depăşeşte limita
ganglionilor limfatici;
pN3 - Metastaze limfonodulare peste 5 cm.
M - Metastaze la distanţă.
Mx - Nu s-au facut investigaţii păentru precizarea
metasatzelor M1 - Metastaze la distanţă prezente
M1a - Metastaze în limfonodulii extraregionali sau în plămân;
M1b - metastaze viscerale cu alte localizări (în afară de plămân)
Gradingul tumoral
Gx - neprecizat
G1 - diferenţiere mare
G2 - diferenţiere medie
G3 - absenţa diferenţierei.
Tablou> Semnul dominant în clinica unei tumori testiculare este mărirea
nedurerosă în volum a testicolului în asociere cu senzaţia subiectivă de plenitudine
şi greutate locală. De cele mai dese ori boala în debutul ei nu are nici o manifestare
clinică. Unicul semn incipient al maladiei ar fi prezenţa unui nodul de dimensiuni
variabile (de la 4-5mm), nedureros, aderent de testicol.
În fazele avansate ale bolii apar semne sugetive locale metastazelor la
distanţă. Sindroame digestive şi abdominale: dureri acute sau cronice,
asemănătoare celora din pancreatita acută,; anorexie, vomă, etc..
Sindroame pleuropulmonare: tuse, dispnee hemoptizia, dureri toracice.
Sindroame neurologice, manifestate prin dureri lombare, datorate compresiei
simpaticului lombar sau metastazelor osoase.
Sindroame renale, manifestate prin dureri surde lombare, uneori colică reanlă,
complicate sau nu cu ferbra. Sunt consecinţa compresiei ureterale cu
ureterohidronefroză.
Tratamentul
După Folei – constă în formarea din lamboul bazinetal unei dilatări în formă de pâlnie în
locul stricturii în segmentul bazinet – ureter.
După Calp – de – Virda
După Albaran – operaţia anastomozei “latură în latură”
După Naivirt – ureterocaliceanastomoză – la dispunerea bazinetului intrarenal
După Andersen – Hains – la prezenţa stenozei strangulate în segmentul bazinet-ureter
“termino-terminal”
După Cucer – la stricturi mari a 1/3 superioare ale ureterului (înlocuirea părţii stricturate a
ureterului din ½ inferioară a bazinetului) Pielo-pieloanastomoză antevazală (la prezenţa
vaselor adăugătoare, ce aduc la hidronefroză)