Fibromialgia

Fibromialgia este o afectiune medicala cronica, ce se caracterizeaza prin durere difuza si

sensibilitate in muschi si tesutul moale (tendoane, ligamente), puncte sensibile localizate si
tulburari de somn, slabiciune si o varietate de alte simptome. Aceste probleme pot fi suparatoare
si pot intrerupe activitatea zilnica a persoanei. Din fericire, acest sindrom nu afecteaza permanent
muschii, articulatiile sau organele interne. Fibromialgia este un sindrom de durere cronica, nu
este o boala sau o afectiune medicala fiziologica.

Fibromialgia este o tulburare caracterizata prin dureri musculo-scheletice raspandite in tot

corpul, insotite de oboseala, tulburari de somn, de memorie si de dispozitie. Cercetatorii
considera ca, in cazul celor care sufera de fibromialgie, senzatiile dureroase sunt amplificate la
nivelul creierului si al maduvei spinarii.

Simptomele apar dupa un eveniment traumatic, o interventie chirurgicala majora, infectii

generalizate sau stres psihologic semnificativ. Exista situatii in care simptomele se instaleaza
treptat, fara a se putea identifica un singur eveniment care sa declanseze boala. Deseori, pacientii
care au fibromialgie sufera, de asemenea, de dureri de cap, tulburari ale articulatiei
temporomandibulare, sindrom de colon iritabil, anxietate si depresie.

Statistica si cazuristica medicala arata ca femeile sunt mai predispuse decat barbatii in a
dezvolta aceasta afectiune.

Cauze:

Nu se cunosc cauzele exacte ale fibromilagiei. Exista teorii despre posibile cauze, dar nu
exista dovezi suficiente pentru a sustine nici una din aceste ipoteze. Deoarece fibromialgia este
un sindrom cu o simptomatologie variata este dificila cunoasterea unei cauze specifice. Acest
sindrom a fost descoperit ca fiind o afectiune medicala inca din 1980.
Ipoteze :
– fibromialgia este asociata cu celule nervoase foarte sensibile din maduva spinala si creier.
Sensibilitatea exagerata poate fi rezultatul modificarilor chimice din creier sau maduva spinala
care controleaza durerea. Ca rezultat al acestor modificari, persoana simte durerea mai repede si
prezinta durere difuza musculara.
– fibromialgia este legata de dezechilibrul chimic al creierului care duce la scaderea tolerantei la
durere si la un somn nelinistit cu oboseala in timpul zilei. De aici mai e un pas pana la scaderea
activitatii fizice, prin urmare muschii devin si mai sensibili, mai durerosi si mai usor iritabili.
– fibromialgia este cauzata de dezechilibrul hormonal al cortizolului si al hormonului cresterii
(hormonul somatotrop). Eliberarea acestor hormoni este controlata de glanda pituitara si de
hipotalamus. Dezechilibrele hormonale duc la oboseala, modificari de dispozitie, tulburari de
memorie si toleranta scazuta pentru durere si alte simptome.

Factori de risc:

Unii factori pot creste riscul dezvoltarii fibromialgiei. Sexul feminin este predispus la
acest sindrom. O boala reumatica (ca artrita reumatica), o boala infectioasa (boala Lyme) sau o
problema psihiatrica (depresie severa) pot creste sansa de a dezvolta fibromialgie. Exista dovezi
pentru cresterea riscului de a face fibromialgie in cazul prezentei antecedentelor familiale.
Pacientul care are fibromialgie are sanse mai mari sa prezinte simptomatologie recurenta sau
durere persistenta daca:
– are episoade frecvente de stres emotional sau fizic;
– are mai mult de 11 puncte sensibile la evaluarea initiala;
– a prezentat simptomatologie pentru multi ani;
– prezinta insomnie sau alte tulburari de somn;
– este depresiv sau are tulburari de anxietate.

Simptome:

Varietatea si severitatea simptomelor din fibromialgie difera de la o persoana la alta.

Durerea cronica este cel mai frecvent simptom. Aceasta apare, de obicei, gradat.
Alte simptome care apar frecvent pe langa durere sunt:
– oboseala, care interferaza cu munca si activitatile zilnice
– tulburarile de somn (dificultati la inducerea somnului sau starea de somn, trezirea cu stare de
oboseala)
Simptome mai rare la persoanele cu fibromialgie:
– redoare matinala cu durata de mai putin de o ora
– migrene
– constipatie sau diaree asociata sindromului de intestin iritabil
– tulburari de memorie si de concentrare
– senzatia de anestezie sau furnicaturi in maini si in alte segmente ale corpului
– pielea poate fi foarte sensibila, la o apasare ferma reactioneaza cu furnicaturi, anestezie sau
intepaturi
– sindromul Raynaud
– anxietate si depresie
– simptome pseudogripale
– prurit (mancarimi), slabiciune si disfunctii intestinale
– durerea din articulatii si muschi poate fi suparatoare in special in timpul noptii, cand trezeste
persoana din somn sau dimineata cand sunt dureroase si intepenite
– dificultati de concentrare datorate oboselii.

Simptomatologia poate dura de la cateva zile pana la cateva luni. Persoanele cu

fibromialgie au perioade asimptomatice si perioade simptomatice. Puseele cu oboseala si dureri
musculare sau articulare sunt frecvente, in special dupa stress fizic sau psihic. Multi oameni cu
fibromilagie acuza dureri accentuate la temperaturi scazute sau umiditate crescuta, cand nu dorm
destul, cand sunt obositi, stressati sau extenuati. Deoarce simptomatologia fibromialgiei
mimeaza alte sindroame, prezenta altor probleme medicale cu simptome similare trebuie
eliminate prin diagnostic diferential, pentru obtinerea diagnosticului final de fibromialgie. In
multe cazuri se pot gasi si alte afectiuni asociate fibromialgiei.

Diagnostic:

Fiind o afectiune atat de subtila, diagnosticul este greu de pus. In trecutul nu foarte
indepartat, diagnosticul de fibromialgie era pus dupa verificarea a 18 puncte specifice pe corpul
unei persoane, pentru a vedea cate dintre ele erau dureroase, cand erau apasate ferm. Procedura a
fost abandonata.

Principalul factor pentru diagnosticarea bolii este gradul de raspandire al senzatiei

dureroase, intensitatea si durata acesteia. Se iau in calcul probleme care dureaza de mai mult de
trei luni. Pentru a se putea pune un diagnostic de fibromialgie, pacientii trebuie sa confirme patru
dintre aceste cinci situatii:

- durere in regiunea superioara stanga, inclusiv umarul, bratul sau/si maxilarul;

- senzatii dureroase continue in regiunea superioara dreapta, inclusiv umarul, bratul sau/si
maxilarul drept;
- regiunea inferioara stanga, inclusiv sold, fese sau picior, afectate de durere continua;
- regiunea inferioara dreapta, inclusiv sold, fese sau/si picior, cu durere extinsa;
- regiunea axiala, care include gatul, spatele, pieptul sau/si abdomenul.

Diagnosticarea poate include evaluarea starii generale de sanatate si, implicit, investigatii
care sa excluda alte posibile afectiuni ce pot fi asociate cu senzatiile dureroase. Se pot face
investigatii care sa confirme sau nu unele suferinte articulare si reumatice, dar si teste ale
tiroidei, investigatii specifice pentru colon si in sfera genitala.

O hemograma completa este utila pentru a evalua starea generala de sanatate si pentru a
detecta o gama larga de tulburari, inclusiv anemia, infectiile sau boli ale sangelui, inclusiv
leucemia. Cresterile sau scaderile anormale ale numarului de celule, dupa cum poate arata o
hemoleucograma completa, pot indica afectiuni care agraveaza sau provoaca fibromialgia ori pot
confirma alte boli, de alta natura, care au ca simptom durerea.
 Unul dintre teste va evalua nivelul de vitamina D din sange. Sunt utile si unele analize care sa
identifice apneea de somn, toate acestea conturand tabloul clinic al bolii si contribuind la precizia
diagnosticului.

Tratament:

In general, tratamentul medicamentos nu este foarte folositor pentru fibromialgie.

Acestea pot intrerupe periodicitatea simptomelor, pot reduce durerea si pot ameliora tulburarile
de somn intr-un puseu, dar fac parte, de obicei, dintr-un plan de tratament mai mare care se
axeaza pe exercitii si alte tipuri de tratament.
Antialgicele narcotice si somniferele care duc la dependenta sunt folosite rar in tratamentul
fibromialgiei. Sunt adesea ineficiente si in timp dau dependenta.

Se recomanda abordarea unui alt stil de viata, cu scopul de a limita sau evita situatiile
stresante, suprasolicitarea si emotiile intense. Medicii si terapeutii care trateaza bolnavi de
fibromialgie ii sfatuiesc pe acestia sa-si continue activitatea si rutina zilnica, evitand factorii care
pot duce la agravarea afectiunii. S-a dovedit ca renuntarea la activitati agraveaza intens boala,
accentuand anxietatea si depresia.

Deoarece oboseala este una dintre principalele componente ale fibromialgiei, este
esentiala o buna igiena a somnului. Medicii recomanda o rutina corecta si sustinerea somnului
prin metode terapeutice cat mai naturale cu putinta.

Activitatea fizica moderata, constanta, poate fi un beneficiu urias pentru persoanele care
sufera de forme medii de fibromialgie. La inceput, exercitiile fizice pot accentua senzatiile
dureroase, dar ulterior, miscarea se va dovedi utila. Mersul pe jos, inotul, ciclismul sau un
program de exercitii la domiciliu amelioreaza substantial suferinta.

S-a dovedit a fi util si masajul terapeutic, ce implica utilizarea diferitelor tehnici pentru a
misca muschii corpului si tesuturile moi. Masajul poate reduce ritmul cardiac, poate relaxa
musculatura si poate imbunatati starea articulatiilor, ajutand la ameliorarea stresului si anxietatii.

Anamneza:

Pacienta M.A, in varsta de 25 de ani, locuieste in orasul Pitesti si este diagnosticata cu

fibromialgie. Cauza aparitiei bolii ar fi legata de moartea subita a mamei pacientei, in urma careia
aceasta a suferit un mare soc. Hipertensiunea de gradul I este si ea prezenta.

Evaluare:

1. Evaluarea mobilitatii articulare;

2. Evaluarea prehensiunii;
3. Evaluarea sensibilitatii;
4. Evaluarea coordonarii;
5. Evaluarea echilibrului;
6. Evaluarea durerii pe scala VAS;
7. Evaluarea fortei musculare;
8. Evaluarea pulsului si tensiunii arteriale.

Obiectivele recuperarii:

 Reducerea simptomelor bolii

 Prevenirea progresiei bolii;
 Prevenirea complicatiilor;
 Reducerea redorii si anchilozei articulare;
 Prevenirea aparitiei contracturilor musculare;
 Mentinerea unei stari fizice si psihice favorabile;
 Diminuarea duerii;
 Imbunatatirea mobilitatii articulare;
 Imbunatatirea prehensiunii;
 Imbunatatirea tonusului muscular;
 Mentinerea sau imbunatatirea fortei musculare;
 Imbunatatirea coordonarii si sensibilitatii;
 Imbunatatirea ADL-urilor;
 Imunatatirea calitatii vietii.