Vdocuments - MX - Diagnosticarea Intretinerea Si Repararea Mecanismului Motor 56200836306d1

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om
1. DIAGNOSTICAREA MECANISMULUI
MOTOR ter atii.
G
ea
Parametrii de
S de diagnosticare pentru
P la testarea gradului de
for etansare sunt:
1- g 1. presi
r ma unea
a ge la
d om sfars
u itul
l etri com
ca presi
d ei
e a 2. pierd
pie
erea
e sel de
t or aer
a prin
de
n neet
s nat anse
a ura itatil
r e
e sa grup
det
ului
a er pisto
l n-
min
cilun
c e
dru-
i de sec
l pas ment
i
i,
n ire 3. depr
d a
esiu
r joc nea
i
uril din
l
cole
o or
ctoru
r ad l de
;
mis admi

sie;
2- a ibil 4. debit
e in ul de
b
arti gaze
a scap
cul
http://slide pdf.c om/re a de r/full/dia gnostic a re a -intretine re a -si-re pa ra re a -me c a nismului-motor-56200836306d1 1/55

5.
P
1- z
2- n

avand in vedere ca este caracterizata de un coeficient de informare sub

0,5.
vitarea erorilor de diagnosticare la masurarea
presiunii de compresie impune conditii obligatorii privind turatia arborelui
motor si regimul termic in timpul probelor.
ca pierderea de !nfluienta
substantaturatiei arborelui
in procesul motor se depinde
de combinare e"plica prin faptul
de durata
acestuia respective de viteza pistonului. !n regim normal de functionare a
motorului, influenta turatiei asupra pierderilor de gaze din cilindru este
insemnata.
Prin urmare masuraporile se se realizeaza prin
antrenarea arborelui motor cu demarorul care va trebui sa asigure turatii
de cel putin 1#0 $ %00 rot&min. 'ceasta presupune o incarcare la
capacitatea ma"ima a bateriei de acumulatoare, demontarea tuturor
bujiilor sau injectoarelor si desc(iderea totala a clapetei de acceleratie.
)ompresometrele si compresografele utilizate

*e"emplu compresograful din Fig. 1+ au supape unisens si conuri de
caucic care asigura o suficienta etansare la nivelul orificiului bujiei sau
injectorului.

Fig. 1 Compresograf
'paratul se fi"eaza prin apasarea conului de cauciuc care

asigura o suficienta etansare la nivelul orificiului bujiei sau injectorului.
Presiunea aerului desc(ide supapa  prevazuta cu arcul % si ajunge pe
fata pistonului , care impreuna cu arcul 5 formeaza manometrul
aparatului. eoarece deformatia arcului 5 este direct proportionala cu
presiunea care actioneaza asupra pistonului , deplasarea capatului / al
tijei pistonului este proportionala cu presiunea de compresie. Parg(ia 
articulata
%

de tija 6 a pistonului va transnite miscarea la capul de inregistrare # *prevazut

cu un varf ascutit+ care deplasandu-se, imprima pe (rtia cerata, gradata
in unitati de presiune, valorile ma"ime ale presiunii la sfrsitul compresiei.
upa fiecare masuratoare, descarcarea aparatului si
aducerea la zero a arcului indicator se realizeaza prin apasarea tijei 3 a ventilului
unisens, iar suportul
linia anterioara de impreuna
masurarecupentru
hrtia sedeterminarile
deplaseaza lala ocilindrul
distantaurmator.
fata de
'sadar, pe aceeasi diagrama vor fi imprimate valorile presiunilor de la
toti cilindrii motorului, ceea ce pernite analiza comparativa a presiunii. In
general, valorile maxime ale presiunii de compresie se realizeaza dupa 10 -
15 curse ale pistonului.
Regimul termic al motorului in timpul masuratorilor influenteaza
valoarea presiunii de compresie, ca urmare a influentei temperaturii asupra
jocurilor din grupul piston $ cilindru - segmenti, asupra gradului de
etansare asigurat de uleiul existent la nivelul segmentilor si pe peretele
cilindrului şi a turatiei realizate de demaror(mai ridicate in cazul uleiului cald
care In oFig.
are 2 se prezinta
vascozitate maidiferentele
mica). care apar la presiunea de compresie la motorul cald fata
de motorul rece,in functie de
raportul de comprimare ! aceste diferente pot fi de "# $ "% &
(presiuni mai mari la motorul cald fata de motorul la temperatura am'ientala).

Fig.2 Diferente ale presiunii

de compresie la motorul cald
fata de motorul rece, in
functie de raportul de
comprimare

!n general, pentru motoarele cu aprindere prin scanteie in buna stare

te(nica, in functie de raportul de compresie, valorile presiunii de
compresie sunt cuprinse intre  - 15 bari, iar in cazul motoarelor cu un
grad
ieselavansat de uzura,
au presiuni valorile in
de compresie sunt situate
limitele de intre / side# bari . 2otoarele
%0 - 0
bari.
!ntre cilindrii aceluiasi motor, in
cazul m.a.s., nu se admit diferente mai
mari de 1 barr, iar la motoarele iesel %
bari. iferente mai mari provoaca
intensificarea neuniformitatilor
functionale ale motoarelor, cresterea
nivelului vibratiilor si a solicitarilor
dinamice ale pieselor mecanismului
motor .
Pentru indentificarea cauzelor care

genereaza valori reduse ale
presiunii de compresie la unii
cilindri, se analizeaza diagrama presiunilor de compresie. !n
Fig.3 este e"emplificata diagrama ridicata la un motor cu aprindere prin
scanteie cu 5 cilindrii.
Fig.3 Diagrama presiunilor

de compresie
Se observa ca la cilindrul 5 apare o presiune mult mai mica in raport
cu ceilalti cilindri. Sursa de pierderi de substanta poate fi situata la nivelul
segmentilor si cilindrului sau la nivelul supapelor. Pentru localizarea

defectiunii, in cilindrul respectiv se toarna ulei rece *0 $ 500+ prin orificiul
bujiei *sau injectorului + dupa care se repeta masurarea ; daca la aceasta
ultima masurare se constata o crestere a presiunii, inseamna ca
neetanseitatea este cauzata de segmenti*rupere de segmenti, blocare in
canalul de piston, uzura e"cesiva+, daca presiunea ramane la aceeasi
valoare scazuta, cauzele se restrang la nivelul mecanismului de
distributie*supape si scaune de supape
$ cursa redusa supapei de admisie, fisurarea supapei sau a scaunului+.
)oreland rezultatele masuratorilor presiunii de compresie cu

rezultatele altor forme de diagnosticare *consum de ulei, pierderea de
aer prin neetanseitati, zgomote etc.+


diacnosticarea prin determinarea presiunii de compresie, poate pune in

evidenta urmatoarele defectiuni:
- uzura e"cesiva a uneia sau a mai multor came;
- uzura e"cesiva, ruperea sau blocarea secmentilor;
- fisurari ale garniturii de c(iuloasa ;
- micsorarea cronosectiunii sau neetanseitatea supapelor.
aer prin neetanseitati inlesneste la fiecare cilindru a unor

niveluri de uzura normala sau accidentala precum si
eventualele neetanseitati ale supapelor.

Prin urmare, parametrii de stare te(nica care se pot
evalua prin
- uzura
- pierderea d
- deteriorarea garniturii e
c(iuloasa,
3radul
crearea a impus
in testerele
generale S4267687S789,
sau europene
'paratele diagnosticare se
numesc prezentata in
Fig.4,a.
s
a
Sonda bujiilor u
injectoarelor masuratorii, pistonul
1.
2 Diagnosticarea pe baza pierderii de aer introdus in
cilindrii
iagnosticarea mecanismului motor pe baza pierderilor de
cilindrului respectiv sa se gaseasca la p.m.s. la sfarsitul cursei

de compresie presiune de 0,
$ 0,/ 2pa, individuale,
conectarea -se prin

tubul 5.

Fig. 4 Pneumometru:
a $ sc(ema de principiu; b $ vedere de ansamblu.
Pentru masuratori, se lucreaza cu venitul  inc(is si / desc(is, ceea

ce permite realizarea circuitului de aer prin regulatorul de presiune #,
dupa care aerul cu presiune constanta de 1,/ barr trece prin orificiul
calibrat 11 si 1% ajungand la monometrul 1. !n acelasi timp aerul va
trece prin supapa unisens , conducta % si sonda de masurare 1.
)ircuitul de aer, dupa orificiul calibrat 11, evolueaza pe principiul vaselor
comunicante si astfel manometrul 1 indica presiunea aerului din cilindri
luand in considerare si pierderile prin neetanseitati la nivelul cilindrului.
Supapa de siguranta  care protejeaza manometrul 1 lucreaza la
presiunea de 0,%5 2pa.
/

2onometrul 1 are o scala procentuala*0 -100+. a sonda 1 complet

obturata *situata ideala a unui cilindru fara scapari de incarcatura+
indicatia este 0 *la unele tipuri 100+ iar la comunicare cu mediul,
indicatia monometrului 1 este 100
* sau 0 la unele tipuri constructive+.
masuratorilor!nsi vederea asigurarii

conditii uniforme unei precizii
de masurare acceptabile
la fiecare a
cilindru se
impune ca inaintea inceperi diagnosticarii sa fie indeplinite conditiile:
- efectuarea tararii aparatului prin introducerea sondei 1 intr-un orificiu

calibrat *din setul au"iliar al aparatului+ si reglarea indicatiei
monometrului 1 pentru indicatia - 0 *cu ajutorul robinetului de
tarare 10+
- inainte de inceperea masuratorilor, motorului se aduce la temperatura
de regum.
iferenta de presiune indicata de monometrul 1 nu este dependenta
liniar de volumul de aer scapat prin neetanseitati.
valuarea starii te(nice a grupului piston - cilindri $ segmenti - supape

pe baza indicatiilor aparatului se face in functie de alezajul cilindrilor si
tipul motorului, conform 7abelului 1.
Tabelul 1
Poi!ia Ne"e#i!a I$%i"a!ia a&a'a!ului ()*
+.a.#
a&a'a!u 'e&a'a!ii . +.a."
lui 1 - / - 101 - / - 101 -

 100 130 100 130
a
aca pierderile
inceputul
totale
10 1# %/ 0 5
din cilindru sant
compresi
mai mari de:
ei
aca pierderile la
a
segmenti sau la
inceputul
supape *luate / 10 1/ %0 %0
compresi
separat+ sunt mai
ei
mari de:
a
aca pierderile
sfarsitul %0 0 50 5 55

totale sant mai

compresi
mari de:
ei
Pentru precizarea sursei pierderilor se procedeaza in felul urmator:

in cazul in care sursa de pierderi este localizata la nivelul grupului

cilindru-segmenti, prin turnarea unei mici cantitati de ulei rece cand
pistonul se afla la p.ms. si repetarea masuratorii se indica o valoare
superioara masurarilor anterioare;
1-
in cazul in de
suprafetelor care sursa sa
etansare desupapelor
pierderi este localizatade lac(iulasa,
sau garniturii nivelul
adaugarea de ulei rece nu modifica nivelul indicatiilor aparatului de
masura in raport cu masuratoarea anterioara;
2- la o uzura mare a segmentilor, la blocarea sau ruperea acestora,

introducerea aerului in cilindru prinventilul  si sonda 1 se percepe
zgomotul provocat de iesirea aerului prin cilindrul de alimentare cu
ulei;
3- prin aplicarea unei solutii de apa cu sapun la imbinarea dintre
c(iulasa si bloc, la cilindrul respectiv, si introducand aer prin ventilul
 si sonda 1, in zona in care este fisurata garnitura apar bule de
aer.
1.3 Diagnosticarea pe baza masurarii depresiunii din colectorul de

admisie
valuarea starii te(nice a mecanismului motor pe baza
masurarii depresiunii din colectorul de admisie este utilizata din
ce in ce mai frecvent, deoarece tot mai multi constructori de
automobile completeaza caracteristicile te(nice ale motoarelor
cu valorile nominale si limita ale depresiunii din colectorul de admisie.
Pana la cilindrul motorului, depresiunea este influentata de

starea filtrului de aer, carburator, geometria galeriei de
admisie, insa marimea depresiunii din colectorul de admisie
depinde in mod (otarator de starea de etansare a cilindrilor.
'paratul utilizat $
vacuummetrul $
i
se monteaza n
pozitia i
prezentata n
Fig. .

Fig. 
4nele motoare sant dotate din constructie cu orificii obturate pentru

racordarea aparatelor de masura. !n cazul in care lipsesc aceste reductii,
o rezolvare destul de simpla este introducerea unei reductii filetate in
izolatorul*flansa+ dintre carburator si galeria de admisie, care este
confectionat din teflon sau alt ,aterial plastic. upa terminarea
masuratorilor, se astupa orificiul cu un surub de etansare.
iagnosticarile care pot fi realizate pe baza masurarii depresiunii din

colectorul de admisie sunt:
- starea te(nica a mecanismului motor $ gradul de etansare al
cilindrilor;
- jocul termic al supapelor;
- momentul intrarii in functiune a avansului vacuumatic; - starea
membranei avansului vacuumatic de aprindere; - regimul de
mers in gol $ incet al motorului.
Masurarea depresiunii cu scoaterea din functiune a unui cilindru

sau a unei perec(i de cilindrii , se bazeaza pe faptul ca cilindrii scosi din
functiune actioneaza ca o frana. e regula se lucreaza cu cate % cilindrii.
'stfel , la motoarele
 , iar apoi 1 si cu  cilindrii la prima proba se suspenda cilindrii % si
 , iar la motoarele cu / cilindrii se scot pe rand cilindrii %,  ,, 5 si se
lucreaza cu 1, / apoi se suspenda 1, , , / si raman in functie %, 5 in
final se suspenda 1, %, 5, / si se lucreaza cu  si .
a un motor cu  cilindri, cei doi cilindri suspendati se comporta ca

o sarcina *frana+ pentru cilindrii ramasi in functiune.
'stfel se pot stabili efectele cilindrilor scosi din functiune asupra celor
care functioneaza. )u cat strea cilindrilor, elasticitatea si starea de uzura
a segmentilor este mai buna, cu atat sarcina


cilindrilor care functioneaza este mai mare. Prin urmare, cu cat starea de
etansare a cilindrilor scosi din functiune este mai buna, cu ata sarcina
cilindrilor ramasi in functiune este mai mare, iar cu atat mai mult scade
turatia si depresiunea.
Scoaterea din functiune a cilindrilor se face la o turatie de cel putin
1500 rot&min.
sunt scosi <alorile
pe rand din cu care setrebuie
functiune, modifica
sadepresiunea intre cilindrii care
fie cat mai apropiate.
)ilindrii sau perec(ea de cilindrii a caror scoatere din functiune nu

determina o scadere notabila a turatiei si a depresiunii, prezinta
deteriorari a gradului de etansare.
6peratiile de diagnosticare prin aceasta metoda trebuie sa dureze
cat mai putin pentru a limita spalarea peliculei de ulei de pe peretii
cilindrilor.
1.4 Diagnosticarea etanseitatii cilindrilor pe baza debitului de gaze

scapate in carter
!n timpul functionarii motorului o parte din gazele de ardere scapa din
camera de ardere in carterul motorului prin jocul e"istent intre piston si
cilindru. ebitul gazelor scapate in carter este direct proportional cu
gradul de uzura al cilindrilor, segmentilor si pistoanelor, ceea ce permite
ca acest semnal de diagnosticare sa constitue un indicator important al
starii te(nice generale a cilindrilor motorului.
a motoarele noi debitul de gaze care patrunde in carter este de 10

$ 15 l&min, iar cele cu uzuri avansate ale grupului piston-cilindru este de
0 $ 10 l&min.
e e"emplu, limitele ma"ime admise pentru debitul de gaze scapate
in carter la motoarele 115 si 110 este de # l&min, iar la 11 de #0
l&min, pentru timpi de masurare de 15 $ 1 secunde, la turatiile nominale.
)unoscundu- se valorile nominale ale debitului de gaze scapate in carter
se poate aprecia gradul de uzura a grupului piston-cilindru .
eoarece debitul de gaze scapate in carter depinde si de turatia

arborelui motor, asa dupa cum se observa in Fig./, masuratorile se
practica la turatia ma"ima de mers in gol a motorului. aca se cunosc
curbele de variatie ale debitului de gaze in functie de turatie Q = f(n) ,
determinarile comparative se pot efectua si la alte valori ale turatiei
arborelui motor.
10

Fig./ Dependenta
volumului de ingaze
ardere scapate carter de
de
turatie si de starea
motorului
2asurarea debitelor se poate realiza atat cu aparate cu masurarea

instantanee a debitului cat si cu contoare de gaze, cronometrand separat
si timpul in secunde.
!n Fig. se prezinta sc(ema instalatiei cu debitmetru volumetric*contor
de gaze+.

Fig. Instalatie cu debitmetru volumetric
)ontorul 1 se cupleaza la orificiul dealimentare cu ulei al motorului

prin conul de cauciuc 5. !nainte de contor se interpune o unitate de
filtrare *de e"emplu un tub cu perforatii pe care se infasoara straturi de
tifon+. 'cest element filtrant realizeaza in acelasi timp cu filtrarea si
racirea gazelor in vederea protejarii contorului.
11

7impul de masurare poate fi stabilit intre 1- 5 minute, tinand seama de

necesitatea evitarii supraincalzirii contorului.
8ezultatele masuratorilor de debit de gaze scapate in carter se
asociaza si cu alte forme de diagnosticare*presiunea la sfarsitul
compresiei, pierderea de aer prin neetanseitati, etc.+ pentru a se putea
evalua cat mai realist starea te(nica generala a grupului cilindru $ piston.
Pentru stabilirea starii te(nice a fiecarui cilindru in parte, se masoara
la inceput debitul de gaze scapate in carter avand toti cilindrii in
functiune, dupa care se scoate din functiune, pe rand, cate un cilindru,
prin intreruperea aprinderii sau decuplarea injectorului, efectuandu-se
masurarea debitului de gaze fara cilindrul respectiv. aca la scoaterea
din functiune a unui cilindru valoarea masurata are o abatere mai mare
decat o anumita valoare stabilita pentru tipul de motor testat, in raport cu
testarea
inseamnadebitului de gazerespectiv
ca cilindrul in situatiaarein care
grad functionau toti cilindrii,
de etansare foarte
scazut*segmenti blocati, rupti, ovalizarea cilindrului, etc.+.
a determinarea debitului de gaze scapate in carter, se aduce motorul

la temperatura de regim de #5 $ 50 ), dupa care se obtureaza orificiile
de legatura aale carterului motorului cu mediul e"terior, probele
efectuandu-se la regimul de functionare in gol la turatia ma"ima.
iagnosticarii gradului de etansare a cilindrilor pebaza debitului de

gaze scapate in carter i se poate asocia si si diagnosticarea pe baza
presiunii gazelor din carter. aca se cunosc valorile nominale ale
presiunii*pentru motorul nou+ se poate aprecia gradul de uzura a grupului
piston-cilindru. !n general, cand presiunea in carter ajunge la #0 $ 1/0
mm=g, grupul piston $ cilindru este considerat la un nivel mare de uzura,
necesitand interventii de mentenanta.
Si in cazul masurarii presiunii gazelor din carterul motorului este

necesara ermetizarea carterului prin obturarea orificiilor de ventilatie si
cel al jojei de ulei, utilizandu-se manometre cu domenii de masurare
corespunzatoare.
1.5 Diagnosticarea prin metoda acustica
iagnosticarea mecanismului motor pe baza zgomotelor emise in

timpul functionarii este o metoda empirica a carei valoare informativa
este relativa, depinzand in mare masura de e"perienta operatorului.
1%

Pentru ascultare se utilizeaza stetoascoape simple*Fig.+ sau

electronice*Fig. +.
Fig. tetoscop simplu

Fig.% tetoscop
1 $ cablu de semnal; $ baterii; electronic:
$ corpul stetoscopului;  $ bloc
electronic*traductor cu cuart > amplificator+; 5 $ tija de palpare; / $
casca.
!nainte de ascultare motorul se aduce la temperatura de regim,

zonele caracteristice de testare fiind prezentate in
Fig.10 .
1

Fig.10 !onele
specifice
ascultare de
ale
motorului:
o$a 1 $ grupul
piston - cilindrul $
segmenti;
o$a 2 $ segmentii
si canalele lor din
piston;
o$a 3 $ boltul,
bucsa bielei, umerii
pistonului;
o$a 4 $ arbore
motor, lagare de
biela;
o$a  $ arbore motor, lagare paliere. unzator
acestor
zone,
conditiile
incercarii
)

si
defectiu
nile
specifice
sunt
prezenta
te in
7abelul
%.
Tabelul 2

Poi
!ia Co$%i!iile Ca'a"!e'i#!i"i
Obie"!ul o$a
i$ %e
Fig. a#"ul!a'ii a#"ul!a'ii i$"e'"a'e
10
3rupul Parte 7eratia ?gomot Segmentii Partea
piston
cilindrul- laterala
blocului,a foarte
coborata infundat
poate fi 2care si canalele laterala a
lor din blocului, la
opusa cu treceri discontinuu. piston nivelul
1 distributiei repetate a cresterea punctului
pe intreaga spre turatii turatiei, mort
inaltime a medii. Se bataile se
e"terior.
cilindrului . poate amplifica.
@oltul, Partea
intrerupe
bucsa laterala a
temporar
bielei, blocului
functionar umerii motor, la
1 3 pistonului nivelul
punctului
mort inferio
.
'rborele @locul
cotit, motor, in
lagarul de partea
4 biela opusa
mecanismu
ui de
distributie,
intre cele
doua punct
moarte.
'rbore Partile
cotit, lagar laterale ale
palier blocului
motor, in
 zona
lagarelor
paliere.
1
5

prin cuplarea ambreiajului, jocul se amplifica.
2. ÎNTREŢINEREA, DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ŞI

REPARAREA ORGANELOR FIXE ALE MOTORULUI
2.1 Întretinerea organelor fixe
"ntretinerea
verificri,
chiulasei, str*ngeri, organelor
control
colectoarelor si fi#e
de admisie si ale
verificarea motorului
striia tehnice
evacuare, cuprinde
a 'locului
etanseittii operatii de
motor,
garniturilor de
chiulas si colectoarelor precum si fixarea motorului pe cadrul automo'ilului.
+peratiile de ntretinere si periodicitatea acestora, sunt
- str*ngerea suru'urilor sau prezoanelor de fixare a suportilor axului,
cul'utorilor la fiecare %#.### -m (sau la nevoie)!
- str*ngerea chiulasei, la rece, la fiecare %#.### -m(sau la nevoie)!
- suru'urile sau prezoanele chiulasei se str*ng n ordinea indicat de
fa'ricant, dar n general se ncepe cu cele de la mijloc si apoi n cruce,
p*n la cele de pe extreme
Fig.11tipul
(dup )! operatia se face
motorului cu cheia
"%%$ "6% mdinamometric, cu momentul
la /010$ #%! "2# m indicat
pentru
/"%645! %%$6# m pentru /acia "3"#! "#$"3# m pentru ro 7%
si 70! 8#$6# m la 9ol-s:agen! 0%$2# m la issan ! 0# ; 0% m la
Reno
<lio.

1/

Fig.11 $rdinea de str%ngere a șuruburilor c&iulasei la motorul

autoturismului 'eno Clio  Diesel
1-
str*ngerea capacului cul'utorilor, capacului tache=ior la fiecare 3#.### -m
(sau la nevoie)!
2- str*ngerea colectoarelor de admisie, de evacuare >i a tu'ulaturii aferente, la fiecare
%#.### -m (sau la nevoie)!
3- verificarea fixrii motorului pe supor=ii cadrului sau a caroseriei
automo'ilului!
4- verificarea etanseittii m'inrilor chiulasei, capacului, 'ii de ulei etc.!
5- controlul integrittii constructive si functionale ale componentelor
organelor fixe.
2.2 Defectele în exploatare ale organelor fixe
Arderea garniturilor de chiulasă, datorit prelucrrii incorecte a

suprafetelor de etansare dintre 'locul motor si chiulas, str*ngerii incorecte sau
insuficiente a chiulasei (cea mai frecvent), montrii necorespunztoare a
garniturii, detonatiilor
Depistarea motorului. se constat prin
fenomenului
$ scderea nivelului apei din instalatia de rcire, care va aprea n 'aia de ulei, al crui
nivel create, ns emulsionat!
$ prezenta uleiului n 'azinul superior al radiatorului, datorit
mpingerii lui de pe cilindri n cmasa de rcire cu apa de ctre gaze!
$ rateuri ritmice (la 5?), c*nd arderea s$a produs la garnitura dintre 
cilindri alturati, datorit mprumutului de gaze de la un cilindru la cellalt!
$ existenta gazelor comprimate n instalatia de rcire ('ule n 'azinul superior
al radiatorului sau n vasul de expansiune la acceleratia motorului)!
$ ntreruperi la aprindere, ca urmare a depunerii apei pe electrozii 'ujiei (la
5?)!
'emedierea const n demontarea chiulase si nlocuirea garniturii de

chiulas si nlocuirea garniturii de ctre sofer sau n atelier, respect*nd regulile
de montaj si str*ngere.
Fisurarea sau spargerea chiulasei sau blocului motor , fie n peretii
exteriori, fie n zona supapelor, datorit supranclzirii
1

motorului ca urmare a functionrii ndelungate la turatii si sarcini mari!

reglajelor incorecte sau nfundrii partiale a canalelor apei de rcire! turnrii apei
reci c*nd motorul este supranclzit din lipsa de ap la nivel n instalatia de
rcire sau pornirea motorului fr ap! nghetrii apei n instalatia, c*nd, pe timp
rece, nu a fost golit.
Depistarea fenomenului se constat prin
$ functionarea neregulat a motorului, c*nd, datorit fisurilor interioare
dintre peretii cilindrilor sau din zona supapelor, se depune apa pe elecrozii
'ujiilor si se produc ntreruperi la aprindere! se o'serv totodat, scderea
nivelului lichidului de rcire, cresterea nivelului uleiului (emulsionat, datorit
apei) si picturi de ulei n apa din instalatia de rcire!
$ supranclzirea motorului (p*n la gripare), pierderi de ap
n instalatia de rcire, datorit fisurilor exterioare ale peretilor! se pot o'serva
prelingeri de ap si emanatie de vapori.
'emedierea const n repararea fisurilor prin diverse metode, n ateliere
specializate.
2.3 epararea organelor fixe
2.3.1 Re&a'a'ea blo"ului +o!o'
/up demontare, 'locul se curta si se spal ntr$un solvent, canalele

de ungere se desfund (dup scoaterea dopurilor) si se sufl cu aer
comprimat, apoi se supune unui control pentru depistarea defectiunilor.
cestea pot fi
Deformarea
blocului sau corodarea suprafetei de asamblare a
cu c&iulasa.
@laneitatea se verific cu o rigl de control (prin fanta de lumin) si
introducerea unei lame cali'rate ntre rigl si suprafata 'locului(Fig. 12,a)! se
admite a'aterea maxim #," mm pe toat lungimea. Aerificarea se poate face si
cu ceasul comparator cu support( Fig.12, b) sau cu placa de control (pata de
vopsea s fie minim 2#& din suprafat) ; Fig.12, ".
1#

Fig.12 Verificarea planeităţii suprafeţei chiulasei:

a $ cu rigla metalic şi lera cu spioni! ' $ cu comparatorul şi masa de trasaj! c $
folosind metoda petei de vopsea.
Botodat, se verific suprafetele de prelucrare dac nu au o coroziune, zg*rietur, 'avuri,
fisuri. /eformatiile mici se
nltur prin slefuire cu o piatr a'raziv de granulatie foarte fin. /eformatiile

si coroziunile
ndeprta accentuate
un strat de maximse#,%
rectific
mm! pe masini de rectificat plan! se poate
Fisuri, crăpături sau spargeri de diferite forme si mărimi pe
suprafetele laterale.. Depistarea se face prin pro'a hidraulic pe stand special, la
presiune de 8 'ari.

Repararea se poate realiza prin mai multe procedee c*nd fisurile nu

depsesc lungimea de "%$# cm 
$ sudarea oxiacetilenic cu 'are de font C<# cu diamentrul de 2 mm dup
0
prenclzirea 'lcului
$ sudarea electric (lalarece)
6## discontinu,
<, apoi rcirea
cu lent
curentncontinuu
cuptor! de ID"#;"3# si
tensiunea ED#$%A, cu electrozi monel sau 'imetalici din cupru cu otel si
nvelit de calcar!
$ acoperirea cu rsini epoxidice. +peratia const n curtirea locului,
limitarea extinderii fisurii prin stifturi filetate cu capete, tesirea fisurii,
degradarea cu solvent, uscarea, prenclzirea la 0# F 2#0<, umplerea cu un
material ternar format din rsina epoxidic (di'utilfalat si material de adaos),
apoi uscarea timp de 8$6 ore la "%#0< si prelucrarea de finisare!
1

etansarea cu solutii unor fuzi'ile (pentru fisuri mici). ?olutia, fomat din
particule fine de metal si liant, se toarn n instalatia de rcire, se porneste
motorul la turatie mic, timp n care de depun particulele! se opreste motorul
dup ce nu mai supureaz pe la fisuri, timp de o jumtate de or! se pune din nou
motorul n functiune, iar dup % minute se
nlocuieste solutia cu apa de rcire!
1-etansarea fisurilor mici de suprafata prelucrat, cu solutii metalice speciale,
sau cu apa de sticl!
2- metalizarea cu zinc topit (pulverizat cu aer la 6 'ari)!
3- tesarea cu stifturi filetate din cupru, pe toat lungimea fisurii!
4- sprturile se pot suda oxiacetilenic sau electri! se pot repara si prin peticire. @eticul, din
ta'l de otel (+738) de grosime $
8 mm se aplic cu suru'uri filetate, su' el mont*ndu$se o garnitur de p*nz

m'i'at cu miniu de plum'.
/up reparare, se face din nou pro'a, pe stand, la presiunea de 8 'ari.
Uzura găurilor filetate pentru prezoane sau suruburi se nltur

prin refiletare la cota de reparatie sau montarea pe 'ucse speciale (filetate la
exterior majorat iar interiorul la cot normal).
Prezoanele rupte n bloc se extrag prin diverse metode defiletare cu

ajutorul unor dornuri conice sau zimtate, extractoare, piulite sudate etc.
!ocasurile cuzinetilor pentru lagărele paliere uzate sau deformate
(conicizate si ovalizate) se remediaz prIn alezare la treapta de reparatie, pe
masina de alezat orizontal! prelucrarea se face simultan la toate locasurile
lagrelor, cu capacele montate. Gaza de prelucrare se ia n raport cu suprafata de
m'inare cu chiulasa sau cu 'aia de ulei. <*nd uzurile sunt prea mari, locasurile
lagrelor se ncarc prin sudare electric, se monteaz capace noi si se alezeaz
la cota nominal.
!agărele arborelui cu came prin uzare, vor avea conicitate si o
valitate fat de fusurile ar'orelui.
Remedierea const cu
reparatie, ncep*nd n cele
demontarea si montarea altora corespunztoare cotei de
intermediare.
/ac vor avea joc n locasuri, acestea se alezeaz simultan pe masina special si
se monteaz 'ucse cu diametru majorat, la cota de reparatie.
%0

!ocasurile tachetilor care se uzează se alezeaz la cota de reparatie sau se

preseaz 'ucse, iar alezarea se face la cota nominal.
7a cele amovi'ile, procedeul este asemntor.
Glocul motor se re'uteaz dac are fisuri sau crpturi mai mari de ##$
%# mm lungime, fisuri ntre cmsile de cilindru, crpturi sau sprturi la
locasurile lagrelor paliere sau ale cmsilor de cilindru.
2.3.2. Re&a'a'ea "ili$%'ilo' Fig.135
Corma geometric interioar a cilindrilor se modific fie datorit cauzelor termodinamice

n timpul functionrii motorului
(conicitate  si ovalitate 3 ; Fig.13), fie unor agenti chimici
(coroziunea) sau a'raziunii impurittilor (rizuri).
Fig.13 Uzura normală a unei

cămăsii de cilindru:
I, II, III $ plane de msurare a ovalittii si
conicittii, I"1, I1, I3 ; distantele panelor de
msurare a uzurilor! " ; plan de uzur!  ;

conicitate! 3 ; ovalitate.
<onstatarea se poate face vizual si prin

msurarea cu ceasul comparator cu cadran.
?e admite,
n general, o conicitate si valitate
maxim de #,"%# mm. +valitatea se determin n 3 planuri perpendiculare pe
axa cilindrului, n cruce, iar conicitatea n partea superioar, la mijloc si n partea
inferioar.
'emedierea const n alezarea si honuirea cilindrilor. <msile de
cilindru se dezincrusteaz n solutii alcaline la temperatura de 2# 0<, dup ce se
curt, n preala'il de calamin.
%1

Glocul motor cu cilindrii nedemonta'ili se fixeaz direct sau pe masa masinii de

alezat, iar cmsile de cilindru cu ajutorul unor dispozitive. 5asina de alezat
este vertical si poate lucra cu una sau dou cutite (al doilea pentru finisare).
?e prelucreaz mai nt*i cilindrul cel mai uzat pentru a o'tine treapta de
reparatie
/upla care vor ficilindrii
alezare, alezati si
se ceilalti
spal sicilindri (cota
se supun unitar). care impune lipsa
controlului
de pete sau rizuri, conicitate si ovalitate la limitele admise. umrul treptelor de
reparatie difer dup tipul motorului.
/up alezare, se face o superfinisare (honuire) pe masini speciale si n acest scop, s$a
lsat adaos de prelucrare.
/up honuire, suprafata tre'uie s fie perfect lucioas (oglinda

cilindrului), iar conicitatea si ovalitatea s nu depseasc #,##%$#,##6 mm pentru
autoturisme si #,#"% sau
#,## mm pentru ro si / 010$#,%! este urmat de pro'a hidraulic la presiunea
de 8 'ari.
?e procedeaz apoi, la sortarea si marcarea cmsilor de cilindri, pe grupe
de reparatii.
<msile de cilindru se monteaz n 'locul$motor, prin presare cu
dispozitive speciale, dup ce s$ au asezat inelele de etansare n canalele
respective (care se ung cu emulsie de spun sau ulei) si s$au centrat n locasurile
lor.
?e re'uteaz cilindrii fisurati, cu diametrul ghidajelor de centrare mai mic
ca cel normal,
Glocurilecumotor
alezajul ce depsesc
cu cilindri ultima cotsedepot
nedemonta'ili, reparatie.
cmsui si realiza la cota
nominal.
<ilindrii sunt alezat la $3 sau chiar 6 cote de reparatie.
2.3.3 Re&a'a'ea "6iula#ei
/up demontare, se face curtirea ei n solutii alcaline la cald sau cu

produse dizolvante (HdecanolH). Ermeaz controlul vizual pentru depistarea
defectiunilor care port fi(Fig.145 stir'ituri, neetanseitti, fisuri, ciupituri sau
alte sufluri
supapelor pe sisuprafetele
nou laterale
localurilor lor, uzura"", suprafete
scaunelor interioare
de supape " siale ghidajelor
locasurile lor,
deteriorarea orificiilor filetate 6.
%%

Fig.14 C&iulasa
<u ajutorul riglei, si lamelelor cali'rate, se determin deformarea

suprafetei de contact cu 'locul motorului 8(admis #,##% ; #,#" mm pe toat
lungimea) a suprafetelor de montaj, a colectoarelor de admisie si evacuare 0, 2 si
capacului cul'utorilor! de asemenea, se verific starea si volumul camerei de

ardere ", prin

locasurile umplere
'ujiilor, cusuprafetei
starea ulei (30,2"# cm la /acia
de asezare "3"#), uzura
a injectorului "#. filetelor pentru
- repararea fisurilor si crpturilor, a stir'iturilor se face ca si la 'locul motor! la

fel si a filetelor deteriorate

- refacerea etanseittii orificiilor prezoanelor si tijelor mpingtoare se fac

prin 'ucsare.
?uprafata de contact (etansare) cu 'locul, c*nd este deformat, se reface
pe masina de rectificat plan (Fig.1 )! nu se admite ndeprtarea unui strat de
material mai gros de #,% $ #,%# mm, prin rectificri repetate. @entru a nu se
modifica raportul de comprimare, se folosesc garnituri de chiulas mai groase.
Fig.1 Rectificarea plană a

chiulasei:
%

" ; ar'orele masinii!  ; disc a'raziv! 3 ; chiulasa! 8 ; masa electromagnetic a

masinii de retificare
plan.<elelalte
$ ghidurilesuprafete deformate,
de supape de asemenea,
uzate se alezeaz la cotese
derectific
reparatii, folosind supape cu
tije majorate n diametru.
<*nd se depseste ultima cot de reparatie, se nlocuiesc cu altele noi, care se preseaz cu
un dorn special n locul celor
vechi .
$ scaunele supapelor care nu asigur etanseitate, se slefuiesc cu supapele
respective cu ajutorul unui dispozitiv ventuz (care roteste supapa n am'ele
sensuri), folosind pasta de rodaj ntre suprafete.
/ac uzura este accentuat, atunci se frezeaz cu o frez conic special la 8% 0 (diferit
pentru admisie si evacuare)
(Fig.1/, a).

Fig.1/ rezarea scaunelor de supape:

" ; freza!  ; dorn! 3 ; ghidul supapei
7timea scaunului supapei tre'uie s fie de ", $ ",6 mm! c*nd se

depseste valoarea, se procedeaz la ridicarea fatetei(dac supapa se afund) cu
o frez de 0%0 (Fig.1/, ") sau co'or*rea(c*nd supapa se aseaz prea sus), cu o
frez de
%

"% $ #0, dup care se pozitioneaz noul scaun cu o frez de

8%0(Fig.16, b).
Crezarea este urmat de rodarea cu past, care se execut dup procedeul
mentionat anterior. n intreprinderile specializate, slefuirea se face pe masini
speciale care rodeaz simultan toate supapele de la chiulas.
?caunele de supape cu duritate mare se rectific cu pietre a'razive adecvate, antrenate de
masini electrice porta'ile.
@rin reconditionri repetate, scaunele supapelor se ad*ncesc peste limit.

<ele amovi'ile se nlocuiesc, rcindu$se n 'aia de amoniac, sau nclzirea
chiulasei la "%#$##0<. <ele nedemonta'ile se alezeaz si se preseaz 'ucse
corespunztoare de otel.
Aerificarea etanseittii se face cu petrol turnat pe supapele montate n
scaunele lor (s nu se scurg n 3# sec.) sau cu dispozitivul cu aer comprimat (s
nu existe pierderi mai mari de " 'ar ntr$un minut).
<hiulasa, se re'uteaz dac are sprturi, crpturi ale camerei de ardere,
porozitti sau mai mult de "# sufluri.
2.3.4 Re!"!"e! #$%e#&$!"e%$" 'e !'(i)ie )i e*!#+!"e
/efectiunile cele mai frecvente ale colectorului sunt

1- deformarea suprafetelor de asam'lare cu chiulasa, care se rectific plan, iar
garniturile de nlocuiesc!
2- stir'ituri sau fisuri mici, care se sudeaz si se rectific!
3- deformarea sau deteriorarea orificiilor pentru suru'urile de montaj se
realizeaz la cote majorate sau se sudeaz si se alezeaz sau 'ucseaz la
cote nominale.
3. ÎNTREŢINEREA, DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ŞI

REPARAREA ORGANELOR MOILE
3.1 Întretinerea mecanismului biela!mani"ela
ntretinerea mecanismului 'iel$manivel, se face prin operatii de control si
verificarea functional, ca
$$ verificarea
verificareapornirii usoarecorecte
functionrii a motorului!
la diverse turatii, fr a prezenta 'ti. <ele
suspecte se depisteaz fie auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului(a se vedea
C!.1.-)!
%5

" controlul fumului de evacuare, zilnic, vizual sau cu aparataj

(fumetru) pentru motoare diesel, fumul al'astru indic consum de ulei, cel negru
; consum exagerat de com'usti'il, iar cel al'icios ; avans prea mare sau prea
mic la aprindere ; respectiv la injectie pentru motoarele diesel. Aerificarea cu
aparatur se face la %#.### -m !
$ la %#.### -m, se face cu ajutorul compresometrului sau
controlul presiunii n cilindri,
compresografului(a se vedea Ca&.1.2)
" determinarea stării tehnice a grupului cilindru$piston$segmenti fr demontarea

motorului, aceasta, prin metodele
$ msurarea cantittii de gaze arse scpate n carterul inferior
('aia de ulei) cu un contor de gaze special adaptat! la depsirea unei anumite
cantitti, se indic repararea grupului(a se vedea Ca&.1.4) !
$ utilizarea indicatorului de stare tehnic care msoar
procentual scprile de aer comprimat introdus n cilindru la presiunea de 8%."#
Jm (8,% 'ar) d*nd astfel indicatii asupra gradului de uzare datorit
neetanseittii grupului
chiulas. 5surarea se cilindru$piston$ segmenti,
face la sf*rsitul cursei supapelor n
de compresie, sau garniturilor
puncte @5Ide si
la 3# mm de la suprafata 'locului.
precierile sunt astfel concretizate la pierderi de p*n la
"%& se recomand reparatia curent cu nlocuirea segmentilor, iar la peste "%&
pentru autoturisme >i peste #& pentru autocamioane se recomand reparatia
capital, prin alezarea cilindrilor.
/e asemenea, se pot face aprecieri de stare 'un sau satisfctoare a
motorului.
" urmărirea depresiuni prin colectorul de admisie motorul function*nd
la o turatie ceva mai mare de relanti, cu ajutorul unui vacuumetru(a se vedea
Ca&.1.3).
3.2 Defecte în exploatare ale mecanismului bielă-manivelă
n timpul exploatrii automo'ilului, apar o serie de efecKiuni accidentale.

#riparea pistoanelor are loc ca urmare a supranclzirii motorului
(din lipsa depistoanelor
segmenKilor, aer pentru şircire, datorit
cilindrilor, arderii uleiului
amestecului provocat
car'urant de uzarea
necorespunztor
prea 'ogat sau prea srac, avansul exagerat)! are loc o frecare uscat excesiv,
urmat de dilatarea pistoanelor şi deci, 'locarea lor. Cenomenul poate fi o'servat
de şofer pentru c este precedat de zgomote
%/

caracteristice provocate de efortul 'ielelor de a smulge pistoanele gripate din

punctele moarte şi emanare de a'ur, dac apa de rcire este su' nivel. n cazul
opririi immediate a motorului se poate evita griparea. ?e las s se rceasc, se
toarn n fiecare cilindru 3#$8# g ulei şi se ncearc rotirea ar'orelui cotit. /ac
se nv*rte usor, se caut şi se nltur cauza. /ac se roteşte greu sau deloc,
pistoanele s $ au gripat
prin demontarea şi automo'ilul
şi nlocuirea vagripat
pistonului fi remorcat pentru repararea
şi a segmenKilor n atelier
de la cilindrul
respectiv.
Lriparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor. /ac
acestea sunt uşoare, se pot şlefui cu ajutorul unui piston n a'unş de ulei,
deplasat de c*teva ori de$alungul cilindrului n mişcare com'inat (de translaKie
şi rotaKie). umai dup aceasta, se face nlocuirea pistonlui şi segmenKilor
respectivi. /ac din gripare a rezultat şi topirea local a aliajului pistonului şi
aderarea lui pe cilindru, atunci aceasta se nltur cu un cuKit triunghiular, se
şlefuie cilindrul, iar pistonul se va
nlocui cu altul de aceeaşi cot (se pot utiliza şi pistoane vechi, dar
corespunztoare) şi totodat segmenKi respectivi. <*nd griparea a dus la
deteriorarea cilindrului, atunci acesta se nlocuieşte.
$ocsarea segmenţilor este urmarea supranclzirii pistonului,

scprilor de gaze ('aie de foc) datorit uzrii excesive a segmenKilor şi deci,
arderea uleiului care se depune su' form de calamin n canalele respective,
'loc*ndu $i. /eci, segmenKii nu mai asigur etanşarea şi rcirea pistonului, şi ca
urmare
este de au loc scpri
culoare mari
al'astr. de gazenuarse
5otorul maindezvolt
'aia de ulei, iar nominal
puterea fumul de eşapament
şi deci, nu
mai corespunde sarcinilor de transport. @orirea motorului este greoaie, consumul
de com'usti'il şi ulei creste, iar compesia la cilindrul respectiv este sczut.
Remedierea const n demontarea grupurilor cilindru$piston$segmenKi.
<urtirea lor de calamin şi nlocuirea segmenKilor, care vor fi montati n locas
urile din pistoane cu ajutorul clestelui special, cu fantele decalate la un unghi de
"#0 sau 1#0(dup numrul lor) si montarea n aceeasi cilindri, de unde s$au
demontat! se mentioneaz c pistoanele nu se dezasam'leaz de pe 'iele$
manivele.
Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunztor,
montrii incorecte, ntepenirii n canalele din piston, uzurii lor, precum si
supranclzirii ce duc la tensiuni interne, loviri de pragul de uzur, detonatii.
%

/efectiunea se constat prin compresie micsorat, scprii de gaze n carter, ca

urmare a pierderii etanseittii, si scderea puterii motorului! apare un zgomot
caracteristic (zg*rieri) la antrenarea ar'orelui cotit.
?e nltur prin nlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. /ac s$au
produs rizuri usoare pe cilindru, se slefuieste, iar dac sunt accentuate, se
nlocuiesc.
'uperea boltului, defectiune mai rar are drept cauze uzur mare (joc
ce depseste #,#% mm ntre 'olti si umerii pistonului sau 'ucsa de 'iel),
material sau tratament necorespunztor, griparea pistonului.
/epistarea se face datorit zgomotului metalic ascutit uniform, la
accelerarea 'rusc a motorului. /eoarece ruperea 'oltului poate produce avarii
grave (spargerea pistonului, cilindrului, ncovoierea sau chiar ruperea 'ielei,
ncovoierea sau chiar ruperea ar'orelui cotit), motorul este oprit imediat.
Remedierea const n demontarea grupului piston$'iel respectiv,
depresarea si presarea unui alt 'olt corespunztor, inclusiv 'ucsa 'ielei, dup
care se face montarea am'ielajului si motorului.
Defiletarea partială a suruburilor de fi%are a capacului de
bielă, se determin prin 'ti n partea inferioar a 'locului motor, la accelerri$
decelerri repetate. ?e remediaz prin demontarea 'ii de ulei, restr*ngerea
suru'urilor de la 'ielele ce au astfel de anomalii cu cheia dinamometric la
momentul prescris. Botodat se verific fixarea la celelalte suru'uri ale 'ielelor
pentru a prent*mpina astfel de defectuni! dac nu se
nltur la timp aceasta, exist pericolul ruperii suru'urilor si deci, avarii la 'iele,
cilindri, pistoane, 'loc motor.
Ruperea bielei este cauzat de griparea lagrului sau topirea

semicuzinetilor, joc prea mare n lagri, ruperea 'oltului, spargerea pistonului,
smulgerea sau ruperea suru'urilor de 'iel.
/ac motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave spargerea
'locului motor, a cilndrului, a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea ar'orelui
cotit, distrugerea 'ii de ulei.
Remedierea comport operatii dificile, mai ales n caz de avarii si se
execut n atelier! n afara demontrii, se face o constatare minutioas a
organelor deteriorate, 'locul motor impun*nd repararea si chiar nlocuirea, iar
cilindrul si grupul piton ; segmenti ; 'olt ; 'iel $ cuzineti se nlocuiesc
o'ligatoriu! ar'orele cotit este controlat amnuntit ndeose'i fusul maneton
respectiv, care dac are culoarea schim'at necesit nlocuire.
%#

"ncovoierea sau torsionarea bielei, se poate constata prin 'ti anormale n

portiunea median a 'locului motor. /ac nu se iau msuri imediate de reparare
n atelier a motorului, poate duce la uzarea accentuat a muchiilor segmentilor,
a pistoanelor sI ovalizarea neuniform a cilindrilor pe toat lungimea lor, uzarea
rapid a fusurilor manetoane ale ar'relui cotit.
#riparea sau topirea cuzinetilor din lagăre au unele cauze comune ungerea
insuficient, uzura mare, deci joc depsit
ntre fus si cuzinet, material de anti$frictiune necorespunztor, supranclzirii.

lte cauze ca amestec car'urant necorespunztor, avans prea mare la aprindere
(detonatii) supraturarea sau suprasarcina ndelungat, duc la topirea cuzinetilor.
?e poate prent*mpina, dac sesizarea zgomotului specific ('ti
nfundate, mai ales Hla receH ce se ntesesc la accelerare sau indicatiile
manometrului la ulei (presiune sczut) se o'serv la timp.
Remedierea demontarea am'ielajului, constatarea strii fusului maneton
respectiv (culoarea schim'at indic declirea)! dac e n stare normal, se
curt resturile de material de antifrictiune si se nlocuieste cuzinetul cu un altul
la cota corespunztoare.
'uperea arborelui cotit , un fenomen mai rar, are drept cauze uzarea
excesiv n lagre, solicitri la ncovoire sau rsucire datorate necoaxialittii
lagrelor, detonatii puternice, lipsa de ungere. Ermarea poate fi foarte grav
spargerea 'locului motor a unuia dintre cilindri si grupuri piston$'iel sau chiar
a tuturor grupurilor.
Remedierea se face numai n atelier (automo'ilul fiind remorcat) si const
n demontarea complet a motorului, controlul minutios al tuturor organelor
componente, nlocuirea celor defecte, nlturarea cauzelor si asam'larea corect.
3.3 epararea mecanismului biela!mani"ela
Repararea mecanismului 'iel$manivel se face cu ocazia revizuirii

reparatiei accidentale sau reparatiile curente ale automo'ilului. ?unt reparatii de
mai mare amploare si cuprind
nlocuirea pistoanelor, repararea 'olturilor de piston, nlocuirea segmentilor,
repararea 'ilelor, repararea
"nlocuirea ar'orelui
pistoanelor cotit,
se execut nlocuirea
dup semicuzinetilor.
demontarea chiulasei si curtirea de
calamin depus.
%

Ciecare piston este adus la @5M, prin rotirea ar'orelui cotit! se desface capacul
'ielei, se ridic am'ielajul p*n iese prin partea superioar sau inferioar a
cilindrului (dup tipul constructiei) si se prinde capacul la loc cu suru'urile 'iel
spire.
n $3 /ac este o revizie, se face marcarea pistoanelor cu vopsea cu
numrul corespunztor 'ielelor pentru a asigura remontarea am'ielajului n

acelasI cilindru.
?e demonteaz apoi segmentii, sigurantele 'olturilor care nu vor fi prea
utilizate si n sf*rsit 'olturilor cu ajutorul dispozitivelor extractoarelor sau la o
pres hidraulic, pentru evitarea distrugerii am'ielajelor. @istoanele care sunt
curate de calamina depus (pentru canalele segmentilor folosindu$se un
dispozitiv special) apoi se spal cu un solvent.
?e face constatarea uzurii prin msurri. <auzele uzurii pot fi presiunea
mare a segmentilor, datorit ptrunderii gazelor, ndeose'i la segmentul superior,
ceea ce duce la uzura peretilor laterali si canalelor de segmenti, coxarea
segmentilor prin arderea uleiului (la temperaturi ridicate) si deci, frecarea uscat
ainferioar,
pistoanelor cunecorespunztor
rodaj cilindri, utilizarea unor car'uranti si luri'rifianti de calitate
al motorului.
@istoanele uzate nu se repar ci se nlocuiesc fie cu altele noi, fie, dac
este posi'il, cu altele vechi, dar la cota de reparatie impus, marcat pe ele din
fa'ricatie.
7a montaj, se va respecta cota de supranltare a pistoanelor (#,#%$#,3% mm la
/"%6452).
@istoanele su' cota de reparatie cu deformri sau rupturi ale pragurilor
dintre segmenti, spongiozitti, si canalele segmentilor lrgite, uzurii excesive ale
'osajelor se nlocuiesc. Nocul de montaj ntre piston si cilindru este de #,#8$#,#6
mm pentru
Noculautoturisme
se calculeaz
si de
prin
#,#"$#,"6
diferentamm
dintre
pentru
dimensiunea
autocamioane.
alezajului msurat
cu ceasul comparator si diametrului pistonului determinat cu micrometrul n
partea inferioar
(mantaua sau fusta pistonului).
<onicitatea pistonului este realizat din constructie la valoarea
corespunztoare.
'epunerea bolturilor pe piston se execut numai la cele cu uzuri mici
pe suprafetele de contact dintre umerii pistonului si piciorul 'ielei. cestea pot fi
cauzate de frecrile normale si anormale, micsorarea durittii n stratul
superficial,
sau 'ucsei deca'iel
urmare a supranclziriijocului
necorespunztoare materialului necorespunztor al 'oltului
de montaj.
0

Aerificarea se execut prin msurarea 'olturilor si alezajelor din umerii

pistoanelor si 'ucsele de 'iel (piciorul 'ielelor la /acia "3"#), de la acelasi set
motor, control*nd jocurile admise! de asemenea se verific conicitatea si
ovalitatea 'olturilor de 'iel. <*nd cotele sunt depsite, se reconditioneaz dac
nu se schim', pistoanele si 'ielele.
+peratia se poate realiza prin metodele
- rectificarea la o treapt de reparatie, conjug*ndu$se cu un piston nou cu
alezajele coespunztoare dimensiunilor (mai mici)!
- cromarea dur (rectificare$cromare$rectificare) la cot nominal !
- majorarea diametrului prin refularea la cald (prenclzire$refulare dirijat
n 'ucse de ghidare$tratare termic$retificat la cota nominal).
Rectificarea se face pe masini de rectificare fr v*rfuri pe o ad*ncime care s nu
depseasc stratul superficial durificat.
nlocuirea cu 'olturi reconditionate se face tin*nd cont de treptele de
repara=ie.
nlocuirea
<*nd'ilelelor
se nlocuiesc
se preseazsi 'ucs
pistoanele,
oi, care se alezeaz
alezeaz(exceptie
corespunztor,
/acia "3"#)
iar la
care 'ol=urile se monteaz cu str*ngere n piciorul 'ielelor.
?e nlocuiesc 'oltrile uzate excesiv, cu praguri sau imprimri, fisurate, sau cu
pete si lori de revenire. ?igurantle 'oltrilor de piston se nlocuiesc pentru c si
pierd caracteristicile de elasticitate.
"nlocuirea segmentilor se impune ori de c*te ori se demonteaz
am'ielajul motorului, pentru c nu se mai pot remonta n pozitia initial, ceea ce
conduce la jocurile mrite, si deci scpri de compresie si consum exagerat de
com'usti'il si ulei. /e asemenea, se nlocuiesc la uzarea excesiv ceea ce se
constat prin msurarea fantei si lui n canalele din piston.
<auzele uzurii frecarea normal cu cilindri s n canalele pistonului,
eroziunea anormal datorat impurittlor de amestecul car'urant sau ulei, montaj
necorespunztor, coxarea.
Remediera const n nlocuirea cu alt set de segment la cota nominal sau la
reparatie crespunztoare.
'epararea bielei se face dup demontare, curtie cu un solvent si n
control minutios.
/efectiunile posi'ile ce apar, sunt ncovoierea si torsiunea tijei, micsorarea
distantei 7 dintre axele piciorului si capul 'ielei, uzarea 'ucsei de 'iel si a
locasurilor ei, uzarea cuzinetilor si
1

locasurilor lor, uzarea lateral a capului 'ielei, uzarea suru'urilor de 'iel.

"ncovoierea si torsionarea se constat prin verificare cu un dispozitiv
special! axele capului si piciorului tre'uie s fie n acelasI plan si paralele
(a'aterea maxim #,#3$#,#% mm la "# mm lungime).
- 'iela deformat se ndeprteaz cu o pres n cazul ncovoierii sau cu
dispozitiv tip menghin n cazul rsucirii !
-
micsorarea distantei dintre axele piciorului si capul 'ielei se reface prin
alezarea locaşurilor din picior si capul 'ielei si montarea 'ucsei la 'iela si
a cuzinetilor corespunztori.
/ac distanta depseste anumite limite, de re'uteaz 'iela. *ucsa de 'iel si locasul
ei uzat se repar astfel
- se depreseaz 'ucsa veche, se monteaz cu o alta prin presare si se face
alezarea la treapta de reparatie cerut, cu alezor regla'il sau cu masin de
alezat 'iele. ceasta va fi conjugat cu 'olt la treapta de reparatie
respectiv.
+valitatea si conicitatea admise sunt de #,#% mm!
-
locasul
exterior 'ielei uzat se alezeaz si se monteaz o alt 'ucs cu diametrul
majorat.
Cuzinetii uzati se nlocuiesc cu altii de treapt de reparatie
corespunztoare.
+zura locasului pentru semicuzineti, nsecesit alezarea locasului si
montarea de semicuzineti cu diametrul exterior majorat (eventual nefinisasi la
interior), care se alezeaz apoi la treapta de reparatie. <*nd 'ielele au capace
lipite, se frezeaz suprafetele de alezare pe o ad*ncime de #,% mm, dup care se
face alezarea.
*iela cu
suprafetelor uzura laterala
si folosirea a capacului
unor cuzineti se reconditioneaz
cu ltime prin ndreptarea
mai mare, n cadrul treptei de
reparatie.
Șuruburile deteriorate se nlocuiesc cu altele noi, inclusiv sistemul de
asigurare.
nlocuirea 'ielei se face c*nd are fisuri sau rupturi, distanta mrit ntre
axele piciorului si capul 'ielei, ltimea capului mic sau mare su' limita
alezajului 'uc>ei de 'iel depsit, deformri ale capacului.
/up reparare, 'ielele se sorteaz pe grupe de greutate si dimensiuni.

'epararea arborelui cotit. /up o functionare ndelungat, apar defectiuni,
precum(Fig.1) ncovoierea " si torsionarea, uzarea fusurilor 2(ovalitate si
conicitate), uzarea canalului de pan % pentru pinionul de distri'utie si 6 pentru
fulie, uzarea locaşului
%

'ucsei ar'orelui primar 8, uzarea filetului pentru rac , uzarea orificiilor filetate
de la flansa de fixare a volantului 0, modificarea lungimii fusurilor de 'iel si a
fusurilor palier , 'taia frontal a flanşei de prindere a volantului 0.
Fig.1 ocurile unde pot apare defecte ale arborelui cotit
/up demontare, se curt n solvent, se desfund canalele interioare de

ungere, se sufl cu aer apoi se supune controlului.
Aizual, se o'serv starea suprafetei fusurilor si filetelor! loviturile si
zg*rieturile superficiale se nltur cu o piatr a'raziv de granulatie foarte fin,
iar cele accentuate constatate prin feroflux, numai prin rectificare.
?e controleaz ncovoierea si torsionarea (Fig.1) pe o plac de control,
ar'orele asez*ndu$se pe  prisme (pentru a putea fi rotit), iar cu ceasul
comparator plasat la fusul central, se verific ncovoierea. ceeasi verificare se
execut si la flanşa ar'orelui pe circumferint! pentru torsionare, verificarea cu
comparatorul se execut n partea frontal a flansei.
/eterminarea ovalittior si conicittii fusurilor se face cu micrometrul
sta'ilindu$se si treapta de reparatie (egal pentru manetoane sau paliere, tin*ndu$
se cont de cel mai uzat fus).

Fig.1 Controlul arborelui cotit cu ceasul comparator:



" ; plac de control!  ; prisme! 3 ; ar'ore! 8 ; flansa ar'orelui cotit! % ;

controlul ncovoierii (la palierul central si pe circumferinta flansei)! 6 ; controlul
torsionrii (pe fata frontal a flansei)
&nco'oierea si răsucirea se nltur prin ndepratera ar'orelui cotit

la rece cu o pres hidraulic, ar'orele fiind sprijinit pe dou prisme. 'aterea
admis este de #,##% mm pentru autoturisme si de #,# ; #,#% mm pentru
autocamioane.
7a ar'orii cotiti din font nodulat, ndreptarea se face numai c*nd
sgeata are valoare mic.
Uzarea fusurilor (o'alitatea si conicitatea) este cauzat de
actiunea fortelor centrifuge, frearea cu suprafetele cuzinetilor, impuritti n
uleiul de ungere, linie de ar'ore nclinat (care provoac ndeose'i conicitatea).
Cusurile manetoane au, n general, o uzur mai mare fat de paliere! de
o'icei, fusul palier central este mai uzat din cauza dezechili'rului dat de volant.
Remedierea const n rectificarea fusurilor pe masini de rectificat ar'ori cotiti, la treapta
de reparatie corespunztoare.
Cusurile paliere se rectific respect*nd coaxialitatea lor
(Fig.1).

Fig.1 Rectificarea arborelui cotit

a ; rectificarea fusurilor paliere! ' ; rectificarea fusurilor manetoane " ; ar'orele
cotit!  ; flan>a fixare ar'ore! 3 ; v*rfuri prindere ar'ori! 8 ; discul a'raziv! % ;
masina de rectificat


7a palierul principal (de mijloc), se va mentine n limitele tolerantelor ltimea

(pentru a respecta jocul axial indicat al ar'orelui cotit), c*t si raza de cur'ur
(evit*nd suprasolicitri de ar'ori sau cuzineti) . n timpul rectificrii o instalatie
special a masinii stropeste fusurile cu jet continuu de solutie cu %& sod
caustic.
p*nz Rectificarea
m'i'at cu final este
past de de finisare,
rodat iar lustruirea
sau cu p*nz a'razivsefoare
facefin.
cu un7adisc cu
/acia
"3"# se va respecta galetarea
(roluirea) fusurilor pe o portiune de "8#0 pentru asigurarea ungerii laterale.
+rificiile de ungere se tesesc la margine, canalele se spal si se sufl cu
aer comprimat.
?e trece la verificarea rectificrii msurarea fusurior, neadmit*nd a'ateri
peste limitele normale la concentricitate, conicitate si ovalitate, 'ti radiale ale
fusurilor n raport cu axa fusurilor paliere, rugozitate si duritate.
n final, se face echili'rarea dinamic a ar'orelui cotit si echili'rarea static mpreun
cu volantul si am'reajul.
<*nd rectificarea ar'orelui a atins cota maxim, se reconditioneaz prin
majorarea diametrului fusurilor, folosind una din metodele
- metalizarea cu aliaje dure, apoi rectificare si lustruire!
- ncrcarea prin sudare n mediul gazos de protectie (0%& argon si %&) !
ncrcarea cu vi'rocontact cu electrozi care se pot cli, apoi rectificare si
-
lustruire!
- cromarea poroas, rectificare, lustruire
$analul de pană uzat se ncarc cu sudur prin vi'rocontact si se
frezeaz un altul decalat cu 1# 0.
!ocasul bucsei arborelui primar uzat se reconditioneaz prin
deplasarea 'ucsei de 'ronz si montarea alteia cu diametrul exterior majorat.
/ac este rulment, atunci aceasta se extrage, se alezeaz locasul, se
preseaz o 'ucs cu str*ngere de #,#0 ; #,"# mm dup care se alezeaz la cota
nominal si se monteaz rulmentul.
?e mai poate remedia si prin utilizarea unui rulment cu diametrul exterior
majorat prin cromare dur.
Filetele uzate se refac la trepte de reparatie.
*ătaia frontală a flansei se nltur odat cu ndreptarea ar'orelui.
Re'utarea ar'orelui are loc c*nd prezint fisuri, crpturi pe fusuri care nu
dispar la rectificare, diametrul fusurilor este
5

su' cota minim, lungimea fusurilor este peste limit, prezint rsucire,
crpturi, rupere.
"nlocuirea semicuzinetilor arborelui cotit se face c*nd motorul este
demontat, pentru a se putea efectua msurtori ale fusurilor si semicuzinetilor si
constat a'aterile fat de jocurile prescrise.
7a paliere, msurarea se face cu micrometrul de interior sau cu
comparator, iar semicuzinetii
respective, suru'urile (dup starea
fiind str*nse ar'orelui)
cu cheia se monteazlacumomentul
dinamometric capacele
prescris.
@rin calcule, se constat jocurile si treapta de reparatie, tin*nd cont si de
uzarea si a'aterea de la forma cilindric a fusurilor.
?emicuzinetii se nlocuiesc cu altii noi, la treapta de reparatie
corespunztoare diametrului rectificat al fusurilor! acesta se monteaz n
locasuri, se aseaz ar'orele si se str*ng capacele pentru verificarea respectrii
jocurilor de montaj si a suprafetei de contact a fusurilor cu semicuzinetii,
precum si a rotirii u>oare a ar'orelui. umai dup aceast pro', se finalizeaz
montajul,
indicat. suru'urile capacelor de la lagrele paliere str*ng*ndu$se la momentul
7a 'iele, procedeul este asemntor, verificarea fcandu$se pentru fiecare
semicuzinet n parte. 5arcarea semicuzinetilor se face pe trepte de reparatie
dimensional. ?uprafata stratului de material de antifrictiune al semicuzinetilor,
tre'uie s corespund cerintelor! s nu prezinte impuritti, s nu ai'e zg*rieturi,
urme de gripaj sau exfoliere (datorit ungerii incorecte), s nu ai'e portiuni
lustruite (datorit apsrii anormale), s nu se o'serve material suprapus sau
exfolierii datorit o'oselii sau ruperii.
nlocuirea semicuzinetilor se face c*nd nu mai corespund treptele de

reparatie, suprafata interioar este deteriorat sau proeminentele de fixare n
locas sunt distruse, ca urmare a rotirii n lagr.
<a msur de protectie a muncii, la repararea mecanismului motor, se
impune folosirea sculelor si dispozitivelor adecvate, n 'un stare pentru
manipularea pieselor grele se vor folosi mijloace mecanizate.
/epresarea si asam'larea agregatelor se vor face numai cu presa
universale sau speciale.
5uncitorii din acest sector tre'uie s fie 'uni cunosctori ai proceselor
tehnologice, pentru a evita eventualele pericole de accidentare.
/

4. 7I7LIOGRAFIE
1. Lh.Crtil s.a. ; EB+5+GI7M ; <unoastere, ntretinere si reparare,

manual an I, II si III, Mditura /idactic si @edagogic R.., Gucuresti.
"11%!
2. ).2ondru $ '47626@! ')!' $ iagnosticare,
ntretinere si reparare ; Mditura Behnic, Gucuresti, "112


I.Lhis, l Lroza ; ntretinerea si repararea utomo'ilelor.

5anual pentru licee de specialitate si scoli de maistri, Mditura /idactic si
@edagogic, Gucuresti, "10%
3. 5.?tratulat s.a. ; /IL+?BI<RM EB+5+GI7M7+R ;
?ocietatea stiint si Behnic ?.., "112
4. Internet

#

Vdocuments - MX - Diagnosticarea Intretinerea Si Repararea Mecanismului Motor 56200836306d1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vdocuments - MX - Diagnosticarea Intretinerea Si Repararea Mecanismului Motor 56200836306d1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

avand in vedere ca este caracterizata de un coeficient de informare sub

)ompresometrele si compresografele utilizate

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

'paratul se fi"eaza prin apasarea conului de cauciuc care

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

de tija 6 a pistonului va transnite miscarea la capul de inregistrare # *prevazut

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

Fig.2 Diferente ale presiunii

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

!n general, pentru motoarele cu aprindere prin scanteie in buna stare

Pentru indentificarea cauzelor care

Fig.3 Diagrama presiunilor

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

$ cursa redusa supapei de admisie, fisurarea supapei sau a scaunului+.

)oreland rezultatele masuratorilor presiunii de compresie cu

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

diacnosticarea prin determinarea presiunii de compresie, poate pune in

- micsorarea cronosectiunii sau neetanseitatea supapelor.

aer prin neetanseitati inlesneste la fiecare cilindru a unor

eventualele neetanseitati ale supapelor.

cilindrului respectiv sa se gaseasca la p.m.s. la sfarsitul cursei

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

Pentru masuratori, se lucreaza cu venitul  inc(is si / desc(is, ceea

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

2onometrul 1 are o scala procentuala*0 -100+. a sonda 1 complet

masuratorilor!nsi vederea asigurarii

- efectuarea tararii aparatului prin introducerea sondei 1 intr-un orificiu

valuarea starii te(nice a grupului piston - cilindri $ segmenti - supape

lui 1 - / - 101 - / - 101 -

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

totale sant mai

Pentru precizarea sursei pierderilor se procedeaza in felul urmator:

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

in cazul in care sursa de pierderi este localizata la nivelul grupului

2- la o uzura mare a segmentilor, la blocarea sau ruperea acestora,

1.3 Diagnosticarea pe baza masurarii depresiunii din colectorul de

Pana la cilindrul motorului, depresiunea este influentata de

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

4nele motoare sant dotate din constructie cu orificii obturate pentru

iagnosticarile care pot fi realizate pe baza masurarii depresiunii din

Masurarea depresiunii cu scoaterea din functiune a unui cilindru

a un motor cu  cilindri, cei doi cilindri suspendati se comporta ca

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

)ilindrii sau perec(ea de cilindrii a caror scoatere din functiune nu

1.4 Diagnosticarea etanseitatii cilindrilor pe baza debitului de gaze

a motoarele noi debitul de gaze care patrunde in carter este de 10

eoarece debitul de gaze scapate in carter depinde si de turatia

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

2asurarea debitelor se poate realiza atat cu aparate cu masurarea

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

Fig. Instalatie cu debitmetru volumetric

)ontorul 1 se cupleaza la orificiul dealimentare cu ulei al motorului

5/25/2018 Dia gnostic a re a Intretine re a Si Re pa ra re a Me c a nismului Motor - slide pdf.c om

7impul de masurare poate fi stabilit intre 1- 5 minute, tinand seama de

a determinarea debitului de gaze scapate in carter, se aduce motorul

iagnosticarii gradului de etansare a cilindrilor pebaza debitului de

Si in cazul masurarii presiunii gazelor din carterul motorului este

1.5 Diagnosticarea prin metoda acustica

iagnosticarea mecanismului motor pe baza zgomotelor emise in

8 mm se aplic cu suru'uri filetate, su' el montndu$se o garnitur de pnz