Managementul schimbarii

Charles Darwin ne arata ca nu supravietuiesc cei mai frumosi, cei mai destepti sau cei mai
puternici; viitorul este al celor care se adapteaza cel mai bine la schimbare.
Rarele genii ale lumii afacerilor creeaza nevoi consumatorilor si le satisfac imediat– atunci când
Sony a lansat pe piata compact disc-ul, piata era suprasaturata de viniluri si casete audio si nu
parea ca vrea altceva; CD-ul a însemnat înalta calitate a auditiei, posibilitate de acces rapid la
piesele preferate, conservare pe termen lung, flexibilitate si diversitate în programele radio s.a.
Sony nu a vazut piata, ci potentialul ei – e una din lectiile majore în designul schimbarii!
Schimbarea este, în opinia autorilor McCalman si Paton, “un proces continuu de
confruntare, identificare, evaluare si actiune“.

1. Definitia schimbarii

Managementul are de indeplinit un rol critic atunci cand lucrurile nu merg in directia cea buna si
trebuie operate schimbari. Schimbarea este, in opinia autorilor McCalman si Paton, “ un proces
continuu de confruntare, identificare, evaluare si actiune  “.

Schimbarea reprezinta o tema foarte des abordata in sociologia organizatiilor datorita rigiditatii
birocratice si a problemelor concrete cu care se confrunta fara incetare, atat conducatorii de
intreprinderi, cat si responsabilii reformelor administrative. Gouldner (1954)  arata cu cate dificultati
se confrunta, de exemplu, in reorganizarea intreprinderii industriale noul director, care vrea sa
rationalizeze functionarea acesteia. Numarul reformelor nereusite, sau care nu reusesc decat
partial, este impresionant, indiferent de organizatie. Asadar pentru a fi intelese mecanismele
schimbarii in cadrul unei institutii, cat si pe cele ale inovatiei, trebuie luat in considerare caracterul
construit al schimbarii. Schimbarea nu este naturala, este o problema care necesita cercetare.
Schimbarea nu trebuie inteleasa ca o criza si nici macar ca un simplu proces de adaptare sau
dezvoltare, ci mai degraba ca manifestarea unei multitudini de mutatii in cadrul institutiilor.

Organizatiile competitive privesc schimbarea ca pe un proces permanent, absolut necesar pentru

supravietuirea, dezvoltarea si perfectionarea lor. Schimbarea trebuie integrata in filozofia si in
modelele de actiune ale acesteia. Perceperea schimbarii este importanta, dar nu suficienta si de
aceea trebuie sustinuta de un complex de activitati efective din partea managerilor. Asadar,  unul
dintre cele mai importante aspecte este intelegerea de catre personalul organizatiei, manageri si
subordonati, a nevoii de schimbare.

In aceasta  etapa este necesar ca personalul din organizatie sa constientizeze faptul ca actualul

sistem de management si actuala politica de personal nu sunt compatibile cu cerintele pietei si ca
trebuie adaptate. Asadar, personalul organizatiei trebuie ajutat sa inteleaga si faptul ca actualul
sistem informational trebuie schimbat si transformat intr-un instrument eficace la indemana
managerilor, iar deciziile acestora au nevoie de o fundamentare participativa, folosindu-se metodele
si tehnicile moderne de management.

2. Schimbarea organizationala programata

Intelegerea nevoii de schimbare presupune cunoasterea faptului ca o continuare a proceselor de
management si de executie cu structurile mai vechi in noile conditii conduce, mai devreme sau mai
tarziu, la situatii critice pentru organizatia respectiva.

Schimbarea apare, are asadar, la baza numerosi factori. Acesti factori pot fi grupati in patru mari
grupe : - factori politici; - factori economici; - factori socio-culturali; - factori tehnologici.

Factori politici Factori economici

Legislatia politica; Competitia;

Ideologia politica; Furnizorii/Colaboratorii;

Reglementarile internationale; Schimbul valutar;

Razboaiele; Rata somajului;

Sistemul de impozite si taxe; Politica economica a guvernului sau a altor

tari;
Activitatea grupurilor sindicale; etc.
Ratele salariale;

Schimbari de statut (stat - privat) – gradul

de autonomie ; etc.

Factori tehnologici Factori socio-culturali

Tehnologiile informationale; Schimbari ale stilului de viata;

Computerizarea proceselor de productie;

Schimbari in tehnologia de transport, etc.

Harold Leavitt (1965) vede organizatia ca pe componente ce interactioneaza, si bineinteles factorii

mentionati mai sus  reprezinta baza teoriei sale. Asadar organizatia este vazuta ca un sistem
deschis, exista si functioneaza singura insa daca unul dintre elemente/factori se mofica si celelalte
componente se vor schimba, se vor adapta la noile conditii. Un exemplu evident in acest caz il
reprezinta celula.