MODERNISM ȘI TRADIȚIONALISM

TUDOR ARGHEZI
Trăsătura dominantă a culturii române interbelice este
confruntarea dintre modernism și tradiționalism.i tradiționalism.ionalism.
Orientarea modernistă era susționalism.inută de scriitorii grupaționalism.i în
cenaclul „Sburatorul” condus de criticul literar Eugen Lovinescu.
Printre scriitorii moderniși tradiționalism.ti se numără Camil
Petrescu,Tudor Arghezi,Ion Barbu sau Anton Holban.
Moderniși tradiționalism.tii își tradiționalism.i doreau sincronizarea cu marea cultură
occidentală,înnoirea formulelor estetice și tradiționalism.i crearea unei literaturi
care să reflecte sensibilitatea omului modern și tradiționalism.i mai ales spiritul
urban.
În schimb, tradiționalism.ionaliși tradiționalism.tii grupaționalism.i în jurul revistei „Gândirea”
susționalism.ineau teoria specificului naționalism.ional, conform căreia o operă ca
să fie valoroasă trebuie să reflecte
mentalităționalism.ile,obiceiurile,credinționalism.ele poporului.De aceea ei resping
orice influenționalism.ă occidentală pe motiv că distruge spiritul
naționalism.ional.Tradiționalism.ionaliși tradiționalism.tii resping și tradiționalism.i cultura urbană, susționalism.inând că
ea alterează și tradiționalism.i perverteși tradiționalism.te sufletul naționalism.ional.
Este acceptată doar literatura rurală ce abordează teme
precum:întoarcerea în satul natal,lumea copilăriei,satul
românesc,religia ortodoxă,obiceiurile și tradiționalism.i ritualurile româneși tradiționalism.ti.
În sens opus, moderniși tradiționalism.tii consideră că sensibilitatea umană
se modifică în mod constant,problemele de conși tradiționalism.tiinționalism.ă sunt altele
iar viaționalism.a omului modern,nu mai are legătură cu formulele
culturale învechite,încremenite;prin urmare e nevoie de formule
moderne, capabile să reflecte „spiritul veacului”.
Invers faționalism.ă de tradiționalism.ionaliși tradiționalism.ti,moderniși tradiționalism.tii consideră că doar
valoarea estetică este importantă iar ea nu se poate obționalism.ine decăt
prin modernizarea viziunii și tradiționalism.i prin apropierea de marea literatură
occidentală.Astfel, moderniși tradiționalism.tii propun curente literare precum
simbolismul,ermetismul,suprarealismul,romanul de
analiză,romanul experienționalism.elor subiective al marilor probleme de
conși tradiționalism.tiinționalism.ă.Ei ajung să susționalism.ină prin intermediul lui
Lovinescu,teoria imitaționalism.iei conform căreia culturile mai înapoiate
ca să evolueze trebuie să preia prin imitaționalism.ie formulele culturale
occidentale mult mai evoluate.
Cultura tradiționalism.ionalistă nu acceptă imitaționalism.ia și tradiționalism.i influenționalism.ele iar
personalităționalism.ile principale care sustin tradiționalism.ionalismul(Nichifor
Crainic,Ion Pillat,Vasile Voiculescu)promovează ideea că o cultură
naționalism.ională evoluează din ea însăși tradiționalism.i(teoria creși tradiționalism.terii organice a
culturii).
În ceea ce priveși tradiționalism.te opera lirică,tradiționalism.ionaliși tradiționalism.tii optează
pentru teme și tradiționalism.i motive rurale precum:nostalgia copilăriei,casa
bunicilor,înstrăinarea de locurile natale,nostalgia faționalism.ă de
sat,teama de trecerea timpului,biserica,peisajul natural.
Moderniși tradiționalism.tii abordează teme urbane(piaționalism.a
publică,parcul,tehnologia moderna iar stările sufleteși tradiționalism.ti
dominante sunt:spleenul,nevroza,singurătatea,degradarea lumii
sacre etc.Ei experimentează versul liber,muzicalitatea,estetica
urâtului,amestecul de stiluri,obscuritatea intenționalism.ionată.

TUDOR ARGHEZI
Tudor Arghezi s-a impus în lirica interbelică prin
conceptul de estetica urâtului care susționalism.ine ideea că marea poezie
poate fi creată apelând la un material lexical considerat în general
nepotrivit, ba chiar interzis.Este primul poet modern care
exploatează expresivitatea elementului de argou,a imprecaționalism.iei și tradiționalism.i
a invectivei. Volumul „Flori de mucegai” susționalism.ine tematic și tradiționalism.i stilistic
ideea nași tradiționalism.terii frumosului din urât.Titlul este un oximoron care
sugerează pe de o parte poezia(flori) iar pe de alta parte sursa de
inspiraționalism.ie(mucegai).
 Întregul volum este o incursiune în lumea dură a
mahalalei, populată de interlopi,cuționalism.itari,prostituate,tâlhari sau
jucători de noroc.Miza lui Arghezi este aceea de a demostra că și tradiționalism.i
în acest mediu degradat există nebănuite resurse de frumuseționalism.e.De
aceea, în poeziile din acest volum apar câteva portrete care
surprind prin graționalism.ie și tradiționalism.i delicateționalism.e.Ași tradiționalism.a este portretul fătălăului, de
o frumuseționalism.e stranie, uși tradiționalism.or efeminată „picioare domniși tradiționalism.oare”,
„mâna ca smântâna”, „pielea-pielea corcoduși tradiționalism.ii” iar ceea ce este
surprinzător este ocupaționalism.ia fătălăului(„tâlhar de drumu mare”).
Există și tradiționalism.i portrete feminine foarte senzuale(„Rada și tradiționalism.i
Tinca”) care generează pasiune,atracționalism.ie,fascinaționalism.ie.De
exemplu,Rada este comparată cu „un măceși tradiționalism. cu ghimpi fierbinționalism.i”
iar florăreasa Tinca prin miși tradiționalism.cările senzuale generează pasiuni
violente, care duc la crimă.
Din punct de vedere stilistic,specificul acestui volum este
exploatarea argoului,a expresivităționalism.ii de mahala.De asemenea, se
observă o varietate de registre stilistice:registrul popular(„Mă,tu
semeni a femeie!”, „Fa Tinco,fa!”) ,elemente de imprecaționalism.ie si
invectivă(„al dracului a miere și tradiționalism.i a tiparoase,hoitul tău miroase”)
și tradiționalism.i numeroase expresii argotice(„să-I saie ochii” , „zace cu o
găoază-n cap”, „nu-și tradiționalism. cum mă-sa a căzut”),la toate acestea
adăugându-se metafore foarte graționalism.ioase(„picioare domniși tradiționalism.oare”,
„coamă de ceaționalism.ă”, „gene de lapte”).
Pe de altă parte,însă într-un mod surprinzător,Arghezi
este și tradiționalism.i un poet religios a cărui poezie filosofica abordează tema
relaționalism.iei dintre om și tradiționalism.i divinitate.Recunoași tradiționalism.tem aici reflexe și tradiționalism.i
influenționalism.e tematice din marea poezie expresionistă
europeană:Dumnezeul absent,Singurătatea ființionalism.ei umane,Nevoia
de credinționalism.ă,Revolta împotriva divinităționalism.ii.
O parte dintre poeziile religioase poartă numele de
„Psalm”, însă există și tradiționalism.i alte poezii cu temă religioasă cum ar fi
„Duhovnicească”, „Între doua nopționalism.i”. Ca specie lirică,psalmul este
un imn prin care se laudă măriționalism.ia divină,miracolul creaționalism.iei.La
Arghezi însă atitudinea e cu totul alta:revoltă,reproși tradiționalism.,dezamăgire,
dar și tradiționalism.i o nevoie imensă de a crede.Ca să poată crede însă, Arghezi
are nevoie de certitudini și tradiționalism.i de un dialog real cu divinitatea.La
nivelul personalităționalism.ii se produce astfel o ruptură între nevoia de
credinționalism.ă și tradiționalism.i nevoia de dovezi,între supunere și tradiționalism.i revoltă,între
acceptare și tradiționalism.i contestare, ceea ce nu e specific nici unui
credincios,autentic dar nici unui ateu
Atitudinea religioasă a lui Arghezi e sintetizată într-un
psalm(„Tare sunt singur,Doamne, și tradiționalism.i pieziși tradiționalism.”).Acest psalm este un
monolog adresat divinităționalism.ii dar și tradiționalism.i o autodefinire
metaforică,subiectivă.Construcționalism.ia simetrică a poemului este dată
tocmai de adresarea directă către divinitate,atât la începutul cât și tradiționalism.i
la finalul textului.Poezia devine o alegorie care sugerează
dualitatea ființionalism.ei umane, care este sfâși tradiționalism.iată între condiționalism.ia ei
terestră și tradiționalism.i aspiraționalism.ia către depăși tradiționalism.irea propriei limite.Astfel, în
prima parte, imaginea copacului „pribeag” crescut pieziși tradiționalism., cu
frunziși tradiționalism.ul ționalism.epos și tradiționalism.i ,,fructul amar” sugerează o existenționalism.ă
neîmplinită,lipsită de bucurii și tradiționalism.i împliniri.Absenționalism.a nectarului ale
insectelor,a păsărilor ciripitoare sugerează o viaționalism.ă aridă,
chinuită,lipsită de satisfacționalism.ii.Același tradiționalism.i lucru exprimă și tradiționalism.i verbele „ma
muncesc” și tradiționalism.i „sânger”, transmiționalism.ând ideea de suferinționalism.ă”.
În a doua parte a poemului se face trecerea dinspre
planul terestru spre planul ceresc tot printr-o definiționalism.ie
metaforică: „-nalt candelabru strajă la hotare”.
Acum apar elemente din sfera celestului „stele”,
„altare”, „focuri sfinte”.Prin acestea e sugerată aspiraționalism.ia către
divinitate dar și tradiționalism.i dualitatea tragică a ființionalism.elor umane care se află la
hotarele dintre doua lumi:una terestră insuficientă și tradiționalism.i una
celestă,din păcate inaccesibilă.
Acesta este motivul penru care în ultima parte a
poemului tonul devine unul de reproși tradiționalism. și tradiționalism.i chiar de revoltă.Refuzul
de a sluji o divinitate absentă, ce reprimă orice comunicare cu
ființionalism.a umană, este de fapt, expresia nevoii de certitudini.În ultimă
instanționalism.ă, slujirea divinităționalism.ii e un act de iubire și tradiționalism.i ca în orice
iubire,se simte și tradiționalism.i nevoia de a fi iubit.De aceea,revolta poetului
poate fi înționalism.eleasă ca și tradiționalism.i dezamăgirea că ființionalism.a divină rămâne
ascunsă,mută.
În ultimele versuri,rugămintea adresată
divinităționalism.ii(„Trimite,Doamne semnul depărtării!”)exprimă o criză
existenționalism.ială profundă,o nevoie acută de certitudini.Astfel,acest
psalm arghezian este expresia unei neliniși tradiționalism.ti metafizice profunde
și tradiționalism.i defineși tradiționalism.te atitudinea religioasă a lui Arghezi,drama unei
conși tradiționalism.tiinționalism.e sfâși tradiționalism.iate între nevoia de a crede și tradiționalism.i nevoia de a primi
dovezi,certitudini,speranționalism.e.