Iluminism

Iluminismul, numit și Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii, a fost o

mișcare intelectuală , filozofică , ideologică  și culturală , antifeudală , desfă șurată în perioada
pregă tirii și înfă ptuirii revoluțiilor din sec. XVII-XIX în ță rile Europei, ale Americii de
Nord și ale Americii de Sud și avâ nd drept scop crearea unei societă ți „raționale”, prin
ră spâ ndirea culturii, a „luminilor” în mase.

Iluminismul românesc se identifică în mare mă sură cu Școala Ardeleană  și cu

reverberațiile ei transcarpatine. Acest iluminism a stat în serviciul idealului național, la a
că rui fundamentare a contribuit hotă râ tor, prin demersul la istorie, la istoria limbii și a
poporului. Iluminismul româ nesc va recurge, la râ ndul să u, la argumentele istorice în
favorea unor revendică ri politice.

Școala Ardeleană a pus în mișcare un amplu proces de afirmare națională și

culturală a româ nilor din Transilvania în a doua jumă tate a secolului al XVIII-lea și la
începutul secolului al XIX-lea. Că rturarii acestui curent au combă tut superstițiile, au
popularizat știința și au adus argumente pentru afirmarea drepturilor româ nilor din
Transilvania. Activitatea lor științifică s-a manifestat în plan didactic prin redactarea de
manuale școlare, înființarea de școli și promovarea literaturii și științei. O vastă activitate în
acest sens a desfă șurat Gheorghe Ș incai, directorul școlilor Bisericii Româ ne Unite cu
Roma. Acesta a redactat mai multe manuale școlare, inclusiv de aritmetică .
Cartea Volksnaturlehre zur Dämpfung des Aberglaubens a superintendentului Johann
Heinrich Helmuth (1732-1813) a fost sursa de inspirație a lui Ș incai (1754-1816) pentru
lucrarea „Învă ță tură firească spre surparea superstiției norodului”.
Cea mai reprezentativă operă literară realizată în spirit iluminist este
epopeea Ț iganiada de Ioan Budai-Deleanu, care pledează în sensul democrației.
Academiile domnești întemeiate în Ț ara Româ nească  între 1678-1688, în Moldova la 1707,
au reprezentat de asemenea focare de cultură în spațiul româ nesc. O altă formă de
manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tipă rirea de că rți.
Între 1700 și 1800 s-au tipă rit în Ț ara Româ nească 799 de că rți dintre care 617
în româ nește, iar 182 în grecește, latinește, slavă , etc. Procentul de carte laică a crescut
necontenit, în dauna subiectelor religioase.
Printr-un jurnal de că lă torie ră spâ ndește idei iluministe și Dinicu Golescu, luminatul boier
muntean, care în "Însemnare a că lă toriei mele", surprinde contrastele dintre civilizația
ță rilor vizitate și realită țile triste din patria sa.
În Ț ara Româ nească  și în Moldova, Chesarie Râ mniceanul și Leon Gheuca ră spâ ndiseră idei
iluministe datorate lecturilor din raționaliștii francezi și, în special,
din Enciclopedia lui Denis Diderot.