TESUTURI VEGETALE

=referat=

Prof. Asist. Drd. Căruntu Sonia Arleziana

Stud.: Miron Alexandra

 TESUTURI VEGETALE
Tesuturile sunt grupari de celule distincte sub raport structural si
functional.
Țesut vegetal este format din celule care au aceeași formă,
origine, structură și care îndeplinesc aceeași funcție.
Avand in vedere gradul de diferențiere a celulelor se disting:

 Țesuturi embrionare (numite și meristematice sau formative);

 Țesuturi definitive.
După forma celulelor, țesuturile pot fi:

 parenchimatice: formate din celule izodiametrice (celule ce au cele trei

dimensiuni egale sau aproape egale);
 prozenchimatice: formate din celule heterodiametrice (celule ce au
diametrul longitudinal de cel puțin patru ori mai mare decât celelalte două
dimensiuni).

Țesuturi embrionare:
Sunt tesuturi ce-si mentin permanent caracterul embrionar, functia
lor fiind aceea de a genera celule, care se diferentiaza sub actiunea
factorilor interni si externi alcatuind tesuturi definitive. Meristemele
sunt constituite din celule de dimensiuni reduse, strans unite intre ele,
cu nucleu voluminos, citoplasma bogata si fara substante ergastice si
vacuole.
Dupa locul unde se afla in planta, se disting doua categorii
principale de meristeme:
a. Meristeme apicale. Se afla la varful organelor (radacina, tulpina)
si asigura cresterea lor in lungime. La extremitatea varfului in conul de
crestere (varful vegetativ) se afla meristemul primordial, constituit din
cateva celule initiale si derivatele lor cele mai apropiate. Din meristemul
primordial rezulta meristemele primare, reprezentate prin: protoderma,
strat periferic care va genera atat rizoderma radacinii cat si epiderma
tulpinii; meristem fundamental, generator al scoartei primare si
maduvei; procambiu, sub forma mai multor suvite longitudinale
inglobate in meristemul fundamental, din care se vor diferentia
fasciculele conducatoare.
b. Meristeme laterale. Se constituie in tesuturile structurii primare
ale radacinii si tulpinii si, prin diviziuni tangentiale, formeaza tesuturi
secundare care produc cresterea in grosime a radacinii si tulpinii. Ele se
mai numesc si meristeme secundare. Aici apartin cambiul si felogenul.

Țesuturi definitive:
Țesuturile definitive conțin celule specializate, care nu se mai divid.
Acestea pot fi:
*Țesuturi de apărare, formate din unul sau mai multe straturi de celule care
acopera organele. Acestea sunt în general unistratificate suberificate și vii.
După origine sunt primare (epiderma, exoderma, endoderma, caliptra) și
secundare ( suber, periderma, ritidom). Organele tinere sunt acoperite cu
epiderma, formată de regula dintr-un singur strat de celule.
*Țesuturi fundamentale - produc sau depozitează substanțe. Unele țesuturi
fundamentale depozitează apa-țesuturi acvifere  (la plante din zone secetoase)
sau aer-țesuturi aerifere  (la plante acvatice).
*Țesuturi conducătoare - transporta seva. Vasele lemnoase ale
angiospermelor se numesc trahee. Prin ele circula seva brută. Celulele
cilindrice, dispuse cap la cap, își pierd citoplasma si raman peretii celulari
formand tuburi. Vasele liberiene sunt formate din celule vii. Prin ele circula
seva elaborata. Vasele se grupeaza, formand fascicule, si sunt insotite de celule
cu rol de hranire si de sustinere. La plante cu cresteri anuale apare un
meristem secundar numit cambiu libero-lemnos. El produce tesut liberian spre
exterior si lemnos spre interior,determinand ingrosarea radacinii si tulpinii. El
functioneaza diferit primavara si toamna, rezultand de aici cunoscutele inele
anuale de crestere.
*Țesuturi mecanice (de susținere) - dau organelor rezistența necesara pentru a
sustine greutatea propriului corp,in conditiile actiunii unor forte externe. Ele
sunt formate din celule cu pereti ingrosati. Tesutul mecanic la care celulele au
peretii ingrosati neuniform se numeste colenchim, iar la cel care ingrosarea
este uniforma se numeste sclerenchim.
*Țesuturi secretoare - sunt formate din celule care produc si elimina diferite
substante: rășina, nectar, latex, mucilagii etc.
In continuare mai putem enumara cateva clasificari de tesuturi cum ar fi:

Ţesuturi conducătoare

Ţesuturile conducătoare au rolul de a conduce substanţele în corpul

plantei (seva brută, seva elaborată).

Sunt formate din celule alungite numite vase conducătoare (lemnoase şi

liberiene).

Vasele lemnoase conduc seva brută (apă şi săruri minerale) şi au forma

unor tuburi lungi fără pereţi despărţitori.

Vasele liberiene conduc seva elaborată (substanţe organice) şi sunt

constituite din celule lungi cu pereţii despărţitori perforaţi ca un ciur.

Ţesuturi clorofiliene

Tesuturile clorofiliene (asimilatoare) sunt ţesuturi fundamentale bogate

în clorofilă, formate din celule ce conţin numeroase cloroplaste care
îndeplinesc funcţia de fotosinteză.
 Aceste ţesuturi se găsesc în toate organele plantelor expuse la lumină.

Ţesuturi de susţinere

Ţesuturile de susţinere sunt formate din celule cu pereţii îngroşaţi ce

conferă rezistenţă şi elasticitate plantei. Acestea au rolul unui adevărat
schelet.

Ţesuturi de depozitare

Ţesuturile de depozitare sunt ţesuturi fundamentale formate din celule

cu vacuole mari în care se acumulează substanţe de rezervă.

Ţesuturi secretoare

Ţesuturile secretoare elaborează diferite substanţe (esenţe, răşini) care

sunt eliminate prin pori, canale sau buzunare secretoare.

Substanţele secretate în frunze, flori, seminţe sau tulpină pot

fi: uleiuri frumos mirositoare (trandafir, mentă, levănţică), răşini (brad,
pin), lapte (păpădie, laptele cucului, arborele de cauciuc), arome, taninuri.