Botanica Farmaceutica I

UNIVERSITATEA DE VEST ”VASILE GOLDIȘ” din ARAD - FACULTATEA DE FARMACIE
Prof. univ. dr. Aurel Ardelean

Prof. univ. dr. Gheorghe Mohan
Asist. univ. drd. Sonia Arleziana Căruntu
TESTE
BOTANICĂ FARMACEUTICĂ I
MORFOLOGIA ȘI ANATOMIA PLANTELOR
Arad
1
Material pentru uz intern
2
Cuprins
CAPITOLUL I – CITOLOGIA ............................................................................................................................. 5

I. Unitatea structurală a lumii vii- componente protoplasmatice ....................................................... 5
II . DIVIZIUNEA CELULARĂ ....................................................................................................................... 11
CAPITOLUL II- HISTOLOGIA ........................................................................................................................ 13
I.ȚESUTURI MERISTEMATICE (FORMATIVE) ............................................................................................ 13
II. ȚESUTURI DEFINITIVE...................................................................................................................... 14
III. ȚESUTURI FUNDAMENTALE ........................................................................................................ 16
IV. ȚESUTURI CONDUCĂTOARE ........................................................................................................ 18
V. ȚESUTURI MECANICE ...................................................................................................................... 21
VI. ȚESUTURI SECRETOARE............................................................................................................... 23
VII. ȚESUTURI SENZITIVE ................................................................................................................... 28
CAPITOLUL III- ORGANOGRAFIA ................................................................................................................. 30
1. RĂDĂCINA –RADIX .......................................................................................................................... 30
1.1 STRUCTURA PRIMARĂ A RĂDĂCINII.............................................................................................. 36
1.2 STRUCTURA SECUNDARĂ A RĂDĂCINII ......................................................................................... 38
2. TULPINA (CAULIS)................................................................................................................................ 39
2.1 STRUCTURA PRIMARĂ A TULPINII ..................................................................................................... 45
2.2 STRUCTURA SECUNDARĂ A TULPINII ................................................................................................ 47
3. FRUNZA – FOLIUM .............................................................................................................................. 48
3.1 ANATOMIA FRUNZEI ................................................................................................................... 53
4. FLOAREA- FLORES LA ANGIOSPERME ............................................................................................. 55
5. SĂMÂNȚA – SEMEN ........................................................................................................................ 60
6. FRUCTUL- FRUCTIS .......................................................................................................................... 64
7. Înmulțirea plantelor ........................................................................................................................ 68
RĂSPUNSURI ............................................................................................................................................... 71
CAPITOLUL I CITOLOGIA .............................................................................................................................. 71
I. Unitatea structurală a lumii vii- componente protoplasmatice ..................................................... 71
VIII. DIVIZIUNEA CELULARĂ ................................................................................................................ 72
CAPITOLUL II HISTOLOGIA........................................................................................................................... 73
I. ȚESUTURI MERISTEMATICE............................................................................................................. 73
3
II. ȚESUTURI DEFINITIVE...................................................................................................................... 73

III. ȚESUTURI FUNDAMENTALE ........................................................................................................ 73
IV. ȚESUTURI CONDUCĂTOARE ........................................................................................................ 74
V. ȚESUTURI MECANICE ...................................................................................................................... 74
VI. ȚESUTURI SECRETOARE............................................................................................................... 75
VII. ȚESUTURI SENZITIVE ................................................................................................................... 75
VIII. ORGANOGRAFIE .......................................................................................................................... 76
1. 1 RĂDĂCINA –RADIX ....................................................................................................................... 76
1. 2 STRUCTURA PRIMARĂ A RĂDĂCINII............................................................................................. 76
1.3 STRUCTURA SECUNDARĂ A RĂDĂCINII....................................................................................... 77
2. TULPINA .......................................................................................................................................... 77
2.1 STRUCTURA PRIMARĂ A TULPINII ..................................................................................................... 78
2.2 STRUCTURA SECUNDARĂ A TULPINII ................................................................................................ 78
3. FRUNZA- FOLIUM ............................................................................................................................ 78
3.1 ANATOMIA FRUNZEI ......................................................................................................................... 79
4. FLOAREA- FLORES ........................................................................................................................... 79
5. SĂMÂNȚA ........................................................................................................................................ 80
6. FRUCTUL.......................................................................................................................................... 80
7. ÎNMULTIREA PLANTELOR ................................................................................................................ 81
4
CAPITOLUL I – CITOLOGIA
I. Unitatea structurală a lumii vii- componente protoplasmatice
1. Celula vegetală este alcătuită din:

A. perete celular, membranele plasmatice,
B. la interior se află o masă coloidală hialină, numită citoplasma
C. Organitele celulare, vii si nevii
D. nucleul, plastidele, mitocondrii, reticulul endoplasmatic
E. complexul Golgi, ribozomii, peroxizomii, lizozomii, glioxizomii, sferozomii, microtubulii,
cilii si flagelii, una sau mai multe vacuole si incluziuni ergastice.
2. Peretele celular :
A. protejează la exterior celula si dă formă acesteia
B. Acesta se formează în timpul diviziunii celulare
C. In procesul formării peretelui celular, structura lui se modifică, fiind prezente anumite
stadii.
D. Conține nucleu, citoplasmă mitocondrii
3. In afară de substanțele specifice peretelui celular, se depun si alte substanțe, cum ar fi:
A. cutină, suberină, ceară, lignină,
B. substanțe minerale
C. gelatină
D. rezultând o serie de modificări secundare ale peretelui celular.
5
4. Plasmalema este :
A. O peliculă fină situată între peretele celular si citoplasmă
B. O substanță specifică peretelui celular
C. Un proces de formare a peretelui celular
D. O componentă a nucleului.
5. Plasmalema are un rol important în (Săvulescu, 2009):

A. reglarea schimburilor osmotice dintre celulă si mediul extracelular,
B. diviziunea celulară,
C. procesul de formare a peretelui celular,
D. prezintă o semipermeabilitate selectivă.
6. Citoplasma:
A. este masa fundamentală a celulei,
B. are aspect hialin, translucid,
C. Conține organitele celulare,
D. Este protejată la exterior de plasmalemă.
7. Citoplasma îndeplineste următoarele funcții (Săvulescu, 2009):

A. asigură deplasarea organitelor celulare în interiorul celulei
B. asigură transportul substanelor de la un organit la altul, prin intermediul curenților
citoplasmatici;
C. reprezintă mediul în care au loc numeroase reacții de biosinteză si biodegradare (a
glucozei, fructozei, zaharozei);
D. reprezintă situsul de biosinteză a unor vitamine si a numeroase substanțe volatile
6
8. Nucleul (Săvulescu, 2009):

A. este prezent la organismele eucariote, fiind organitul cel mai important al celulei.
B. Nu conține deloc material genetic
C. reprezintă centrul de coordonare a proceselor vitale
D. Are formă sferică, la celulele tinere, fiind situat în partea centrală a celulei sau
elipsoidală, la celulele mature,fiind situat în apropierea peretelui celular.
9. Nucleul este alcătuit din:

A. membrană nucleară dublă,
B. carioplasmă,
C. cromatină,
D. Nucleoli.
10. Nucleolii :
A. Sunt corpusculi sferici
B. Se găsesc in carioplasmă
C. Sunt formați din proteine și ARN
D. Sunt formați din ADN
11. Principalele funcții ale nucleului sunt:

A. - membranele nucleare, prin intermediul porilor, controlează schimbul de substanțe
dintre nucleu si citoplasmă;
B. - cromozomii asigură transmiterea informației genetice la urmasi;
C. - ARNm, rezultat din duplicarea ADN-ului, ajuns în citoplasmă prin porii membranei
nucleare, se fixează pe suprafața poliribozomilor,
D. - codifică sinteza proteinelor.
7
12. Plastidele sunt :

A. organite celulare specifice celulei vegetale
B. proteine
C. substanțe minerale
D. leucoplaste, cromoplaste, cloroplaste.
13. Cromoplastele sunt :

A. plastide colorate în rosu-portocaliu, datorită prezenței pigmenților, carotina si xantofila,
B. de diferite forme: sferică,poliedrică, elipsoidală, fiind prezente în fructele coapte
(tomate, ardei), în rădăcini (la morcovul cultivat), în petalele florilor.
C. Plastide colorate in verde, fotosintetizatoare,
D. Se găsesc in vacuole.
14. Cloroplastele :
A. Sunt plastide verzi, întâlnite la plantele superioare, în toate organele verzi, mai ales în
frunze
B. Conțin pigmentul verde asimilator, clorofila, cu rol în procesul de fotosinteză.
C. Forma si numărul cloroplastelor diferă în funcție de grupul de plante.
D. La plantele inferioare (alge verzi), cloroplastele se numesc cromatofori.
15. Mitocondriile :
A. sunt organite celulare de diferite forme (sferică, ovală, drepte,bastonas) si mărimi,
cuprinse între 0,3-10 μm,
B. sunt delimitate la exterior de o membrană dublă lipo-proteică,
C. reprezintă sistemul energetic al celulei,
D. eleconŃin toate enzimele ciclului Krebs,principala funcție a acestuia este cea a
procesului de respirație.
8
16. Reticulul endoplasmatic:

A. este alcătuit dintr-un sistem tridimensional de canalicule si vezicule,
B. formează o rețea ce împânzeste citoplasma de la nucleu până la plasmalemă,
C. Prin aceste canalicule si vezicule nu circulă anumite substanțe organice (glucide,
enzime).
D. Nu îndeplinește nici un rol in celulă.
17. Din punct de vedere structural se diferențiază reticul endoplasmatic rugos:

A. când pe fața externă a membranelor se atasează ribozomi,
B. când pe fața externă a membranelor se atașează amidon,
C. când pe fașa externă a membranelor se atasează cloroplaste,
D. când pe fața externă a membranelor se atașează condriozomi.
18. Totalitatea dictiozomilor dintr-o celulă formează:

A. Reticulul endoplasmatic
B. Reticul endoplasmatic rugos
C. Aparatul Golgi
D. Mitocondriile.
19. Ribozomii:
A. Au dimensiuni foarte mici
B. Au dimensiuni foarte mari
C. Sunt prezenți în toată celula (citoplasmă, cloroplaste, RE,mitocondrii).
D. Sunt formați din proteine și fosfolipide.
9
20. În vacuolă se află :

A. sucul vacuolar,
B. apă, glucide, aminoacizi, glicozizi,
C. alcaloizi, taninuri, acizi organici,
D. pigmenți antocianici, flavone si substanțe anorganice.
21. Importanța vacuolei:

A. - depozitează substanțe osmotic active (ioni, glucide solubile, acizi organici), care
generează presiunea osmotică si potențialul de membrană;
B. - prin modificarea turgescenței vacuolei, are loc închiderea si deschiderea stomatelor;
C. - la unele plante, cu fructe bogate în zaharuri (struguri, cirese), în vacuolă se depozitează
glucide reducătoare cu rol de rezervă;
D. - vacuolele sunt considerate rezervoare pentru substanțele secundare, cu efect toxic
asupra citoplasmei.
22. Incluziunile ergastice

A. sunt formațiuni incluse în citoplasmă sau vacuolă
B. servesc ca materii de rezervă
C. sunt substanțe de excreție pe care planta le scoate din circuitul nutritiv.
D. Se pot prezenta in stare lichidă.
10
II . DIVIZIUNEA CELULARĂ
1. La plante se întâlnesc:
A. două tipuri de diviziuni: directă si indirectă,
B. Un tip de diviziune: scindarea,
C. Trei tipuri de diviziune
D. Plantele nu se înmulțesc prin diviziune.
2. Mitoza sau diviziunea ecvațională:

A. este întâlnită la plantele superioare,
B. constă în aceea că dintr-o celulă diploidă sau haploidă rezultă două celule fiice cu
acelasi număr de cromozomi. 1 (2n) = 2 (2n) sau 1(n) = 2(n),
C. se desfăsoară în 4 faze: profaza,metafaza, anafaza, telofaza
D. durează intre 5 și 10 ore.
3. Profaza :
A. este faza cea mai lungă ca durată
B. se caracterizează prin apariția în nucleu a cromozomilor.
C. Dispar apoi nucleolii,membrana nucleară, iar citoplasma se amestecă cu carioplasma
formând mixoplasma.
D. La cei doi poli opusi ai celulei, apar două calote de la care pornesc spre centrul celulei
filamente subțiri.
4. Cromozomii despicați în metafază se dispun:

A. Prin nucleu pe filamentele fusului nuclear
B. Prin centromer pe filamentele fusului nuclear
C. Prin condriozom pe filamentele fusului nuclear
D. Prin proteine pe filamentele fusului nuclear
11
5. Anafaza constă în separarea completă a :

A. cromatidelor prin clivarea centromerului,
B. Cloroplastelor prin clivarea centromerului,
C. Cromatoforilor prin clivarea centromerului,
D. Cromoplastelor prin clivarea centromerului.
6. Telofaza este faza în care:

A. se formează doi nuclei la cei doi poli ai fusului nuclear,
B. Cromozomii se despiralizează, apar nucleolii, se reface membrana nucleară
C. În partea ecuatorială a fusului nuclear apar niste vezicule, care vor da nastere
fragmoplastului (placa celulară),
D. Celula mamă se va despărți în două celule fiice.
7. Procesul prin care celula mamă se desparte în două celule fiice se numește:
A. Cariochineză
B. Betachineză
C. Chitochineză
D. Plasmochineză
8. Meioza este diviziunea :

A. netipică (reducțională),
B. o succesiune de două diviziuni, una reducțională, numită meioza I, cealaltă ecvațională
sau mitoza haploid tipică, numită meioza II.
C. Directă,
D. Indirectă.
12
CAPITOLUL II- HISTOLOGIA
I.ȚESUTURI MERISTEMATICE (FORMATIVE)
1. Țesuturile vegetale sunt :

A. grupări de celule, care au aceeasi formă, structură si îndeplinesc aceleasi funcții,
B. grupări de celule, care au forme diferite, structură similară dar nu îndeplinesc aceleași
funcții,
C. grupări de celule, care au aceeași formă, structuri si funcții diferite,
D. grupări de celule, care au forme diferite, structuri diferite dau îndeplinesc aceleași
funcții.
2. Țesuturile parenchimatice sunt formate:

A. din celule izodiametrice, cu pereții celulari subțiri
B. cu spații intercelulare,
C. de exemplu, parenchimul cortical al rădăcinii,
D. din celule alungite.
3. Tesuturile meristematice:
A. sunt cele mai tinere țesuturi din corpul plantelor.
B. Ele se mai numesc si țesuturi de diviziune sau formative, pentru că celulele lor se divid
continuu.
C. Din Ele se formează toate celelalte țesuturi definitive ale plantei.
D. sunt formate din celule mici, cu pereții celulari subțiri, fără spații intercelulare, cu
citoplasmă densă.
4. După poziția pe care o ocupă în plantă, meristemele se împart în:

A. Apicale, intercalare, laterale
B. Apicale, dorsale, intermediare
C. Intercalare, frontale, angulare
D. Laterale, intercalare, inferioare.
13
5. Tesuturile de apărare :
A. sunt situate la exteriorul organelor plantelor
B. au rolul de a proteja plantele de variațiile dăunătoare ale factorilor de mediu,
C. Pot fi primare și secundare,
D. Sunt reprezentate de epidermă,exodermă și caliptră.
II. ȚESUTURI DEFINITIVE

6. Epiderma:
A. se află la exteriorul organelor aeriene (tulpină, frunză, floare),
B. Este alcătuită dintr-un singur rând de celule parenchimatice,
C. Prezintă spații intercelulare,
D. Pereți exteriori de obicei cutinizați, cerificați.
7. Stomatele :
A. sunt formațiuni epidermice,
B. asigură schimbul de gaze între plantă si mediu
C. sunt formate din două celule stomatice reniforme sau
D. nu conțin cloroplaste
8. Celulele din jurul celulelor stomatice se numesc :

A. celule anexe,
B. celule laterale,
C. celule alăturate,
D. celule vecine.
9. Perii sau trichomii pot fi:

A. protectori
B. secretori
C. agățători
D. Senzitivi
14
10. Caliptra :
A. este un țesut care protejează vârful rădăcinii,
B. are formă de degetar,
C. este parenchimatică,
D. se distruge la exterior prin frecare cu solul si se reface la interior din caliptrogen.
11. Țesuturile de apărare secundare:

A. rezultă din activitatea meristemului secundar,
B. sunt reprezentate de suber si ritidom
C. rezultă din felogen,
D. rezultă din feloderm.
12. Suberul:
A. este un țesut mort
B. Este format din mai multe straturi de celule turtite, dispuse radiar,
C. Celulele din suber sunt Fără spații intercelulare,
D. Are celule cu pereții impregnați cu suberină.
13. Suberul are rol în:

A. în reducerea evaporării apei din organele plantelor
B. împiedică pătrunderea unor dăunători,
C. este un bun izolator termic,
D. foarte permeabil cu apa.
14. Ritidomul:
A. este ansamblu de țesuturi moarte (suber, felogen, felodermă),
B. se află la exteriorul rădăcinii si tulpinii plantelor lemnoase,
C. rezultată din activitatea multianuală a felogenului,
D. se află la interiorul rădăcinii și plantelor lemnoase.
15
15. Suberul, felogenul si feloderma formează :

A. Periderma
B. Ritidomul
C. Pericarpul
D. Endospermul
III. ȚESUTURI FUNDAMENTALE

16. Tesuturile fundamentale:
A. sunt cele mai răspândite țesuturi în plante.
B. sunt formate din celule parenchimatice (izodiametrice), cu pereții subŃiri,
celulozici si cu spații intercelulare.
C. se mai numesc si parenchimuri,
D. se diferențiază în: parenchimuri de absorbție,parenchimuri asimilatoare si
parenchimuri de depozitare.
17. Parenchimurile de absorbție au rolul:

A. de a absorbi apa cu sărurile minerale din sol
B. de a conduce apa cu saărurile minerale la vasele lemnoase,
C. de a conduce apa cu sărurile minerale la vasele liberiene,
D. sunt reprezentate de: rizoderma cu perisorii absorbanți, endoderma cu celulele de
pasaj, epiderma cotiledonului de la Gramineae.
18. Parenchimurile asimilatoare:

A. au rol în fotosinteză,
B. Sunt prezente în țesuturile verzi ale plantei, în special frunză, dar si în tulpinile
tinere
C. sunt reprezentate de țesuturile frunzei – țesutul palisadic si țesutul lacunos,
D. sunt bogate în cloroplaste.
16
19. Țesutul palisadic:

A. se află sub epiderma superioară,
B. Se află sub epiderma inferioară
C. este format din 1-2 rânduri de celule alungite, dispuse perpendicular pe epiderma
superioară,
D. are un conținut scăzut în cloroplaste.
20. Țesutul lacunos:

A. se află între țesutul palisadic si epiderma inferioară,
B. este format din 4-5 rânduri de celule izodiametrice, cu spații intercelulare,
C. este format din 5-6 rânduri de celule izodiametrice, fără spații intercelulare,
D. are un conținut mai redus în cloroplaste
21. Parenchimuri de depozitare:

A. sunt acelea care acumulează în celulele sale cantități mari de substanțe organice
(glucide, protide, lipide), apă sau aer.
B. se întâlnesc în organele cu rol în depozitare (rădăcini tuberizate, tuberculi, rizomi,
semințe, fructe),
C. parenchimurile în care se acumulează amidonul se numesc parenchimuri amilifere,
fiind prezente în semințe, tulpini subterane.
D. Tesuturile în care se acumulează apă, poartă numele de țesuturi acvifere, fiind
specifice plantelor suculente (cactusi).
22. Care din următoarele afirmații sunt corecte:

A. In spațiile intercelulare ale unui parenchim se poate acumula cantități mari de aer,
B. In spatiile intercelulare unde se acumulează aer poartă numele de aerenchim
C. Aerenchimele sunt specifice plantelor de apă
D. Aerenchimele sunt specifice locurilor umede.
17
IV. ȚESUTURI CONDUCĂTOARE

23. Tesuturile conducătoare:
A. sunt specifice plantelor vasculare, cu corpul diferențiat în rădăcină, tulpină, frunză,
B. sunt alcătuite din celule specializate,
C. au rolul de a conduce circulația apei si a sărurilor minerale (seva brută) de la
rădăcină până în frunze
D. Au rolul de a conduce circulația substanțelor organice sintetizate (seva elaborată)
de la frunze la toate celelalte organe
24. Țesuturile conducătoare se diferențiază în:

A. țesut conducător lemnos
B. țesut conducător liberian
C. țesut de apărare
D. țesut acvifer
25. Tesutul conducător lemnos are rolul :

A. de a conduce seva brută în sens ascendent, fiind format din vase lemnoase,
parenchim lemnos si fibre lemnoase,
B. de a conduce seva brută în sens descendent, fiind format din vase lemnoase,
parenchim lemnos și fibre lemnoase,
C. de a conduce seva elaborată în sens ascendent, fiind format din vase lemnoase,
parenchim lemnos și fibre lemnoase
D. de a conduce seva elaborată în sens descendent, fiind format din vase lemnoase,
parenchim lemnos și fibre lemnoase.
26. Vasele lemnoase sunt formate din :

A. Celule prozenhimatice cu pereții nelignificați, lipsite de conținut viu,
B. Celule rotunde, cu pereții subțiri, lipsite de conținut viu,
C. celule alungite, cilindrice, cu pereții lignificați,lipsite de conținut viu,
D. traheide si trahee.
18
27. Traheidele sunt:

A. Numite și vase deschise sau perfecte,
B. numite si vase închise sau imperfecte,
C. formate din celule prozenchimatice, asezate cap la cap, cu pereții transversali
prezenți si adesea oblici.
D. . Ele sunt caracteristice plantelor mai puțin evoluate (ferigi, gimnosperme).
28. Traheele sunt:

A. Numite și vase deschise sau perfecte,
B. numite si vase închise sau imperfecte,
C. formate din celule lungi asezate cap la cap, sub forma unor tuburi, la care pereții
transversali s-au resorbit.
D. Sunt specifice plantelor superioare, având lungimi diferite, de la câțiva milimetrii
până 3-5m la liane.
29. Parenchimul lemnos:

A. însoțeste vasele lemnoase,
B. Este format din celule vii în care se acumulează substanțele de rezervă,
C. Însoțește vasele liberiene,
D. Este format din celule vii în care se acumulează apa.
30. Fibrele lemnoase :

A. sunt fibre de sclerenchim,
B. au rol de apărare
C. au rol mecanic
D. sunt prezente mai ales în lemnul secundar.
19
31. Tesutul conducător liberian :

A. are rolul de a conduce seva elaborată în sens descendent
B. are rolul de a conduce seva elaborată în sens ascendent
C. este format din: vase liberiene, celule anexe, parenchim liberian, fibre liberiene
D. este format din: vase liberiene, celule anexe, parenchim lemnos, fibre lemnoase.
32. Vasele liberiene:

A. sunt formate din celule vii, asezate cap la cap,
B. Sunt formate din celule vii, izodiametrice,
C. Sunt formate din celule moarte, așezate cap la cap,
D. Sunt formate din celule cu pereții transversali perforați, formând placa ciuruită.
33. Celulele anexe însoțesc vasele liberiene:

A. Sunt vii și au rolul de a apăra vasele liberiene,
B. Sunt vii și au rolul de a reface vasele lemnoase,
C. sunt vii si au rolul de a reface vasele liberiene,
D. Sunt vii și au rolul de a apăra vasele lemnoase.
34. Parenchimul liberian :

A. este format din celule vii, cu rol în depozitarea substanțelor de rezervă, în special
aleuronă,
B. este format din celule vii, cu rol în depozitarea substanțelor de rezervă, în special
grăsimi,
C. este format din celule vii, cu rol în depozitarea substanțelor de rezervă, în special
inulină,
D. este format din celule vii, cu rol în depozitarea substanțelor de rezervă, în special
amidon.
20
35. Tesuturile conducătoare formate din mai multe vase, parenchim, fibre, formează:
A. fascicule libero-lemnoase
B. fascicule lemnoase
C. fascicule conducătoare
D. fascicule liberiene.
V. ȚESUTURI MECANICE
36. Tesuturile mecanice:
A. sunt specializate în susținerea plantelor,
B. sunt formate din celule prozenchimatice,
C. cu pereții celulari îngrosați,
D. conferă plantelor rezistență, flexibilitate, elasticitate la acțiunea factorilor de mediu
(vânt, ploaie, zăpadă).
37. Există două categorii de țesuturi mecanice:

A. colenchimul si sclerenchimul,
B. țesutul de apărare și țesutul conducător
C. țesutul aerifer și țesutul acvifer
D. parenchim și țesuturi meristematice.
38. Colenchimul :
A. este format din celule prozenchimatice vii,
B. este format din celule parenhimatice vii,
C. celulele colenchimului au pereții celulari inegal îngrosați cu celuloză si substanțe
pectice
D. celulele colenchimului au pereții celulari egal îngrosați cu celuloză si substanțe
pectice
21
39. După modul de îngrosare a pereților celulari, se cunosc trei tipuri de colenchim:
A. sclerenchim, conducător, de apărare
B. aerifer, acvifer, tubular,
C. parenhimatic, prozenhimatic, rotund.
D. angular, tabular si lacunar.
40. Colenchimul angular sau unghiular se caracterizează prin aceea că:

A. Celulele prezintă îngrosări numai în colțuri,
B. Celulele prezintă îngrosări numai în partea inferioară,
C. Celulele prezintă îngrosări numai în parțile laterale,
D. Celulele prezintă îngrosări numai în partea superioară.
41. Colenchim tabular este format din:

A. celule cu pereții tangențiali (externi si interni)
B. celule cu pereții superficiali ( externi si interni)
C. celule cu pereții îngrosați sub formă de plăci (în tulpina de tei, curpen de pădure,
soc).
D. Celule cu pereții îngroșați sub formă de cuticule (în tulpina de tei, curpen de pădure,
soc).
42. Colenchim lacunar :

A. prezintă spații intercelulare,
B. nu prezintă spații intercelulare,
C. celulele colenchimului fiind îngrosate în dreptul spațiilor intercelulare,
D. celulele colenchimului ne fiind îngroșate.
43. Sclerenchimul este format din:

A. celule prozenhimatice vii,
B. celule prozenchimatice moarte,
C. cu pereții uniform îngrosați cu lignină,
D. cu pereții uniform îngroșați cu suberină.
22
44. După forma celulelor, sclerenchimul se poate diferenția în:

A. sclerenchim fibros,
B. sclerenchim scleros,
C. sclerenchim lacunar,
D. sclerenchim aerifer.
45. Sclerenchimul fibros:

A. Este alcătuit din celule prozenchimatice lungi, ascuțite la capete,
B. Este alcătuit din celule cu pereții puternic îngrosați
C. Este prezent în periciclu sau în fasciculele conducătoare,
D. Formează liberul tare sau lemnul secundar (exemplu fibrele de in si cânepă).
46. Sclerenchimul scleros:

A. este alcătuit din celule izodiametrice,
B. Este alcătuit din celule cu pereții puternic îngrosați cu lignină, străbătuți radiar de
canalicule ramificate, purtând numele de sclereide
C. Este alcătuit din celule pietroase,
D. se întâlnește în fructele de gutui, păr, în endocarpul (sâmburele) la prun, cireș.
VI. ȚESUTURI SECRETOARE

47. Tesuturile secretoare sunt formate din:
A. celule care sunt specializate în producerea sau eliminarea unor substanțe rezultate
ale proceselor metabolice
B. uleiuri eterice, balsamuri,
C. taninuri, răsini,
D. nectar, mucilagii, gume, latex .
23
48. După locul de depunere a substanțelor secretate, țesuturile secretoare se împart în:
A. țesuturi cu secreție externă,
B. țesuturi cu secreție internă,
C. țesuturi cu secreție intercelulară
D. țesuturi cu secreție intracelulară.
49. Tesuturile cu secreție externă sunt reprezentate de:

A. papile secretoare,
B. Peri secretori, solzi secretori,
C. glande nectarifere,glande saline,
D. glande digestive, hidatodele.
50. Papilele secretoare:

A. sunt celule ale epidermei în formă de con,
B. Se întâlnesc pe petalele unor flori (trandafiri, lăcrămioare, panseluțe),
C. dau aspectul de catifelat ,
D. secretă un ulei volatil, mirositor.
51. Perii secretori :

A. sunt prezenți în epiderma frunzei,
B. sunt prezenți în epiderma tulpinii,
C. sunt formați din 1-4 celule
D. au în compoziție o celulă secretoare.
52. Solzii secretori :

A. sunt formați din celule secretoare
B. sunt formați din celule așezate în formă de rozetă,
C. sunt formați din celule așezate în formă de stea,
D. sunt prezenți în epidermă.
24
53. Glande nectarifere:

A. sunt structuri specializate care secretă un lichid dulce, numit nectar, consumat de
insecte,
B. participă la polenizare,
C. se formează în floare,fiind numite glande intraflorale,
D. Se formează la baza petalelor,staminelor, ovarului sau pe organe vegetative, fiind
numite glande extraflorale.
54. Glande saline :

A. se întâlnesc pe florile unor plante de sărături,
B. se întâlnesc pe frunzele unor plante de sărături,
C. elimină surplusul de apă prin gutație activă,
D. După eliminarea apei sărurile ramân pe frunză sub forma unui strat pufos.
55. Glande digestive:

A. se întâlnesc la plantele carnivore,
B. se întâlnesc la plantele inferioare,
C. Sunt structuri a căror celule secretă enzime proteolitice,
D. Sunt structuri cu ajutorul cărora se digeră corpul insectelor.
56. Următoarea imagine desemnează:
A. Peri absorbanți
B. Peri secretori
C. Peri urzicanți
D. Peri stelați
25
57. Hidatodele:
A. sunt structuri care elimină apa sub formă de picături, fenomen numit gutație,
B. sunt structuri care elimină toxine sub formă de picături, fenomen numit gutație,
C. sunt structuri care elimină săruri minerale sub formăde picături, fenomen numit
gutație,
D. sunt structuri care elimină uleiuri volatile sub formă de picături, fenomen numit
gutație.
58. Tesuturi cu secreție intercelulară elimină substanțele secretate în spațiile

intercelulare, fiind reprezentate de:
A. Glande digestive și glande saline
B. Glande carnivore
C. Glande nectarifere și solzi secretori.
D. buzunare secretoare si canale secretoare.
59. Următoarea imagine desemnează:
A. Fascicul lemnos
B. Traheide
C. Trahee
D. Buzunar secretor.
26
60. Buzunarele secretoare :

A. reprezintă spații intercelulare,de formă conică,
B. reprezintă spații intercelulare,de formă sferică,
C. prezintă spații intercelulare căptusite cu celule secretoare,
D. acumulează substanțele secretate.
61. Canale secretoare:

A. sunt spații intercelulare tubuloase,
B. Sunt căptusite cu celule secretoare,
C. Sunt căptușite cu celule prozenhimatice,
D. secretă răsini, uleiuri eterice.
62. Tesuturi cu secreție intracelulară elimină substanțele secretate în interiorul celulelor,

fiind reprezentate de:
A. Secretoare
B. Lemnoase
C. glandifere
D. laticifere.
63. Laticiferele :
A. sunt celule mari, simple sau ramificate,
B. secretă latex (suc lăptos),
C. pot fi articulate,
D. pot fi nearticulate.
64. Laticiferele articulate:

A. sunt formate din celule izodiametrice, cu pereții transversali resorbiți,
B. sunt formate din celule puse cap la cap, cu pereții transversali resorbiți,
C. pot fi simple, neramificate, ca la rostopască – Chelidonium majus
D. Pot fi ramificate, ca la păpădie – Taraxacum officinale.
27
VII. ȚESUTURI SENZITIVE

65. Tesuturile senzitive se împart în :
A. țesuturi senzitive pentru excitanți mecanici;
B. țesuturi senzitive față de gravitație;
C. țesuturi senzitive față de lumină,
D. țesuturi senzitive față de factori biologici.
66. Tesuturile senzitive pentru excitanți mecanici sunt reprezentate de:

A. papile senzitive
B. peri senzitivi,
C. glande secretoare,
D. buzunare secretoare.
67. Papilele senzitive:

A. se găsesc pe cârceii plantelor din familia Cucurbitaceae(castravete, dovleac),
B. sunt celule dispuse printre celulele epidermei cârceilor,
C. au Pereții externi foarte îngrosați si prevăzuți cu o scobitură
D. La atingere sau prin lovire,citoplasma primeste un stimul, cârcelul curbându-se pe
suport, executând o miscare de rotație.
68. Perii senzitivi :

A. se întâlnesc la plantele carnivore, având rol în prinderea insectelor (la Drosera
rotundifolia – roua cerului),
B. Când insectele ating unul din perii senzitivi, situați pe fața superioară a frunzei,
frunza se pliază,
C. la Mimosa pudica, zona sensibilă este baza pețiolului, datorită unor peri rigizi situați
la baza pețiolului pe partea inferioară,
D. Atingerea bazei pețiolului, determină imediat aplecarea frunzei, miscare numită
seismonastie.
28
69. Țesuturi senzitive față de gravitație:
A. Rădăcina-are o creștere in sensul invers al forței gravitaționale- geotropism pozitiv.

B. Rădăcina-are o creștere in sensul forței gravitaționale- geotropism pozitiv.
C. Tulpina crește de jos in sus având un geotropism negativ,
D. Tulpinile care nu au țesuturi mecanice dezvoltate, cresc la orizontală, numindu-se
plagiotrope.
70. Tesuturile sensibile față de lumină sunt reprezentate :

A. de papile
B. ocele,
C. Buzunare secretoare,
D. Peri senzitivi.
71. Papilele senzitive :

A. sunt celule epidermale, cu pereții externi bombați,
B. sunt celule epidermale, cu pereții interni bombați,
C. funcționează pe principiul unei lentile,
D. focalizează razele luminoase în interiorul celulei.
72. Ocele:
A. reprezintă celule epidermice inegale si suprapuse,
B. reprezintă celule epidermice egale și nesuprapuse,
C. în oce, celula mică este cea care primeste excitația în momentul în care frunza îsi
schimbă poziția față de lumină,favorizând redresarea ei,
D. în oce, celula mare este cea care primeste excitația în momentul în care frunza îsi
schimbă poziția față de lumină,favorizând redresarea ei.
29
CAPITOLUL III- ORGANOGRAFIA
1. Organele vegetative sunt reprezentate de :

A. rădăcină, tulpină, frunză,
B. floare, sămânță,
C. rădăcină,floare,tulpină
D. sămânță,floare,frunză.
2. Organele de reproducere, în care se formează celulele reproducătoare, sunt reprezentate de:

A. floare, sămânța si fructul,
B. rădăcina, tulpina, frunza
C. sămânța, floarea,frunza
D. floare, sămânța, tulpina.
3. Organele vegetative si de reproducere prezintă următoarele însusiri:

A. polaritatea,
B. simetria,
C. orientarea în spațiu,
D. metamorfozarea.
1. RĂDĂCINA –RADIX
2. Rădăcina :
A. este primul organ vegetativ al plantei, care apare în procesul de germinație din radicula
embrionului.
B. Creste de regulă în sol si are rol de absorbție a apei si sărurilor minerale
C. Are rol de fixare a plantei în sol,
D. Este un organ drept, creste în jos, având un geotropism pozitiv, are formă cilindrică si prezintă
simetrie radiară.
30
3. Rădăcinile embrionare:
A. se dezvoltă din radicula embrionului
B. au o durată de viață diferită
C. Se dezvoltă din tulpina
D. Au o durată de viață de 1 an.
4. Rădăcinile adventive:
A. se formează pe tulpini, frunze.
B. Se fromează pe rădăcini embrionare,
C. La monocotiledonate, rădăcina embrionară are o durată de viață scurtă, după care moare,
fiind înlocuită de rădăcini adventive;
D. La monocotiledonate, rădăcina embrionară are o durată de viață lungă, după care moare,
fiind înlocuită de rădăcini adventive;
5. Rădăcinile metamorfozate:
A. îsi modifică forma,
B. Își modifică structura,
C. îndeplinesc alte funcții decât cele specifice,
D. îndeplinesc doar funcțiile specifice.
6. În cazul unei plantule, de la vârful rădăcinii până la colet (zona de trecere între rădăcină și
tulpină), se disting :
A. caliptra,
B. zona netedă,
C. zona perisorilor absorbanți
D. zona aspră.
7. Caliptra (piloriza sau scufia):

A. este un țesut parenchimatic, în formă de degetar, care protejează vârful rădăcinii.
B. Vârful rădăcinii are 2-3 mm lungime si este compus din celule inițiale, care formează
meristemul primordial.
C. se distruge la exterior prin frecare cu solul, dar se reface la interior din caliptrogen.
D. O caracteristică a acesteia o constituie prezența si distribuția grăuncioarelor de amidon pe
pereții transversali ai celulelor din vârf, numite statoliți, care au rol în miscările geotropice.
31
8. Zona netedă:
A. este zona de crestere în lungime a rădăcinii.
B. În această zonă celulele nu se mai divid,
C. celulele îsi măresc volumul prin alungire, încep să se specializeze.
D. are o lungime de 5-10 mm.
9. Zona piliferă sau a perisorilor absorbanți:

A. în care celulele încep să se specializeze,formându-se țesuturi definitive primare.
B. în care celulele încep să se specializeze,formându-se țesuturi definitive mecanice.
C. Această zonă ajunge până la 1 cm lungime.
D. Această zonă ajunge până la 2 cm lungime.
10. Perisorii absorbanți:

A. sunt unicelulari si rezultă din alungirea celulelor rizodermei spre exterior.
B. Ei se formează permanent în partea inferioară si mor treptat în partea superioară,
C. . Numărul perilor absorbanți diferă de la o specie la alta, fiind cuprins între 200-400/mm2
D. Ei au rolul de a absorbi apa cu sărurile minerale din sol.
11. Zona aspră :

A. se află deasupra zonei pilifere prin distrugerea perisorilor absorbanți,
B. imprimă rădăcinii un aspect aspru la pipăit,
C. Imprimă rădăcinii un aspect fin la pipăit,
D. În structura rădăcinii se formează exoderma, alcătuită din 2-4 rânduri de celule impregnate
cu suberină, cu rol de protecție.
12. Se disting următoarele tipuri de rădăcini:

A. pivotante,
B. rămuroase,
C. Fasciculate,
D. Absorbante.
32
13. Rădăcini pivotante :

A. au rădăcina principală foarte slab dezvoltată,
B. au rădăcina principală foarte bine dezvoltată,
C. exemplu la morcov – Daucus carota,
D. exemplu la mazăre – Pisum sativum.
14. Rădăcini rămuroase :

A. Sunt specifice plantelor acvatice,
B. sunt specifice arborilor,
C. la care radicelele sunt la fel de groase ca si rădăcina principală,
D. uneori mai lungi decât radicelele, formând rădăcini trasante.
15. Rădăcini fasciculate :

A. au origine adventivă,
B. se formează de la nodurile bazale ale tulpinii,
C. au aspect de fascicul,
D. sunt în număr mare, cu lungimi si grosimi aproximativ egale.
16. Rădăcini metamorfozate sunt:

A. Rădăcini tuberizate,
B. rădăcini drajonante,
C. rădăcini fixatoare,
D. rădăcini respiratorii, rădăcini simbionte si haustorii.
17. Rădăcini tuberizate:

A. au ca funcție principală înmagazinarea substanțelor de rezervă.
B. Ele îsi pierd de timpuriu cresterea în lungime si încep să se îngroase, proces cunoscut sub
numele de tuberizare.
C. Astfel, la sfecla de zahăr - Beta vulgaris, se tuberizează rădăcina principală,
D. la ridiche- Raphanus sativus, rădăcina principală si hipocotilul, la dalie - Dahlia variabilis, se
tuberizează radicelele.
33
18. Ur mătoarea imagine reprezintă:
A. Rădăcină metamorfozată
B. Rădăcină pivotantă
C. Rădăcina fasciculată
D. Rădăcină rămuroasă
19. Următoarea imagine reprezintă:
34
B. Rădăcină tuberizată
22. Micoriza :
A. sunt rădăcini care trăiesc în simbioză cu ciupercile,
B. sporesc capacitatea de absorbție a rădăcinii,
C. scad capacitatea de absorbție a rădăcinii,
D. înlocuiesc în activitatea lor perii absorbanți dispăruți
23. Haustorii :
A. sunt specifici plantelor parazite si semiparazite,
B. Acestia sunt rădăcini reduse, numite si sugători
C. Sunt adaptate să preia de la planta gazdă seva elaborată,
D. în cazul plantelor parazite preia si seva brută, în cazul plantelor semiparazite.
35
1.1 STRUCTURA PRIMARĂ A RĂDĂCINII
24. Structura primară a rădăcinii:

A. reprezintă ansamblul de țesuturi definitive,
B. reprezintă ansamblul de țesuturi mecanice,
C. reprezintă ansamblul de țesuturi primare, care iau nastere din meristemele primare,
D. Ea se păstrează toată viața la ferigi si monocotiledonate.
25. Într-o secțiune transversală prin rădăcină, la nivelul regiunii pilifere, se disting 3 zone:
A. rizoderma, scoarța si cilindrul central
B. epiderma, stomatele și perii
C. suberul, felogenul și felodermul
D. epiderma, rizoderma și endoderma.
26. Rizoderma:
A. se află la exteriorul rădăcinii
B. si este formată dintr-un singur rând de celule parenchimatice,strâns unite între ele,
C. multe din celulele rizodermei prin alungire se transformă în perisori absorbanți.
D. Ea are rolul de absorbție a apei cu sărurile minerale.
27. Scoarța:
A. este multistratificată,
B. este diferențiată în exodermă,
C. este diferențiată in parenchim cortical
D. este diferențiată in endodermă.
28. Exoderma sau scoarța externă :

A. este formată din 2-4 rânduri de celule poligonale,
B. formată din celule cu pereții suberificați,
C. formată din celule cu peretții lignificați,
D. cu rol de protecție după distrugerea rizodermei.
36
29. Parenchimul cortical sau scoarța mijlocie:

A. este multistratificată,
B. Este formată din 10-15 rânduri de celule ovoidale,
C. cu pereții subțiri si cu spații intercelulare.
D. are rol în acumularea substanțelor de rezervă, cum ar fi amidonul sau inulina.
30. Endoderma sau scoarța internă :

A. este formată dintr-un singur rând de celule,
B. cu pereții laterali îngrosați cu suberină si lignină, sub forma unor punctuațiuni,
cunoscute sub numele de benzile lui Caspary (la porumb – Zea mays).
C. are rol de absorbție,
D. apa circulă prin celulele de pasaj, acolo unde există sau prin punctuațiuni.
31. Cilindrul central ocupă centrul rădăcinii si este format din:

A. Fascicule glandulare,
B. periciclu,
C. fascicule conducătoare,
D. măduva si razele medulare.
32. Periciclul :
A. Este format din 3 sau mai multe rânduri de celule prozenhimatice,
B. este format dintr-un singur rând de celule parenchimatice
C. Din periciclu se formează radicelele, ramificațiile laterale ale rădăcinii.
D. Din periciclu nu se formează radicelele, ramificațiile laterale ale rădăcinii.
37
33. În cadrul fasciculelor conducătoare lemnoase primele vase care apar sunt situate spre
periciclu, au diametrul mic si se numesc:
A. Protoxilem
B. Metaxilem
C. Protofloem
D. Metafloem
34. Fasciculele conducătoare liberiene (floemul), prezintă de asemenea la exterior vase

liberiene mici, numite:
A. Protoxilem
B. Metaxilem
C. Protofloem
D. Metafloem
1.2 STRUCTURA SECUNDARĂ A RĂDĂCINII
35. Cambiul:
A. numit si zona generatoare libero-lemnoasă,
B. ia nastere în cilindrul central, între fasciculele conducătoare, sub forma unor arcuri
concave spre interiorul fasciculelor liberiene si arcuri convexe spre exteriorul
fasciculelor lemnoase, care se unesc formând o structură cu contur sinuos,
C. generează la exterior țesut liberian secundar, care este format din vase liberiene,
celule anexe, parenchim liberian si fibre liberiene sub formă de pachete, formând
liberul tare,
D. Generează spre interior lemn secundar, alcătuit din vase lemnoase largi, parenchim
lemnos si fibre lemnoase, rezultând astfel fascicule libero-lemnoase, de tip colateral
deschise.
38
36. Felogenul:
A. se mai numeste si zona generatoare subero-felodermică,
B. apare la exteriorul cambiului, în scoarță sau în periciclu, sub forma unui cilindru.
C. este format dintr-un strat de celule, care generează pe partea externă suber secundar,
cu rol de protecție, iar pe partea internă, formează scoarța secundară sau feloderma, în
care se depozitează substanțele de rezervă.
D. Ansamblu celor trei țesuturi: suber, felogen, felodermă,formează periderma.
2. TULPINA (CAULIS)
1. Tulpina :
A. este un organ vegetativ articulat,
B. este formată din noduri si internoduri,
C. are rolul de a conduce seva, de a produce si susȚine frunzele, florile si fructele.
D. La unele plante, tulpina serveste si la înmulțirea vegetativă.
2. La o plantulă, tulpina prezintă:

A. hipocotil,
B. epicotil
C. muguras
D. frunză
3. Hipocotilul :
A. este partea de tulpină cuprinsă între colet (baza solului) si locul de inserție a frunzelor
cotiledonare.
B. poate fi lung, la plantele cu germinație epigee (cotiledoanele ies la suprafața solului), cum ar
fi la fasole – Phaseolus vulgaris
C. poate fi scurt, la plantele cu germinație hipogee (cotiledoanele rămân însol), de exemplu la
mazăre – Pisum sativum,
D. nu există.
39
4. Epicotilul este porțiunea cuprinsă între:

A. cotiledoane si primele frunze adevărate,
B. cotiledoane și hipocotil
C. cotiledoane și tulpină,
D. protofile.
5. Mugurii:
A. Sunt formațiuni adulte ale tulpinii,
B. sunt formațiuni tinere ale tulpinii,
C. Sunt formați dintr-un ax longitudinal,
D. cu internoduri scurte care poartă în vârf un meristem primordial, din care se realizează
cresterea în lungime a tulpinii, formarea frunzelor si a mugurilor laterali.
6. După mediul în care trăiesc, tulpinile se împart în:

A. aeriene,
B. subterane
C. acvatice
D. pivotante.
7. După consistență tulpinile sunt:

A. erbacee
B. Lemnoase
C. Secretoare
D. Absorbante.
8. Tulpinile erbacee:
A. Sunt in general maro,
B. sunt în general verzi,
C. au țesuturi nelignificate, moi,
D. sunt reprezentate de: caulis, culm, calamus si scap.
40
9. După durata de viață, tulpinile erbacee sunt:

A. Nu trăiesc mult
B. anuale, înfloresc si fructifică într-o perioadă de vegetație, exemplu fasolea, floarea soarelui;
C. bienale trăiesc doi ani, în primul an de vegetație formează organele vegetative(rădăcina,
tulpina, frunze), iar în anul al doilea înfloresc si fructifică, cum ar fi sfecla – Beta vulgaris,
varza – Brassica oleracea;
D. perene, care trăiesc mai mulți ani, înfloresc si fructifică de mai multe ori în viață, cum ar fi
căpsunul – Fragaria x ananassa, lucerna – Medicago sativa,
10. După orientarea în spațiu, tulpinile sunt:

A. ortotrope
B. Plagiotrope,
C. Geotrope
D. Biotrope.
11. Tulpinile lemnoase:

A. În structura lor secundară predomină țesuturi cu celule lignificate.
B. În structura lor secundară predomină țesuturi cu celule secretoare,
C. Tulpinile lemnoase se întâlnesc la arbori, arbusti,
D. Tulinile lemnoase se întâlnesc la subarbusti si liane.
12. Arborii:
A. sunt de talie mare
B. prezintă un trunchi si o coroană (stejar, măr, nuc etc).
C. Trunchiul este tulpina de la suprafața solului până la punctul de ramificare.
D. Coroana reprezintă totalitatea ramurilor.
41
13. Arbustii:
A. Spre deosebire de arbori au talia mai mare,
B. spre deosebire de arbori au talia mai mică,
C. prezintă mai multe tulpini la suprafața solului (trandafirul, alunul),
D. Prezintă mai puține tulpini la suprafața solului.
14. Subarbustii:
A. sunt scunzi,
B. au partea bazală lignificată,
C. Au partea superioară ierboasă,
D. Partea superioară se usucă în timpul iernii (levănțica, salvia).
15. După funcția pe care o îndeplinesc, tulpinile metamorfozate se împart în:

A. Tulpini asimilatoare,
B. tulpini de depozitare,
C. tulpini de înmulțire,
D. tulpini de apărare.
16. Tulpini asimilatoare îndeplinesc funcția de fotosinteză. Dintre acestea fac parte:
A. tulpini suculente,
B. tulpini virgate,
C. cladodii
D. Filocladii
17. Tulpinile suculente:

A. sunt caracteristice cactusilor
B. sunt groase, cărnoase,suculente,
C. Sunt verzi, cu frunze reduse,transformate în spini,
D. cu suc celular bogat în substanțe mucilaginoase, care acumulează apă în parenchimurile
acvifere din scoarță si măduvă.
42
A. Tulpini virgate
B. Tulpini asimilatoare suculente
C. Cladodii
D. Filocadii
A. Tulpini asimilatoare,
B. tulpini de depozitare,
C. tulpini de înmulțire,
D. tulpini de apărare.
20. Tulpinile subterane :

A. se formează în sol,
B. asigură perenitatea plantelor.
C. Ele sunt tulpini metamorfozate,
D. sunt adaptate laîndeplinirea funcțiilor de depozitare si de înmulțire vegetativă,
43
21. Tulpinile subterane sunt reprezentate de:

A. rizomi,
B. stoloni,
C. tuberculi,
D. bulbi, bulbo-tuberculi
22. Rizomii :
A. sunt tulpini îngrosate,
B. formează la noduri rădăcini adventive, muguri si frunze reduse la solzi,
C. asigură înmulțirea vegetativă.
D. Sunt simplii sau ramificați, ortotropi, la păpădie - Taraxacum afficinale sau plagiotropi,
la stânjenel – Iris germanica.
23. Tuberculii :
A. sunt tulpini scurte (microblaste), cărnoase,
B. cu rol în depozitarea substanțelor de rezervă,
C. Protejați la exterior de suber (coaja),
D. formează la noduri rădăcini adventive, muguri si frunze reduse la solzi
24. Bulbii:
A. sunt tulpini ingroșate
B. sunt microblaste
C. Au materii de rezervă în frunzele cărnoase
D. sunt protejați la exterior de catafile (frunze uscate, subțiri),
25. Tulpinile acvatice pot fi:

A. natante, care plutesc la suprafața apei
B. submerse, fiind scufundate în apă
C. amfibii,
D. microblaste
44
2.1 STRUCTURA PRIMARĂ A TULPINII

26. Următoare imagine reprezintă:
A. structura primară a rădăcinii

B. structura primară a tulpinii
C. structura secundară a tulpinii
D. structura secundară a rădăcinii
27. În secțiune transversală printr-o tulpină tânără, la nivelul unui internod se disting trei
zone principale:
A. rizoderma
B. epiderma,
C. scoarța
D. cilindrul central
45
28. Scoarța :
A. este mai subțire decât la rădăcină,
B. este formată din parenchim cortical
C. este fromată din endoderma
D. este formată din rizodermă
29. Parenchimul cortical (scoarța externă):

A. este format din celule cu pereții subțiri
B. prezintă spații intercelulare, în care se acumulează substanțele de rezervă.
C. Primele straturi pot conține cloroplaste (la tulpinile tinere),
D. Ultimele straturi pot conține amidon, țesuturi secretoare, laticifere.
30. Cilindrul central (stelul) este format din:

A. periciclu,
B. fascicule conducătoare
C. razele medulare,
D. măduvă.
31. Periciclul :
A. este pluristratificat,
B. este reprezentat de sclerenchim,
C. este sub forma unor pachete, mai ales în dreptul fasciculelor conducătoare.
D. La monocotiledonate lipseste.
32. Fasciculele conducătoare:

A. Sunt fascicule liberiene,
B. sunt mixte, libero-lemnoase,
C. Sunt de tip colateral închise,
D. Cu liber la exterior si lemn la interior.
46
33. Țesutul conducător liberian (floemul):

A. este format din vase liberiene,
B. este fromat din celule anexe
C. Este fromat din parenchim liberian,
D. prezintă vase de protofloem spre exterior si vase de metafloem spre interior.
34. Țesutul conducător lemnos (xilemul):

A. este format din vase lemnoase,
B. Este format din parenchim lemnos,
C. Are o dezvoltare centripetă
D. prezintă vase de metaxilem spre exterior si vase de protoxilem spre interior,
2.2 STRUCTURA SECUNDARĂ A TULPINII
35. Cambiul :
A. este primul meristem secundar care îsi începe activitatea,
B. este primul meristem primar care îsi începe activitatea,
C. ia nastere în cilindrul central,intrafascicular.
D. produce spre exterior țesut liberian secundar, iar spre interior țesut lemnos
secundar.
36. Liberul secundar:

A. este alcătuit din vase liberiene,
B. Este alcătuit din celule anexe,
C. Este alcătuit din parenchim liberian, care formează liberul moale
D. Este alcătuit din fibre liberiene, care constituie liberul tare si care alternează cu liberul
moale sub forma unor pachete.
47
37. Lemnul secundar:

A. este format din vase lemnoase,
B. Este fromat din vase cu diametrul mare,
C. Este format din vase cu diametrul mic
D. Este fromat din vase Însoțite de parenchim lemnos si fibre lemnoase, care au diametrul
mai mic.
3. FRUNZA – FOLIUM
1. Frunza:
A. este organul vegetativ monosimetric,
B. are structură dorsi-ventrală,
C. are crestere limitată, durată de viață scurtă,
D. are rol în fotosinteză, transpirație si respirație.
2. O frunză simplă, completă, este formată din:

A. limb,
B. Pețiol
C. Teacă
D. Tulpina.
3. Limbul:
A. sau lamina
B. este partea lățită,
C. Este cea mai importantă parte a frunzei
D. este străbătut de nervuri.
4. Pețiolul (codița):
A. Este un cordon drept,
B. este un cordon cilindric,
C. Este un plan, convex sau concav,
D. care susține limbul si îl expune într-o poziție favorabilă față de lumină.
48
5. Teaca:
A. Este partea superioara a pețiolului,
B. este partea bazală a pețiolului,
C. Este partea cu ajutorul căreia frunza se prinde de nodul tulpinal.
D. La graminee (grâu), teaca este mare, cilindrică, despicată longitudinal, înconjoară internodul
tulpinal.
6. Limbul frunzei este străbătut de nervuri. Acestea reprezintă totalitatea fasciculelor

conducătoare, care pătrund din tulpină. Modul în care acestea se dispun în limb, formează:
A. Pețiolul frunzei
B. Teaca pețiolului
C. Limbul frunzei
D. Nervațiunea frunzei
7. Există frunze cu o singură nervură, cunoscute sub numele de uninerve, cum ar fi la brad – Abies
alba si cu mai multe nervuri , după cum urmează:
A. Dihotomică
B. Penată și palmată
C. Paralelă
D. Arcuată
8. Forma limbului defineste forma frunzei si ea se raportează la diferite forme geometrice,

obiecte si organe:
A. Eliptică,ovată, obovată, lanceolată,circulară, triunghiulară
B. Romboidală, liniară, aciculară, spatulată, reniformă, cordiformă,
C. Fistuloasă, ensiformă,
D. Dreptunghiulară.
9. Limbul frunzei poate fi:

A. pubescent (cu peri scurți),
B. glabru (fără peri),
C. glauc (acoperit de ceară),
D. hirsut (cu peri lungi, drepți, rigizi), lanat (cu peri mătăsosi).
49
10. Baza limbului se prezintă sub diverse forme, cum ar fi:

A. cordată, hastată, în formă de cazma, ca la volbură - Convolvulus arvensis; peltată, când
pețiolul se prinde de mijlocul limbului, ca la ricin – Ricinus communis etc.
B. sagitată, cu doi lobi ascuțiți, la săgeata apei – Sagittaria sagittifolia;reniformă, în formă de
rinichi, la calcea calului;
C. cuneată, în formă de pană; asimetrică, la ulm;
D. auriculată, cu doi lobi mici rotunzi, la stejar – Quercus robur; decurentă, când se continuă în
lungul tulpinii, care devine astfel aripată, cum ar fi la tătăneasă – Symphytum officinale;
A. Tipuri de frunze
B. Tipuri de inflorescențe
C. Tipuri de nervațiuni
D. Tipuri de fructe
A. Tipuri de nervațiuni
B. Forma limbului foliar
C. Tipuri de inflorescențe
D. Marginea limbului foliar
50
13. Vârful limbului este de asemenea variabil .Acesta poate fi:

A. Ascuțit, acuminat,
B. rotund, trunchiat,
C. retezat, emarginat, mucronat,
D. Reniform, palmat, sectat.
14. Marginea limbului poate fi întreagă, ca la liliac sau cu incizii (crestături). Inciziile pot fi
mici sau mari. Incizii mici sunt considerate atunci când ele pătrund superficial în limb,
acestea sunt:
A. serată,
B. dințată,
C. crenată
D. sinuată
15. Frunzele sunt însoțite adesea la bază de niste formațiuni foliacee sau membranoase
numite anexe foliare. Acestea sunt reprezentate de:
A. stipele,
B. ochrea,
C. ligula
D. Urechiusele
16. În dezvoltarea plantelor, de la germinație si până la înflorire, apar următoarele frunze:

A. cotiledoanele,
B. catafile,
C. nomofile,
D. hipsofile.
51
17. Cotiledoanele:
A. sunt ultimele frunze care iau nastere din embrionul seminței.
B. Ele sunt în număr de două, la dicotiledonate si unul la monocotiledonate,
C. În timpul germinației seminței, acestea pot iesi la suprafața solului, germinația fiind
epigee, cum ar fi la fasole
D. sau pot rămâne în sol, germinația fiind hipogee, la mazăre.
18. Catafilele :
A. sunt frunze incomplet dezvoltate,
B. sunt frunze complet dezvoltate,
C. Ele protejează mugurii, bulbii,
D. Ele protejează bulbo-tuberculii.
19. Nomofilele :
A. sunt frunzele propriu-zise,
B. au rol în fotosinteză.
C. Primele frunze care apar se numesc protofile,
D. Primele frunze care apar se numesc metafile.
20. Hipsofilele:
A. Sunt situate in apropierea rădăcinii.
B. sunt frunze de înălțime,
C. Sunt situate în apropierea florilor,
D. Sunt situate in apropierea inflorescențelor.
52
3.1 ANATOMIA FRUNZEI
21. În secțiune transversală prin limb se observă:

A. Epiderma superioară (adaxială)
B. Epiderma inferioară (abaxială),
C. parenchimul asimilator sau mezofilul frunzei,
D. Suberul.
22. Epiderma :
A. Se fromează din rizodermă, prin diviziuni anticlinale,
B. se formează din protodermă, prin diviziuni anticlinale,
C. este formată dintr-un singur rând de celule, cu pereții exteriori, cutinizați, cerificați sau
mineralizați.
D. În epidermă, se formează stomatele, cu rol în schimbul de gaze.
23. Stomatele:
A. sunt formate din două celule stomatice reniforme
B. Sunt formate din două celule stomatice halteriforme (la graminee),
C. Sunt însoțite de 2 sau mai multe celule anexe,
D. Numărul de stomate diferă de la o specie la alta, între 100-300/mm2.
24. Mezofilul frunzei sau parenchimul asimilator:

A. Are culoare portocalie, datorită conținutului in cromoplaste,
B. are culoare verde, datorită conținutului în cloroplaste,
C. poate fi omogen,
D. poate fi bifacial si ecvifacial,
53
25. In structura pețiolului se identifică:

A. epiderma,
B. colenchim,
C. parenchim asimilator
D. fasciculele conducătoare.
26. Mezofilul omogen :

A. se întâlneste la graminee si ferigi,
B. este alcătuit din celule ovoidale,
C. este alcătuit din alungite, elipsoidale, cu spații intercelulare,
D. este alcătuit din celule care conțin cloroplaste, cu rol în fotosinteză.
27. Mezofilul bifacial:

A. Este caracteristic monocotiledonatelor
B. este caracteristic dicotiledonatelor
C. este diferențiat în parenchim palisadic si parenchim lacunos
D. Este diferențiat în sclerenchim palisadic și sclerenchim lacunos.
28. Mezofilul ecvifacial :

A. Se întâlnește la frunzele puternic colorate pe partea superioară,
B. se întâlneste la frunzele care au ambele fețe egal colorate,
C. are parenchim palisadic sub ambele epiderme,
D. ambele fețe sunt egal luminate.
29. Țesutul conducător:

A. este reprezentat de fascicule conducătoare de tip colateral închise,
B. Este reprezentat de fascicule secretoare de tip colateral închise,
C. Este reprezentat de fascicule cu lemnul orientat spre epiderma superioară
D. Este reprezentat de fascicule cu liberul spre epiderma inferioară.
54
30. Frunzele unor plante au importanță :

A. alimentară,
B. medicinală
C. furajeră
D. Economică.
4. FLOAREA- FLORES LA ANGIOSPERME
1. Floarea :
A. este un lăstar scurt, cu crestere limitată,
B. are rol în reproducerea sexuată,
C. învelisul floral fiind frunze modificate,
D. adăpostește staminele si carpelele, organele de reproducere.
2. O floare completă este formată din:

A. pedicel, receptacul,
B. învelis floral,
C. androceul
D. gineceul
3. Pedicelul (codița florii) :

A. serveste la prinderea florii pe tulpină
B. este format din 1-2 internoduri.
C. La baza pedicelului se prinde o frunză, numită bractee, cu rol de protecție.
D. Pedicelul, la unele plante, poate să lipsească si floarea se numeste sesilă.
4. Receptaculul :
A. este partea terminală a pedicelului pe care sunt inserate componentele florale.
B. poate avea forma de disc, de cupă,
C. poate avea formă de con, globulos, urceolat,
D. poate avea formă de stea.
55
5. Învelisul floral:
A. reprezintă organele florale cu rol de apărare,
B. poate fi dublu,numit periant,
C. Poate fi simplu, numit perigon,
D. poate să lipsească si florile sunt nude (golase), ca la salcie.
6. Periantul :
A. este învelisul floral
B. diferențiat în caliciu
C. diferențiat în corolă
D. diferențiat în receptacul.
7. Caliciul (K):
A. Reprezintă totalitatea petalelor,
B. reprezintă totalitatea sepalelor,
C. Sunt în general verzi
D. Sunt in general roz.
8. Corola (C):
A. Reprezintă totalitatea sepalelor,
B. reprezintă totalitatea petalelor,
C. Poate fi de diferite culori,
D. cu rol decorativ si în atragerea insectelor (polenizare).
9. Perigonul (P) :
A. este învelisul floral simplu,
B. este învelițul floral compus,
C. este nediferențiat în caliciu si corolă,
D. este format din totalitatea tepalelor
10. Tepalele :
A. pot fi colorate ca si petalele,
B. pot forma un perigon petaloid, cum ar fi la lalea
C. pot fi verzi, de culoarea sepalelor, perigonul fiind sepaloid,
D. pot fi libere, perigonul fiind dialitepal, la lalea sau unite, formând un perigon gamotepal,
la lăcrămioare - Convallaria majalis.
56
11. Androceul (A) :

A. Este format din totalitatea petalelor,
B. este format din totalitatea staminelor,
C. reprezintă organele de reproducere bărbătesti (gr. andros – bărbat).
D. Reprezintă organele de reproducere femeiești.
12. Antera:
A. Este formată din totalitatea sepalelor,
B. Reprezintă cea mai neimportantă parte a staminei,
C. reprezintă cea mai importantă parte a staminei,
D. în ea are loc formarea polenului (gametofitul bărbătesc).
13. Grăunciorul de polen:

A. prezintă un perete dublu format din exină si intină
B. Exina se află la exterior este groasă si prezintă ornamentații în relief.
C. Sub exină se află intina, care este subțire.
D. Grăunciorul de polen este format din două celule haploide: vegetativă si generativă.
14. Gineceul (G) :

A. Este format din totalitatea staminelor,
B. este format din totalitatea carpelelor
C. reprezintă organele de reproducere bărbătești,
D. reprezintă organele de reproducere femeiesti (gr. gyne – femeie).
57
15. O carpelă:
A. prezintă o parte bazală mai umflată numită ovar,
B. Prezintă o parte îngustă numită stil,
C. prezintă parte mai dilatată numită stigmat,
D. Prezintă o parte mai sferică numită celulă glandulară.
16. Florile care au atât un androceu cât și un gineceu se numesc:

A. Unisexuat- monoice
B. Hermafrodite
C. Unisexuat- dioice
D. Unisexuate.
17. Florile unisexuate care se dispun pe aceeași tulpină se numesc:

B. Hermafrodite
D. Unisexuate.
18. Florile unisexuate pot fi dispuse pe tulpini diferite, astfel unele tulpini au numai flori
bărbătesti, iar altele au numai flori femeiesti, în această situație palntele se numesc:
B. Hermafrodite
D. Unisexuate.
58
19. Inflorescențele se împart în:

A. racemoase
B. Cimoase
C. Reniforme
D. Globuloase.
20. Inflorescențele racemoase:

A. Se mai numesc și monopodiale
B. se caracterizează prin crestere continuă,
C. Înflorirea se face de la exterior spre interior sau de la bază spre vârf,
D. sunt de două feluri: simple si compuse.
21. Inflorescențe racemoase simple au florile prinse direct de rahis, cum ar fi:
A. racemul,corimbul,
B. umbela, spicul,
C. capitulul, antodiul,
D. amentul, spadicele.
22. Inflorescențe racemoase compuse au florile dispuse pe ramificații secundare sau

terțiare ale axului inflorescenței, cum ar fi:
A. racem compus, corimb compus,
B. umbela compusă, spic compus,
C. panicul cu spiculețe,
D. panicul spiciform.
59
23. Inflorescențe cimoase sau simpodiale:

A. Se caracterizează prin crestere finită,
B. mugurul vegetativ dispare si este înlocuit de o floare,
C. înflorirea are loc din interior spre exterior (centrifugă),
D. Se deosebește monocaziu,dicaziu si pleiocaziu.
24. Inflorescențele mixte reprezintă diferite combinații între o inflorescență racemoasă si

una cimoasă, cum ar fi:
A. Racem cu dicazii , la vița de vie – Vitis vinifera;
B. Umbelă cu cime elicoidale, la ceapă – Allium cepa;
C. Corimb cu calatidii,
D. Panicul cu monocaziu.
5. SĂMÂNȚA – SEMEN
1. Sămânța:
A. este prezentă la gimnosperme (conifere)
B. Este prezentă la angiosperme (plantele cele mai evoluate)
C. se formează din ovul în urma unei fecundații simple, la gimnosperme
D. Se fromează în urma unei fecundații duble, la angiosperme.
2. Forma seminței este variată, fiind un caracter important în recunoasterea speciilor:

A. sferice (la mazăre – Pisum sativum),
B. reniforme (la fasole – Phaseolus vulgaris),
C. piriforme (la viŃa de vie – Vitis vinifera),
D. lenticulare (la linte – Lens culinaris).
3. Culoarea semințelor poate fi:

A. albă,
B. galbenă,
C. neagră,
D. brună, marmorată (pestriță) etc.
60
4. O sămânță completă este alcătuită din:

A. tegument seminal,
B. embrion,
C. endosperm,
D. Perisperm.
5. Tegumentul seminal:
A. reprezintă ansamblu de țesuturi care învelesc si protejează sămânța.
B. El se formează din integumentul sau integumentele ovulului.
C. este gros,diferențiat în testă si tegmen,
D. este subțire, diferențiat în testă.
6. Testa :
A. Reprezintă partea internă a tegumentului,
B. reprezintă partea externă a tegumentului,
C. este dură formată din mai multe rânduri de celule sclerificate,
D. tegmenul este subțire.
7. Suprafața tegumentului seminal poate fi:

A. netedă si lucioasă,
B. reticulată, la mac;
C. alveolată,cu peri, la bumbac, care reprezintă fibra textilă
D. Cu țepi, la neghină.
8. Hilul :
A. este cicatricea rămasă în urma desprinderii seminței de funicul
B. El are diferite forme
C. Are fromă de butonieră,
D. La unele plante este ca o pată mare circulară.
9. Micropilul :
A. apare pe sămânță sub forma unui por
B. este zona cu cea mai slabă rezistență
C. Este zona cu cea mai tare rezistență,
D. Este zona pe care o străpunge radicula embrionului în timpul germinației.
61
10. Rafa:
A. se prezintă ca o dungă longitudinală,
B. Se prezintă ca o dungă transversală,
C. se întinde de la hil până la chalază,
D. se întinde de la hil până la micropil.
11. Testa :
A. Reprezintă învelișul intern,
B. reprezintă învelisul extern,
C. are rol de protecție,
D. este formată din unul sau mai multe rânduri de celule cu pereții lignificați.
12. Tegmenul:
A. Este format dintr-un singur strat de celule
B. este format din mai multe rânduri de celule,
C. Este format din celule cu pereții subțiri,
D. se comportă ca un țesut acvifer, cu rol în reținerea apei.
13. Embrionul:
A. se formează din zigotul principal (unirea unui gamet bărbătesc cu oosfera)
B. este partea cea mai importantă a seminței,
C. din el se formează viitoare plantă.
D. este format din: radiculă (rădăciniță), hipocotil (tulpiniță), muguras (plumulă) si 1-2
cotiledoane.
14. Forma embrionului diferă, acesta poate fi:

A. drept (la ricin),
B. curbat (la tutun),
C. spiralat(la cartof),
D. în formă de stea.
62
15. Cotiledoanele pot fi:

A. 1, la monocotiledonate;
B. 2, la dicotiledonate;
C. 15-20, la gimnosperme
D. poate să lipsească la plantele parazite (cuscută, lupoaie).
16. Endospermul (albumenul):

A. se formează din zigotul accesoriu (unirea unui gamet bărbătesc cu celula secundară),
B. El este un țesut de depozitare a substanțelor de rezervă(amidon, grăsimi, substanțe
proteice).
C. Semințele care prezintă endosperm se numesc albuminate,
D. semințele lipsite de endosperm se numesc exalbuminate.
17. Endospermul celular:

A. Se fromează prin meioză,
B. se formează prin diviziuni mitotice tipice, rezultând celule.
C. este specific plantelor mai evoluate, cum ar fi gamopetalele.
D. Este specific plantelor inferioare.
18. Endospermul intermediar:

A. este întâlnit la plante mai puțin evoluate, cum ar fi la Nymphaeaceae, Ranunculaceae,
Rosaceae.
B. Acesta constă în formarea a două celule inegale, din diviziunea zigotului accesoriu.
C. Celula mare dă nastere unui endosperm de tip nuclear,
D. celula mică are rol în extragerea substanțelor nutritive din nucelă.
19. Perispermul :
A. Este un țesut de apărara,
B. este un țesut de depozitare a substanțelor de rezervă
C. rezultă din nucela ovulului.
D. Substanțele de rezervă pot fi depozitate atât în endosperm, cât si în perisperm, exemplu la
piper – Piper nigrum.
63
20. Se cunosc trei tipuri de formare a endospermului, cum ar fi:

A. nuclear,
B. Molecular,
C. Celular,
D. Intermediar.
6. FRUCTUL- FRUCTIS
1. Fructul:
A. este organul specific angiospermelor,
B. închide semințele pe care le protejează
C. Se formează din peretele ovarului în urma fecundației,
D. la formarea fructului participă si receptaculul sau învelisul floral.
2. Fructul se numeste pericarp si este diferențiat în:

A. Exicarp,
B. epicarp,
C. mezocarp
D. endocarp.
3. Epicarpul :
A. este partea externă a fructului,
B. se formează din epiderma externă a ovarului.
C. poate fi neted, exemplu la mac
D. poate fi acoperit cu ghimpi, cum ar fi la ricin.
4. Mezocarpul:
A. Provine din parenchimul endospermului,
B. provine din parenchimul ovarului,
C. La fructele cărnoase înmagazinează substanțele de rezervă,
D. La fructele cărnoase înmagazinează apa.
64
5. Endocarpul :
A. rezultă din epiderma internă a ovarului.
B. este subțire în majoritatea cazurilor,
C. mai dezvoltat, la portocal, lămâi
D. poate fi lignificat, la prun, cires.
6. Tinând seama de tipul de gineceu, consistența fructelor, dacă se deschid sau nu,fructele se
împart în:
A. simple,
B. multiple,
C. mericarpice,
D. compuse.
7. Fructele simple:
A. se formează dintr-un gineceu monocarpelar,
B. Se formează dintr-un gineceu pluricarpelar,
C. Se formează dintr-un gineceu gamocarpelar (cu carpele unite),
D. Se formează din gineceu dialicarpelar (cu carpele libere).
8. După consistență, fructele simple sunt :

A. uscate
B. cărnoase
C. umede
D. suculente.
9. Fructele uscate:
A. sunt de consistență tare la maturitate,
B. Sunt formate din celule cutinizate,parenchimatice si sclerificate
C. pot fi dehiscente (se deschid la maturitate)
D. Pot fi indehiscente (nu se deschid).
65
10. Fructe simple uscate dehiscente sunt:

A. folicula, păstaia,
B. silicva, silicula si capsula,
C. achena, baca,
D. hesperida, melonida.
11. Fructe simple uscate indehiscente sunt:

A. achena, cariopsa, samara,
B. silicva indehiscentă,
C. silicula indehiscentă,
D. lomenta
12. Achena :
A. se formează dintr-un ovar bicarpelar,
B. se formează dintr-un ovar pluricarpelar,
C. Se formează dintr-un ovar gamocarpelar,
D. Prezintă o singură sămânță liberă în fruct.
13. Fructele cărnoase :

A. sunt de consistență moale la maturitate,
B. de regulă sunt indehiscente,
C. Sunt reprezentate de baca, hesperida, melonida,
D. Sunt reprezentate de poama si drupa.
66
A. Fructe uscate dehiscente

B. Fructe uscate indehiscente
C. Fructe cărnoase simple
D. Fructe cărnoase dehiscente.
15. Fructele cărnoase dehiscente sunt reprezentate de :

A. Drupa parțial dehiscentă
B. Baca
C. Melonida și peponida
D. Achena și cariopsa.
16. Fructe multiple:

A. se formează dintr-un gineceu pluricarpelar, dialicarpelar ( cu carpele libere).
B. sunt uscate si cărnoase,
C. dehiscente si indehiscente
D. nu sunt dehiscente și indehiscente.
67
17. Fructele multiple uscate dehiscente sunt reprezentate de:

A. Poliachena
B. Polifolicula
C. Polisamara
D. Polidrupa.
18. Fructe le multiple uscate indehiscente sunt reprezentate de:

A. Poliachena
B. Polifolicula
C. Polisamara
D. Polidrupa.
19. Fructele multiple cărnoase sunt reprezentate de:

A. Poliachena
B. Polifolicula
C. Polisamara
D. Polidrupa.
7. ÎNMULȚIREA PLANTELOR
1. La plante, întâlnim:
A. Înmulțire vegetativă,
B. Înmulțire asexuată
C. reproducere sexuată
D. reproducere vegetativă.
68
2. Înmulțirea vegetativă:
A. Se poate realiza pe cale naturală
B. Se poate realiza prin: rizomi, bulbi, tuberculi, stoloni, drajoni,
C. Se poate realiza prin fragmentarea talului (alge, licheni).
D. poate fi realizată si de către om prin despărțirea tufelor (la crizanteme), butăsire
(merisor, trandafir), marcotaj.
3. Înmulțirea asexuată:
A. Se poate realiza pe cale naturală
B. Se poate realiza prin fragmentarea talului (alge, licheni).
C. Se realizează prin participarea unor celule specializate numite spori.
D. Sporii rezultă din celule sporogene în urma diviziunii reducționale (meioza).
4. Inmulțirea sexuată:
A. se realizează prin fecundație,
B. are loc prin celule, specializate, haploide, numite gameți,
C. Gameții sunt haploizi,
D. zigotul rezultat este diploid.
5. Zigotul :
A. este punctul de plecare al unei noi plante,
B. în dezvoltarea sa se succed două faze: diplofaza (2 n) si haplofaza (n),
C. La plantele inferioare si la cele superioare, fazele diferă ca durată,
D. La plantele inerioare și la cele superioare, fazele nu diferă ca durată.
69
6. La plantele superioare:
A. zigotul se divide mitotic,
B. rezultă corpul plantei format din rădăciniță, tulpiniță, frunze, flori.
C. În anterele florilor are loc meioza celulelor mame, rezultând microsporii, polenul,
apoi gameții bărbătesti care sunt haploizi (n),
D. în ovul, prin meioză rezultă macrosporii (n), unul dintre ei dă nastere sacului
embrionar în care se formează gametul femeiesc (oosfera).
70
RĂSPUNSURI
CAPITOLUL I CITOLOGIA
I. UNITATEA STRUCTURALĂ A LUMII VII- COMPONENTE PROTOPLASMATICE

1. ABCDE
2. ABC
3. ABD
4. A
5. AD
6. ABCD
7. ABCD
8. ACD
9. ABCD
10. ABC
11. ABCD
12. AD
13. AB
14. ABCD
15. ABCD
16. AB
17. A
18. C
19. ACD
20. ABCD
21. ABCD
22. ABCD
71
II. DIVIZIUNEA CELULARĂ

1. A
2. ABC
3. ABCD
4. B
5. A
6. ABCD
7. C
8. ABD
72
CAPITOLUL II HISTOLOGIA
I. ȚESUTURI MERISTEMATICE
1. A
2. ABC
3. ABCD
4. A
5. ABCD
II. ȚESUTURI DEFINITIVE

6. ABD
7. ABC
8. A
9. ABCD
10. ABCD
11. ABC
12. ABCD
13. ABC
14. ABC
15. A
III. ȚESUTURI FUNDAMENTALE

16. ABCD
17. ABD
18. ABCD
19. ACD
20. ABD
21. ABCD
22. ABCD
73
IV. ȚESUTURI CONDUCĂTOARE

23. ABCD
24. AB
25. A
26. CD
27. BCD
28. ACD
29. AB
30. ACD
31. AC
32. AD
33. C
34. D
35. C
V. ȚESUTURI MECANICE
36. ABCD
37. A
38. AC
39. D
40. A
41. AC
42. AC
43. BC
44. AB
45. ABCD
46. ABCD
74
VI. ȚESUTURI SECRETOARE

47. ABCD
48. ACD
49. ABCD
50. ABCD
51. ABCD
52. ABD
53. ABCD
54. BCD
55. ACD
56. B
57. A
58. D
59. D
60. BCD
61. BD
62. D
63. ABCD
64. BCD
VII. ȚESUTURI SENZITIVE

65. ABC
66. AB
67. ABCD
68. ABCD
69. BCD
70. AB
71. ACD
72. AC
75
VIII. ORGANOGRAFIE
1. A
2. A
3. ABCD
1. 1 RĂDĂCINA –RADIX
1. ABCD
2. AB
3. AC
4. ABC
5. ABCD
6. ABCD
7. ABCD
8. AC
9. ABCD
10. ABD
11. ABC
12. BCD
13. BCD
14. ABCD
15. ABCD
16. ABCD
17. B
18. D
19. C
20. B
21. ABD
22. ABCD
1. 2 STRUCTURA PRIMARĂ A RĂDĂCINII

23. CD
24. A
25. ABCD
26. ABCD
27. ABD
28. ABCD
29. ABCD
30. BCD
31. BC
32. A
33. C
76
1.3 STRUCTURA SECUNDARĂ A RĂDĂCINII

34. ABCD
35. ABCD
2. TULPINA
1. ABCD
2. ABC
3. ABC
4. AD
5. ACD
6. ABC
7. AB
8. BCD
9. BCD
10. AB
11. ACD
12. ABCD
13. BC
14. ABCD
15. ABCD
16. ABCD
17. ABCD
18. B
19. B
20. ABCD
21. ABCD
22. ABCD
23. ABC
24. BCD
25. ABC
77
2.1 STRUCTURA PRIMARĂ A TULPINII

26. B
27. BCD
28. ABC
29. ABCD
30. ABCD
31. ABCD
32. BCD
33. ABCD
34. ABD
2.2 STRUCTURA SECUNDARĂ A TULPINII

35. ACD
36. ABCD
37. ABD
3. FRUNZA- FOLIUM
1. ABCD
2. ABC
3. ABCD
4. BCD
5. BCD
6. D
7. ABCD
8. ABC
9. ABCD
10. ABCD
11. C
12. B
13. ABC
14. ABCD
15. ABCD
16. ABCD
17. BCD
18. ACD
19. ABC
20. BCD
78
3.1 ANATOMIA FRUNZEI

21. ABC
22. BCD
23. ABCD
24. BCD
25. ABCD
26. ABCD
27. BC
28. BCD
29. ACD
30. ABC
4. FLOAREA- FLORES
1. ABCD
2. ABCD
3. ABCD
4. ABC
5. ABCD
6. ABC
7. BC
8. BCD
9. ACD
10. ABCD
11. BCD
12. CD
13. ABCD
14. BD
15. ABC
16. B
17. A
18. C
19. AB
20. ABCD
21. ABCD
22. ABCD
23. ABCD
24. ABC
79
5. SĂMÂNȚA
1. ABCD
2. ABCD
3. ABCD
4. ABCD
5. ABC
6. ACD
7. ABCD
8. ABCD
9. ABD
10. AC
11. BCD
12. BCD
13. ABCD
14. ABC
15. ABCD
16. ABCD
17. BC
18. ABCD
19. BCD
20. ACD
6. FRUCTUL
1. ABCD
2. BCD
3. ABCD
4. BC
5. ABCD
6. ABCD
7. ABCD
8. AB
9. ABCD
10. AB
11. ABCD
12. ABCD
13. ABCD
14. C
15. AB
16. ABC
17. B
18. AC
19. D
80
7. ÎNMULTIREA PLANTELOR
1. ABC
2. ABCD
3. CD
4. ABCD
5. ABC
6. ABCD
81
BIBLIOGRAFIE
1. ”BOTANICĂ FARMACEUTICĂ- Morfologia și anatomia plantelor”,

Gheorghe Mohan,Arad 2014,
2. ”Experimentul biologic”- Aurel Ardelean, Gheorghe Mohan,
vitorBvictor,2008
3. ”Botanică- Morfologia plantelor„- Elena Săvulescu, USAMVB
București, 2009.
82

Botanica Farmaceutica I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Botanica Farmaceutica I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE VEST ”VASILE GOLDIȘ” din ARAD - FACULTATEA DE FARMACIE

Prof. univ. dr. Aurel Ardelean

MORFOLOGIA ȘI ANATOMIA PLANTELOR

Material pentru uz intern

CAPITOLUL I – CITOLOGIA ............................................................................................................................. 5

II. ȚESUTURI DEFINITIVE...................................................................................................................... 73

I. Unitatea structurală a lumii vii- componente protoplasmatice

1. Celula vegetală este alcătuită din:

5. Plasmalema are un rol important în (Săvulescu, 2009):

7. Citoplasma îndeplineste următoarele funcții (Săvulescu, 2009):

8. Nucleul (Săvulescu, 2009):

9. Nucleul este alcătuit din:

11. Principalele funcții ale nucleului sunt:

12. Plastidele sunt :

13. Cromoplastele sunt :

16. Reticulul endoplasmatic:

17. Din punct de vedere structural se diferențiază reticul endoplasmatic rugos:

18. Totalitatea dictiozomilor dintr-o celulă formează:

20. În vacuolă se află :

21. Importanța vacuolei:

22. Incluziunile ergastice

2. Mitoza sau diviziunea ecvațională:

4. Cromozomii despicați în metafază se dispun:

5. Anafaza constă în separarea completă a :

6. Telofaza este faza în care:

8. Meioza este diviziunea :

CAPITOLUL II- HISTOLOGIA

I.ȚESUTURI MERISTEMATICE (FORMATIVE)

1. Țesuturile vegetale sunt :

2. Țesuturile parenchimatice sunt formate:

4. După poziția pe care o ocupă în plantă, meristemele se împart în:

II. ȚESUTURI DEFINITIVE

8. Celulele din jurul celulelor stomatice se numesc :

9. Perii sau trichomii pot fi:

11. Țesuturile de apărare secundare:

13. Suberul are rol în:

15. Suberul, felogenul si feloderma formează :

III. ȚESUTURI FUNDAMENTALE

17. Parenchimurile de absorbție au rolul:

18. Parenchimurile asimilatoare:

19. Țesutul palisadic:

20. Țesutul lacunos:

21. Parenchimuri de depozitare:

22. Care din următoarele afirmații sunt corecte:

IV. ȚESUTURI CONDUCĂTOARE

24. Țesuturile conducătoare se diferențiază în:

25. Tesutul conducător lemnos are rolul :

26. Vasele lemnoase sunt formate din :

27. Traheidele sunt:

28. Traheele sunt:

29. Parenchimul lemnos:

30. Fibrele lemnoase :

31. Tesutul conducător liberian :

32. Vasele liberiene:

33. Celulele anexe însoțesc vasele liberiene:

34. Parenchimul liberian :

37. Există două categorii de țesuturi mecanice:

40. Colenchimul angular sau unghiular se caracterizează prin aceea că:

41. Colenchim tabular este format din:

42. Colenchim lacunar :

43. Sclerenchimul este format din:

44. După forma celulelor, sclerenchimul se poate diferenția în:

45. Sclerenchimul fibros: