Partea a Ill Echilibrul vital al solului sub influenta agrotehnologiilor Agricultura incepe cu lucrarea de distrugere a covorului vegetal de pe © suprafata de teren, prin crearea unui strat de sol marunfit si afénat Pentru semnarea sau plantarea altei culturi. Exist gi exceptia ca agricultura sa inceapa cu semanatul sau plantatul aceleiasi sau altei culturi, direct in covorul vegetal anterior, aplicand tehnologit speciale cu masini adecvate. Am inclus in termenul “agricultura” orice modalitate de cultivare a terenului (ager-agris = ogor; cultura-ae = cultura, cultivare) Prin luarea in culturd a solului, oricat de simpla ar fi, se exercita asupra acestuia influente modificatoare ale echilibrului natural al starii vitale, fizice si chimice cu repercusiuni asupra evolutiai starii de fertilitate Discutille care se poarta in prezent, de pe poziti ecologice, in legaturd cu evolutia fertlitatii solului, tind s8 absolutizeze efectele negative ale_tehnologiilor moderne, pentru a evidentia necesitatea practicari agriculturil ecologice. Avem de a face cu exagerari si in primul caz si in cel de-al doilea, pentru ca reperul de baza al discutillor il constitule cantitatea gi calitatea recoltelor, ignorandu-se, in cele mai dese cazuri, suportul natural al recoltelor, adica, solul cu nivelul fertiitati sae. Dintre toate curentele, care au propagat si propaga o conceptie biologica consecventa, pe care sd se fundamenteze tehnologille agricole, Agricultura biodinamica (leoretizata de filozoful modern Rudolf Steiner. creatorul Institutulul Goetheanum din Elvetia (1915) si discipolul sau, agronomul Ehrentried Pfeiffer, care a pus-o in practica in diferite zone geografice mondiale). Aceasta conceptie este cea mai stiintifica si cea mai rentabilé (pe lunga durata), conform asertiunil formulate de acesta: “Cea ce este biologic corect este si economic avantajos !". Agricultura biodinamicd armonizeaza Intr-un tot unitar, cultivarea plantelor cu solul si mediul inconjurator, recunoscand suprematia legilor naturi si modeland interventille antropice dupa conditile impuse de clima si sol, dar straduindu-se 88 le amelioreze si pe acesiea in concordanta cu nevoile societai umane. Apreciem ca solutia este nu supunerea oarba a societal umane fata de legile naturi, oi orientarea interventilor antropice, in aceeasi masura, in directia ameliorarii unor conditii naturale, pentru a deveni favorabile practicarii unei agriculturi durabile. Se poate ilustra, in timp, aceasta preocupare umana de adaptare a mediulul la nevoile omului, prin: regularizarea cursului raurilor si fluvillor (evitindu-se astfel inundarea 132terenurilor agricole) sau combaterea secetei prin irigare, folosirea energiei apelor si vantului pentru necesitati tehnologice nepoluante (mori, joagare, pive, electrohidrocentrale si electrocentrale eoliene etc.), scoaterea solului de sub ape ‘i cultivarea lui (polderele din Olanda) si nu in uttimul rand, amendarea solurilor deficiente (pentru corectarea reactiei chimice a solurilor acide, a saréturarii si a continutulul scazut de materie organica $i de elemente nutritive) Istoria mondial a cultivarii pémantului scoate in evident atat atitudini si actiuni corecte ale omului asupra solului si mediului inconjuraitor, cat si atitudini si actiuni gresite. Daca, pentru aitudinile si actiunile gresite, din trecutul istoric al omenitii, putem sa avem intelegerea necesara, acestea facand parte din drumul ascendent al cunoasterii empirice, atitudinile gi acfiunile gresite ale societaii umane modeme nu pot fi nici injelese, nici scuzate si nici ignorate, pentru_ca ele s-au nascut si s-au aplicat sub indrumarea stiintei oficiale, ignorand recomandarile si experienta stiinfei agricole altemative, independenta de constrangerile economico-financiaro-organizatorice ale societati Atitudinile, gregelile si succesele trebuie anelizate obiectiv, iar masurile de remediere sau de promovare trebuie s slujeasc procesului evolutiv al vietii, din si pe pamant. 12. Influenta lucrarii de baza asupra proceselor sale vitale, fizice si chimice ale solului Pregatirea terenului pentru semdnatul sau plantatul unei culturi not trebuie s4 inceapa imediat dupa recoltarea celei precedente si evacuarea produselor secundare. Dezmiristitul este, fara Indoiala, cea mai pottivitd lucrare a solului dupa recoltarea culturii precedente. Aceasta lucrare a fost introdusa in practica agricola, in Germania, in jurul deceniului al saselea si al saptelea al secolulul XIX de catre Rosenberg-Lipinski (1881). El a propus sia practicat, dezmiristirea solului cu un plug polibrazdar, la 5-7 cm adancime, atat pe solurile umede cat si pe cele uscate, pentru combaterea buruienilor si conservarea structurii de agregate a solului, in functie de starea de umiditate a solului, daca cantitatea de resturi vegetale (mirigtea) nu este prea mare. Dezmiristitul culturilor de vara se poate face cu grapa cu discuri la adancimea de 5-7 cm, tn functie de starea de umiditate 2 solului gi cum aratam, daca incarcatura cu resturi vegetale (mirigtea) nu este prea mare. Cand solul este prea uscat si miristea este abundent’, D. C. Sandoiu (1973) recomanda intoarcerea brazdei prin aratura la 10-15 cm, pentru 133distrugeres buruienilor si incorporarea sub brazda a resturilor vegetale, a semintelor de buruieni si a celor souturate de la cultura precedenta, Urmeaza grapatul araturii pentru farémarea bulgarilor si netezirea ogorulul pentru oprirea evaporarii apei din sol. Prin dezmitistie se creaza un strat afainat de sol, care favorizeaza germinatia semintelor de buruieni gi a celor scuturate de la cultura recoltat8, se reduce evaporatia si creste capacitatea de retinere a apei. Aceasta, numai daca dupa plug urmeaz grapa Pentru culturi duble, dezmiristitul se va face la 10-15 cm. Lucrarea cu cultivatorul se recomanda sa se fac perpendicular pe directia de dezmiristire sau oblic. Ca urmare a acestei lucrari, solul este pus in contact direct cu cantitate de materie organica (miristea), care a fost determinata de Draghicioiu si $tefanic (1983) la 2500-3400 kg/ha la grau si 1800-2000 kgiha la mazare (substanta uscata la 105°C), imediat dupa recoltare (in aceste cantitati nefiind incluse buruienile). Toaté masa vegetald, inclusiv buruienile (verzi si uscate) constituie sursa energeticd si troficd pentru micropopulatia solului si substrat pentru activitatea endo- si exoenzimelor vegetale sia celor acumulate pe coloizii solului (pedoenzimele), Analizele biologice efectuate intr-o experienta de lunga durata pe cemoziom cambic, la ICDA - Fundulea (1983), dovedesc ca respiratia solului a fost puternic stimulata imediat dupa dezmiristirea culturii de mazare, grau si porumb (tabelul 12.1) Tabelul 12.1 Influenta resturilor vegetale de la miristea mazarii, graului si porumbului asupra potentialului de respiratie al solului (mg TPF/24 orel100 g sol s.u.) - Stefanie 1983. Influence of vegetable remains from pea, wheat and maize stubble on respiration potential of soil (mg TPF/24 hours/100 g soil d.w.) Dupé recoftarea si | Potonfalulrespiratel soli Gn dinamicl) dezmiristirea culturi | Soil respiration potential (in dynamics) de | (After the harves-ting| ‘Datele de recoltare si analiza | and stubbing Dates of harvest and analysis |_ ofthe culture of: | 0707 | 2307 | 0808 | 2508 | 0209 | 10.10 Mazare (pea) 1740 [3171 | 449 8,25 2o7 358 Grau (wheat) - | 27,03} 502 | 931 | 370 | 459 Porumb (maize) | - : 441 | 276 |Din datele fabelului 12.1 se poate vedea cd in functie de ‘compozitia chimica a materialului vegetal, care formeaza miristea, procesul de respiralie al microflorei solului este mai intens sau mai scazut, dar este influentat gi de factorii meteorologici, mai ales de precipitatile din aceasta perioada, Potentialul respiratiei este numai un reper de laborator si anume cel mai cuprinzator, dar odat& cu respiratia se desfaigoara, cu vigoare similara, si alle procese microbiene: celulozoliza, proteoliza, amonificarea sinitrificarea, descompunerea fosfatjlor organici etc.; pe scurt, pracesele de mineralizare, care Imbogiitesc solul in nutrienti pentru microorganismele solului si pentru plantele care urmeaza. In timpul descompunerii resturilor vegetale, uscate sau/si verzi (o parte 0 formeaza buruienile) se produc procese de mineralizare a materiei organice, insotite (ca la orice proces de respiratie) de eliberare de molecule de apa, care, dupa cum a_dovedit o experienté a cercetitorilor romani Pavlovschi si Bajescu (1941), sunt retinute in stratul superficial de sol gi impiedicate sa se piarda in atmosfera de deasupra solului, sub forma de vapori lata experienta care explica acest fenomen: 3 serii de vase au fost umplute cu c&te 100 g de sol, tasat si umectat cu aceeasi cantitate de apa (50 mi). In vasele serie |, au fost introdusi cate 2 electrozi de platind, in aga fel ca la fundul vaselor sa fie un electrod legat la polul negativ al sursei de curent, iar la suprafata solului s@ fie agezat celéialt electrod legat, la polul pozitiv al sursei de’ curent continu. In vasele seriei Il, s-a inversat polaritatea electrozilor, iar in vasele serie’ Ill, nu s-au introdus electrozi S-au facut cAntariri ziinice, timp de 2 saptémani, pentru a se constata Pierderile de greutate ale vasetor, prin evaporarea apei din sol. Rezultatele ‘experientei sunt cuprinse in tabelul 12.2. Din fabelul 12.2 se vede ca vasele in care curentul electric a fost trimis de la suprafata vasului spre adancime, au pastrat o umiditate cu 2,5% mai mare decat cea din vasul martor (fara electrozi), iar vasul, in care, ccurentul electric a fost trimis de la fund spre suprafata, a pierdut cu 4,1% mai multa apa decat vasul martor. Solutia solului, Inc&rcat’ electro-pozitiv, este impinsa de curentul electric spre polul negativ. Daca acest pol negativ se gaseste la fundul vasului, solutia solului se indreapta cdtre acesta si evaporarea se face mai incet. In cazul cand polul negativ se gaseste la suprafata, migcarea solutiei solului se va face catre aceasta, ceea ce accelereaza evaporarea. In solul natural, fenomenul electro-osmotic se prezinta astfel: diferenta de potential este realizata, nu prin introducerea unui curent electric din afar, ci energia electric este furnizata de mictoorganismele oxidante (aerobe), care-si dezvolt’ activitatea in straturile superficiale ale solului, iar microorganismele anaerobe, reducatoare, se dezvolta in adancimea solului. Oxigenul din aer 135favorizeazai activitatea_microorganismelor oxidante, si prin aceasta, Potentialul electro-pozitiv creste. Arétura asigura oxigenarea solului spre adancime. Tabelul 12.2 Pierderea in greutate a vaselor cu sol, prin evaporare, in funetie de Polarizarea curentului electric continuu, din vase (Paviovschi si Bajescu 1941). The Joss in weight of the jars with soil by evaporation, in function of the polarization of continuous electric current, in jars {Greutatea vaselor determinata in dinamica (g) Jars wheit determined in dynamic (g Seria I- Electrod pozitiv (+) | Soria ll-Electrod negativ | Seria Ill- martor, {a suprafata solulu (*) a suprafata solului | fara electrozi Series /— Pozitve electrode | Series Negative Series ill Contra! (#) on soil surface =| electrode (,) on soil surface|_without electrodes 293.1 288,0 282.0 2911 284,0 2810 2907 2828 2805 288.5 280,2 278.8 2870 279.0 2170 2823 27 2702 arr 266,0 2841 Total apa pierduta Total lossod water | 15.4 220 179 Solu! capata un surplus de energie pe care-| utilizeaza atat pentru transportul electro-osmotic al solutiet sale in plante, cat si pentru pastrarea rezervei de apa in sol, prin impingerea solufiei solului in adancime, prin forta electro-osmotica, Ca rezultat al acestei actiuni se constata micgorarea tensiunii de vapori pe suprafata solului si deci o scadere a evapordri. Asttel, exprimate in miligrame de apa la ltrul de aer, la diferite intervale de timp, autorii au gasit la vasele seriei |: 5,2; 5,16 si 5,04; la vasele seriei II: 8,92; 8,84 si 8,80, iar in vasele seriei lll: 6,8; 6,7 si 7,7. Pe baza dovezilor experimeniale si interpretarilor date de Pavlovschi si Bajescu, $tefanic (1985) a interpretat rolul prasitii buruienilor si, acum gi al dezmiristiri, in menfinerea umiditatii in sol si prin forta electro-osmotica ce ia nastere aici, ca urmare a descompunerii microbiologice a resturilor organice. Prin prasit si dezmiristit se amesteca, in cei 7-15 cm de sol afanat, toata masa vegetala din miriste sau din samulastra, microorganismele solului 0 descompun, mineralizand-o, dar sintetizand si o noua biomasa microbiana. Solutia solului, incarcata electro-pozitiv, care se ridica prin forfe capilare, intampina forta de respingere, de asemenea electro-pozitiva din stratul de sol prasit sau arat superficial (10-15 cm), care incorporeaza miristea si 136buruienile, inclusiv pe cele care sunt distruse periodic, intre ardtura de vara si cea de toamna, Forta electro-osmotica dirijeaza solutia solului sa circule spre orizontul de adancime al solului, care este incarcat electro-negativ datorita proceselor biologice anaerobe. Din echilibrul ce se realizeaza intre forfele capilare (ascendente) si forta electro-osmotica (sens descendent) rezulta viteza cu care ajunge apa din sol la suprafata si se evapora. De aceea, la pastrarea apei in sol, trebuie sd se asigure in stratul superficial al solului, suficiente rezerve de materie organic si accesul oxigenului atmosteric. Simultan cu procesele de mineralizare se desfagoara si un proces de organicizare (In primul rand, producere de biomasa microbiand, apoi produse secundare: mucilagii, ceruri, acizi organici, fenoli etc.), care sunt urmate de procesele de humificare si in final, de crearea complexelor argils-humice, care contribuie fundamental la evolutia fertilitati solurilor si adsorbtia ape. Pe langa importanta dezmiristri, in procesul de ameliorare a star fizice, cresterii si conservarii continutului de humus al solului, mai trebuie retinut efectul de combatere, pe cale agrotehnica, a imburuiendrii si de conservare a apei in sol. Metoda arderii miristei, pe lang ca este o masura de escamotare a nerespectarii tehnologiei agricole (in totalitatea verigilor), produce efecte dezastruoase pentru starea fizica a solului si pentru evolutia ascendent a ferflitéti solului. Argumentele aduse de unii tehnologi la sustinerea arderii miristi si mai ales @ recoltei secundare (privind reducerea cheltuielilor de finantare a unei noi culturi, sau de combatere a buruienilor si agentilor fito- si zoopatogeni) sunt lipsite de suport stiinfific gi din punct de vedere managerial, pe termen lung, sunt lipsite si de avantaje economice. La acestea se adauga si efectele poluante ale atmosferei (efecte ecologice negative) si riscur inutile de propagare a incendilo 12.1. Efectul aratu uperficiale Pentru a se determina efectul lucrarilor solului asupra productiei, s-a luat in experimentare la Institutul de Cercetari Agricole al Romaniei (ICAR), fiecare fel de lucrare a solului. Saindoiu (1973) mentiona ca aceasta experimentare a inceput dupa anul 1930, pentru a se determina adancimea optima a lucraii solului si momentul aplicaii lor. Asupra adancimii araturii a existat si exista, la multi agricultori, zi, parerea ca productia agricola este mai mare daca solul este arat mai adane. Chiar si in Romania s-au practicat aratuni adanci la 40-50 cm cu pluguri Fowler, dar productia agricola scontata nu s-a realizat, ba chiar au fost urmate de producti mai mici. Literatura germana, (Becker-Dillingen 1371929), recomanda 0 dezmiristire vara gi o ardtura de 20-25 cm toamna, iar Campbell (1908) recomanda pentru agricultura americané o aratura adancé de 17 om, vara, iar toamna s& se lucreze cu cultivatorul Prianjinikov (1830) raporta (pe 0 pericada de 12 - 16 ani), c& adancirea araiturii de la 13 la 20 cm n-a sport productia de grau decat cu 70 kg anual sianume, de fa 1680 la 1750 kg/ha. Viliams (1947) expunea, inca din 1929, teoria unei discuiri a solului la 5 om adancime, vara, dupa recoltarea paioaselor, apoi lasarea solului, timp de 3 saptamani, pentru a incolti buruienile si apci, la rasarirea acestora, s& se are terenul la 20 cm. In Romania s-au aplicat aceste lucran, fara discernémént si rezultatele au fost negative: daca solul era foarte uscat la recoltarea paicaselor, grapa cu discuri nu reugea sa mobilizeze solul la 5 cm, iar la ardtura de 20 cm, care urma dupa 3 saptamani, buruienile nu rasareau si se scoteau bolovani foarte mari, care nu mai puteau fi sfaramati, chiar daca mai cadeau ploi Potrivit de mari. Chiar si azi exista pareri diferite intre diversi autor, unii Susfinand arétura superficiala, alti, pe cea adanca. D.C. Sandoiu (1973) spunea ca “nu trebuie sé uittim niciodatd, ca agricultura réméne permanent © stint& zonal, experientele locale fiind acelea care pot constitui ghidul ce! ‘mai bun cu privire la lucrérile optime ale solulu" 12.1.1. Aratura de vara. La cateva sdptamani dupa dezmitistire (in functie de regimul precipitatilor gi stadiul de crestere al samulastrei) trebuie executata aratura Sau discuitul, care nu trebuie s depageascd 10-15 om adancime, tn agregat cu grapa cu coli. Cu aceasta lucrare se amestecd masa vegetal’ verde (samulastré si buruieni), bogat tn proteine, zaharuri si grasimi (Sintetizate clorofiian) cu stratul superficial al solului. in conditile aeratiei bune, in stratul afanat de sol, activitatile vitale si enzimatice din sol au consecinte favorabile pentru fertiitatea solului (descrise cu ocazia Prezentaiiilucrari de dezmiristire), dar cu un nivel calitativ si cantitativ mai Tidicat. Lucrarile solului, recomandate de Institutul de Cercetari Agricole al Romaniei (ICAR) si insusite in practica agricoki a numeroase ferme, au dovedit ca recoltele agricole au fost mari si stabile, iar starea culturala a diferitelor tipuri de sol a fost ametiorata in numai 4-5 ani, asigurandu-se Producti agricole rentabile (Sandoiu 1935; Sandoiu 1936; Sandoiu 1939: Sandoiu si Zana 1941; Sandoiu si colab. 1943; Sandoiu si colab.1946. Sandoiu 1973; Staicu 1938)12.1.2. Aratura de toamna, executata superficial, la 10-15 ci s-a realizat prin tehnologiile agricole ICAR, atat ca a doua aratura dupa culturile de vara (Vso), ct si ca prima aratura dupa culturile de toamna. Dezmiristitul nu-si mai are rost pentru c nu se mai pune, atat de acut, problema pierderii apei din sol prin evaporatie. Fortarea germinarii semintelor de buruieni si distrugerea buruienilor, inca in vegetatie, se face printr-o aratura de 15 cm, urmata de_grapare. Este de la sine infeles ca evacuarea resturilor vegetale trebuie facuta rapid si corect. Daca ogorul va fi semanat in primavara si timpul din toamna este favorabil cresteri buruienilor, se va executa o luctare cu cultivatorul pentru distrugerea lor. Pana la caderea inghetului, in sol se vor dezvolta aceleasi procese vitale si enzimatice de mineralizare a materiei organice si transformarea el in biomasa microbiana, humus si saruri minerale (descrise pentru perioada de var’). = . Cercetand evolutia vietii din sol, pe durata dintre cele douai lucrati de baza aplicate ogorului, Sandoiu si Enicov (1941) au constatat o levigare mai mare a nitratilor, pana la 2 m adancime, in solul care a primit dot araturi, (intre acestea lucrandu-se repetat cu cultivatorul sau. grapa ‘impotriva buruienilor), decat in variantele martor, unde s-a aplicat o singura aratura tarzie de vara, la 20 cm sau mai adanc. Autorii au tras concluzia just ca trebuie pe viitor sa se actioneze mai rar contra buruienilor. Noi apreciem ca prin lucrarea repetaté a ogorului s-a realizat 0 aeratie foarte intensa a stratului superficial de sol si astfel, procesele de mineralizare a materiei organice, mereu reinoita prin buruieni, au condus la nitrificare exagerata, fara 0 producere simultana de biomasa microbiana (pe masura) deoarece bacteriile nitrificatoare (autotrofe) activeaza cu randament mare la nitrificare si randament foarte scazut de sinteza a propriei mase organice. In partea generala a acestui tratat, s-a aratat ca baclerile nitrificatoare sunt caracterizate cu un coeficient Rubner (CR. )= 5, bacteriile heterotrofe cu CR = 25-30, iar micromicetele (fungii) cu un CR 40-60). Prin urmare, evitarea levigarii nitratilor este posibil’, pe calea propusa de Séndoiu si Enicov (1941) prin reducerea numérului de lucrari de distrugere a buruienilor. in acest fel, covorul vegetal de buruieni va dura mai mult, va asimila excedentul de nitrafi,levigarea acestora va fi limitat’, jar covorul de buruieni va fi distrus, obligatoriu, cand atinge o talie mai mare, dat sa nu impiedice cultivatorul sau grapa cu discuri in lucrarea lor. Propunerile lui Sandoiu si Enicov (1941), de evitare a levigarii nitratior dupa recottarea culturilor de vara, au premers recomandatilor scolii agricole germane, de dupa anii 1970, de a se cultiva rapita (cultura succesiva), ca furaj, care valorific& excedentul de nitrati din sol, produsi dupa recoltarea culturilor de vara, evitandu-se pierderile prin levigare, in conditile unui climat umed 139Acesta este un exemplu de interventie antropica, prin tucrari agricole, care sunt executate in concordant cu legile naturii, in sensul valorificarii acelor legi naturale care stimuleazd ameliorarea starii de fertilitate in concordant cu cerintele de productivitate sau a capacitatti de productie a solului agricol ‘Am abordat acest subcapitol prin lucrarea superficalé a solului, recomandaté de ICAR (dupa anii 1936-1938), deoarece, in istoria stiintificd a agriculturii romanesti, aceasta a reprezentat prima recomandare bazata pe cercetare, in spiritul celor din tarile europene si americane contemporane. Concluziile Ia care s-a ajuns in Romania, coincid in esenta, cu principiile agriculturii biodinamice despre lucrarea solului expuse de Steiner (1924) si tehnologiei propagate, in lume, de Preiffer (1937; 1938; 1986), cu o sustinere pedobiologicA magistrala, care limiteaza adancimea araturii la 15 cm, urmata, in cazul formani de hardpan (talpa plugului), de o afanare a solului la 50 cm gi la o distanta de 1 m intre piesele scormonitoare; deci fara rasturnarea brazdei. In acest fel, se asigura o aerare moderata pe tot orizontul important pentru dezvoltarea radacinilor plantelor, inclusiv pentru plantele radcinoase sau tuberculifere Cercetarile modeme de agrochimie, din a doua jumatate a secolului 20, au confirmat rezultatele stiintet biologice, c& humusul ia nastere prin procese oxidative gi nu in anaerobioza si aceste procese se realizeaza prin aerarea bund a solului prin lucrarea pamantului in stratul de 10-15 om de la suprafati. De altfel, experienta milenara a agricultorilor i-a prilejuit vestitului poet antic Homer (care se apreciaz’ ca a trait in a doua jumatate a secolului 19 1.H.), s& mentioneze in Odissea c& ogorul negru trebuie prelucrat de trei ori si atrage atentia asupra adancimii araturii, Este posibil ca tabloul dezvoltarii cresterii animalelor si al agriculturii sa reflecte nu numa practica vremii sale ci si pe cea din perioada miceniand din anii 1194 - 1184 1H. ( Jukov- redactor- si colab. 1950). Numai turba se produce in anaerobioz8 prin procese de carbonizare lenté. Folosirea ei in legumicultura si floricultura se datoreaza insusirii sale de a realiza, impreuna cu solul, un substrat afanat, care sa retina multa apa si totusi, conditii de aeratie la radacini pentru desfasurarea oplima a proceselor microbiologice. Aceasta problema va fi reluata si aprofundata in urmatoarele sectiuni ale acestui tratat 14012.2, Aratura adanca Lucrarea solului prin araturd adanca (20-25 cm) si foarte adanca (30-40 em) este 0 alternativa la tehnologia de afanare superficiaki @ solului, care a fost promovata simultan cu realizarea mijloacelor mecanice, puternice. Aceasti tehnologie a fost aplicata de ferme agricole cu suprafele mari de teren, cu Soluri fertile, cu orizont humic profund Productille, mai mari, obtinute in primii ani gi oferta de tractoare si masini agricole de mare randament, sustinuta de industrie, au stat la baza raspandirii, uneori fara precautie, a aréturilor adanci si foarte adanci Efectul estetic realizat prin ingroparea perfecta a resturilor vegetale a determinat, in trecut ca si azi, optiunea agricultorilor pentru astfel de aratura. Numai c&, pe solurile subfiri (mult mai curand) i chiar si pe cele profiinde (dupa trecerea catorva ani cu astfel de locrari),recoltele au scazut dramatic, iar fermierii s-au vazut nevoifi s4 aplice ingrséminte ca s& mentina nivelul ridicat al recoltelor. Peiffer (1937; 1966) a dat primele explicati stiintiice despre ce se petrece intr-un sol arat adanc si foarte adanc. Aratura adéinca si foarte adanea, executata cu plugul, poate oferi avantajele: solul este aerat, amestecat, straturile neutilizate sunt aduse la suprafati dar starea biologica a solului nu se amelioreaza, Stratul viu de sol, de la suprafata, este ingropal, acoperit, izolat, iar functiunile vitale sunt paralizate. Gunoiul, resturile vegetale care se gasesc asffel ingropate, rman timp indelungat ca atare, mai ales daca este vorba de un sol compact, rece si umed. Stratul profund, ined nevitalizat, este adus la suprafata i treptat se vitalizeaza cu microflora existenta, pe care Winogradsky a numit-o “autohtona". Aceasta este capabila sa se inmulteasca, metaboliznd humusul relativ stabil adus la suprafata solului. Astfel, incepe sarécirea in humus a solului arat adanc si foarte adanc. Acest fenomen este, de regula, conditionat de nefertiizarea stratului de sol adus la suprafata, cu materie organica ugor metabolizabila de c&tre microflora “zimogena", mentionata tot de Winogradsky. Dupa Preiffer (1966), acest strat profund, inc nevitalizat, adus la suprafata, are nevole, adesea, de mai multi ani pentru a se impregna cu viata, cu microflora. Inca si mai mult timp, acest strat de sol nu va avea o activitate biologica suficienta. Prin aratura adanca si foarte adainca se realizeaz’i un strat superior de pamant mai compact, mai grou, agezat peste stratul ugor, afanat adus prin araturd la partea inferioara a brazdei. Intre aceste doua straturi se produce o separatie de stare fizica gi apa circulA cu dificultate pe vertical. Astfel, umiditatea devine neregulaté, find de asemenea daunatoare seminfelor care germineaz. In loc de a se ara profund, subsolul se poate mobiliza cu utilaje speciale, cum este cizelul, care are 141avantajul de a nu rastuma straturile de sol suprapuse. Dupa mai multi ani de repetare a acestei aréturi adanci sau foarte adanci, humusul se degradeaza datorita microflorei dezvoltata in primil 10-15 cm de la suprafala, sarurile minerale rezultate (care asiqura nuttitia plantelor), se imputineaza si recoltele descresc. Agrochimia, putermic dezvoltata, a gasit imediat solutia salvatoare: “fertlizarea’ cu ingrasaminte chimice. Nici agrochimia si nici alte stiinte agricole nu au caulat cauza scaderii potentialului de nutritie a plantelor, ci au acceptat efectele bune, lediate, ale administrarii de ingrasAminte chimice, dintre care, cele m: incurajatoare sunt cele cu azot. Initiatorii i practicantii Agricultui Biodinamice (Steiner 1924; Pfeiffer 1937;1951) si membri cercurilor antropozofice (un exemplu evident este cel de la Koberwitz din Silezia), iniffatorul Agriculturii Organice (Albert Howard 1931, 1935 si 1941), “dezvoltata de Soil Association in Anglia gi in America, gratie lui | J. Rodale, (care a fondat revista Organic Gardening and Organic Farming, in 1944, cu sute de mii de cultivatori), au avertizat inca inainte de cel de al doilea Razboi Mondial, despre dezastrul pe care provoaca ingrasamintele chimice asupra stiri de fertlitate a solului, in scdderea dramatic a continutului $i calitafi’ humusului, asupra calitafii recoltelor, a cheltuielilor financiare suplimentare si progresive pentru mentinerea randamentelor agricole la niveluri ridicate (rentabile) si nu in ultimul rand, asupra degradarii mediului inconjurator. Nu putem dezvolta aici o analiz’ completé a consecintelor negative provocate de practica executariiaréiturilor adanci si foarte adanci Asupra acestor fenomene vom reveni cu prilejul prezentarii celorlalte verigi ale agrotehnologiilor. Continuzim cu descrierea fenomenului biologic produs in solul arat adanc si foarte adénc. Prin inversarea, chiar partiala, a stratului de 30-40 ‘cm de sol, prin aratura se trimite la adancime o mare parte din materia organic de la suprafata solului. Stefanic si Draghicioiu (1953), la ICCPT-Fundulea, pe cernoziom cambic - neirigat, au determinat 1800 - 2200 kg/ha de substant’ organica, in miristea culturii de gradu (radacini, buruieni uscate si verzi si chiar unele resturi ale culturi), iar in miristea de mazéire, 1500 - 2200 kg/ha de radacini de mazare (inclusiv de buruieni). Micro- si mezofauna, impreuna cu microflora, incep procesele de biodegradare, simultan cu procesele enzimatice; la inceput, (mai ales daca solul este umed), cu viteza mare, in stratul de sol 0 - 12 cm, unde schimbul de gaze din procesele metabolice (COz, NH etc.) si din atmosfera (O,) asigura conditile necesare activitatiior de biodegradare aeroba. Dar, pe masura ce microflora, micro si mezofauna se inmulfesc in aceasta zona a solului, ele consuma oxigenul penetrat in sol si se creaza, mai jos, o stare de anaerobioza, desi stratul de sol de sub 12 cm este afénat prin aratura 142Este 0 situatie paradoxala, pe care majoritatea agronomilor si a specialistilor din domeniul agrofitotehniei si agrochimiei 0 ignora cand interpreteazé chimismul solului si nutvitia plantelor. Ce se intampla tn volumul solului de la fundul brazdei rastumate prin aratura? Prin aclivitatea microflorei anaerobe se elibereaza bioxid de carbon, hidrogen sulfurat §i ‘acizi organic! (saturati si nesaturati) care acidifica solul. Creste intensitaiea proceselor .de reducere chimica, iar sarurile oxidate ale elementelor nutritive sunt reduse, cedand oxigenul lor pentru respirafia microflorei anaerobe. Dommergues $i colab. (1969) au descris acest fenamen pe care au urmarit intr-un sol din Tunis, fa cultura bobului si a lucemei, in soluri sdraturate gi inundate (prin ploi sau irigatie), unde a urmat o perioada de insolatie putemnica, Asemenea cazuri se produc si in solurile din Romania, unde se ingroapa adanc materia organica, dupa pioi abundente sau irigatie (in primele zile cu insolatie puterica). in condi ; carbonatul de calciu se solubilizeaza si se levig, bacterile sunt oprimate in dezvoltarea lor, se inmuitese ciupercile microscopice saprofite gi odata cu noile radzcini, se inmultesc si cele fitopatogene. Acidifierea solului este accentuatai gi perpetuata de ionii ritrici rezultati din azotatul de amoniu si din ureea date ca ingragamante, Substaniele humice sintetizate, in aceste condi, sunt si ele acide, sirace in ioni de calciu, potasiu sau magneziu. Acaste procese, in solurile bine tamponate, sunt periodice (in functie de lima) side interventile antropice, iar efectele nedorite se pot stinge in alte perioade de timp. In solurile sarace in calciu, cu umiditate crescuta, cu o stare fizica precara (lipsa structurii granulate si tasarea produsa de agregatele mecanice) durata anaerobiozei se prelungeste pana tarziu in primavara. Acest fenomen se produce mai ales pe terenurile irigate, cand apa umple toate spetile libere din sol, iar temperatura solului, in var’, stimuleaza dezvoltarea proceselor vitale si enzimatice. Cu cat solul este permeabil pentru apa, cu ata activitatea vitala aeroba este mal prejudiciata. In tabelul 12.3 prezentam rezullatele cercetarilor pedobiologice dint-o experienté de lung’ durata cu araturi la diferite adancimi, Cercetarile privind biologia si chimia solului, executate la ICCPT-Fundulea, intro experienta de lunga durata (1964-1995), condusa de Picu (Picu $i colab, 1979) pe un cemoziom cambic, in regim de irigare prin aspersiune, intr-o rotatie de 4 ani, au ardtat c& potentialul de respiratie, {in varianta arata sau discuita la 15 om sau la 30 cm, a fost mal inalt decat in variantele arate la 20 cm. Cercetétile efectuate de Stefanic $i colab.(1990) au stabilit c& in stratul superficial al solului, activtaile biologice (respiratia, ureaza, calalaza si zaharaza) au fost mult mai mari la ardtura de 14-16 cm decat la aratura de 20-22 om, 143Tabelt 12.3. Evolutia potenfialelor de respiratie si enzimatice si a Indicatorului Sintetic al Fertilitatii Solului (ISFS %) din cernoziomului cambic - irigat, de la Fundulea, Calarasi, dupa 31 de ani de repetare a araturilor (Stefanic gi Picu 1995) Evaluation of respiration and enzymic potentials and of the Synthetic indicator of Soll Ferility (SISF, %) of iigated cambie ehemnoziom, from Fundolea, Calarasi, after 31 years of plaughing repetition Potential activialfilor biclogice in ‘Afanarea anual (om) DLP 100 g sol s.u. Annual loosering (em) 5% (iological activity potential in 100 9 Arak 1s] ADO | A307] LDP soil d.v) Ploughed 15" Catalaza - cm* O,/ minut 57.63a | 40,73b | 56,72a | 6,38 Zaharaz’-mg zahar hidrolzat /24 | ~7,.03a | 5,11b | B01a | 1,07 ore 23402 | 1880b | 1590¢ | 90 Ureaza - ng NH, /24 ore 82,57a | 54,73b| 3957¢ | 4,05 Fosfataza -mg fenol/ 24 ore 21a | 245a | 175b | 17.08 Indicatorul Sintetic al Fertiitayi | 91,82a | 69,86 | 82,68b | 4,60 Solului (ISFS %) ji primit 70 ani, apo! discuil Literele de Tanga cifre indic& grupa valovicé semnificativa (the first 10 years, then disk; The letters near figures point aut the signiticant value group) Aralurile de 20 si 30 em s-au dovedit inferioare, cu exceptia catalazei, Indicatorul Sintetic al Fertilitati Solului (ISFS %) are valoarea cea mai mare acolo unde solul a fost mereu afanat in stratul superficial de la 0 la 15 cm. Adancimea araturii, permanent la 20 si la 30 cm, a produs 0 scadere semnificativa a Indicatorului Sintetic al Fertilitati Solului (ISFS %), dar valoarea mai mare la Age decat la Azo nu se poate explica decat prin aceea ca in condilile unei activititi microbiene, mai redusa din cauza aeratiei mai scazule, aportul total de humus, pus la dispozitie, este mai mare. Astfel, continutul de humus este mai mare (C:% = 1,38) in solul arat la 30 cm decait in cel arat la 20 cm (Cy% = 1,32) dupa cum se vede din tabelul 124. In mod asemanator se prezinté situatia si la carbonul extractabil. Continutul solului in azot organic este mai mare in variantele arate (discuite) la 15 om (N% = 0,163) si la 20 cm., (Ni% = 0,168) si mai scdzuta la Aso. Explicatia constai in viteza de sinteza si de mineralizare a humusului sia materialelor organice furnizate de mirigte si samulastra, in conditile agrotehnologice aplicate in fiecare variant experimentala. 144Tabelul 12.4. Evolutia caracteristicilor chimice ale cernoziomului cambic de la ICCPT-Fundulea, jud. Célarasi, dupi 31 de ani de repetare a araturilor, in conditii de irigare prin aspersiune ($tefanic si Picu 1995). Evolution of chemical characteristics of cambic chernozem from ICCPT-Fundulea, Calérasi, after 31 years of ploughing repetation, in itrigation conditions by aspersion Analizele chimice de sol ‘Afanarea anual (em) DLPS% Soil chemical analyses Annual loosening (em) Lor AratA 15" | A20 | A30 Humus -C,% g sol s.u is8a | 1.320 | 1.86 | 0,01 (Carbon organic extractabil- | 0,837a | 0,738b | 0803a | 0,09 (c.%gsalsu. + ot organic -N%gsolsu. | 0,163a | 0,168a | “0,160b | 0.007 Reactia chimicd a solului- pH 742a | 7,29b | 7,30b | 0,08 H.0) { “in primii 10 ani, apoi discuit; Literele de Kinga cifre indici grupa valorica ‘semnificativa (the first 10 years, then disk; The letters near figures point out the significant value group) Procesele biotice si biochimice din stratul afanat permanent, al solului, din primi 15 om, asigura simultan humificare si mineralizare la niveluri inalte. Formarea humusului saturat cu ioni de calciu, avand o stabilitate hidrica superioara, este sustinuta de reactia chimica din sol: pH 7,42 a (15 om); 7,29 b (20 cm) si 7,30 b (30 cm). Valorile pH (H.0) sunt valori medi in extractul apos, dar tn sol, se creaz& microzone cu reactia chimica acid’, iar procesele de sinteza si mineralizare se desfasoard cu alta vitezd si cu alte caracteristic. O experienté similara, condusa de Spanu (2000), la Statiunea de Cercetéri pentru Culturi Irigate de la Marculesti, Calarasi, la momentul efectuarii analizelor de laborator avand o durata de 24 de ani, a fost testata ‘cu metodele Biologiei Solului pentru a surprinde modificarile produse in sol ca urmare @ executarii araturilor repetate la aceleasi adancimi (tabelul 12.4), Datele testelor biologice evidentiaz’ cd nivelurile cele mai tnalte s-au realizat in varianta cu ardturé de 15 om adancime. Astfel, potentialul de respiratie arata c& in varianta “discuit’ s-a realizat activitatea microbiana ‘cea mai inalta datorita oxigenarii mai bune in primii 15 cm de la suprafata solului. Potentialul catalazic este, de asemenea, cel mai mare in varianta lucrata superficial si sigur a gasit aici conditi foarte bune (materia organica = resturi vegetale, buruieni, samulastra) la dispozitia microflorei, care metabolizand-o pe cale aeroba a produs catalaza, care dupa Pavlovschi si 145Groza (1946), dirijeazi procesele de combustie lenté a materialului energetic. Viteza de reactie a catalazei reprezinta o valoare caracteristica pentru starea solului arabil. Potentialul zaharazic $i cel fosfatazic sunt de asemenea mai mari in varianta afanata superficial. Indicatorul Sintetic Biologic (ISB %), reunind, ca medie aritmetica, valorile procentuale ale testelor, trimite pe locul 2 (b), valoarea biologica a aréiturilor la 20 cm si 30 cm adancime. © explicatie ar fi.c volumul de nutrienti gi de energie introduse in metabolismul micropopulatfei solului, in fiecare an, adus de a adancime mare, este relativ stabilizat chimic si de aceea, mai greu accesibil pentru microflora, a cérei cantitate 2 fost de asemenea diluata prin aratura intr-un volum mai mare de sol. Continuturile organice de carbon si azot sunt ‘mai mari la aratura de 20 cm, poate pentru ca aici se giiseste o parte important a radacinilor i resturilor vegetale a c&ror metabolizare se desfasoara cu dificultate, nu ca in orizontul afanatla 15 cm adéncime, unde intrarile de materie organica si metabolizarea lor sunt accelerate de accesul mai usor al oxigenului aimosferic. Calitatea lucrarii de afanare de baza a solului este dependenta, si mai mult, de calitatea fizica a solului. Intr-o experienta de agrotehnica, cu modalitati de lucrare a soluli, la Statjunea Didactic Experimentala (SDE) Moara Domneasca, Iifov, timp de 5 ani, in stafionar, s-a urmarit cum se comparta preluvosolul rogcat. Din datele tabelului 12.5, constatam ca asupra evolutiei proceselor vitale si enzimatice, afanarea solului cu cizelul si cu paraplow a determinat nivelurle cele mai inalte. Lucrarea cu grapa cu discuri este nesalisfacatoare, pentru cd taseazA mult solul Intre lucraiile de afénare in profunzime (fara rasturnarea brazdei) si discuit, se afl valorile biologice ale ardturilor la 20 si 30 cm, care incorporeaza mai bine resturile vegetale si asigura aerarea mai buna a solului decat in cazul lucrarli cu discul Mentionam aici, existenta unor limite conceptuale care emand din acest gen traditional de experiente, c&nd se dorea sé fie extrapolate rezultatele experientelor factoriale, cu factori de influent simpli. Cand factorii selectati sunt prea analitici nu pot da informatii despre 0 tehnologie agricola complexa. De exemplu, pentru o agricultura de calitate superioara este necesar ca tehnologul sa execute acea lucrare a solului care se preteaza cel mai bine la caracteristica fizico-mecanica, la umiditatea, la incarcatura si caracteristica resturilor vegetale si miristit si la starea culturala existenta a terenului, dar sa respecte principiul fundamental de afanare superficiala a solului, (5a nu scoata la zi stratul profund al solulul) si sa coreleze celelalte verigi tehnologice, care urmeaz, cu noile realitati impuse de teren, ca urmare a fiecdrrei interventii agricole efectuate. 146Tabet! 12.5 Influenta modului de afanare anuala de baz a preluvosolului roscat, de la Stafiunea Didactic’ Experimentalé Moara Domneasca:lifov, asupra potentialelor biotice si enzimatice si a continutului solului in humus (C.%) si azot organic (N.%), dupa 5 ani de experimentare ('rimescu gi colab. 1997). influence of the mode of basic annual loosering of reddish preluvosol, from Experimental Didactic Station Moara Domneascé-lifov, on the biotic and enzymic potentials and of soil content in humus (C, %) and organic nitrogen (N, %), after 5 years of experimentation, Potenfialul activtatior | Afnarea anual de bazd a solului em) «| OL tg ee soe Uae |e (Potential activitations | Disc 15 Arat 30 | Cizel | Paraplow inioogcondw) |r 19|!9%2| poumnodao lohcal Paraptow | 5% ‘Respira ja Conmg/24h | 84 7 88 139 | 106 ‘Celulozoliza-coluloz’ | degradata in ‘zie (in%) | 69 | 54 es: inferai| egg ne] oma zemeigo em | | em iam oe || wae ces re epee eo gt bh a ee erate Potential, %) Indicatorul Sinttic | Biologic % (Biologicar |66,69d) 68,87 c | 73.116 |9967} 7e.22 | 252 Sinaticnsteter, 9) | ln stadiul actual al cercetarii agricole stiintifice, variantele experimentale trebuie sa fie constituite din tehnologii (principial diferite, dar ‘mai putin fixiste), pentru c& experientele de urmairire a factorilor singular (chiar daca sunt si polifactoriale), caracteristice secolului XX, nu mai corespund scopurilor din prezent gi chiar din viitorul apropiat. lata motivele biologice si chimice, cele mai importante, care pledeaza pentru renuntarea la practica araturilor adainci si foarte adanci si inlocuirea lor cu araturi superficiale de baza si afanari periodice ale solului agricol, fra rasturnarea brazdei, folosind plugul cizel sau parapiow. 14712.3 Luerarea adancé a solului fara rasturnarea brazdei Aceasta este recomandata pentru distrugerea hardpanului (stratul tasat al solului) care se formeaza sub orizontul arabil datorit8. presiunil repetale a talpii plugului gi a rotilor tractorulul. Daca aratura se executa mereu la 15-20 cm, siratul tasat se produce la 20-30 cm gi cu cat aratura se face mai adanc si hardpanul se va realiza mai adanc. Pana la formarea hardpanutul pot trece mai putini sau mai multi ani, in functie de compozitia mecanica a solului, de umiditalea solului in momentul executairii lucrarior ‘mecanizate si dupa cum observa Picu (in urma cercetarilor sale, din 1960 si pana in anul 2005, in funclie de adancimea pana la care solul ingheata Prin inghet ~ dezghet, hardpanul-se autodistruge, iar apa din precipitati irigalie si radacinile pot patrunde nestingherite in subsol. Experienta inifiata si condusa de Picu, la INCDA- Fundulea, pe ceroziom cambic-irigat prin aspersiune, cu. apa din raul Mostistea (cu incareatura salina mare) a permis sd se determine efectele biologice si ‘modificarile chimice care s-au produs in stratul arabil, ca urmare a efectuarii lucrarii de afanare foarte adanca (cu scarificatorul ~ subsolierul - la 60 cm adancime si la 1 m distant intre piesele active) fara rastumarea brazdei (factorul de influenta A). Analizele de sol au fost eféctuate dupa § ani de laa doua scarificare efectuata la interval de 4 ani, deci dupa 10 ani de la prima scarificare (1978 - 1989). Experienta a urmarit, timp de 25 de ani (1964 — 1989), s8 puna in evidenta, de asemenea, efectul adancimit araturii (factorul B) asupra Vitaltati, a potentialului unor activitéti pedoenzimatice gi a continutului de materie organica in cernoziornul cambic — irigat. Din tabelul 12.6, se constata ca la varianta az (scarificat) a crescut potentialul de respiralie, de la 112 la 135 mg CO; / 100 g sol s.u., festat in 24 de ore de incubare, la 28°C. S-a constatat c si In cazul ardturilor, cele efectuate pe solul scarificat au intretinut un potential de respiratie superior celor din varianta nescarificata 148Tabelul 12.6. cernoziomului cambic-irigat. Influence of the subsoiling on the vital activity of the inigated cambic chernozem (Stefanie and Picu, 1989) Lucrarea bi. Disc | 62. Arat | 63.Arat | 64 Art] —~«&Y | Work 15cm | 20cm | 306m | 40cm Xa AB Disk | Plowed | Plowed | Plowed L | = la,-Nescarificat | b84b | b98b | bi2éa | at0a | b172 (unsubsoiting) ‘a, - Scarificat at@3a (ata2a| atéta | ati4b | a135 (subsoiling) Te xe 1136 | 115b | 438a | 1276~ A BBA AB DL (LD) P 5% 15 8 1% 32 24 Literete din faa nurnerelor compar vatoite din coloand; Literole de dup numere compars vatoia pe randuri. Compararoe este ficuta po baza DL. Lattars in front of numbers compare the values In colons; Lotters ater the numbers compare the valuos i ows. Compara is mada in base of 1D Faptul ca la aratura adanoa, de 40 om, nu sunt diferente provocate ‘de subsolaj, ne sugereaza cd aerarea produsi de ardtura foarte adanca, in orizontul de 40 cm, de la suprafata solului, a creat conditii simiare si in varianta nescatificaté, cu privire la desfgurarea proceselor microbiene aerobe, Compararea araturilor, intre ele, ne permite s& observam c& pe fond nescarificat, adancirea araturi, la 30 si 40 cm, a stimulat respiratia solului, iar pe fond scarificat, adancimea araturii nu a avut vreo influenta. Aratura la 40 cm adancime, pe fond scarificat, a micgorat potentialul respiratiei solului. Este posibil sa se fi produs 0 convergenta a intensitatii proceselor de mineralizare, a_levigarii elementelor nutritive si chiar de substanta humica, prin permeabilizarea exagerata a orizonturilor de sol. Potentialul catalazic al solului nu a suferit modificari, in orizontul 0 ~ 20 cm, sub influenta. modului de afanare a solului, fapt care atest ca in cemoziomul cambic, gradul de aerare a fost, toldeauna suficient pentru producerea de peroxizi si deci, conditi satisfacatoare de ardere menajata a materiel organice si sinteza a noilor compusi humici (tabelul 12.7) 149Tabelul 12.7. tii catalazice (O, cm / 100 g sol s.u,) a cernoziomului cambic-irigat. influence of the subsoiling on the vital activity of the irrigated cambic chernozem (Stefanic and Picu, 1989) Lucrarea b,- Disc | b;-Arat | b,-Arat | b,-Arat Work 15cm | 20cm | 30cm | 49em Xa AIB Disk | Plowet | Plowed | Plowed y-Nescarifcat | @ 359 a) a 341 a|as60a| a 277 a | 0336 (unsubsoiling) | { \a» - Scarificat a330a|a372a\a332a| a288a| 2330 (subsotting) Xb 344. | 356a | 49a | 22a ‘ s BaseBA a = ¥ DL(LD)P 5% 180, 450 1% 510 790 Literele din fata numerefor comparé vatorile cin coloane; Literele de dupa numere compara valor pe rénduri. Compararea este fécut8 pe baza DL. Letters in front of numbers compare the valuos in colons: Letters after the numbers compare the vatues in rows. Compare is mada in base of LD. Din tabelele 12.8, 12.9 $i 12.10 constatim cd nici potenfialele: zaharazei, ureazei si fosfatazei solului nu au fost influentate de condifile create in sol prin afanarea foarte adanca a solului (scarificare) si nici prin araturi. Tabelul 12.8. Influenta scarificarii asupra activitatii zaharazice (glucoza mg/100 g sol s.u.) @ cernoziomului cambic~irigat. Influence of the subsoiling on the saccharasic activity (glucose mg/100 g soil d.s.) of the irrigated cambic chemozem (Stefanic and Picu. 1099) Tucran b= ise | B,-Arat Work 150m | 200m xa A/B Disk | Proved ai-Nescarificat a 149 ala 14 a a 126 (ansusoiting) |A,- Scarificat | 2146 a] a 135 a | @ “a 133 (subsotng) | Xb ‘ata | ia | tea | tea A B BA AB = DL(LD)PS% 1404080 Literole in fela numerelor compara valonie din coloane; Literele de dupa numere compar valonile pe réndur. Compararea este facut po baza DL. Letters in front of numbers compare the values in colons; Letiers after the numbers compare the valves in rows. Compare is made in base of LD. 150Tabelul 12.9. Influenta scarificarii asupra activitatii ureazice (NH4'mg/100 g sol s.u.) a cernoziomului cambic-irigat. Influence of the subsoiling on the ureasic activity (NH,'ma/100 g soil d.s.) of the irigated cambic chemozem (Stefanic and Picu, 1989) Lucrarea | by-Disc | bz-Arat | ,-Arat | b,-Arat “Work 15cm | 20cm | 30cm | 40cm | Xa AIB Disk | Plowed | Plowed | Plowed la,-Nescarificat | a42,7a | ac68a | asz7a | a3i9a | 2360 (unsubsoiting) ja;-Scarificat | a44,B a a343a | a346a | 2390 {(subsolling) Xb 43,74 | 3954 33,55 33,26 A BBA AB DL(LD)PS% 92 95 133 Literele cin fata numerelor compari valorile din cotcane; Literele de dupa numere compara valorile pe réndurt. Compararea este Facuta pe baza DL. Letters in front of numbers compare the values in colons; Letters after the numbers compare the values in rows. Compare is made in base of LD. Tabelul 12.10. Influenta scarificarii asupra activitatii fenol-fosfatazice (fenol mg/100 g sol 5.u.) a cernoziomului cambic-irigat. influence of the subsoiling on the phenol-phosphatasic activity (phenol ma/100 g soil d.s.) of the irigated cambic cherozem (Stefanic and Picu, 1989) Lucrarea y= Dise | b,- Arat -Arat | b,- Arat } Work 15cm | 20cm | 30cm | 40cm Xa Ala Disk | Plowed | Plowed | Plowed ‘a-Nescarificat | a222a | ai83a | at/oa | aaiea | a 200 (unsubsoiling) |a,- Scarificat adiia | ai93a | ava | a207a | 2196 | (eubsailing) Xb 26a 188 a Wa “22a A B BA 7B DL(LD)P 5% 266 ns ons 280 Literele din fata numerelor compara valorile din caloane; Literele de dup& numere compara valorile pe randuri. Compararea este fcut pe baza DL. Letters in front of numbers compare the values in colons; Letters affer the numbers compare the values in rows. Compare is made in base of LD. Afanarea profunda a solului, prin scarificare, a provocat scéiderea confinutului de humus, in stratul 0-20 cm al cernoziomului cambic — irigat, 151cu 5%, iar prin adancirea araturi, sedderea a fost la un nivel de 4 — 6 % Putem considera ca este pe deplin explicabila scaderea confinutului humus, deoarece prin cresterea aerarii solului se intensifica procesele de mineralizare, iar fara fertiizare organica, dar cu administrare de ingrasaminte minerale cu azot gi cu fosfor, nu se stimuleaza procesele de humificare (tabelul 12.11), 5 Tabelul 12.11 Influenta scarificarii asupra continutului in humus (Ct % g sol s.u.) al cornoziomului cambic~irigat. Influence of the subsoiling on the humus content (Ct % g soil d.s.) of the irrigated cambic chemozem (Stefanic and Picu, 1989) Lucrarea | b- Disc | b,-Arat | b,-Arat | b,-Arat Work 15cm | 20cm | 30cm | 40cm | xa AB “Disk | Ploived | Plowed | Plowed la-Nesearificat | ai97a) at7éb | bi60c | b163c | at,74 (unsubsoiling) ls.- Searificat b188b | b162b | at73a | ala | 61,66 {(subsoiling) Xb [47a | 4,706 1,66 1,67 b as A BBA AB a DL(LD)P5% 0,07 0,05 0,09 0,07 Literele din fata numerelor compara valorile din coloane; Literele de dupa numere compara valorile pe randuri. Compararea este facuta pe baza DL. Letters in front of numbers compare the values in colons; Letters after the numbers compare the values in rows. Compare is made in base of LD. Continutul in azot total al solului, in stratul de la 0 - 20 cm, este ‘mai mare (in cazul mediei factoriale - A) in variantele - scormonit - (tabelul 12.12). Intructt este vorba de azotul legat organic (in principal), este posibil ca acesta si reprezinte o parte din azotul din ingrasmantul mineral cu azot, asimilat in biomasa microbiana si humic’, ca urmare a procesulli de respiratie microbiand, stimulata de scarificarea solului, aga cum s-a putut vedea in fabelul 12.12. Luand in consideratie modificarile produse in starea fizicd, chimica, biochimica si chimica a cernoziomului cambic — irigat, pe care s-au experimentat diferite ad&ncimi de aratura (executate in aceleagi conditi), timp de 24 de ani sila care s-au aplicat 2 scarificari, intre anil 1978 si 1989. la.60 om adancime si la intervale de 1 m (intre organele active), precum si evolitia randamentelor agricole (la grau, porumb, soia si sfecka de zahar), 152Lau deierminat pe Picu (conducatorul experientelor) sa afirme ca cheltuiala pentru lucrarea cu scarificatorul nu s-a justificat. Tabelul 12.12 Influenta scarificarii asupra continutului in azot total (Nt % g sol s.u.) al cernoziomului cambic—irigat. Influence of the subsoiling on the total nitrogen content (Nt % g soil d.s.) of the irrigated cambic chemozem (Stefanic and Picu, 1989) 2 { Uucrarea |b; Dise | b,- Arat y= Arat ] sem | 200m | 30cm | 40cm | Xa Disk | Plowed | Plowed | Plowed | a0212@|b0213a| 60,199b | b0,198b| 60,205 | | (unsubsoiting) ® i Scarificat | a0211b/a0217a| ad216a |adz19a| 0216 = (subsoiling) Bie Xb 0,211b | 0,215a | 0,207¢ | 0,208¢ A B BA AB DL(LD)P5% 0,002 0,003 0,004 0,003 Literele din fata numerelor compara valorile din coloane; Literele de dupa numere compara valorile pe randuri. Compararea este facut’ pe baza DL. Letters in front of numbers compare the values in colons; Letters after the numbers compare the values in sows. Compare is made in base of LD. 12.4, Nelucrarea solului inainte de semanat (No-tillage si/sau 0 tillage) Odata cu scumpirea carburantior si lubrifiantilor, din ultimul sfert al secolului XX, in Statele Unite ale Americii a fost promovat o tehnologie agricola denumita ,no tilage" sau 0 tilage”, adic’ fra nicio lucrare de bazéi a solului sau de intre{inere a stratului arab” Insamantarea culturilor se realizeaza cu semanatori speciale, capabile sa afaneze solul numai in banda in care cade sémanta. Marimea recoltelor a fost raportata foarte divers, punandu-se accentul, cu precddere, pe reducerea cheltuielilor de productie, deci pe rentabilitatea actului agricol De cele mai multe ori, o astfel de tehnologie 2 fost criticaté pentru dificultatile intampinate la _combaterea imburuienari, tasarii_solului, acumutarii si conservaril apei in sol. efc. Mult mai pufine rezultate au fost raportate cu privire la impactul asupra proceselor vitale, biochimice, chimice i fizice ale solurilor dupa aplicarea tehnologiei .no tillage’, comparativ cu tehnologille clasice. Tehnologia ,no tillage” s-a réspandit in practica agricola (chiar si la intamplare), fra sa se astepte rezultatele cercetarilor stiintifice, sistematice, complexe gi de durata, cum s-a petrecut 153in cazul altor tehnologii sau verigi tehnologice (vezi tabelul 12.9}. Rezultatele prezentate in tabelu! 12.13 permit constatarea c& Potentialul de respiratie se gaseste (dupa recoltarea porumbului) la un nivel mai inalt (48,5 a) in varianta Nelucrat (nici o lucrare de afanare a solului — no tilage) decat in celelaite variante. Tabelul 12.13 Nivelul potentialelor vitale si enzimatice in cernoziomul cambic de la ICCPT-Fundulea, afanat prin lucrari de baz (in sistem clasic), comparativ cu neluerarea solului (“no tillage"), timp de 3 ani, dupa o aratura la 30 cm. (Vital and enzymic potential levels in cambic chernozem at ICCPT-Fundulea, loosen by basic works (in classic systhem), in comparison with nontillage soil, 3 years after a 30 cm ploughing) Aaliza rat la 16 om [Aratla 20m [CizeVAratla 30 em] Nelucrat | DL =poteniiaiuide: | Plough | Plough Chisel/Piough at | 3 ani(NL) | P 5% (Analyse: at 15cm at 20cm | 30cm No-worked | LDP = potential S years espiale-OO:mg [sate | aaa B96 45a | 28 Lestaiasa Sot ante Roum "2b ita tesa | 3° Wahorazs - zara] 20000 | 2060 2040 2580a | 70 Firat: mg Pearse | aasc | sob «30a arp | 23 FFostataza 282 295 a 265 29a _| 40 [Indic Sintatic Boog 63,3 “6236 73,86 Bifa 23 lise 56) Literele dé dupa cifre = comparatia intre variante $i grupa valorica Letters after numbers — comparison between vatriantes and valorc group Potentialul catalazic este mai inalt in variantele Nelucrat si cizel-2 ani ( dupa araturd, in anul anterior, la 30 cm), decat la aratura de 15 cm sau 20 cm (Ars $i Azo). Potentialul zaharazic cel mai mare a fost descoperit de asemenea in varianta Nelucrat. Potentialul ureazic cel mai inalt se observa in varianta de afanare a solului fara rasturnarea brazdei (timp de 2 ani, dupa aratura la 30 cm), dar pe locul 2 se afla varianta fara lucrari de afanare (Nelucrat). Potentialul fosfatazic a fost evidentiat, mai mare, in varianta Nelucrat si la Avo Comparatia dintre variantele de lucrare a solului, pe baza Indicatorului Sintetic Biologic (ISB), este favorabila variantei Nelucrat. discutie obiectiva, cu privire la detectarea celor mai inalte potentiale vitale si pedoenzimatice, tn varianta in care de 3 ani solul nu a fost arat si nici afanat prin cizel, ne obliga 8 acceptim ideea ca In varianta Nelucrat ne aflim mai aproape de starea naturala a solului acoperit de Is4vegetatie, nederanjat de interventii brutale ale omului asupra starii sale fizice Prezentand numai variantele ~ fara fertiizare — constatam ca testurile supraterestre (mirigtea si samulastra) gi cele din sol (radacinile) au furnizat substratul energetic si trofic necesar proceselor specifice solului, nefortat prin fertilizari si lucrar. Problemele care apar si carora trebuie sa le faca fata agricultori care opteazé pentru tehnologia “no tillage” rman: combaterea Imburuiensrii, si faptul o& resturile vegetale tocate, ramase ca mul, in unele zone gi climate, intarzie incalzirea solului si deci rasaritul culturilor de primaivara. Ar fi posibil ca tasarea solului 8 nu fie 0 problema, in cazul solurilor din Romania, dac& se confirma cele constatate de Picu (comunicare personala, 1975), precum ca inghetul - dezghet (freovent in timpul iemii, adeseori fardi zdpada pe-sol) ar afana perfect solul. in concluzie, menfiondm necesitatea intreruperii tehnologiei “no tillage” 0 data la 3-4 ani, cu o aratura la 15-20 cm pentru incorporarea compostului (20-30 Uha), cu care s& se sustina evolutia pozitiva a fertilitatit solului, mai ales in solurile deficiente fizic sau chimic. O asifel de cercetare a fost infiintata si condusa de Sin s/ colab. (1996) la ICCPT-Fundulea, pe cernoziom cambic - neirigat, intr-o rotatie de 3 ani cu mazare, grau si porumb. Dupa 8 ani de experimentare a tehnologiei “no tillage”, in comparatie cu variante de afanare de baza a solului, au fost executate cercetari privind consecintele acestel tehnologil asupra proceselor vitale si enzimatice ($tefanic si colab. 1997) Examinarea influentei modului de lucrare de baza a solurilor asupra proceselor vitale, enzimatice si chimice, din diferite soluri, ne-a permis $4 concluzionam: 1. Afanarea superficiala a solului, prin araturi de buna calitate si la ‘momentul potrivit (tinand seama de umiditatea solului si de nevoia de a refine apa) este favorabila evolutiei insusirlor de fertilitate a solurilor; 2. Afanarea adanca si foarte adanca a solurilor, prin rasturnarea brazdei, conduce treptat la mineralizarea excesiva si diminuarea continutului in humus, la formarea hardpanului la adancime mare, la care este mai greu de distrus. 3. Afanarea adanca a solului este mai bine s4 se faca cu unelte de scormonire, atunci cand se observa ca infitrarea apei din precipitatii este mult ingreunata si se constata baltiri 4. Metoda altemnarii adancimii de aratura nu este eficienta, deoarece se continua $4 se scoata la suprafala rezervele de humus, contribuind totodata si la formarea hardpenului la adancime mai mare; 5. Lucrarea de afanare superficiald a solului este mai economica, se 155