GENURI DE MUZICA

1.Muzica populara româneasca

2.Muzica bisericeasca
3.Muzica culta
4.Muzica uşoara
1.Muzica populara româneasca (folclorul românesc)
Termenul de folclor este propus in 1446 de către arheologul englez Wiliam
Toms. Sensul cuvântului e culegerea de materiale ce se iau din popor.
Etimologic cuvântul inseamna: folk=popor, lore=înţelepciune.
La noi in tara termenul de folclor a fost folosit de Bogdan Petriceicu
Haşdeu iar din punct de vedere a ariei pe care o cuprinde putem spune numai
faptele artistice pe cale orala (muzica populara, literatura populara si dansul
popular)
Folclorul reprezintă totalitatea realităţilor folclorice cu trasaturi si forme
creata sau asimilata de un popor, atât in mediu rural cât si in urban care se
transmite pe cale orala intr-un anumit spatiu geografic fara a se ştie autorul.
Ştiinţa care se ocupa cu folclorul se numeşte Folcloristica iar de studiul
muzici populare se numeşte Etnomuzicologie.
Muzica populara aparţine cultului naţional si face parte din patrimoniul
naţional. In prima perioada a fost singura forma de manifestare si prima
etapa a muzici romaneşti.
Trăsăturile generale si specifice ale muzicii
Folclorul tradiţional (muzica româneasca diferă)
Caracter popular(e accesibila si de mare popularitate)
Caracter realist (realităţile vieţi)
Caracter oral (pe cale orala)
Caracter colectiv (fiecare interpret isi aduce contribuţia la piesa respectiva)
Caracterul anonim (nu se cunoaşte autorul)
Caracter sincretic (textul si muzica nu se despart)
Fondatori etnomuzicologiei
Fondatorii etnomuzicologiei romaneşti sunt doi muzicieni recunoscuţi ca
specialişti peste hotare, George Breazul si Constantin Brăiloiul.
George Breazul a fondat in 1927;Arhiva Fonografica a Ministerului
cultelor si artelor iar Constantin Brăiloiul a pus baza Arhivei Compozitorilor
români in 1928.
Folclorul copiilor
Folclorul copiilor ca si celelalte genuri ale folclorului, creatiile folclorului
pastreaza elemente stravechi.
 Multe jocuri ale copiilor sunt însoţite si de instrumente muzicale ,obiecte
care imita instrumentele muzicale. Daca nu are instrumente improvizează
din hârtie, scoarţa arborului, pana de gâsca.
Melodia din folclorul copiilor e foarte simpla.
Din folclorul copiilor fac parte numărători, cântece pentru aducerea ploii,
cântece si descântece pentru alungarea ploii, cântece care se bazează pe
relaţia dintre copil si natura, etc.
Exemple de cântece:
- Cărămida noua da Doamne sa ploua.
Cărămidă veche da Doamne sa plece.
- Avion cu motor iama si pe mine-n zbor.
Cântecul propriu-zis
Este cel mai răspândit gen al muzici populare. Diferă de la un loc la altul.
Are o forma strofica specifica. Versurile sunt alcătuite din 7-8 silabe.
Întâlnim arhaisme. Din punct de vedere ritmico-melodic e simpla dar cu
accente expresive potrivite textului si genului muzical. Este cel mai bogat
gen muzical. Tematica cuprinde sfera de preocupări si de trăiri care aparţin
tuturor vârstelor si categoriilor sociale.
Interpreţi: Maria Dragomiroiu, Maria Ciobanu, Mioara Velicu, Maria
Tanase, Maria Lataretu, etc.