REGIUNEA DE DEZVOLTARE

CENTRU

Profesor: Pascaru Mihai

Asistent universitar: Mucea Bogdan

Student: Borza Denisa,

Sociologie, anul III

ALBA IULIA

2021
1. Prezentarea succinta a Regiunii de Dezvoltare Centru......................................................1
2. Date generale...........................................................................................................................2
3. Particularitati fizico-geografice.............................................................................................3
4. Patrimoniul natural si cultural. Potentialul turistic............................................................5
5. Populatie. Structura Etnica, Structura educationala..........................................................6
6. Potentialul demografic, ocupare si formare in Regiunea Centru......................................7
7. Infrastructura educațională..................................................................................................8
8. Infrastructura medicală.........................................................................................................8
9. Economia Regiunii Centru- potențial important de creștere.............................................9
10. Agricultura..........................................................................................................................9
11. Industria Regiunii.............................................................................................................10
12. Rețelele de transport.........................................................................................................11
13. Proiecte implementate la nivelul Regiunii Centru.........................................................12
14. Bibliografie:.......................................................................................................................13

1. Prezentarea succinta a Regiunii de Dezvoltare Centru

Regiunea de Dezvoltare Centru este situata in interiorul arcului carpatic romanesc, fiind
srtabatuta de meridianul 25º long.E si paralela de 46º lat. N, avand legaturi radiare cu 6 din cele 7
regiuni de dezvoltare.Situarea la intersectia unor rute de transport rutier si feroviar deosebit de
importante a contribuit la dezvoltarea regiunii.
Caracterisitici precum : diversitatea multietnica (35% din populatia regiunii este reprezentata
de diferite etnii: maghiari, rromi, germani, etc.), existenta interferentelor culturale si o mare
varietate de traditii si obiceiuri, predominanta reliefului muntos (47% din suprafata regiunii este
ocupata de munti), gradul mare de urbanizare (regiunea are cel mai ridicat grad de urbanizare
dupa Regiunea Ilfov) ii confera Regiunii Centru unicitate in raport cu celelalte Regiuni de
dezvoltare.
Varietatea peisagistica a reliefului, a obiectelor turistice naturale si antropice, a patrimoniului
cultural, a resurselor de subsol si suprafata, ofera Regiunii Centru largi perspective de dezvoltare
atat la nivel micro cat si macroregional.
 Potentialul natural a Regiunii Centru a creat posibilitatea diversificarii activitatilor
economice, crand in acelasi timp conditii favorabile de habitat. In Regiunea Centru, industria are
vechi tradiitii datorita variatelor bogatii naturale si a unor condtii social-istorice specifice.
Activitatile mestesugaresti sant prezente aici inca din antichitate, primele organizari industriale
fiind realizate in Evul Mediu, iar concentrarile ulterioare au creat premisele aparitiei unor centre
industriale puternice care acum tind sa isi revina dupa declinul determinat de restructurarea
industriala. Cresteri semnificative s-au inregistrat si in domeniul constructiilor, al serviciilor, la
polul opus fiind agricultura. Cele mai spectaculoase cresteri ale productiei industriale la nivelul
regiunii s-au inregistrat in judetele Alba si Brasov.
Structura Regiunii Centru este una policentrica, cu mai multi poli de dezvoltare care radiaza
pe efectul de halo, pe de o parte, iar pe de alta parte, daca se ia in considerare conceptul de
dezvoltare in valuri progresive pe directia vest – est, dupa dezvoltarea sustinuta a judetelor de pe
granita vestica, dinamica se accentueaza, in mod natural, catre centrul tarii.
Desi se situeaza pe locul trei ca nivel de dezvoltare socio-economica in raport cu celelalte 8
regiuni de dezvoltare, Regiunea Centru se afla inca mult in urma altor regiuni din statele Uniunii
Europene.
Programul Operational Regional pentru perioada 2007-2013 este destinat sa sustina
dezvoltarea regiunilor prin crearea si dezvoltarea unei infrastructuri moderne si functionale,
stimularea dezvoltarii microinterprinderilor ca importanti generatori de locuri de munca,
reabilitarea si protejarea patrimoniului natural si antropic in scopul valorificarii turistice a
acestuia, dezvoltarea urbana durabila a oraselor.
Valoarea totala a finantarii alocate Regiunii Centru din POR este de 480 milioane de Euro.

2. Date generale

Parte a vechii provincii istorice Transilvania, Regiunea Centru este așezată în zona
centrală a României, în interiorul marii curburi a Munților Carpați, pe cursurile superioare și
mijlocii ale Mureșului și Oltului.
Regiunea Centru este a şaptea regiune de dezvoltare a României ca mărime, din cele 8
existente. Este o unitate teritorial-statistică de nivelul al doilea (NUTS 2), conform clasificării
EUROSTAT şi grupează 6 din judeţele ţării: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu.
Suprafaţa regiunii este de 34,100 km², aceasta reprezintă 14,31% din teritoriul total al
României, cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.
Regiunea este compusă din 57 oraşe. Regiunea are un grad de urbanizare 59,9%, puţin
peste media naţională de 54,9%. Cu 74,7% populaţie urbană, judeţul Braşov este printre cele mai
urbanizate judeţe din ţară.
Orașe principale: Brașov, Sibiu, Târgu Mureș, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Miercurea
Ciuc
 SUPRAFAT NR. MUNICIPIILOR NR. ORASELOR NR. COMUNELOR
A
ALBA 6242 4 7 67
BRASOV 5363 4 6 48
COVASNA 3710 2 3 40
HARGHITA 6639 4 5 58
MURES 6714 4 7 91
SIBIU 5432 2 9 53
TOTAL 34100 20 37 357

Produsul intern brut al Regiunii Centru atingea în anul 2004 valoarea de 3.056,9 Euro/cap
de locuitor, cu 4% peste media naţională.

3. Particularitati fizico-geografice

Relieful variat, lipsit de campii propriu-zise, cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale
Carpatilor Romanesti precum si din Depresiunea Colinara a Transilvaniei, conferiindu-i Regiunii
Centru individualitate si originalitate geografica.

„Personalitatea” geografica Muntiilor Apuseni este definita de o serie de trasaturi de

ansamblu, dar si de detaliu: diveristate geologica, fragmentare tectonica accentuata ce a
trasformat aceasta unitate montana intr-o asociere de hosrturi si grabene, lipsa de
„spectaculozitate” a relefului glaciar este compensata de extensiunea considerabila a calcarelor si
dolomitelor calcaroase, diversitatea resurselor subsolului, unele exploatate fara intrerupere inca
din antichitate, explicand printre altele vechea si intensa umnaizare a acestor munti.

Formarea si dezvoltarea spatiala a Depresiunii Colinare a Transilvaniei s-au repercutat in

configuratia generala a Carpatilor Romanesti. Influentele sale tectonice, morfologice, de peisaj si
de habitat, transmise spatiilor muntoase invecinate si chiar altor unitati geografice mai
indepartate, au fost echilibrate prin relatii complementare extrem de complexe, vadite in sistemul
geografic al Depresiunii Transilvaniei. Fragmentarea tectonica, alaturi de cea subaeriana, a
facilitat aparitia unor „porti” in intregul lant carpatic. Aceste legaturi permanente se reflecta in
functionalitatea sa complexa prin : pemanenta patrundere a maselor de aer vestic mai calde si
mai umede, statornicia conditilor ecologice favorabile dezvoltarii padurilor de cvercinee si a
fagetelor, varietatea posibilitatilor de legaturi rutiere si feroviare, permitand o integrare
armonioasa a intregului potential economic si social a lumii din interiorul arcului carpatic in
sistemul national. Discontinuitatea relativa de pesiaj, care este data de prezenta culoarelor de
vale, a depresiunilor marginale si de manifestarea proceselor catabatice, de la periferia estica a
Muntilor Apuseni constituie o caracteristica a Depresiunii Transilvaniei. Deosebit de
semnificativa pentru aceasta depresiune este existenta numeroaselor lacuri sarate situate in
relieful salifer(naturale si antropice) si intre valurile de alunecare, precum si iazurile amenajate in
scopuri agropiscicole pe raurile din Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor. Pe masura
puneii in valoare a resurselor naturale si dezvoltarii social-economice, populatia din Depresiunea
Transilvaniei a inregistrat o evolutie numerica continua, dar neuniforma.

Carpatii Meridionali reprezinta cea mai masiva, tipica si spectaculoasa regiune montana a
tarii, avand unele similitudini cu Alpii. Parte distincta a Carpatilor Meridionali, Muntii Fagaras,
cei mai spectaculosi si inalti munti ai Romaniei se afla pe teritoriul Regiunii Centru, inspirandu-l
pe geograful francez Emmanuel de Martonne sa-i denumeasca si Alpii Transilvaniei. Unitatile
montane ce se afla in aceasta regiune se individualizeaze prin forme deosebite ale reliefului
glaciar si rezidual.

Carpatii Orientali ce se intind in Regiunea Centru sunt reprezentati in special de muntii

vulcanici ce dau o nota dinstincta in peisajul geografic al regiunii atat din punct de vedere al
cadrului natural cat si ecomomic. Un rol deosebit il are si Depresiunea Brasovului care marginita
de munti josi (Muntii Vrancei, Intorsurii, Piatra Mare, Postavaru, Persani, Baraolt, Bodoc,
Nemira) este larg deschisa spre toate directiile; spre nord-est, prin pasul Oitus spre Moldova,
spre est se face legatura cu Tara Buzaului (sosea si tunel feroviar Teliu); spre sud-est, prin pasul
Bratocea prin Valea Teleajenului; spre sud, prin pasul Predeal si Valea Prahovei, cu sudul tarii;
spre sud-vest, prin Culoarul Bran-Rucar cu Depresiunea Campulung; spre nord prin Pasul
Tusnad se face legatura cu zona depresionara Ciuc-Giurgeu. Depresiunea Brasovului are aspectul
unei campii, fiind foarte neteda si supusa unor inundatii pana in vremuri istorice recente.
Vegetatia naturala este variata, prezentand o etajare altitudinala. In Campia colinara a
Transilvaniei vegetatia caracteristica este cea de silvostepa.
Resursele naturale sunt diverse si includ importante rezerve de gaze naturale, sare, metale
neferoase, materiale de constructii (bazalt, andezit, marmura, travertin), mici depozite de carbune
inferior si numeroase izvoare de apa minerala. In afara resurselor subsolului, Regiunea Centru
dispune de un remarcabil potential hidroenergetic si de un valoros potential forestier (padurile si
suprafetele impadurite ocupa aproximativ o treime din suprafata regiunii ).
Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale
Muresului si Oltului si din afluentii acestora. Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai
cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita si
Lacul Rosu, lac format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz, Lacul Ursu. Cele mai
importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele
ocne de sare de la Ocna Sibiului , iazurile piscicole din Campia Transilvaniei.
Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala, variind in functie de altitudine. In
depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza frecvent inversiuni de
temperatura, aerul rece putand stationa aici perioade indelungate.
 4. Patrimoniul natural si cultural. Potentialul turistic

Patrimoniul cultural al unei regiuni include toate urmele activitatii umane descoperite in
mediul inconjurator. Acestea sunt surse de informatii de neinlocuit privind viata si ocupatiile
oamenilor din diferite epoci si dezvoltarea aptitudinilor artisitce si tehnice de-a lungul timpului.
Deoarece monumentele, siturile si mediile culturale sunt resurse care pot fi reinnoite,
administrarea lor trebuie facuta pe termen lung. Monumentele si siturile culturale sunt surse de
experiente emotionale si estetice unice, iar din acest motiv societatea moderna nu are decat de
castigat din conservarea si utilizarea activa a patrimoniului sau.

Pe teritoriul Regiunii Centru se afla monumentele istorice si de arhitectura foarte variate

stilistic, datand din perioade istorice diferite si reflectand cultura autohtona, pe cea maghiara si
germana, culturi care s-au influentat reciproc in aceasta zona. Acest mozaic cultural se constituie
intr-o atractie turistica importanta, care da o nota specifica Regiunii. Prezentam succint cele mai
reprezentative monumente cu valoare istorica si arhitecturala din Regiune. Cele mai
semnificative monumente istorice si de arhitectura din Regiune sunt: Castelul Bran–Brasov;
Cetatea Vauban Alba Iulia, cetatile medievale de la Brasov, Sibiu, Sighisoara, Sebes, Fagaras,
Targu-Mures, Balvanyos; orasul Brasov cu principalele sale obiective – Biserica Neagra care
constituie o emblema (cel mai estic monument gotic al Europei), Biserica Sf. Bartolomeu,
zidurile de incinta cu bastioanele Tesatorilor, Fierarilor, Turnul Negru, Turnul Alb, Poarta Schei
si Poarta Ecaterinei. Muzeul judetean de Istorie, Muzeul Primei Scoli Romanesti, Muzeul de
Arta, Muzeul de etnografie si Casa Muresenilor; cetatea Sibiului cu cele mai importante
monumente de arhitectura: pietele Huet, Piata Mica, Casa Artelor, catedrala evanghelica-
monument gotic, Piata Mare; Castelul Lazar de la Lazarea – jud. Harghita; atractii unice sunt
monumentele arhitecturale si istorice secuiesti, bisericile fortificate si artizanatul din aceasta
zona. Muzeele de istorie, arta, etnografie, bibliotecile documentare din Sibiu, Targu Mures,
Brasov, Alba Iulia adapostesc obiecte de patrimoniu deosebit de interesante.

Conservarea patrimoniul arhitectonic este importanta din mai multe motive. In primul
rand, acesta este o sursa unica de informatii despre trecutul unei zone. Cladirile pot avea o
valoare simbolica pentru comunitatile locale in care sunt situate, adaugandu-se astfel la simtul
istoriei si al identitatii al locuitorilor respectivi. De asemenea, calitatile estetice si artisitce ale
unor cladiri le fac importante pentru conservare. O buna administrare a patrimoniului
arhitectonic este o parte esentiala a efortului de dezvoltare durabila si de reducere a consumului
de materii prime si a poluarii.
De mare valoare peisagistica si stiintifica sunt si parcurile nationale din Regiunea Centru:
Parcul National Bucegi, Parcul Natural Piatra Craiului, Parcul natural Muntii Apuseni, Parcul
National Calimani Sud, Cheile Bicazului – Hasmas, Parcul natural Fagaras, Podragu-Suru,
Parcul natural Dumbrava Sibiului, Parcul natural Muntii Cindrelului.

Regiunea Centru este detinatoarea unor resurse balneare extrem de diverse si numeroase
(ape minerale, ape de zacamant, lacuri sarate, namoluri sapropelice, gaze mofetice etc.). Judetele
cele mai bogate in resurse sunt Harghita si Covasna, urmate de Mures, Sibiu, Brasov si Alba.

Regiunea Centru beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin

numeroase monumente istorice, de arhitectura si arta, edificii religioase, muzee si case
memoriale, arhitectura si creatie tehnica populara, manifestari populare traditionale, etnografie si
traditie orala, importante institutii culturale si de stiinta, personalitati locale, traditii culturale ale
minoritatilor. Compozitia etnica eterogena a Regiunii si-a pus amprenta asupra diversitatii
culturale a acesteia. Eterogenitatea etnica reprezinta unul dintre atuurile Regiunii, care o
individualizeaza fata de celelalte regiuni.

5. Populatie. Structura Etnica, Structura educationala

Numărul populației Regiunii Centru, la începutul anului 2010, era de 2 524 418 locuitori ,
densitatea acesteia fiind de 74 loc./ kmp. Structura pe grupe de vârstă a populației regiunii este
similară cu cea înregistrată la nivel național : 0-14 ani (15,4%),15-64 ani (70,5%), 65 ani și peste
(14,1%). Comparativ cu media națională, Regiunea Centru are un nivel ridicat de urbanizare:
59,4%. Majoritatea orașelor au sub 20 000 locuitori, un singur oraș – Brașovul – are populația de
peste 200000 locuitori, iar două - Sibiul și Târgu Mureș - au între 100000 si 200000 locuitori.
NR. POPULATIEI DENSITATEA
STABILITE POPULATIEI (loc/kmp)
REGIUNEA CENTRU 2524418 74,0
ALBA 373134 59,8
BRASOV 598208 111,5
COVASNA 222481 60,0
HARGHOTA 325127 49,0
MURES 580672 86,5
SIBIU 424796 78,2

Populația Regiunii Centru se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică și

religioasă. Românii formează 65,3% din totalul populatiei regiunii, maghiarii 29,9%, romii 4%,
germanii 0,6%. Maghiarii sunt localizați în special în partea de est a regiunii ( în județele
Harghita și Covasna formează majoritatea populației), romii au o pondere mai ridicată în partea
centrală a regiunii, iar germanii sunt prezenți în număr mai mare în câteva localități din sudul
regiunii. Și în ce privește structura religioasă a populației regiunii se înregistrează aceeași
diversitate. Ortodocşii formează 63,9% din totalul populaţiei, fiind urmaţi de romano-catolici
(15,2%), reformaţi (12,3%), unitarieni (2,2%), greco-catolici (1,6%), penticostali (1,2%),
evanghelici (1,0%).
Se poate afirma că multiculturalismul este una din cele mai importante trăsături ale Regiunii
Centru și este considerat unul din atuurile acesteia. De la un trecut adesea conflictual s-a ajuns, în
zilele noastre, la un mod exemplar de conviețuire și colaborare interetnică. Interesant este faptul
că fiecare din cele trei grupuri etnice ,,istorice” (românii, maghiarii, germanii) a știut să-și
păstreze nealterată identitatea sa culturală. ,,Caracterul” german s-a impregnat atât de puternic
asupra așezărilor locuite odinioară de sași încât stilul inconfundabil al acestor localități s-a
păstrat chiar și după diminuarea drastică a numărului de etnici germani prin emigrarea masivă
din ultimele 3 decenii. Viața culturală a românilor și maghiarilor deopotrivă este plină de
efervescență și este susținută de numeroase instituții culturale și publicații în cele două limbi, de
mass media scrisă și electronică și de instituții de învățământ la toate nivelurile.
În ce priveşte participarea populaţiei la viaţa economică, datele statistice evidenţiază valori
relativ scăzute ale ratelor globale de activitate şi ocupare, înregistrate cu precădere în mediul
rural. Dacă luăm în calcul doar populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, rata de activitate la
nivelul Regiunii Centru a fost de 62,2%, iar rata de ocupare de 56,3%, ambele fiind în scădere în
ultimii 15-20 ani. Aceste cifre relevă importantul potenţial uman în prezent nevalorificat, lucru
ce s-ar putea schimba în următorii ani prin atragerea în sfera activă a unor categorii de populaţie
cu rate scăzute de activitate.

6. Potentialul demografic, ocupare si formare in Regiunea

Centru
 
Evaluarea situatiei demografice este cu atat mai importanta, cu cat populatia Romaniei se
afla in tranzitie demografica si cunoaste schimbari de structura care vor afecta procesele
economico-sociale.
Asociata cu prognoza demografica a Regiunii Centru, care precede planificarea
macroeconomica in decizii asupra investitiilor in domeniul educatiei, infrastructurii, sanatatii,
constructiilor de locuinte, elaborarea planului de scolarizare, a resurselor de munca, a structurii
serviciilor, a orientarii profesionale, evaluarea datelor complexe de la recensamant permit o
analiza monografica a situatiei populatiei Regiunii.

Dintre cele mai importantele concluzii rezultate in urma analizei datelor obtinute la
recensamant enumeram urmatoarele:
  Regiunea Centru se situa pe locul al 5-lea in ce priveste numarul populatiei, avand o
densitate sub media nationala
 populatia regiunii s-a redus intre ultimele 2 recensaminte cu 6,6% . In peste 70% din
localitatile Regiunii Centru populatia a inregistrat scaderi.
 grad ridicat de imbatranire a populatiei , in special in localitatile rurale
 diversitate etnica , lingvistica si religioasa
 rata redusa de activitate si ocupare a populatiei in majoritatea localitatilor
 distributie dezechilibrata a populatiei ocupate intre cele 3 sectoare economice principale
in unele localitati ale regiunii
 populatia cu un nivel mediu de studii este preponderenta
 nivel scazut de dotate a locuintelor cu utilitati, in special in localitatile rurale

7. Infrastructura educațională

Procesul educațional în instituțiile de învățămînt preșcolar în RDC este asigurat de 3470

cadre didactice dintre care doar 1585 (45,7%) cu studii superioare. În cadrul instituţiilor de
învăţămînt primar şi secundar, în rîndul cadrelor didactice se atestă o scădere de 20% în ultimii 5
ani: de la 10 845 în 2011/12 la 8675 în 2015/16. Migrația personalului din sistemul de învăţămînt
din regiune a condus la înrăutăţirea situaţiei procesului didactic. Astfel, datorită salariilor
neatractive care sînt printre cele mai mici în economia națională, în perioada 2005–2010 circa
9,4 mii de profesori au părăsit sistemul educațional. În intervalul anilor 2002–2015, ponderea
cadrelor didactice în vîrstă de pensionare s-a triplat. În RDC, numărul de instituţii de învăţămînt
primar şi secundar general se află într-o scădere constantă, în ultimul an numărul de instituţii
funcţionale micșorîndu-se de la 460 la 453 (2016). La nivel inter-regional, RDC continuă să aibă
întîietate la capitolul număr, RDN înregistrînd 433, iar RDS – 231. În ceea ce priveşte numărul
elevilor înscrişi în acest tip de instituţii, diminuarea numărului este şi mai vizibilă: de la 117 680
în anul şcolar 2011/12 la 101 060 în 2015/16, adică cu 16 620 (14%). Potențialul de pregătire al
cadrelor din RD Centru constă din 6 colegii și 8 școli profesionale.

8. Infrastructura medicală

Regiunea Centru dispune de o reţea de unităţi sanitare compusă din 13 spitale raionale, 2
puncte medicale independente, 80 instituţii de medicină primară şi 195 farmacii comunitare. La
nivel raional, cele mai multe unităţi sanitare sînt în Orhei, Ungheni şi Ialoveni, iar cele mai
puţine în Dubăsari şi Rezina. Infrastructura fizică este insuficient dezvoltată, iar instituţiile
medicale nu sînt dotate cu inventar medical performant. O problemă o reprezintă distribuția
neuniformă a personalului medical pe medii de reședință, aceasta fiind de circa 8 ori mai mare în
mediul urban comparativ cu mediul rural. Nr. medicilor la nivel de regiune este într-o uşoară
scădere: 1612 în 2015 comparativ cu 1630 acum 5 ani, ceea ce înseamnă 15,2 medici la 10 000
locuitori în 2015 comparativ cu 15,3 în 2011. Deficitul de personal medical în mediul rural este
explicat atît prin nivelul mai înalt de dezvoltare și concentrare a infrastructurii spitalicești la
oraşe, ceea ce oferă oportunități suplimentare sociale şi economice, cît și prin mobilitatea înaltă a
cadrelor medicale în afara țării. Nr. de paturi disponibile în spitale este în scădere: 2528 în 2015
comparativ cu 2913 în 2011, în RDC înregistrîndu-se 23,9 paturi la 10000 locuitori (raportat la
33,3 în RDN şi 25,6 în RDS).

9. Economia Regiunii Centru- potențial important de creștere

În anul 2008, Produsul Intern Brut /locuitor al Regiunii Centru, calculat la paritatea de
cumpărare standard era de 11250 euro, reprezentând 44,8% din media Uniunii Europene. Privită
prin prisma acestui indicator, Regiunea Centru se situează la aproximativ același nivel de
dezvoltare cu unele regiuni din Ungaria (DelDunantul, Del Alfold), Polonia (Swietokrzyskie,
Warminsko Mazurskie) sau Slovacia (Vychodne Slovensko). Serviciile și industria au cele mai
importante contribuții la formarea valorii adăugate brute regionale: 49,7% respectiv 32,3%.
Sectorul agricol contribuie în proporţie de 7,8%, iar construcţiile cu 10,2%.
În perioada 1990-2000 Regiunea Centru a traversat o perioadă dificilă, de declin
economic, marcată de un începutul greoi al transferului de proprietate și al restructurării
activitatilor economice ineficiente, pierderea piețelor tradiționale de desfacere din Europa de Est,
pe fondul deteriorării principalelor echilibre macroeconomice și a inflației galopante. Procesul de
restructurare economică a fost însoţit de o restrângere semnificativă sau de închidere a
capacităţilor existente de producţie, mineritul, chimia şi metalurgia neferoasă fiind cele mai
afectate ramuri economice.
Începând cu anii 2000-2001 climatul economic s-a ameliorat, economia și-a reluat
creșterea, iar anii 2006- 2008 au adus consolidarea creșterii economice. Un rol important în
dezvoltarea economică l-au avut investițiile străine, Regiunea Centru reușind să atragă într-un
singur an, 2007, investiții străine directe în valoare de 982 milioane euro. La finele anului 2008,
soldul investițiilor străine directe a atins cifra de 4,146 miliarde euro (8,5% din totalul ISD din
România), Regiunea Centru plasându-se pe poziția a doua, după Regiunea București-Ilfov în ce
privește totalul investițiilor străine. Activitățile industriale spre care s-au îndreptat cele mai
importante investiții sunt industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară, industria
materialelor de construcții, construcțiile de mașini.

10. Agricultura

Activitate tradițională în Regiunea Centru, agricultura constituie până în zilele noastre

principala ocupație și sursă de venit a locuitorilor din mediul rural. Orientată spre satisfacerea
cererii interne, agricultura beneficiază de un potențial natural important și diversificat. Cu toate
acestea, sectorul agricol se află încă la începutul unui lung și dificil proces de modernizare și
restructurare, menit să conducă la eficientizare și la valorificarea mai bună a importantului
potențial agricol al regiunii. Deși ponderea populației ocupate în agricultură rămâne ridicată
(23%), contribuția acestei ramuri la valoarea adăugată brută a fost în anul 2008 de numai 7,8%
Aproape un sfert din suprafața întregii regiuni este ocupată de terenuri arabile, pășunile și
fânețele ocupă 33%, iar viile și livezile mai puțin de 1%. Terenurile arabile sunt localizate
predominant în zonele mai joase ale Regiunii Centru: Câmpia colinară a Transilvaniei, Podișul
Secașelor, luncile Mureșului și Târnavelor, depresiunile Făgărașului și Sibiului, depresiunile
intramontane Brașov, Ciuc și Giurgeu.
Cerealele ocupă 60% din suprafața cultivată a regiunii, însă producțiile anuale sunt
puternic influențate de variațiile climatice. Climatul mai rece din depresiunile intramontane
favorizează dezvoltarea culturilor de sfeclă de zahăr și de cartofi, în anul 2008, în Regiunea
Centru obținându-se 33% din producția națională de sfeclă de zahăr și 27% din cea de cartofi,
Zootehnia are o puternică tradiție, regiunea noastră deținând 19% din șeptelul de ovine și 14%
din efectivul de bovine al Romaniei.

11. Industria Regiunii

Centru între tradiție și exigențele pieței europene Dacă în urmă cu 20 ani industria constituia
coloana vertebrală a economiei regiunii, restructurarea economică din ultimii ani a condus la
diminuarea progresivă a importanței acesteia în favoarea sectorului serviciilor. În prezent
contribuția industriei la valoarea adăugată brută la nivel regional a scăzut la 32%. De o mare
importanță în trecut, mineritul are o tradiție multiseculară în Regiunea Centru. Aurul și sarea se
exploatează aici încă din antichitate.
Exploatarea aurului are o istorie de 2000 de ani, vestigiile minelor romane de la Roșia
Montană, cele mai bine importante vestigii de acest gen în Europa, fiind o mărturie în acest sens.
Transportată de plutași pe râuri, sarea din ocnele Transilvaniei ajungea până în centrul Europei.
În prezent, alături de utilizările în industrie, sarea este folosită în scopuri terapeutice, unele dintre
fostele saline fiind transformate în spații de wellness și de agrement. Exploatarea resurselor de
gaze naturale, începută în primii ani ai veacului trecut, alături de cea sării, a stat la baza
dezvoltării industriei chimice în centre precum Târgu Mureș, Târnăveni, Făgăraș, Ocna Mureș,
Mediaș.
În prezent, peste o treime din producția de îngrășăminte a României se produce în Regiunea
Centru. Specificul industrial este mai pronuntat în județele Brașov și Sibiu, județe cu importante
tradiții industriale. Brașovul împreună cu rețeaua de localități din jurul acestuia au format în anii
70 și 80 ai secolului trecut una 14 din cele mai puternice concentrări industriale din România.
Industria din această zonă, profilată pe producerea bunurilor intermediare destinate celorlalte
ramuri ale economiei a fost puternic afectată de declinul economic înregistrat de România în anii
90 și de lipsa investițiilor pentru retehnologizare, ceea ce a condus la închiderea mai multor
coloși industriali. În decursul ultimului deceniu, numărul de salariaţi din industrie s-a redus cu
aproape 30%, ramurile industriale cele mai afectate de restructurare fiind industria constructoare
de maşini, industria metalurgică, industria chimică, industria extractivă.

Evoluţia numărului mediu al salariaților din industrie

1999 2002 2005 2008
REGIUNEA CENTRU 340496 315078 257611 244164
ALBA 55338 50615 38765 38544
BRASOV 108105 86535 64391 55750
COVASNA 22975 26476 22111 22656
HARGHITA 35632 33898 27598 28248
MURES 58983 61971 56855 48682
SIBIU 59463 55583 47891 50284

În prezent, pilonii industriei Regiunii Centru sunt industria alimentară, industria confecțiilor
textile, prelucrarea lemnului, materialele de construcții și industria pieselor și subansamblelor
auto. Prelucrând în bună parte materiile prime locale, industria alimentară beneficiază de
avantajul apropierii piețe de desfacere și reușește să realizeze anumite exporturi pe piețele
europene. Industria textilă și a confecțiilor textile și a încălțămintei produce în special în regim
de lohn mărfuri destinate pieței externe. Prezența mâinii de lucru bine calificate și ieftine a atras
o serie de investitori de renume din domeniul auto, Regiunea Centru devenind în ultimii ani un
furnizor important de piese și subansamble auto pentru mărci celebre la nivel mondial. Industriile
de prelucrare a lemnului valorifică importantul potențial silvic al regiunii. Astfel, Regiunea
Centru asigură aproximativ 40% din producția națională de cherestea și o cincime din cea de
mobilier.
În Regiunea Centru se află una din cele mai puternice universități cu profil tehnic din
România - Universitatea Transilvania Brașov, instituție de învățământ ce dispune de un real
potențial științific și de cercetare. În prezent se caută soluții pentru reînnodarea legăturii
cercetare-industrie care a fost aproape întreruptă în ultimii ani și pentru transferul rezultatelor
cercetării în economie.

12. Rețelele de transport

 Regiunea Centru este străbătută de o rețea de drumuri în lungime totală de 10714 km care
asigură accesul spre toate zonele regiunii și permit o bună legătură cu celelalte regiuni ale
României. Cele mai importante șosele din sudul și vestul regiunii sunt DN1 și DN7, șosele ce au
totodată rang de drum european (E 68, E81) și permit legătura cu regiunile învecinate și vestul
Europei. Drumul european E 60 (DN 13 și DN 15) străbate regiunea pe diagonala SE - NV și
face legătura între Brașov și Cluj prin Târgu Mureș și mai departe cu țările Europei Centrale și
de Vest. Estul regiunii este traversat de DN 11 și DN12 ( E 574 respectiv E 578), primul făcând
legătura dintre Regiunii Centru cu Moldova. În perioada următoare se preconizează noi investiții
în infrastructura rutieră. Se vor construi două autostrăzi care vor traversa Regiunea Centru.
Autostrada Transilvania, a cărei construcţie a început în 2003, va asigura legătura între Braşov şi
Oradea şi va traversa regiunea de la sud-est la nord-vest. Cealaltă autostradă, care va trece prin
sud-vestul regiunii, este autostrada Piteşti-Nădlac, tronson ce face parte din Coridorul
paneuropean IV de transport. Se va realiza, de asemenea, un drum expres care va face legătura
între cele două autostrăzi.
Rețeaua de transport terestru este întregită de reţeaua de căi ferate care totalizează 1337
km, din care 669 km sunt electrificați.
TOTAL DRUMURI CAI CAI FERATE AEROPORTURI
DRUMURI MODERNIZATE FERATE ELECTRIFICATE (2008)
TOTAL
REGIUNEA CENTRU 10147 2788 1337 669 2
ALBA 2671 513 230 136 -
BRASOV 1591 700 354 184 -
COVASNA 840 315 116 44 -
HARGHITA 1915 523 209 174 -
MURES 2095 422 283 87 1
SIBIU 1602 315 145 44 1

13. Proiecte implementate la nivelul Regiunii Centru

In cadrul ADR Centru s-au implementat sau sint in curs de implementare proiecte cuprinse in
Programe , finantate din fonduri Phare sau din fonduri guvernamentale , cu contributia proprie a
beneficiarilor de proiecte , dupa cum urmeaza :

Proiecte finantate din fonduri Phare

 Programul Phare 9807.01 – componente : initiativa locala , turism , resurse locale
 Programul Phare 9807.01 – FNDR, componente : initiativa locala , turism , resurse locale
 Program Phare 2000 RO 007.02.02.01 – Componenta IMM
 Programul Phare 2000 RO 0007.02.01, Componenta Dezvoltarea Resurselor Umane
 Programul Phare 2001 – RO 0108.03.01 – Componenta Asistenta pentru IMM
 Programul Phare PHARE 2001 – RO 0108.03.03, Schema de Investitii in Servicii Sociale
 Programul Phare PHARE 2001 – RO 0108.03.05 – subcomponenta Schema de finantare
nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica
 Programul Phare 2001 – TVET Formare profesionala – invatamint profesional si tehnic
(Reabilitarea infrastructurii scolilor)
 Programul Phare 2002 – Dezvoltarea Resurselor Umane
 Programul Phare 2002 Componenta RO2002/000-586.05.02.03.01 Infrastructur?
regional? de afaceri
 Programul Phare 2003 CES – Schema de investi?ii pentru proiecte mici de gestionarea
de?eurilor
 Programul Phare 2003 TVET – subcomponenta de reabilitare a atelierelor scolare
 Programul Phare 2004 Schema de granturi pentru pregatirea de proiecte in domeniul
gestionarii deseurilor
 Programul Phare 2004 Infrastructura Locala si Regionala DJ 107 si DJ 107 D Alba Mures
 Programul Phare 2004 TVET Reabilitare laboratoare si ateliere 150 scoli
 Programul Phare 2005 Schema de granturi pentru sectorul public pentru pregatirea de
proiecte in domeniul protectiei mediului
 Programul Phare 2006 Reabilitare drumuri urbane in statiunea balneoclimaterica Sovata
Proiecte finantate din fonduri guvernamentale
 Programul "Dezvoltarea Judetului Alba"
 Subprogramul "Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii IMM-urilor”
 Subprogramul "Investitii in Servicii Sociale"
 Programul Special destinat zonelor defavorizate – componente : Dezvoltarea afacerilor,
Sprijinirea investitiilor
 Subprogramul „Investitii in turism”

14. Bibliografie:

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Centru
 http://www.adrcentru.ro/categorii/regiunea-centru/
 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Centru
 http://regio-adrcentru.ro/1-prezentarea-succinta-a-regiunii-de-dezvoltare-centru/