Liceul Tehnologic”SPIRU HARET”SCOALA SANITARA- POSTLICEALA

SPECIALIZARE: Asistent Medical Generalist

REFERAT DEZASTRE
TEMA REFERAT:
CUTREMURELE

ELEV:PANTAZI CLAUDIA-MIHAELA
PROFESOR:BAICU LUCIANA

2021

1
 Cutremurele
Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările
pământului, ce constau în vibrații în zonele interne ale Terrei,
propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din
mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate
vulcanică.
Din când în când, scoarţa terestră se pune brusc în mişcare
şi îşi modifica suprafaţa; acest fenomen este cutremurul, unul
dintre cele mai înspaimântătoare fenomene naturale. În orasele
mari, cutremurele sunt cu adevărat distrugătoare.
Cutremurul este unul din cele mai distrugătoare fenomene
naturale de pe Pământ. Poate provoca distrugeri de zece mii de ori
mai mari decât bomba atomică aruncată în 1945 peste Hiroshima.
Multe cutremure produc o mişcare a solurilor, asemănătoare
cu legănatul unui vapor. În funcţie de intensitatea cutremurului,
solul este mişcat în valuri fine sau smucit cu putere. Uneori
unduirile solului sunt vizibile si la suprafaţă: martori oculari susţin
că în timpul cutremurului din San Francisco din anul 1906 solul
făcea valuri înalte de un metru. Pâna la oprirea cutremurului, locul
de declansare al acestuia, linia de refractie St. Andrei s-a deplasat
cu 6 metri.
Majoritatea cutremurelor durează doar câteva secunde, dar
sunt unele care îin până la un minut, sau mai mult. Cutremurul din

2
San Francisco din 1906 de exemplu a durat doar 40 de secunde,
iar cel din Alaska, din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute.
Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate din ce
în ce mai mică. Acestea sunt provocate de faptul că rocile dislocate
încep să se reaseze într-o poziţie stabilă, ceea ce poate din nou
provoca distrugeri enorme. În anul 1985, în centrul orasului
Mexico, un cutremur de gradul 11 pe scara Mercalli a provocat
pagube imense. Replica din ziua următoare, de intensitatea 10 pe
scara Mercalli a distrus si ceea ce a mai rămas. Cele două
cutremure împreună au provocat moartea a aproximativ zece mii
de oameni si ruinarea clădirilor din oras.
Scara Mercalli, numită dupa italianul Giuseppe Mercalli ia în
considerare efectul cutremurului într-un punct sau în altul de pe
Pamânt, stabilind 12 grade. De exemplu:
Gradul 2: foarte slab. mici trepidaţii. Obiectele suspendate
pendulează fin
Gradul 5: destul de puternic. Efectele pot fi mai bine
observate. Lichidele se varsă, geamurile se sparg.
Gradul 7: foarte puternic, ţiglele cad de pe acoperis.
Gradul 8: distrugător structurile mai slabe, statui si ziduri se
pot dărâma
Gradul 10: dezastruos, multe clădiri sunt distruse, solul se
crapă. Sunt posibile alunecări de teren.

3
 Gradul 12: catastrofal. Solul se deformează, se modifică. Din
epicentru se răspândesc valuri de pământ. Obiectele sunt aruncate
în aer.
Linia de refracţie

Tensiunea este eliberată de-a lungul rupturii. Liniile de rupere

se pot întinde pe distanţe de mai multi kilometri, la suprafată sau în
profunzimea Pamântului. Cutremurul se produce atunci când rocile
de pe marginea liniilor de refracţie sunt îndoite sub presiunea
ciocnirii plăcilor.

Marginile plăcilor tectonice

Deşi cutremurele se pot produce peste tot în lume, sunt mai
frecvente în regiunile apropiate de marginile plăcilor tectonice.
Una din cele mai celebre este linia de refracţie Sf. Andrei; aceasta
se întinde de-a lungul coastei de vest a Statelor Unite, fiind locul
de pornire al cutremurelor din California.

4
 Formarea cutremurului
Cutremurele sunt declanşate adânc sub scoarţa terestră.
Învelişul extern al Pământului este format din plăci tectonice
mobile. Cele mai puternice cutremure se produc în interiorul
pământului, la marginile acestor plăci. Mişcarea plăcilor nu este
uniformă, se acumulează o tensiune de-a lungul marginilor, până
când rocile se rup, iar plăcile intră în balans. Energia acumulată se
eliberează sub forma unor cutremure mai mici sau mai mari.
Efectul depinde de intensitatea cutremurului, de adâncimea la
care se produce si de natura rocilor de la suprafată. Pământul se
poate ridica, deschide sau surpa.
În munţi se pot produce avalanse, alunecări de teren, şi chiar şi
pe pantele mai puţin abrupte, solul argilos se poate scurge
asemenea lavei topite. Amestecul afânat de nisip si argilă este
supus unei forţe atât de mari, încât se lichefiază şi se transformă în
nisipuri miscătoare. Aceasta s-a întâmplat la cutremurul din Alaska
din 1964.
<<<Harta cu zonele cele mai expuse din România>>

5
6
7