MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITATII STATULUI by . aH ME!PENTRU PATRIA NOASIRA, REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA | Se CS 1988 | STRICT SECRET Exemplar nr. § 33 Cuprins W desbatert opinii In acest numar Antiterorism Contrainformatii in sectoarele economice © problema controversat® — Formarea statului najional unitar roman — recul- tat al luptei multiseculare a intregului popor ro- man pentra libertate si unitate national’... — Modalitati eficiente de conluerare cu conducerile organizatiilor socialiste sau cu organismele de- mocratiei muncitoresti-revolutionare in seopul pre- venirii unor evenimente de securitate — col. Preo- teasa Gheorghe, It, co}. Gherghe Marin gi col, La- zir ton. eee Se — Prevenirea faptelor si fenomenelor de naturd si afecteze securitatea statului in domeniul comertului exterior, sarcina prioritar’ a organelor de secu- ritate — It. col, Stoica lon. 9. see — Aprecieri privind situatia operativa antiterorista. Sarcini si prioritS{i ale activitatii antiteroriste in etapa actual — lt. col, Trosca Gheorghe si It. col. Radulescu Nicolae. i eet Aes — Mijloace i metode moderne specifice utilizate in prevenirea si documentarea unor evenimente deo~ sebite din sectoarele economice — It, col. Giuvelea Nicolae si mr. Georgescu Gabriel Dire sleaas — Ascultarea martorilor in cadrul actelor premergi- toare — mr. Olaru Alexandru. - . + + 13 29 39 43Va trebui sd se actioneze cu toatd hotdrirea impotriva oricdror manifestari de necinste, de delapidare, de sus- tragere, sub o forma sau alta, din avutul general, pre- cum si din proprietatea personald, sd intérim sentimen- tul de cinste si réspundere fata de proprietatea generalé si personald. Trebuie sé ajungem acolo incit cinstea, apararea proprietafii, a avutiei intregului popor, spiri- tul de dreptate sd devind o caracteristicad definitorie a omului nou, constructor constient al societatii socialiste si comuniste. In acest sens, apare necesitatea unei imbunatafiri a Codului penal si Codului de procedura penald, in raport cu noile schimbdri si realitati din patria noastra. Organele de justitie si procuraturdé trebuie sd-gi indeplineasca in cele mai bune condifii rolul si réspun- derea pe care le au in dezvoltarea societafii noastre, in sancfionarea oricdéror incdlcdri ale legilor farii, ale nor- melor de eticd gi echitate socialisté. Va trebui sé actio- nam permanent ca nimeni sé nu fie judecat sau, mai cu seama, condamnat pe nedrept. De asemenea, organele Ministerului de Interne — Militia si Securitatea — tre- buie sd-si perfectioneze in continuare activitatea, actio- mMMmanannnanciomnmacionnna cnn’) 3nind in strinsd legdtura cu masele populare pentru apd- rarea ordinii, a proprietatii socialiste si personale, pen- tru asiguraren linistit tuturor cetdtenilor. In strinsé legatura cu organele de justitie si procu- yaturé, cu organele Ministerului de Interne, consiliile obstesti de judecata din toate sectoarele de activitate — care au wn rol deosebit in apararea proprietafii si pro- movarea ferma a normelor de convietuire socialé — tre- buie sé devind o forfa puternica a justitiei democratice a intreguluipopor. Apdrarea cuceririlor socialiste, a independentei i suveranitafii patriei reprezintd o necesitate vitala in condifiile mentinerti pericolului de razboi, de agresiune, de amestec in treburile interne ale altor state. Pornind ae la conceptia revolujionara dupa care apdrarea inte- gritdqii si independenfei patriet reprezinta sarcina intre- oe ROR am acordat 0 atentie continud perfectionarit cat Spe she noel gi politice a forfelor eae eontions se tivinktton, ew toatd fer- os ceenecastns ir iad i capacitatii de lupta gi politice, es Patriet noastre, considerind aceasta ca 0 inseparabilé @ construirii Societdtit socialiste mul- ae nena ‘i de inaintare spre comunism, a Ple- . organismelor ei 8) nly iia etoile eg ~e | fr] FORMAREA \1988 | STATULUL NATIONAL UNITAR ROMAN REZULTAT AL LUPTE! MULTISECULARE A INTREGULUI POPOR ROMAN PENTRU LIBERTATE $1 UNITATE NATIONALA »Realizarea statulut nafional uniter, cu 70 de ani in urmd, a reprezentat implintrea nidzwin- jelor de veacuri ale poporulut nostru de a trisi unit, de a munci impreund, pentru a-st fouri 0 viata noud, mai bund, liberd st fericita”. NICOLAE CEAUSESCU @ 1-decembrie 1988, poporul roman a aniversat implinirea a 70 de ani de la incheierea procesului istorie de formare a statului national unitar roman, moment de o deosebita importan{a in faurirea Romaniei moderne si in realizarea idealului national. Acest maret act istoric este rezultatul luptel multiseculare a poporului roman impotriva cotropitorilor strain, pentru apararea gliei. strabune si fiintei neamului romanese impotriva. invadatorilor si asupritorilor, pentru libertate, in- dependenja nationala si unitate statala. In comparatie cu vecinii sai, poporul roman are o existen}é multi- milenard in spatitul canpato-danubian-pontic, pe care J-a looult in pera nenta. Urmas al traco-geto-dacilor si romanilor, poporul roman a dezvoltat 0 originala civilizatie, care a intrat in contact ou marile civilizatii ale lu- mii. De lainceput, els-a afinmat printr-o puternicd vointa de a trai liber si independent, opunind o rezistenja eroic& expansiunii marilor imperii ale antichitatii, Sub conducerea regelui Burebista care, la inceputul seco- jului I Len. a inféptuit primul stat dac centralizat $i independent, el a rezistat expansiunii romane la nord de Dunare, reusind sa-gi mentina li- bertatea timp de aproape doua secole. fn urma simbiozei dintre geto~daci $1 romani’a luat nastere poporul roman care mosteneste virtutile a douad popoare viteze, Procesul de ro- manizare a continuat si dupa retragerea stapinirii romane in 276 en., iar Fiindu-i caracteristicA o unitate vemarcabila pe intreg teritoriul joouit din wremuri multimilenare, poporul roman va resista’ timp der ‘si voievodate — Menumorut, ce se la un tnalt i Formarea mai multor state feudale romanesti in secolul al XIII-lea si in prima jumatate a secolului al XIV-lea — voievodatul Transilvaniei, Jara Romdneascd, Moldova si Dobrogea —, proces caracteristic tuturor popoarelor moderne, nu a constituit o piedicd in calea dezvoltarii unor eed Fee de colaborare economic’, politica, militara si culturala ' romane, Dundrea si muntij Carpati, departe de a constitui ob- Stacole naturale, au contribuit la realizarea unei strinse legaturi intre teritoriile locuite de rom&ni si salvarea fiinfei lui in vremuri de res- cae neste romane s-a cimentat o puternicd unitate economica, bees Se = an Sibiu, Bistrita, Cluj, Timisoara si altele ee intimin eee ee unei piefe unicea romnilor. Seca; gi avind aceleasi aspiratii politice, {arile ro- See sub conducerea marilor voievozi — Basarab 1, ete cae ean cel Bun, Vlad Tepes, Taneu de Hunedoara, oe Se Mihai Viteazul, ‘Mihnea al Il-lea, Matei sane = ee a r si alfii — pentru stavilirea expansiunii oto- cae are, pentru apararea libertafii pamintului stra- Realizarea unitafii politice a tuturor teritoriil i i oH ae os eas sea mai Taaiaaiebe or Saas dpe i i Viteazul a realiza' i asa. in anii 1599—1601, unirea tuturor Sleethcueue nea is er eae eee Transilvaniei gi a toata rora nu Je convenea ridicarea unui stat er PALM cron Europei, actiunea marelui voievod Mihai insufleti in inf4ptuirea idealului unit4fii nationale. ee maa Formarea statului national roman a fost multe secole de politica expansionista a unor tii insemnate din trupul farii si au indbusit etiberre socialé gl nafionald a rominitor. Aste}, Imperiul ot anexat Dobroge 3 celitile Turn, Ghrgu si Br, ir Tmperitl habe. a oe in urma pacii de la Karlowitz (1699) Tanelian Passarowitz (1718) Banatul si in 1775 nordul Moldover impiedicaté timp de mai state care au rupt terito- in singe orice migcare de ha (Bue crestine din Balcani ‘Desi politica expansionisté a acestor imperii a reprezentatat o stavilé puternied in calea formérii statului national unitar roman, ea nu a putut infringe puternica vointa de unitate si libertate nationala a poporului roman. Procesul forméarii natiunii noastre pe fntreg teri- toriul locuit de romani, la sfirsitul veacului al XVII-lea si inceputul se- colului al XIX-lea, a reprezentat un factor stimulativ in lupta pentru unitate nationala. Activitatea culturald si politica a unor personalitati de seama ale gindirii romanesti a contribuit Ja trezirea si dezvoltarea constiinfei nationale, la consolidarea unei puternice miscari pentru uni- rea tuturor teritoriilor locuite de romani. Ideea de unitate nafionala si de libertate s-a manifestat cu vigoare in revolufia (ranilor romani de la 1784 condusé de Horea, Clogca si Crisan, care au urmarit si refacerea Daciei, a fost afirmata puternic in timpul revolutiei pandurilor de la 1821 condusa de Tudor Viadimirescu, fn urma careia au fost inlaturate domniile fanariote si restabilite dom- nile pAmintene gi a fost Inscris4 ca obiectiv de seama in programele re- volutiei romAnilor de la 1848. Masele populare roménesti transilvanene, intrunite, in numar de peste 40.000 de oameni, in zilele de 3—5 mai 1848, in Marea adunare de la Blaj, s-au pronuntat cu hotdrire impotriva intentiei guvemului revolufionar ungar de a proclama unirea Trans! vaniei cu Ungaria si au cerut intr-un glas SA ne unim ou tare, adied cu celelalte doua {ari romane. Tn anii ce au urmat dupa revolutia de la 1848, intreg poporul ro- man, fortele inaintate si patriotice ale societatii romAnesti si-au fixat ea obiectiv imediat unirea Moldovei cu Tara Romaneasea, Problema Unirii devenise 0 problema international, atragind sprijinul fortelor democra- tice si opiniei publice europene, inclusiv al fauritorilor socialismului sti- intific, Congresul de pace de la Paris din februarie — martie 1856, in urma r&aboiului Crimeii, a contribuit la consolidarea autonomiel interne a tarilor romne, hotérind inliturarea protectoratului Tusesc si trecerea acestora sub garantia puterilor europene (Franta, Anglia, Austria, Rusia, ‘Turcia, Prusia si Regatul Sardiniei Dind curs aspiratiilor seculare de unitate nationalé ale poporului roman, deputatii adunarilor elective de la Iasi si Bucuresti, cu sprijinul maselor populare, au votat, in unanimitate, unirea Moldovei cu Tara Roméneasca, prin dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza. Uni- rea Moldovei cu Tara Romaneasca, la 24 ianuarie 1859, a pus bazele sta {ului national roman, fapt ce a constituit o premisd a dobindirii neatirnarii 7si a avut un ecou deosebit in rindurile roménilor din teritoriile aflate sub dominatia si asuprirea imperiilor reactionare vecine. Ingrijorate de intensificarea misearii de eliberare nationala si so- ciald a roménilor, care-si concentrau tot mai mult privirile si sperantele catre Bucuresti, devenit de la 24 ianuarie 1862 Capitala Romaniei in urma desavirsirii actulul Unirii, cercurile conducatoare ungare au des- fiinjat, la 8/20 noiembrie 1865, autonomia Principatului Transilvanici, aparata de romani timp de mai multe secole, si au hotarit incorporarea acestui stravechi teritoriu yomanesc la Ungaria, astfel ca treburile aces- tei provineli urmau sa fie discutate si hotarite de Dieta de la Budapesta. Fara a tine seama de cererea romanilor banateni de a se infiinta in Banat un ,,CApitanat roman“, imparatul Austriei, Franz Joseph I, hota- tise ined de la 15/27 decembrie 1861 alipirea Banatului la Ungaria. __Infringerile militare suferite de Austria pe frontul de lupta in raz- boiul ei cu Prusia din 1886 si cresterea luptei de eliberare a Popoare- jor asuprite au determinat burghezia austriacd sA treacd la injelegere cu nobilimea ungaré. Relevind neputinta Casei de Habsburg de a mentine do- minatia prin vechile ej mijloace, ziarul ,,Tribuna remana“ din Tasi seria : wAustria isi cauta scdparea in dualism. Ea da mina libera ungurilor pen- tru a fine sub jug pe romani“. Pactul dualist austro-ungar, incheiat in primavara anului 1867, act reactionar care a incercat sA frineze lupta de eliberare nationalé a popoarelor din centrul si sud-estul Europei, a pus capat statutului de au- tonomie al Principatului Transilvaniei, pe care romnii il aprasera cu succes secole de-a rindul. Pentru prima oar, acest stravechi pAmint roménese a fost incorporat la Ungaria, care a exercitat asupra lui o sta- Pinire deosebit de nemiloasa, pina la sfirsitul anuluj 1918. Poporu) ro- man roe privat de cele mai elementare drepturi sociale si politice si se crunte es si ae nationale, ajungindu-se la cele oe Bnunfind gi statuind prin lege ideea ,,statului national unitar un- Sept mee ee Naa aberdinal, cele mai elementare feta acordate nationalitatilor, promovind o politica imperialista, re- ‘mitul coroanei Sf. Stefan in numele céruia au trecut la actiuni sistematice de schimbare a. sfie din sesame vv care propaganda ungarA a pretins, pe tonul cel mai serios, ci ar fi ,mo- delul neegalat al acestor vrei“. Pentru a evita orice fel de confuzii, aceasta lege declara, incé din preambul, ca ,,toti cetdtenii Ungariei for- meazi o natiune, natiinea ungara unitara si indivizibila...“ Rezulta, astfel, fara echivoc, ca scopul Legii nationalitatilor din 1868 era inglo- barea tuturor cetatenilor in natiunea ungara. Pentru a mentine in subordine si a desfiinja natiunile neungare — in primul rind pe cea romaneascd —, aparatul de stat, organizatiile paramilitare, serviciile de spionaj, diversiune si politienesti, partidele si gruparile politice, societatile cultural-artistice si asociatiile nationalist- sovine au desfasurat o adevaraté campanie de ungarizare, in conformi- tate cu tendintele de expansiune si cotropire ale unui sistem politico- militar hraparef. Pentru accelerarea procesului de deznatjionalizare si de ungarizare a romanilor si cetatenilor de alt neam, cercurile con- ducdtoare ungare de la Budapesta au mai recurs si la alte mijloace administratie, justitie, bisericd, scoala, armata, presd, schimbarea denu- mirilor toponimice romanesti, starea civild etc. Proclamarea independentei nationale depline a Romaniei la 9 mai 1877, precum $i recunoasterea acestui deziderat national si a drepturilor istorice ale poporului roman asupra Dobrogei si a Deltei Dunarii de citre marile puteri europenc in 187@ au impulsionat lupta roménilor din Transilvania, Bucovina sj Banat impotriva asupririi nationale si sociale austro-ungare, pentru unirea cu fratii lor de peste Carpati. Din acest moment, lupta poporului roman pentru independen{a si unitate nafionald a intrat in cea de-a treia etapa, cea a desAvirsirii procesului de formare a statului national unitar roman. Una dintre cele mai importante actiuni nationale ale romanilor din Transilvania si Ungaria a fost prezentarea, in primavara anului 1892, de catre o delegatie formata din 300 de romani, in frunte cu avocatul Toan Rafiu din Turda, impiratului de la Viena, a Memorandumului cu re- vendicdrile nationale ale romanilor. Imparatul a trimis Memorandumul guvernului ungar de la Budapesta, iar acesta a trecut la arestarea auto- rilor documentului si la inscenarea unui monstruos proces. Prin grija patriotilor romani, Memorandumul a aparut in Franta, Anglia, Italia si Belgia, unde a produs impresii dintre cele mai puternice. Era al doilea document ce aparea, la scurt. timp, peste hotarele monarhiei austro- ungare $i demasca tratamentul inuman la care erau supusi, de secole, vomanii din Transilvania. In timpul procesului, fruntasii politici romani s-au transformat din acuzati in acuzatori, condamnind starile de lucruri inchizitoriale din ‘Ungaria, incercarile sistematice de lichidare nationala a populatiei roma- nesti din Transilvania.at La 25 mai 1894, justitia ungarg a condamnat la ani grei de temnity $i Ta amenzi imense i i i Shenae Pop de Bésestt sane romani Ioan Ratiu, Vasile Lucaciu, Miscarea muntitoreasca si socialista din Romania a manifestat o reala clarviziune fata de lupta de eliberare nationala a romanilor de peste Carpafi, sprijinind-o din plin, Incé de la Congresul de constituire a P.S.DMLR. din primavara anului 1993 a fost exprimat un protest ho. tari contra comportérii nedrepte a guvernelor maghiare“ in ‘Transil- vania, iar la Congresul Internationalei Socialiste de la Ziiri h, s~a ridicat problema nationala a roménilor din Transilvania, - Intemeietorii socialismului stlintifie — Karl Marx, Fr, Engels si Vi. Lenin — au privit cu cdidura lupta pentru unitate nationala a Poporului roman si au condamnat vehement politica de citaté de monarhia austro-ungara. »Realizarea statului national unitar — sublinia toy NICOLAE CEAUSESCU — devenise, in preajma emanecien ah dial, o cerinta imediata, o conditie primordiala a mersului inainte al farit noastre pe plan economic $i social". Gu toate cd primul razboi mondial a avut un din partea ambelor tabere militare, intrarea si participarea Romaniej in razboi alaturi de statele Antantei, care Promiteau satisfacerea dezi- deratului unitatii Nationale, a coincis cu dorinta ia, Banatul si Bucovina. faurirea statuluj national unitar si, de aceea, poporul nostru nu a parti. cipat la razboi cilauzit de intentii de cotropire si anexiuni teritoriale. In conditiile create de victoria ‘ tombrie 1917 care a avut drept rezul asuprire exer- caracter imperialist si Prut se unese pri- , proclamindu-se independenta i, iar la 27 martie 1918, Basarabiei cu Romania, independente : Ungaria, Cehoslovacia 41 Porn’ ‘ git unitatea nationald — Italia si one eae oe beratd de sub dominatia monarhieihabsburgice nian Tupta Populate, puterea a fost preluata de eonsilitle Sariongét rominesti wet seruands ray Pind la judet — iar tm cenitcle industries? cana Tuncitoresti. La 18/31 octombrie 1918 sa constitule le Arad Const} 10 a National Romén Central ca unicul for care reprezenta vointa poporului roman. Tn timp ce masele populare romanesti desfasurau puternice actiuni pentru unirea cu Romania, cercurile conducatoare nafionalist-sovine ungere, nevrind s4 recunoasc& drepturile nationale ale transilvanenilor, au trecut la initierea unor acte teroriste. Astfel, la Arad, ,CEstile de otel* — organizatie fascist-terorista formata din militari unguri — au luat viata, in noiembrie 1918, a peste 300 de romani care manifestasera pentru Unire. La 10 noiembrie 1918, Consiliul National Roman hotaraste si-si asume jjputerea depling de guvernare asupra teritoriilor locuite de re- mani in Ardeal si Tara Ungureasea si convoaca, pentru 18 noicmbrie/ 1 decembrie 1a Alba Tulia, ,,Adunarea national a natiunii romane“ ea nfeprezentantii tuturor categoriilor sociale si profesiunilor din circum= scripfiile electorale aflatoare in amintitele teritorii* Pregétirea si desfasurarea Adunarii Nationale de la 18 noiembric/ 1 decombrie 1918 s-au efectuat intr-un entuziasm si insufletire din partea Populatiei romanesti, find precedate de intreprinderea uno: ample misuri de pazd, seouritate gi ordine pentru prevenirea unor eventuale actiuni teroriste din partea elementelor reactionare ungare. Planul di fasurGrii acestui eveniment, initiat si aprobat de Consiliul National Ro- man Central, a fost elaborat in amanuntime de dr. Ioan Cicio Pop im- preuna cu capitanul Florea Medres, Lal decembrie 1918, in orasul Alba Iulia, care traise biruinja marelui voievod Mihai Viteazul si martiriul lui Horea si ca, sint prezenti 1228 delegati alesi prin vot si peste 100,000 de tArani, munci- tori, intelectuali si militari veniti din toate localitatile bandtene, transil- vanene, bihorene si maramuresene. Intruniti in plen, delegatii, dupa ce au ascultat cuvintarea lui Gheorghe Pop de Basesti, au votat in una- nimitate, la. orele 12,00, Declaratia Unirii Transilvanici cu Romania Fiind apreciat ca un act legitim, hotarirea de la Alba Iulia d= unire a Transilvaniei cu Romania a fost aprobatd si de populatiile sa- seasca, svaba, evreiascd, precum si de o pante a maghiarilor. Elementele nationalist-sovine maghiare si trupele trimise de gu- vernul ungar in Transilvania, sprijinite de grupurile paramilitare, sfi- dind inva{amintele istoriei, au incercat s& indbuse in singe, prin forta atmelor, actul Unirii, punind la cale numeroase actiuni teroriste. In fata acestei situatii grave, Consiliul Dirigent, organism guver- namental ales de Marea Adunare Nationald Constituantd de la Alba Julia, a cerut sprijinul fratilor de peste Carpati. Raspunzind acestui apel, unitafi militare romanesti, formate numai din ostasi transilvaneni si bénateni, au venit in ajutorul poporului roman din Transilvania si Banat, eliberind in urma unor lupte deosebit de grele toate localitatile =(ati. ale frontului diplomatic, si alii, bucurindu-se de con- trdiau in strainatate, al opiniei eursul intregii natiuni, al roménilor ce Publice internationale gi al unor personalititi politice si militare occiden. fale favorabile cauzei romAnesti, guverncle romane vor reusi si de- joace manevrele diversioniste, de prapaganda si de dezinformare un- Gare si 84 determine aliatii, in timpul tratativelor de pace de la Paris, SA recunoascl ceéa ce poporul romin a infaptuit prin propriile sale forje — reintregirea teritoriilor aflate sub dominatia straina. Astfel, prin Tratatul de la Saint Germain, Austria a recunoscut drepturile Istoriee ale statului roman. asupra Bucovinei, iar prin Tra- talul de la Trianon, incheiat, la 4 iunie 1920, de catre aliati si Roma nia cu Ungaria, sa validat pe plan international unirea Transilvaniei, roménesti aflate sub dominatia strain prin lupta intregului popor romén _ sdimplini istorie al poporului roman — se subliniazA in Programul P.C.R, — a fost rodul luptei_maselor largi populare, a muncitorimii si {aranimii, inlelectualitatii, a cerouril tate ale burgheziei, a Principalelor clase si ‘paturi i intregului popor, a intregii natiuni. ata de lupta maselor populare. Unirea ‘Transilvaniei cu Romani, a .: ae a ‘@ @ consti- tuit infaptuirea fireascd a nazuintei seculare de unitate @ Poporuluj @ visului pentru care au luptat si sau jertfit ne a Beneratii de inaintasi, implinirea unei necesitati obiective a insasi dezvoliary Pikioa 49 Modalitati eficiente de conlucrare cu conducerile organizatiilor socialiste Sau Cu organismele democratiei. muncitoresti-revolutionare in scopul prevenirii unor evenimente de securitate Ridicarea la cote tot mai inaite a intregii activitéti economico-sociale, per- Jectionarea continua a conducerit si planificarit impun, ca o necesitate oblectiva, dezvoltarea puternicd a democratic? muncitoresti-revolusionare, care si-a dovedit pe deplin forja si viabilitatea, Cadrul democratic larg, unic tn felul treat in ultimele dowd decenté din inifiativa st cu contribujia determinante ale tovardsului NICOLAB CEAUSESCU, numeroasele organisme ‘democratice existente asigurd posi- bilitayt de participare nestingherita, activa a tuturor categoriilor de oameni ai muncii la dezbaterea, adoptarea si infaptutrea hotdririlor ce privesc mersul intre- Mt activitdfi tn unitatea tm care lucreazd, in localitatea in care domicitinzd, ca si la scar national Referindu-se la. necesitatea imbindrit armonioase a activitdfii organclor de stat ¢u aceea a organismelor democratic: muncitoresti-revolugionare, sccretarul general al partidului, in magistrata Expunere cu privire la unele probleme ale conducerit activiti}ii economico-sociale, ale muncii ideotogice si politico-educativ precum si ale situatiei internationale, din 29 aprilie a.c., sublinia : ,Trebuie sA actio- nam pentru perfectionarea activitajii organismelor democratiei muncitoresti-revolu- fionare pentru ca, incepind cu adunarile generale ale proprietarilor, producatori- lor si beneficiarilor, cu consiliile oamenilor muncii si celelalte organisme, sA asigure dezbaterea largi a problemelor si hotdririlor, Trebuie. si facem ca adun: rile generale, consiliile oamenilor muncii sé aiba un rol mai activ in activitatea de Intarire a raspunderii tuturor oamenilor muncii, a ordinii si discipline: in toate unitatile economico-sociale, Adunirile generale trebuie sa dezbaté nu numai problemele intreprinderilor, dar si activitatea prop muneii, sa tragd la rispundere pe acei membri ai colectivului respectiv, care, prin munca si manifestarile lor, déuneaza colectivului si intregii activi In spiritul acestor comandamente, in executarea misiunilor si sarcinilor in- credintate, tn tnfaptuirea conceptului de prevenire a infractiunilor si a altor fapte antisociale, aparatul de securitate trebuie si se sprijine pe concursul larg al co- lectivelor de cameni ai muncii, asigurind oplicarea fermd in viafé a tezei de ex- ceptionalét insemnitate, formulaté de secretarul general at partidului, potrivit oi- reia ,forta, tdria organelor de securitate constau in legdtura indisolubilé cu poporul, cu masele poputare". Aspecte concrete privind modul de conlucrare a organelor de securitate cu conducertie organizafiilor socialiste si organismele democratiei muncitoresti-revolu- Honare constituie obiectul dezbaterilor pe tema enuntata, Ia care au fost invitati ie a oamenilorSG porticipe: colonel Preoteasa Gheorghe, seful Securitatii judetului Mehedin Tt colonel Gherghe Marin, seful Securitatii Judetului DolJ, si colonel Lazir Ton, ‘get servielt fn cadrul Directiel a T-a. Colonel Preoteasa Gheorghe : Conceptia originala, unitara, de pre- veni¥e a infractiunilor si a altor fapte antisociale elaboraté de coman- dantul nostru suprem, tovarasul NICOLAE CEAUSESCU, se realizeazi printr-in ansamblu de masuri politico-juridice, educative si organizato- rice intreprinse de catre organele de partid si de stat in strinsa legatura cu organizatiile de mas& si obstesti, ou celelalte organisme ale sistemu- lui democratiei noastre socialiste. In conformitate cu sarcinile rezultate din documentele de partid, in executarea ireprosabild a prevederilor Programului de masuri al Depar- tamentului Securitatii Statulul si ale Instructiunilor nr. 0190/1987, in vederea prevenirii oricdror fapte sau acfiuni care ar putea pune in pericol seouritatea statului, la nivelul Securitatii judefului Mehedinfi a fost elaborat un complex de masuri si actiuni menite si conduca la sporirea eficientei actului de preventie, bazat pe o aprofundata cunoastere si stapinire a situatiei operative din problemele, obiectivele, locurile si me- diile aflate in competenta, pe valorificarea operativa, oportund, a date- jor obtinute, prin asigurarea unor mésuri eficiente, adecvate fiecarui caz in parte. ‘Una din coordonatele cardinale in infaptuirea actului preventiv de securitate o constituie sporirea permanenta a conlucrarii cu conduce- rile organizatiilor socialiste, cu organismele democratiei muncitoresti- revolutionare, in condifiile respectarii stricte a regulilor de secretizare a mijloacelor si metodelor specifice de munca. Insusirea si aplicarea co- recta a reglementérilor cuprinse in Instructiunile nr. 00190/1987 dau o noua dimensiune conlucrarii cu organele si organismele respective, acest principiu decurgind din insiigi esenta organelor de securitate, aceea de componente ale statului democratiei muncitoresti-revolutionare*. Acordind atentie prioritara muncii de prevenire din domeniul eco- nomic, pentru executarea intocmai a prevederilor Programului-directiva aprobat de comandantul suprem in decembrie 1983, am actionat constant cul sprifinul si sub Indrumarea organelor de partid locale, pentru spo- virea raspunderii celorlalte organe de stat cu atributii in economie, a colectivelor de oameni ai muncii, in vederea diversificdrii ft i metodelor de conlucrare cu acestea. eee Astfel, pe baza datelor verificate, am reusit si realizim o infor- mare operativé, detaliatt si permanent cu problematica divers din zona 4e competent, in primul rind cea cu implica(ii in planul situatiei opera tive de securitate, precum si cu unele aspecte privind pericolul sourgerii 44 — tnd eu bicicleta, a fost observat in timp ce executa fotografi asupra unor de informatii nedestinate publicitatii prin intermediul legaturilor radio dintre unitatile socialiste din judet, lipsa de raspundere si neglijenta In gospodarirea avutiei nationale, practicile de dezinformate, raportari fic tive, nerealizarea productiei destinate exportului, acte de dezordine si indisciplina §.a. In paralel cu sprijinul pe care il acordim permanent conducerilor organizatiilor socialiste in acjiunea de cunoastere, aplicare unitara si res- pectare a dispozitiilor legale, factorii competenji au fost sesizati in timp util in legdturd cu existenfa unor stdri de pericol, nereguli si premise ale unor evenimente negative, abateri de la lege, de natura a aduce pre- judicii economiei nationale ori unor interese politice, de stat sau ob- stesti Totodata, pentru cresterea operativitatii masurilor intreprinse, a intrat in practica noastra antrenarea factorilor de raspundere din obiectivele economice, aldturi de organele de militie, pompieri, protectia muncii si cele ou atributii in asigurarea calitatii produselor, la efectuarea de con- troale si verificdri tematice, activitati care au dus Ja cresterea responsa- pilitatii si vigilentei fata de faptele si fenomenele pagubitoare pentru avutul obstese, la intarirea climatului de munca, legalitate si disciplina. Gu sprijinul larg al unitatilor centrale de profil, s-a realizat o in- formare directi a ministerelor cu. neajunsurile constatate In unitatile subordonate; sint numeroase interventiile preventive, intreprinse prin intermediul Directiei a Il-a la Ministerul Energiei Electrice si Ministe- pul Industriei Chimice si Petrochimice, referitoare la deficientele exis- tente in realizarea ori exploatarea instalatiilor de la Combinatul chimic \Drobeta“, Combinatul de celuloza si hirtie, Centrala electric si de termoficare Halinga, Hidrocentrala Portile de Fier I $.a. Urmarirea mo- dului in care s-a actionat pentru inlaturarea aspectelor semnalate @ dovedit eficienta interventiilor noastre preventive. Calduzindu-ne continuu dupa teza cd ,,apararea securitatii statului este 0 sarcind a intregului popor“, am fost preocupati de extinderea, di- versificarea si imbunatdtirea calitativa a actiunilor de pregitire contra- informativa si antiinfractionalé a oamenilor muncii, a tuturor cetate- nilor, Ca urmare a raspunderii cu care au acionat cadrele noastre in conlucrare strinsd cu conducerile organizatiilor socialiste, cu organismele democratiei socialiste in organizarea acestor activitati in cadral obiective- lor economice, al celor 16 unit&ti administrative urbane si rurale de frontiera, din alte locuri si medii, au cresout simtitor volumul si valoa- rea sesizdrilor cetatenilor, in baza carora s-a putut actiona preventiv. ‘Astfel, s-au primit semnalari privind preocuparile unor strAini de a cur lege date si informafii referitoare la obiective de interes deosebit, sem- nificativ fiind cazul unui cetdfean occidental care, tranzitind fara noas- 15instalatii tehnologice. Din proprie initiativa, ca urmare si a constienti- zirii prin actiunile de pregatire contrainformativa, mai mulfi oameni ai muncii ]-au condus pe strain la organul de militie. Sesizarile primite de la cetdjeni vizeazd o palet larga de aspecte, printre care cele mai frecvente privesc ; nerespectarea normelor de ex- ploatare a instalatiilor, executarea defectuoasd a lucrarilor de construc- {ii-montaj, incaleari ale prevederilor decretelor nr. 408/1985 si 400/1981, cauze generatoare de stari de spirit negative, actiuni de trecere frau-~ duloasa a frontierei de stat sau preocupari de ealauzire la ean ne- respectarea regulilor privind relatiile ou strainii etc. Datele ol ie au fundamentat a conspirat masurile specifice de securitate, iar contributia crescinda a organismelor democratiei noastre socialiste a dat un spor de eficien{a masurilor de prevenire, Conlucrarea cu factorii de decizie sau educationali a fost fruc- tuoasd indeosebi in cazul avertizdrilor unor persoane cu comportament necorespunziitor, majoritatea acestora organizindu-se intr-un cadru lér- git, de regula la looul de muned sau in institufii de invatamint, in cadrul organizatillor de tineret, de masa si obstesti, colectivelor de cetafeni, c&rora elementele in cauzd le-au fost date in griji, pentru educare si influentare pozitiva. Legatura permanenté cu factorii responsabili, folasirea potentia- lului de care acestia dispun au asigurat o eficien{4 sporita masurilor pre- ventive in special pe linia problemelor : ,,tineret-inva\amint“, ,eva- ziune“, ,artd-cultura\, ,,sanatate* ete. In acest sens, este edificator modul in care s-a actionat pentru in- fluenfarea unor tineri din umitati scolare si renunte Ja preocuparile lor de a audia si colporta stirile transmise de posturile de radio reactionare, de a se adres@ acestora, contracararea unor intenfii de trecere frauduloasa a frontierei ete. © alfa latura a conlucrarii sistematice cu conducerile organizatiilor Socialiste 0 constituie domeniul acordarii avizelor de securitate pentru indeplinirea de afribufii pe linfa apararii secretului de stat sau de pro- tocol, deplasarea in straindtate in interes de serviciu ori particular 5.a. Ca urmare a raporturilor principiale ale cadrelor de securitate cu atri- buiii in domeniu cu conducerile organizatiilor socialiste si obstesti, per- Soanele ce urmau a fi propuse pentru avizare au fost discutate si ana- lizate in prealabil, astfel c& solicitarile pentru avizare au cuprins nu- ‘mai pe acelea care corespund pentru activitajile respective, scdzind ast- fel simfitor numarul avizelor negative. In acelagi mod s-a procedat. cl ii de permise la micul trafic de frontiera in R. S F, Tugoslavia, du-se impreund ou conducerile organizafiilor socialiste si obtesti a sd nu elibereze adeverinte celor ineadrati in munca si nu indeplinese conditiile sau nu prezinta garantie pentru a primi viza. Cu aprobarea si sprijinul organelor de Partid, in strinsa conlucrare cu organismele democratiei socialiste, in baza prevederilor Instructiunilor D-00190/1987, am actionat prin intermediul factorilor competenti pentru punerea in discufia colectivelor de oameni ai muncii gi in. adundrile ce- tajenesti a unor cazuri de abateri si incalcari ale legilor. De asemenes, cu sprijinul organelor locale de partid, s-au publicat in presa localé uerari de popularizare a normelor de apérare a secretului de stat si celor care reglementeazi modul de stabilire a relatiilor cu stri- inii, de combatere a propagandei evazioniste si emigrationiste, S-a luat totodata initiativa instruirii, in colaborare cu factorii com- petenti, a tuturor cadrelor din sistemwul comerfului exterior, a celor care indeplinesc atributii in realizarea productiei pentru export sau particip’ la activitati cu strainii Experienta dobindita pina in prezent ne indreptateste sA conclu- ziondm cA pozitia, prezenta activa, implicarea cu inalt profesionalism a ofiterului de securitate in problematica obiectivului, Jocului sau mediu- lui din raspundere constituie cheia eficientei conlucrarii cu conducerile organizatiilor socialiste, cu organismele democratiei_muncitoresti-revo- lutionare. Lt. colonel Gherghe Marin: Activitatea organelor de securitate — care au ca atribut principal s4 cunoascd si s4 contracareze cu fermitate orice incercari de a se lovi in cuceririle revolutionare ale poporului, de a apara valorile fundamentale ale societajii — nu poate fi conceputd in afara conlucrarii permanente cu celelalte organe de stat si obstesti, cu oamenii muncii — fauritorii si beneficiarii acestor valori. La baza conluerarii organelor de securitate cu conducerile orga- nizatiilor socialiste, cu organismele democratiei_muncitoresti-revolutio- nare, cu colectivele de oameni ai muncii, trebuie si stea cunoasterea exacti a problematicii specifice situatici operative din judet, pentru a se putea realiza o informare promptd a factorilor competenti, finali- zat prin stabilirea si transpunerea efectiva in practicd a unor masuri corespunzatoare care s4 duca la inldturarea imediatd a cauzelor si con- ditiilor favorizante aparitiei unor stari de pericol, incalcarilor preved2- rilor actelor normative sau altor fenomene ce afecteazd avutia nationala. Formele si modalitatile concrete de conlucrare in realizarea actului preventiv au o arie de intindere si manifestare larga, fiind determinate indeosebi de caracteristicile activitafii cu care se confrunta colectivele de oameni ai muncii, gradul de constiin}a si disciplina al acestora, de influentele negative exercitate din exterior etc. wvRezulti deci c& important este si se actioneze diversificat, dife- renfiat, de la caz la caz, gasindu-se modalitatile care s& conduc la in- treprinderea celor mai eficiente masuri operative. Astfel, atunci cind acestea au in vedere schimbarea conceptiei po- litice, atitudinii fafa de munca ori comportamentului unei persoane, pe linga cunoasterea faptei concrete savirsite, trebuie avute in vedere tra- sdturile sale de caracter, taria convingerilor formate, punctele sale sen- sibile, raporturile reale cu persoanele din anturajul ei, pentru a hotari daca este oportun sa actioneze direct ofiterul, sA se informeze factorii de conducere profesionala, organizajia din care face parte sau familia, ori sa fie influenjaté printr-o cunostin{a apropiaté a celui in cauzd. Mai mult chiar, in stabilirea modalitatii de actiune este necesara o conlucrare activa ou sefii profesionali, colegii de munca, relafiile si uneori cu in- sasi familia elementului aflat in atentie, Spre exemplu, intr-un caz — ca urmare a prezentei active a ofite- rului ce asiguraé contrainformativ obiectivul pe fluxul de fabricatie, a consultarii permanente cu oamenii muncii —, acesta a primit 0 sesizare din care rezulta ca inginerul ,Mirea“, factor cu munca de raspundere pe o platforma chimica, datorité unor insatisfactii de ordin personal, nu se preocupa de supravegherea continua a instalatiei si nu lua masuri operative de remediere a unor defectiuni ce aparusera in procesul de pro- ductie. Intrucit semnalarile inifiale s-au confirmat, printre alte masuri, s-a hotarit contactarea respectivului, pentru a-i fi explieataé importanta atributiilor ce-i revin, consecintele grave ale neexecutarii acestora si im- plicatiile de ordin mai general asupra intregii activitati a combinatu- lui. Intr-o perioad& relativ scurta de timp au fost constatate schimbari substantiale in modul de a gindi si actiona al inginerului ,,Mirea“, care, Sint numeroase situatiile cind, ofiterii ce au in raspundere obiectivele €conomice $i colectivele de oameni al muncil, scegtia sesizeasl diverse deficiente, sthri de pericol, nereall- inilor de productie de la locurile 2 © conlucrare eficienta cu factorii de conducere gi cu colectivele de oameni ai muncii s~a realizat $i in cazul masurilor intreprinse asupra unui grup de 15 conducatori auto de la o intreprindere de transporturi de pe raza judetului, care audiau impreuna stirile transmise de postul de radio yEuropa libera‘, dupa care faceau comentarii necorespunzdtoare cu pri- vire la situatia social-politica si economicd din fara noastra. azul a fost documentat operativ si finalizat prin punerea in dezba- tere publica a doi dintre acestia, iar ceilalfi 13 au fost avertizati in cadru Largit, prilej cu care colegii de munca au condamnat cu vehementa fap- tele celor in cauzd. Totodata, respectivii au fost repartizati la locuri de munca diferite, fiind dati in atentia noilor colective. Cazurile prezentate, ca si multe altele, atest c& in conlucrarea cu factorii de conducere din organizatiile socialiste, cu organismele democra- tiei muncitoresti-revolutionare, cu masele largi ale oamenilor muncii, nu pot exista limite si retete prestabilite si cd, in mare masura, eficienta aceste] legaturi este determinata de competenta ofiferului de securitate, de modul in care el cunoaste oamenii si problemele din sectoarele aflate in responsabilitate, de operativitatea si fermitatea interventiilor pre- ventive ce le face, precum si de faptul daci a reusit sa-i facd pe membrii colectivelor respective si inteleaga ca interesele noastre coincid Colonel Lazar Ion : Beneficiind de sprijinul maselor largi populare, organele de securitate si-au sporit permanent contributia specifica la apararea orinduirii socialiste si cresterea capacitatii operative de pre- venire. In scopul unei ferme orientari preventive, toate unitatile de secu- ritate, pe profilurile lor de activitate, au obligatia ca prin actiuni siste- matice, prin activitati diversificate, de popularizare a prevederilor le- gilor, de punere in dezbaterea colectivelor de oameni ai muncii a unor probleme ce privesc apararea securitatii statului, a proprietatii socia- liste, a secretului de stat si a celorlalte valori ale orinduirii noastre so- cialiste, si contribuie efectiv la dezvoltarea spiritului de vigilenta al cetatenilor si de respingere a oricdror incercdri de actiuni ostile sau de natura a dauna, in orice mod, bunului mers al constructiei socialis- mului si comunismului. In domeniul economiei nationale, Programul-directiva aprobat de comandantul suprem a revitalizat activitatea de aparare a avutiei po- porului, determinind schimbari de fond, cu efecte pozitive asupra an- samblului muncij de securitate pe acest profil. _ Contributia organelor de securitate la aprarea economiei nationale a fost substantial imbunatatita si ca urmare a unei mai strinse legturi i ny ‘ i ee lille