Comentariu art 322 Codul Penal DOBRINOIU Vasile;colectiv, Noul Cod Penal comentat.

Editia a III-a revazuta si adaugita din 23-mai-2016, Universul Juridic

Comentariu la articolul 322 din Codul Penal
Comentariu
I. Noul Cod Penal în raport cu legea penală anterioară
1.
Noul Cod penal, în art. 322, menţine conţinutul falsului în înscrisuri sub semnătură privată descris în art. 290 C. pen.
anterior, la care introduce o nouă modalitate normativă care constă în falsificarea unui înscris sub semnătură privată de
către o persoană prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea, cu ştiinţă, de a
insera unele date sau împrejurări, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire,
în vederea producerii unor consecinţe juridice.
Această modalitate normativă a falsului sub semnătură privată se justifică întrucât pe baza textului de incriminare din
Codul penal anterior încadrarea juridică a unor fapte, devenite din ce în ce mai frecvente, comise în sfera raporturilor
comerciale, apărea tot mai dificilă în lipsa unui suport legal (spre exemplu, facturi care consemnează date neconforme
realităţii2726 ).
2 7 2E 6 x p u n e r e d e m o t i v e l a L e g e a n r . 2 8 6 / 2 0 0 9 .

Limitele speciale ale pedepsei pentru falsul în înscrisuri sub semnătură privată în noul Cod penal sunt mai ridicate decât în
Codul penal anterior.
II. Analiza textului
2.
Structura incriminării
În art. 322 C. pen., falsul în înscrisuri sub semnătură privată este incriminat într-o singură variantă, care constă în
falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321, dacă
făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe
juridice.
Înscrisul sub semnătură privată are valoare de probă împotriva persoanei care a semnat acel înscris şi în avantajul
persoanei care a obţinut înscrisul, de aceea, falsificarea lui înseamnă alterarea adevărului operată asupra unui lucru
(entitate) care are legal însuşiri probatorii.
Este un adevăr că înscrisul sub semnătură privată, privit în individualitatea lui, interesează numai pe subiecţii raportului
juridic la care se referă, dar tot un adevăr este şi faptul că înscrisurile sub semnătură privată, privite în ansamblul lor,
interesează încrederea publică şi deci aduc atingere acestei valori sociale.
Dacă legea penală nu ar incrimina fapta de fals în înscrisuri sub semnătură privată, puterea probatorie a acestor înscrisuri
ar deveni cu totul aleatorie, iar relaţiile sociale privind încrederea ce trebuie acordată acestor înscrisuri ar suferi o gravă
atingere2727 .
2 7 2V 7. D o n g o r o z ş . a . , o p . c i t . , v o l . I V , p . 4 4 0 .

3.
Condiţii preexistente
A. Obiectul infracţiunii
a ) Obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale referitoare la încrederea publică pe care trebuie să o inspire
înscrisurile sub semnătură privată. Prin urmare, prin incriminarea falsului în înscrisuri sub semnătură privată, valoarea socială
ocrotită este tot încrederea publică, numai că, de data aceasta, încrederea publică nu priveşte înscrisurile oficiale, ci
înscrisurile sub semnătură privată.
b) Obiectul material îl formează înscrisul sub semnătură privată falsificat. Ca şi la celelalte infracţiuni precedente de fals
în înscrisuri, înscrisul falsificat constituie şi produsul infracţiunii.
Legea nu explică ce se înţelege prin înscris sub semnătură privată, dar în art. 178 alin. (2) C. pen. se defineşte înscrisul
oficial ca fiind orice înscris care emană de la o persoană juridică dintre cele la care se referă art. 176 ori de la persoana
prevăzută în art. 175 alin. (2) sau care aparţine unor asemenea persoane.
Luând în seamă aceste dispoziţii, putem defini înscrisurile sub semnătură privată ca fiind acele înscrisuri care emană
de la alte persoane juridice decât cele menţionate în art. 176 C. pen. ori de la alte persoane decât cele prevăzute în
art. 175 alin. (2) C. pen., care poartă o semnătură şi este susceptibil de a produce efecte juridice.
Sunt, în acest sens, înscrisuri sub semnătură privată: înscrisurile neautentificate care cuprind manifestări de voinţă ale
unei persoane particulare referitoare la drepturi şi obligaţii cu caracter patrimonial sau de altă natură (de exemplu, acte de
vânzare, testamente olografe, chitanţe, contracte de închiriere); acte prin care se constată operaţii comerciale efectuate de
diferite persoane, în general, toate actele private de natură să constituie baza unei pretenţii, să servească la constatarea
unui drept ori care fac să se prezume un drept sau să cauzeze un prejudiciu.
În practica judiciară s-a decis că falsificarea unor acte contabile ale unei societăţi comerciale private, prin modificări,
ştersături ori adăugiri, şi folosirea lor la întocmirea evidenţelor contabile constituie infracţiunea de fals material în înscrisuri
sub semnătură privată2728 ; ori falsificarea etichetelor aplicate mărfurilor2729 .
2 7 2C8 S J , s . p e n . , d e c . n r . 2 6 6 / 2 0 0 0 , î n R D P n r . 2 / 2 0 0 2 ,
2 7 2T 9 r i b . S u c e a v a , d e c . p e n . n r . 5 9 8 / 1 9 9 8 , î n R D P n r . 3

Dacă înscrisurile sub semnătură privată sunt autentificate, se convertesc în înscrisuri oficiale.
B. Subiecţii infracţiunii
a) Subiectul activ nemijlocit al infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată poate fi orice persoană care are o
pag. 1 5/17/2021 : office@maravela.ro
Comentariu art 322 Codul Penal DOBRINOIU Vasile;colectiv, Noul Cod Penal comentat. Editia a III-a revazuta si adaugita din 23-mai-2016, Universul Juridic
anumită pricepere sau dexteritate în operaţiunile de contrafacere sau alterare ori de atestare a unor fapte sau împrejurări
necorespunzătoare adevărului ori de a omite inserarea unor date sau împrejurări. Fapta poate fi săvârşită de o pluralitate
de subiecţi activi (coautori, instigatori, complici) sub forma participaţiei penale proprii2730 sau improprii2731 .
2 7 3 C0 . A p . I a ş i , d e c . p e n . n r . 9 4 2 d i n 6 d e c e m b r i e 2 0
L u m i n a L e x , B u c u r e ş t i , 2 0 0 2 , p p . 1 7 0 - 1 7 5 .
2 7 3C1 . A p . T î r g u M u r e ş , s . p e n . , d e c . n r . 5 4 / R / 2 0 0 3 , î n

b) Subiectul pasiv – cert sau eventual – al infracţiunii este persoana, fizică sau juridică, ale cărei interese materiale sau
morale au fost ori ar putea fi atinse prin folosirea înscrisului sub semnătură privată fals.
4.
Conţinutul constitutiv
A. Latura obiectivă
a ) Elementul material al infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată este alcătuit din două acţiuni săvârşite
succesiv, şi anume:
– falsificarea înscrisului sub semnătură privată în vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321, adică
prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod; ori prin atestarea unor fapte sau împrejurări
necorespunzătoare adevărului sau prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, şi
– folosirea înscrisului falsificat ori încredinţarea sa, spre folosire, altei persoane2732 .
2 7 3 I 2. P a s c u , M . G o r u n e s c u , o p . c i t . , p . 5 6 6 ; V . D o b r i n

Contrafacerea scrierii înseamnă imitarea, reproducerea frauduloasă a scrierii unui act, pentru a face să se creadă că
scrierea, astfel cum a fost imitată, este cea originală şi exprimă voinţa autorului actului.
Contrafacerea subscrierii înseamnă imitarea semnăturii persoanei care trebuia să semneze actul, dacă nu ar fi fost
falsificat.
Alterarea unui înscris sub semnătură privată înseamnă modificarea materială a redactării textului unui asemenea înscris,
prin adăugiri, înlocuiri, ştersături, în orice mod, de cifre, cuvinte, fraze sau chiar prin utilizarea unor procedee de juxtapunere
(cum ar fi aducerea unei hârtii cu semnătură originală şi lipirea ei pe partea de jos a textului dactilografiat).
Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului
presupune a prezenta în conţinutul înscrisului, în mod denaturat, fapta sau împrejurările asupra cărora poartă atestarea.
Omisiunea cu ştiinţă de a insera în conţinutul înscrisului unele date sau împrejurări are loc în cazul în care făptuitorul trece
sub tăcere aceste date sau împrejurări, deşi ele trebuie să fie constatate în acel înscris.
Acţiunea de falsificare, indiferent de modalitatea sub care se înfăptuieşte, constituie element material al infracţiunii numai
dacă autorul, după executarea falsului, foloseşte el însuşi înscrisul ori îl încredinţează altei persoane, dar cu finalitatea bine
precizată de a-l folosi.
Numai săvârşirea cumulativă, dar în mod succesiv, a ambelor acţiuni dă naştere infracţiunii.
b ) Cerinţe esenţiale. Pentru ca falsificarea unui înscris sub semnătură privată, urmată de folosirea acestuia ori de
încredinţarea lui altei persoane spre a-l folosi, să poată cădea sub incidenţa legii penale, este necesar ca înscrisul falsificat
să aibă un conţinut cu relevanţă juridică (semnătură, data redactării), să fie apt de a produce consecinţe juridice, să
aibă putere probatorie, adică să fie susceptibil de a proba, chiar şi numai într-o anumită măsură, faptul în dovedirea căruia
este invocat.
O scriere fără relevanţă juridică, fără semnătură sau fără altă posibilitate de a fi atribuită unei persoane nu poate constitui
obiectul unui fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Înscrisul poate fi redactat în limba română sau în orice altă limbă.
c) Urmarea imediată. Caracteristica infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată constă în crearea unei stări de
pericol privitoare la încrederea pe care publicul o acordă valorii probante a înscrisurilor sub semnătură privată.
d ) Raportul de cauzalitate. Între acţiunea de falsificare a înscrisului urmată de folosirea sau de încredinţarea spre
folosire a acestuia şi starea de pericol trebuie să existe o legătură de cauzalitate.
Dacă înscrisul fals a ajuns să fie folosit prin altă împrejurare decât prin fapta voită a făptuitorului sau a unei persoane
căruia i-a fost încredinţat înscrisul spre folosire, lipsind legătura de cauzalitate, nu se poate vorbi de latura obiectivă a
infracţiunii.
B. Latura subiectivă
a ) Forma de vinovăţie specifică infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată este intenţia, care trebuie să
privească atât acţiunea de falsificare, cât şi acţiunea consecutivă de folosire a înscrisului fals de către făptuitor sau de
încredinţare a acelui înscris unei alte persoane spre folosire, în vederea realizării unei consecinţe juridice. Întrucât în cazul
infracţiunii subiectul acţionează în vederea unui anumit scop – producerea unei consecinţe juridice –, intenţia nu poate fi
decât calificată.
b) Mobilul şi scopul urmărite de autor nu sunt relevante pentru existenţa infracţiunii, ci pentru individualizarea pedepsei.
De aceea, instanţa trebuie să se ocupe de scopul imediat prevăzut de lege – producerea unei consecinţe juridice –, iar nu şi
de scopul final avut în vedere de infractor, care poate fi, de exemplu, dobândirea unui folos ilicit, producerea unei pagube
altei persoane etc.
Elementul subiectiv al infracţiunii este realizat şi în cazul în care falsul a fost săvârşit pentru dovedirea unui fapt adevărat,
fiindcă un înscris falsificat creează totdeauna o stare de pericol pentru încrederea publică; împrejurarea va fi considerată însă
ca o circumstanţă atenuantă judiciară2733 .
2 7 3V 3. D o n g o r o z ş . a . , o p . c i t . , v o l . I V , p . 4 4 4 .

pag. 2 5/17/2021 : office@maravela.ro

Comentariu art 322 Codul Penal DOBRINOIU Vasile;colectiv, Noul Cod Penal comentat. Editia a III-a revazuta si adaugita din 23-mai-2016, Universul Juridic
5.
Forme. Sancţionare
A. Forme
a) Actele pregătitoare, deşi posibile şi de multe ori inevitabile, nu sunt incriminate de lege. Ele pot avea valoare de acte
de complicitate anterioară când sunt executate de o altă persoană şi au folosit autorului la săvârşirea infracţiunii.
b) Tentativa. Datorită specificului elementului material, tentativa la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată
nu poate exista decât după începerea executării acţiunii subsecvente (de folosire sau de încredinţare a înscrisului spre
folosire). Împrejurarea că făptuitorul nu s-a folosit de înscrisul fals şi nici nu l-a încredinţat altuia spre folosire echivalează cu
desistarea voluntară de la activitatea infracţională [art. 34 alin. (1) teza I C. pen.].
Există tentativă la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în cazul în care făptuitorul a încercat să se
folosească de înscris, dar nu a reuşit, sau a încercat să-l încredinţeze unei alte persoane, dar aceasta l-a refuzat ori l-a
denunţat.
c ) Consumarea infracţiunii are loc de îndată ce s-a produs urmarea imediată, adică s-a creat starea de pericol prin
săvârşirea acţiunii subsecvente de folosire de către făptuitor a înscrisului fals în vederea producerii unei consecinţe juridice
sau de încredinţare a înscrisului unei alte persoane în vederea aceleiaşi finalităţi.
d ) Epuizarea. În practica judiciară2734 s-a admis că infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată poate fi
săvârşită în formă continuată. S-a reţinut că inculpatul a falsificat, prelungind termenul de valabilitate, delegaţiile de la o
parohie, pentru a colecta bani de la enoriaşi în vederea construcţiei unei catedrale, şi apoi le-a prezentat la şapte persoane
de la care a primit suma totală de 9,8 milioane lei vechi, pe care şi-a însuşit-o.
2 7 3 C4 . A p . S u c e a v a , s . p e n . , d e c . n r . 2 0 5 d i n 1 7 m a r t i e
L u m i n a L e x , B u c u r e ş t i , 2 0 0 4 , p . 5 0 .

În motivarea instanţei se precizează că infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată este o infracţiune complexă
cuprinzând două fapte penale, respectiv falsificarea înscrisului în vreunul dintre modurile prevăzute în norma de incriminare a
falsului material în înscrisuri oficiale şi uzul de fals, ca faptă distinctă. În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul a
uzat în mod repetat de delegaţia falsificată, ceea ce atrage forma continuată a întregii infracţiuni, neavând relevanţă că
acţiunea de fals s-a operat într-un singur act.
Credem că această soluţie nu mai poate fi compatibilă cu dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen., care, în definiţia infracţiunii
continuate, introduce condiţia unicităţii subiectului pasiv.
Totuşi, apreciem că infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată poate fi săvârşită în formă continuată (de
exemplu, un angajat al unei societăţi comerciale care face mai multe deplasări în interesul acelei societăţi să consemneze în
raportul de deplasare date necorespunzătoare adevărului şi să încaseze sume de bani necuvenite), când distingem şi un
moment al epuizării.
B. Sancţionare
Falsul în înscrisuri sub semnătură privată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Potrivit art. 67
alin. (1) C. pen., instanţa de judecată poate aplica şi pedeapsa complementară a interziceri exercitării unor drepturi, dacă o
apreciază ca fiind necesară, luând în seamă gravitatea concretă a faptei, împrejurările săvârşirii acesteia şi persoana
infractorului.
Tentativa se pedepseşte.
Bibliografie
R. Badiu, C. Turianu, Folosirea instrumentelor oficiale false. Falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Conţinutul laturii
obiective, în Dreptul nr. 1/1994, p. 106; D. Ciuncan, Reflecţii asupra infracţiunilor de fals, în RDP nr. 3/2006, p. 140; T.
Duţă, V. Ţugui, Consecinţele penale ale simulării preţului în cazul unui contract autentic de vânzare-cumpărare a unui
imobil, în Dreptul nr. 2/1994, p. 8; L.C. Lascu, Este posibilă aplicarea pedepsei prevăzute în art. 290 Cod penal în cazul
comiterii infracţiunii prevăzute de art. 40 din Legea nr. 82/1991?, în Dreptul nr. 8/2001, p. 133; T. Medeanu, Fals în
înscrisuri ale societăţilor comerciale, în RDP nr. 3/2001, p. 130; N.A. Privantu, Falsuri în înscrisuri, Ed. C.H. Beck, Bucureşti,
2014; I. Staiu, Infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în RDP nr. 4/2004, p. 88; M. Susman, Discuţii în
legătură cu încadrarea juridică a faptei de întocmire de înscrisuri fictive de către un întreprinzător particular, în Dreptul nr.
3/1997, p. 101.
DOBRINOIU Vasile;colectiv, Noul Cod Penal comentat. Editia a III-a revazuta si adaugita din 23-mai-2016, Universul Juridic

pag. 3 5/17/2021 : office@maravela.ro