ANALIZA BILANȚULUI TERMIC AL UNUI

SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ PENTRU

TERMOFICARE

Caracteristicile tehnice ale schimbătorului este de tipul cu contracurent. Agentul

primar (incălzitor) este apa fierbinte, iar cel secundar (agent încălzit) este de apa caldă.
Schimbătorul este format din opt corpuri înseriate. Fiecare corp este format dintr-o manta
cilindrică în interiorul căreia se găsesc 31 țevi prin care circulă agentul primar, cel secundar
circulând printre țevi. Țevile au diametrul diℓ=16 mm, o grosime a pereților de 2.5mm și deci
un diametru exterior dext=21mm. Mantaua are diametrul interior di=205 mm și 7 mm grosimea
pereților, în exterior fiind acoperită cu un start de diatomit de 43.5 mm grosime. Lungimea
fiecărui corp este de 3010 mm.
Secțiunea de trecere în țevi : Si = (π · 0.016² · 31)/4=0.00622 m²
Secțiunea de trecere între țevi:Se=( π 0.205²/4 ) – Si=0.222 m²
Suprafața de schimb de căldură:
(0.016 + 0.021)
S= π · —————— · 3.010 · 8= 43.5²
2
Diametrul echivalent al secțiunii dintre țevi se calculează cu relația d e=4Se/Pext în care
Pext este perimetrul exterior al țevilor:
4·0.0222
de = ————— = 0.0435 m
31 · π · 0.021
Mărimi masurate. Se va nota cu G(kg/h) cantitatea de apă (agent termic, cu
T(°C)temperatura, cu p(presiunea), cu I entalpia (kcal/kg) la temperatura și presiunea p, cu C
căldura specifică medie (kcal/kg · °C) a apei între 0 °C și t °C, cu Q (kcal /h) căldura
conținută în fluid și se vor afecta mărimi în doi indici : primul “p” sau “s “ după cum este
vorba de agent primar sau secundar și al doilea “I” sau “e”, dupa cum este vorba de agent
intrat sau iesit din schimbător :
Gp=Gpi=Gpe = 16200 kg/h Gs=Gsi=Gse= 23900 kg/h
Tpi=120°C; Tpe=91°C Tgi=46°C; Tge=66°C
Pp=Ppi=Ppe=2.5 atm Ps=Psi=Pse =2 atm

Din tabelele de apa –abur rezultă:

Ipi=120kcal/kg ; Ipe=91kcal/kg ; Isi=46 kcal/kg;

Ise=66 kcal/kg ,adica (intrucat i=ct)
Cpi= Cpe=Csi=Cse = 1kcal/ kg · °C.

Calculul componentelor bilanțului se face pe baza relației generale

Q=G · I (5.34)
Rezultand : Qpi = 16200*120 =1950000 kcal/h
Qpe =16200* 91 = 1470000 kcal/h
Qsi = 23900*46=1100000 kcal/h
Qse = 23900*66=1578 800 kcal/h
 Căldura totală intrată Qi=Qpi + Qsi = 3050000 kcal/h
Pierderea de căldură în mediului ambiant Qper va fi
Qper = Qi (Qpe + Qse ) – 1200kcal /h
Rezultă bilanțul real din tabelul 5.9.

Bilanțul real
Tabelul 5.9

Caldura intrata Mcal/h % Caldura iesita Mcal/h %

Cu agentul primar (Qpi) 1950 63.9 Cu agentul secundar (Qse) 1578.8 51.76
Cu agentul sec (Qsi) 1100 36.1 Cu agentul primar(Qpe) 1470 48.20
TOTAL 3050 100.0 Pierderi in mediul 1.2 0.04
ambiant(Qpa)
TOTAL 3050 100.00

Pe baza datelor din bilanț se calculează :

-căldura cedată de agentul primar
Δ Qp = Qpi – Qpe = 480000 kcal/h ;
-căldura reținută de agentul secundar
ΔQs = Qse – Qsi =478800 kcal/h
Conform formulelor generale (1.31) și (1.32) din vol. 1 randamentele termice brut și net
[32] sunt:
ηbr= ηn =Qse/Qi = 0.516
În cazul schimbătoarelor, se mai calculează [33] doi indicatori de eficiență și anume:
-coeficientul de reținere , r, definit de relația

r = ΔQp / ΔQp (5.35)

În cazul de față r = 0.9975 având - așa cum și trebuie să se întâmple – o valoare subunitară
foarte apropiată de 1.
-coeficientul mediu de transmitere a căldurii, dat de relația

K = ΔQp / S · Δtm [kcal/m² · h · °C] (5.36)

Unde Δtm = este diferența medie de temperatură între cei doi agenți, de-a lungul traseului din
schimbător; pentru schimbătoarele cu contracurent la care GpCp<GsCs (cum este cazul in speța
:16200 · 1<23900 · 1) temperaturile agenților variază [33] conform figuri 5.3 ;
Δtmax - Δtmin
Δtm = ——————— [°C] [5.37]
Δtmax
Ln ———
Δtmin
În care Δtmax și Δtmin sunt diferențele maxime, respectiv minime între cei doi agenți, și, pentru
cazul citat, sunt :
Δtmax = Tpi – Tse [°C] (5.38)

Δtmin = Tpe – Tsi [°C] (5.39)

 Pentru cazul examinat rezulta :

Δtmax = 120 – 66 = 54°C

Δtmin = 91 - 46 = 45°C
54 – 45
Δtm = ———— = 48.7 ° C
54
Ln —
45
K=480000/43.5 · 48.7=226kcal/m² · h·°C

Fig. 5.3. Diagrama de variație a temperaturii agenților primar și secundar de-a lungul
traseului unui schimbător de căldură cu contracurent la care GpCp< GsCs.

Analiza bilanțului real. În cazul specific al schimbătorului de căldură, randamentul

calculat cu formulele (1.31) sau (1.32) nu prezintă un indicator de eficiență prea important,
deoarece Qpe nu este o pierdere, întrucât se reintroduce în circuitul termic general, singura
pierdere reala fiind constituită de Qper ; indicatorii importanți ai shimbătorului sunt
coeficientul de reținere – care, în cazul studiat, este foarte bun – și coeficientul de transmitere
al căldurii. Valoarea găsită pentru acesta (226kcl/m²· h ·°C) este însă mică în raport cu
valorile normale (250-900kcal/m²· h ·°C) pentru tipul de schimbător în cauză. Aceasta poate
proveni din depuneri de piatră în exteriorul țevilor, din depuneri de impurități sau din
coroziuni. Eliminând cauzele – prin curățirea depunerilor, menținerea în stare de funcționare a
filtrului de la intrarea în circuitul secundar și completând punctele de măsurare cu
termometre, difragme, tuburi, U, etc. pentru urmărirea periodică a regimului de funcționare
(viteze) și a randamentului – se poate ajunge la îmbunatațirea sensibilă a situației, ceea ce
conduce la micșorarea pierderilor nu în schimbător, ci în instalațiile de producere a agentului
primar și în instalațiile de pompare și utilizare a agentului secundar.
Calculul optim de transmitere a căldurii se face prin aproximații succesive după cum
urmează, știind că îmbunătățirea lui k are drept efect reducerea temperaturii de intrare a
agentului primar și creșterea temperaturii de ieșire a agentului secundar.
Se admite într-o primă aproximatie, dupa date din

Tpi=92°C ; Tse=70°C ; K=800kcal/m² · h ·°C

Și cu aceste valori se calculează Tpe și Tsi care sunt date de relațiile :

Tse –βTpi +(Tpi – Tse) · e-KS/Gs(1 – β)
Tpi = ————————————————— [°C] (5.40)
1–β
 Tse –βTpi +β(Tpi – Tse) · e-KS/Gs(1 – β)
Tsi = ————————————————— [°C] (5.41)
1–β
În care : β = Gp · Cpi/Gs · Csi

Rezultând : Tpe=57.7°C și Tsi = 46.5°C

În continuare se calculează temperaturile medii, de-a lungul traseului, a agentului primar

(Tpm), a agentului secundar (Tsm), a pereților țevilor (Tm per), a stratului limită al agentului
primar (Tpi) și a stratului limită al agentului secundar (Tsi) :

Tpm=(Tpi + Tpe) / 2=74.8°C; Tsm=(tse + Tsi) / 2 = 58.2 °C

Tm per = (Tpm + Tsm) / 2 = 66.5 °C

Tpi=(Tpm + Tm per) / 2 = 70.6 °C; Tsi = (Tsm + Tm per) / 2=62.3 °C .

Se trece la calculul coeficientului α p a căldurii de la fluidul primar la peretele interior al

țevilor, dat de relația :
λ
αp = —— Nup [kcal/m² · h ·°C] (5.43)
Dit

Unde : λ este conductivitatea termică a fluidului primar ;

Nup- criteriul Nusselt pentru fluidul primar.

Pentru determinarea lui Nup se calculează în prealabil viteza Wp a fluidului primar în

m/s și criteriul Reynolds Rep corespunzător :

Gp
Wp = —————— [m/s] (5.44)
36000 · γp ·Si
În care γp, este greutatea specifică, în kg/m³ a fluidului primar
Wp ·Du
Rep = ———— (5.45)
υp
unde υp este vâscozitatea cinematică, în m²/s a fluidului primar.
Din tabelele pentru apă se găsesc :
-la Tpm =74.8°C

γℓ =989 kg/m² și criteriul Prandtl PRpm=2.48 ;

-la temperatura Tpl = 0.574 kcal/mh°C ; υpℓ=0.415 m²/s
Cu valorile numerice respective, rezultă
16200
Wp =————————— = 0.735 m/s
36000 · 989 ·0.00622
0.735 · 0.016
Rep = —————— =28300
0.415 ·10¯6
 Întrucât R ep = 28300 > 10000, scurgerea are loc în regim turbulent și pentru calculul lui
Nup se va folosi formula lui Timofeev :

Nup = 0.0209 Rep ¯¯ 0.8 Prpm(0.45) (5.46)

Adică Nup =0.0209 · 23 300(0.8) · 2.48(0.45) =113

0.574 · 113
Și αp= —————— = 4050kcal/m²· h ·°C
0.016

Se calculează coeficientul αs de trecere a căldurii de la peretele exterior al țevilor la

fluidul secundar, folosindu-se formulele (5.43) – (5.46) însă în raport cu fluidul secundar
(înlocuind indicele p din mărimile care intervin în formulele menționate cu indicele s) și
extrăgând din tabelele de apă:

-la Tsm = 58.2 °C

γs = 984 kg/m³ și criteriul Prandtl PRs = 2.91

-la Tsi = 62.3 °C

λsi = 0.568 kcal/m · h·°C și υs=0.467 · 10¯6 m²/s

rezultă :
23900
Ws = ———————— = 0.304 m/s ;
3600 · 984 · 0.0222
0.304 · 0.0435
Res = —————— = 28400 > 10000 ;
0.467 · 10¯6
Nus = 0.0209 · 28400¯0.8 · 2.91¯0.45 = 123 ;
0.568
αs = ——— · 123 = 1610 kcal/m² · h ·°C.
0.0435

Se calculează apoi K, apreciind că, în medie, în timpul exploatării va exista totuși un

strat de piatră de grosimea de 1 mm .
În acest calcul se va determina întai coeficientul de schimb de 1 m liniar de țeavă, care
este dat de relația :

1
Kcond = ———————————————————————— ·
1 1 Det 1 De piatra
———— + ———— · ln —— + ———— · ln————
π·Dit·αp 2·π·λOL Dit 2πλpiatra Di piatra

1
—————— [kcal / m · h ·°C] (5.47)
1
——————
Π·Depiatra·αs

În care : λOL este conductivitatea termică a oțelului (50kcal/m · h ·°C) ;

λpiatra – idem, a pietrei depuse(2kcal/m · h ·°C) ;
De piatra =diametrul exterior al stratului de piatră ,

De piatra De+2 · δpiatra = 0.021 + 2 · 0.001 = 0.023m ;

Dip – diametrul interior al stratului de piatră ,Dip=Det

Rezultă
Kcond = 45.4 kcal/m · h ·°C.

Un metru liniar de conductă are o suprafața medie de schimb de caldură : S = π · [(D it

+ Det)/2] · 1 = [π (0.016 + 0.021) / 2]0.058 m²/m, deci coeficientul global de schimb de
căldură va fi :
1 1
K= — · Kcond = —— · 45.4 = 785 kcal/m² ·h ·°C.
s 0.058

Această valoare este apropiată de cea adoptată în primă aproximație, (800kcal/m² ·h

·°C) a.î. calculul se poate considera încheiat.
Cu valorile temperaturilor respective, se calculează acum bilanțul optim (analog cum s-a
calculat bilanțul real) obținându-se rezultatele din tabelul 5.10 și următorii indicatori de
eficiență :

ηbr = ηn = 0.64(de 1.24 ori mai mare decât la bilanțul real);

r = 0.9946(practic egal cu cel din bilanțul real ) ;
K = 785kcal/m² · h ·°C(de 3.47 ori mai mare decât în bilanțul real).

Bilanțul optim
Tabelul 5.10

Căldura intrată Mcal/h % Căldura ieșită Mcal/h %

Cu agentul primar (Qpi) 1490 57.1 Cu agentul secundar (Qse) 1673 64.1
Cu agentul sec (Qsi) 1120 42.9 Cu agentul primar(Qpe) 934 35.8
Pierderi în mediul 3 0.1
ambiant(Qper)
TOTAL 2610 100.0 TOTAL 2610 100.00

Realizarea bilanțului optim și a indicatorilor de eficiență respectivi este desigur

condiționată și de cosumarea de către consumatori a întregii călduri preluate de agentul
secundar (553 Mcal/h, față de 478 Mcal/h în cazul bilanțului real ) .