MINISTERUL

EDUCAŢIEI ŞI
CERCETĂRII
ŞCOALA
POSTLICEALĂ
“HENRI
COANDĂ”
CLUJ-NAPOCA
JUDEŢUL CLUJ
CALIFICAREA
PROFESIONALĂ
ASISTENT
MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE PROIECT

COORDONATOR:

1
 As. med. Bene Mioara
ABSOLVENT:
Tehei Ana Carmen

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

ŞCOALA POSTLICEALĂ “HENRI COANDĂ” CLUJ-NAPOCA
JUDEŢUL CLUJ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL

ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
PLEUREZIE

COORDONATOR:
 As. med. Bene Mioara

2
 ABSOLVENT:
Tehei Ana Carmen

CLUJ-NAPOCA 2021

Cuprins
Motivația..................................................................................................................................................... 4
1. Noțiuni de anatomie și fiziologie............................................................................................................. 5
1.1. Plămânii............................................................................................................................................ 5
1.2. Pleura................................................................................................................................................ 6
1.3. Fiziologia respirației.......................................................................................................................... 7
2. PLEUREZIA................................................................................................................................................ 8
2.1. Pleurezia uscată................................................................................................................................ 9
2.2. Tipuri de pleurezii........................................................................................................................... 10
2.3. Diagnosticarea pleureziei................................................................................................................ 12
Tratamentul pleureziei- etape:............................................................................................................. 13
Evoluția pleureziei depinde de afecțiunea cauzală. ............................................................................. 14
Complicațiile pleureziei pot duce la:...................................................................................................... 14
2.4. Drenajul toracic (pleural)................................................................................................................ 15
2.5. Întrețineretub de dren.................................................................................................................... 16
2.6. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu pleurezie ..................................................... 16
2.7. Internarea pacientului în spital....................................................................................................... 17
2.8. Asigurarea condițiilor de spitalizare................................................................................................ 17
2.9. Asigurarea condițiilor igienice........................................................................................................ 17
2.10. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative................................................................................ 18
2.11. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului ......................................................... 18
2.12. Recoltarea produselor biologice si patologice.............................................................................. 18

3
3.Studii de caz............................................................................................................................................ 19
3.1 Studiu de caz I.................................................................................................................................. 19
Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale: ................................................................... 20
Tratament.......................................................................................................................................... 22
Evoluţie şi prognostic......................................................................................................................... 22
Particularitatea cazului......................................................................................................................... 22
PLAN DE INGRIJIRE............................................................................................................................. 22
Evaluare............................................................................................................................................ 24
3.2. Studiu de caz II................................................................................................................................ 24
Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale: ................................................................... 25
Evaluare............................................................................................................................................. 29
3.3. Studiu de caz III............................................................................................................................... 29
Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale:.................................................................... 30
PLAN DE ÎNGRIJIRE............................................................................................................................. 32
Evaluare............................................................................................................................................ 34
CONCLUZII................................................................................................................................................. 35
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................. 36

Motivația

Profesia de asistent medical este o profesie nobilă, calitatea principală a unui asistent medical
fiind dragostea faţă de semenii săi și dorința de a le fi alături, de a-i ajuta.

Pleurezia este o afecţiune destul de rar întâlnită. Din planul de îngrijire al bolnavului desfășurat
în paginile următoare, dar și practicând meseria la patul bolnavului reiese faptul că nursingul își
are rădăcinile în nevoile fundamentale ale individului. Am învățat că orice ființă umană
sănătoasă sau bolnavă este mânată de dorința de a trăi, de a se putea îngriji pe sine.

Scopul lucrării este acela de a sublinia importanţa îngrijirilor acordate bolnavului indiferent de
boala acestuia.

4
Prin elaborarea acestui proiect mi-am propus identificarea şi evidenţierea modalităților de
investigare, îngrijire, recuperare şi reintegrare familială şi socială a unui pacient cu pleurezie.În
acest fel se asigură continuitatea pregătirii dobândită teoretic în şcoală şi pregătirea practică, prin
învăţământ clinic, în instituţii medicale de profil.

Astfel, sper ca această lucrare să îmi fie de mare ajutor în viitoarea mea meserie de asistent
medical, pentru a fi pregătită să acord îngrijiri de calitate pacienților.

1. Noțiuni de anatomie și fiziologie

1.1. Plămânii
Plămânii sunt principalele organe ale respirației. Sunt doi plămâni (stâng și drept) situați în
cavitatea toracică, acoperit fiecare de pleura viscerală. Plămânii au forma unei jumătăți de con.
Culoarea lor variază cu vârsta; la făt, roșu-brun, la copil gri-roșie, la adult cenușiu mai mult sau
mai puțin închis. Capacitatea totală a plămânilor este de 5000 cm³ aer. Consistența totală a
plămânilor este clasică, buretoasă.

Fața externă a plămânilor este convexăși vine în raport cu coastele. Pe această față se găsesc
șanțuri adânci numite scizuri, care împart plămânii în lobi. Două scizuri împart plămânul drept în

5
trei lobi (superior, mijlociu și inferior). Pe fața externă a plămânului stâng se găsește o singura
scizură, careîmparte plămânul stâng în doi lobi (superior și inferior).

Fața laterală este plană și vine în raport cu organele din mediastin. Baza plămânilor este
concavăși vine în raport cu diafragma. Vârful plămânului depășește în sus prima coastăși vine în
raport cu organele de la baza gâtului. Marginea anterioară, ascuțită, este situatăînapoia sternului,
iar cea posterioară, rotunjită, este în raport cu coloana vertebralăși extremitatea posterioară a
coastelor. Plămânii sunt constituiţi din: arborele bronşic, lobuli, ramificaţiile vaselor pulmonare
şi bronşice, nervi şi vase limfatice, toate cuprinse în tesut conjunctiv.

Bronhia principală, pătrunzând în plămân prin hil, se împarte intrapulmonar la dreapta în trei
bronhii lobare (superioară, mijlocie şi inferioară), iar la stânga în doua bronhii lobare (superioară
şi inferioară). Bronhiile lobare se divid apoi în bronhii segmentare care asigură aeraţia
segmentelor bronhopulmonare. Bronhiile segmentare se divid în bronhiole lobulare care
deserversc lobulii pulmonari, unităti morfologice ale plămânului, de forma piramidală, cu baza
spre periferia plămânului şi vârful spre hil. Bronhiolele lobulare, la rândul lor, se ramifică în
bronhiole respiratorii de la care pleacă ductele alveolare terminate prin săculeţi alveolari. Pereţii
săculeţilor alveolari sunt compartimentaţi în alveole pulmonare.

Bronhiile respiratorii, împreună cu formaţiunile derivate din ele (ducte alveolare, săculeţi
alveolari şi alveolele pulmonare) formează acinii pulmonari. Acinul este unitatea
morfofuncţională a plămânului.

Alveolele pulmonare au forma unui săculeţ mic cu perete extrem de subţire, adaptat schimburilor
gazoase. In jurul alveolelor se găseşte o bogată reţea de capilare perialveolare, care împreună cu
pereţii alveolelor formează bariera alveolo-capilară. La nivelul acestei bariere au loc schimburile
de gaze dintre alveole si sânge.

Inervatia plămânilor provine din plexul bronhopulmonar. Fibrele parasimpatice determină

bronhoconstricţie şi secreţia glandelor din mucoasa bronşică, iar cele simpatice, bronhodilataţie.

1.2. Pleura

Fiecare plămân este învelit de o seroasă numită pleura.

6
Pleura este o membrană subţire, seroasă, alcătuită dintr-o foiţă internă viscerală, care acoperă
plămânii, şi o foiţă parietală, externă, care acoperă pereţii cavităţii pleurale. Între cele două foiţe
există o cavitate virtuală, cavitatea pleurală, în care se află o lamă fină de lichid pleural. În
cavitatea pleurală există o uşoară presiune negativă care obligă cele doua foiţe să stea lipite una
de cealaltă. Cele doua foiţe ale pleurei se continuă una cu cealaltă la nivelul hilului.

Între cele două foiţe ale pleurei există în mod normal o lamă fină de lichid pleural care se
formează zilnic (circa 600-700 ml) din celulele mezoteliale. Lichidul pleural are rol de
lubrefiant, care permite glisarea foiţelor una peste cealaltă în timpul respiraţiei.

Spațiul pleural este un spațiu virtual situat între pleura parietală și cea viscerală. În mod normal
sunt prezenți până la 0,1-0,2 ml/kg în jurul fiecărui plămân în cadrul spațiului pleural.Datorită
elasticității cutiei toracice și a plămânilor în spațiul pleural există o presiune negativă de - 5 până
la -10 cm H2O, care menține plămânul expansionat până la cutia toracică.

1.3. Fiziologia respirației

Respiraţia reprezintă schimbul de O2 si CO2 dintre organism şi mediu. Acest schimb se
desfăşoarăîn trei etape:

• etapa pulmonară – respiraţie externă

• etapa sangvină – transportul gazelor

• etapa tisulară – respiraţie internă

Organele respiratiei externe sunt plamanii si cutia toracica (organe pasive) si muschii respiratori
(organe active).

Miscarile respiratorii au loc ca urmare a intrarii si iesirii ritmice din activitate a muschilor
respiratori. Aceste miscari se desfasoara in doua faze: inspiratie si expiratie.

7
Cele două faze ale respiraţiei pulmonare se succed ritmic, fără pauză cu o frecvenţă de repaus de
14-16 cicluri/minut la bărbat şi 18 respiraţii/minut la femeie.

Reglarea nervoasă a ventilaţiei se realizează prin intervenţia centrilor respiratori..

2. PLEUREZIA
Pleurezia (sau pleurita) reprezintă o inflamare, o acumulare de lichid la nivelul pleurei
(membrana care înveleşte plămânii). Această acumulare de lichid îngreunează respiraţia. Atunci
când respirăm, plămânii se umplu cu aer. În cazul pleureziei, spaţiul interpleural se umple cu
lichid, iar din această cauză respiraţia este dificilă, îngreunată. Pleurezia provoacă dureri toracice
ascuţite care se manifestă în timpul respiraţiei.

8
Există multe cauze declanşatoare ale pleureziei, dar majoritatea sunt rezultatul unei infecţii
virale. Decesele sunt destul de rare. Tratamentul constă în controlul durerilor şi administrarea de
antibiotice, acestea fiind folosite şi pentru prevenirea afecţiunii. În cazurile mai puţin grave,
afecţiunea trece de la sine.

1. Tipuri de pleurezii

2. Cauzele pleureziilor

3. Simptomele pleureziei

4. Diagnosticarea pleureziei

5. Tratamentul pleureziei

Există 2 membrane care separă plămânii de peretele toracic. O membrană, pleura viscerală,
acoperă plămânii. O alta membrană, pleura parietală, este fixată pe peretele interior al toracelui.
Între aceste două membrane se află spaţiul pleural, umplut cu o cantitate mică de lichid, care
permite plămânilor să se extindă şi să se contracte în timpul respiraţiei. Pleurezia apare atunci
cand pleura este inflamată, adică aceste două membrane se freacă una de alta. Frecăturile
pleurale sunt zgomote patologice care se aud în pleurite.

2.1. Pleurezia uscată

Inflamaţia pleurei se poate manifesta şi fără acumulare de lichid între cele două membrane. În
acest caz vorbim despre pleurezie uscată. Substratul anatomo- patologic este depunerea de
fibrină pe suprafaţa pleurei. Se întâlneşte în tuberculoza pulmonară, pleurezii serofibrinoase, sau
ca boală de sine stătătoare.

Debutul poate fi insidios sau brusc, cu febră, dureri toracice, accentuate de tuse sau respiraţie.
Tusea este uscată şi dureroasă. Semnul fizic principal este frecătura pleurală. Alte simptome sunt
transpiraţiile, inapetenţa.

Pleurezia uscată trece de la sine pânăîn 14 zile. Depinde foarte mult de cauza care a determinat
afecţiunea. Cu toate acestea, senzaţia de arsură la nivelul toracelui poate fi percepută mai mult
timp. Pe de alta parte, pleurezia uscată poate evolua către pleurezie umedă, cu acumulare de
lichid la nivel pleural. In timp însă, lichidul se poate resorbi, iar pleurezia poate redeveni uscată.

9
2.2. Tipuri de pleurezii
Exista mai multe tipuri de pleurezii:

• pleurezia transudativă : este declanşată de scurgerea de lichid în spatiul pleural;

• pleurezia exudativă: este cauzată de vasele de sânge blocate, inflamaţii, infecţii, leziuni
pulmonare, tumori;

• pleurezii iatrogene: se produc prin introducerea gresită a unui cateter venos sau sonde de
alimentaţie, cu infuzia lichidului de perfuzie sau a soluţiei de alimentatie în spatiul pleural;

• hemotorax cauzat de un traumatism la nivelul cutiei toracice: fracturi toracice, fracturi

costale, răni provocate de arme. Aceste obiecte pot fi contaminate cu bacterii şi pot declanşa
infecţii la nivelul plămânului şi pleurei.

Cea mai frecventă cauză a pleureziilor o constituie infecţiile virale. Există însăşi alte cauze
precum:

• infecţii pulmonare: pneumonia, tuberculoza pulmonară;

• afecţiuni pulmonare frecvente: bronşita;

• embolism pulmonar: blocarea vaselor pulmonare cu cheaguri de sânge care provin din
circulaţia venoasă;

• cancer pulmonar;

• lupus eritematos;

• sarcoidoza;

• artrita reumatoidă: pentru că pacienţii care prezintă dureri la nivelul coloanei adoptă
anumite poziţii cu scopul de a-şi diminua senzaţia dureroasă, plămânii sunt afectaţi şi creşte
riscul de instalare a pleureziei;

• afecţiuni ale ficatului;

• infecţii parazitare: parazitul poate ajunge la nivel toracic;

10
• infecţii fungice: în special în cazul persoanelor cu un sistem imunitar slăbit. Sporii
fungilor sunt inhalaţi, ajung la nivel pulmonar şi declanşează pneumoniile fungice, dacă sistemul
imunitar nu este suficient de puternic pentru a proteja organismul.

• chirurgie cardiacă: bypass. În cursul operaţiei cardiace, este expus plămânul la procedura
invazivă, ceea ce poate determina pleurezia.

• insuficienţa cardiacă;

• reacţii adverse la unele medicamente;

• fractura costală;

• infecţia cu HIV;

• rupturi de esofag;

• pleurita fără nici o cauză declanşatoare aparentă.

Durerea provocată de pleurezie se manifestăîn timpul respiraţiei, strănutului.Când între cele două
membrane, în spaţiul pleral, există o cantitate corectă de lichid, nu există nicio durere. Dar când
cantitatea de lichid creşte, se creează presiune. În plus, lichidul poate fi infectat.In acest caz
vorbim despre empiem. In aceste cazuri işi face apariţia şi febra.

In afară de durere, există şi alte simptome ale afecţiunii:

• febră;

• frison;

• cefalee;

• respiraţie superficială;

• mialgie;

• durere în zona umerilor şi a spatelui;

• dispnee;

11
• tuse seacă;

• pierdere rapidăîn greutate.

2.3. Diagnosticarea pleureziei

Diagnosticul de pleurezie se stabilește în urma anamnezei, examenului clinic şi paraclinic. De
asemenea, medicul poate solicita si investigatii suplimentare care să confirme acest diagnostic.
Prin auscultaţia pulmonară medicul poate diagnostica o pleurezie dacă volumul lichidului pleural
este suficient de mare.

• radiografia pulmonară - se poate vedea dacă există o cantitate de lichid prea mică sau
prea mare între foiţele pleurale;

• testele de sânge - pot spune dacă pacientul are o infecţie. Se pot identifica şi afecţiuni
autoimune precum artrita reumatoidă sau lupus, afecţiuni în care pleurezia poate fi simptomul
iniţial;

• toracocenteza - este un examen esenţial pentru precizarea diagnosticului de pleurzie, când

semnele clinicenu sunt evidente şi pentru a afla natura lichidului. Are scop explorator (de
diagnostic) sau evacuator (de tratament). Se pregătesc materiale şi instrumentar steril. Se ajută
medicul.Medicul injectează un anestezic, în zona pregătită pentru puncţia pleurală.. Apoi
medicul introduce un ac în peretele toracic printre coaste, pentru a scoate lichid şi pentru a-l
trimite pentru analize la laborator. Se poate folosi şi un tub toracic, dacă exista o cantitate mai
mare de lichid, pentru evecuare. Disconfortul este eliminat cu ajutorul unui calmant local.

• ecografie toracică;

• electrocardiograma: este recomandată pentru a exclude problemele cardiace care pot

cauza durerea toracică;

• ultrasunete: este o metodă imagistică ce foloseşte unde sonore de înaltă frecvenţă. Cu

ajutorul lor, medicul poate determina dacă pacientul are efuziune pleurală;

• computer tomografia toracică: poate arăta dacă există un cheag de sânge în plămâni, sau
dacă există alte cauze ale durerii pleurale. Investigaţia oferă o perspectivă tridimensională care

12
ofera o imagine foarte corectă a plămânului şi poate arăta dacăîntre foiţele pleurale există sau nu
acumulare de lichid;

• RMN;

• biopsie pleurală: este recomandată mai ales în cazul în care se suspectează o tuberculoză
sau un cancer pulmonar

Diagnosticul pleuritei nu este unul complicat, investigațiile paraclinice putând fi efectuate într-un
timp foarte scurt.

Tratamentul pleureziei- etape:

1. Tratament igieno-dietetic- repaus complet la pat pe perioada de febrilitate. Salon încălzit, bine
aerisit, regim alimentar bogat în calorii şi vitamine.Inițial regimul estehidro-zaharat, apoi
îmbunătățit.Se asigură igiena bucală și a pielii, a patului, deoarece bolnavii transpiră mult.

2. Îndepărtarea excesului de lichid din plămâni.Procedura previne infecţia şi atenuează presiunea.

3. Tratarea simptomelor.Lichidul de la plămâni duce la simptome dureroase. Pentru ameliorarea

acestora, medicul poate recomanda: ibuprofen, acetaminofen (pentru reducerea inflamaţiei);
siropuri de tuse, sau alte medicamente pentru tuse, dacă pacientul are şi acest simptom; găsirea
unei poziţii confortabile în aşa fel încât să nu existe presiune asupra plămânilor; steroizi;
medicamente antiinflamatorii; diuretice; antibiotice. Dacă pacienţii nu răspund la tratament, se
trece la proceduri chirurgicale, mai ales dacă lichidul pleural s-a îngroşat.

4. Tratarea afecţiunii care a dus la acumularea lichidului: dacă este vorba de insuficienţă
cardiacă, pacientul primeşte diuretice și alte medicamente care pot trata insuficienţa cardiacă.
Medicul recomandă antibiotice numai dacă este cazul unei infecţii.

Astfel, medicul poate recomanda pacientului care suferă de pleurezie:

• antiinflamatoare nesteroidiene;

• antialgice;

• antitusive (codeina de exemplu);

13
• antibiotice pentru infecţii bacteriene;

• medicamente care pot sa disperseze cheagurile de sânge sau acumulările de mucus şi

sânge.

În general, pacienţii care au cantităti mari de lichid în plămâni (efuzii pleurale) trebuie să rămână
în spital o perioadă mai îndelungată. Acestora li se fixează un tub de dren toracic, până la
eliminarea colecţiei lichidiene.

Evoluția pleureziei depinde de afecțiunea cauzală.

Criteriile după care se apreciază evoluția bolii sunt: curba termică, modificarea VSH, examenul
radiologic.

În general febra durează aproximativ 30 de zile.

Lichidul se resoarbe în aproximativ 90 de zile.

Complicațiile pleureziei pot duce la:

• Moartea subită- în colecțiile abundente sau în timpul unei puncții (tot mai rar)

• Prinderea altor seroase- pericardită, ascită.

• Tuberculoză pulmonară

• Complicații septice: artrita, meningita, miocardita;

• Disfuncție ventilatorie restrictivă după fibroza pleurală, cloazonări;

• Deformare toracică.

14
2.4. Drenajul toracic (pleural)

Drenajul toracic (pleural) constă în introducerea unui tub în cavitatea pleurală cu rolul de
a evacua lichid sau aer într-un sistem închis de aspirație pentru a restabili presiunea
negativă intra-toracică și a preveni eventualele complicații potențial letale.

Indicații:

• pneumotoraceleoacumularea de aer în spațiul pleural.Se indică drenajul la pacienții

simptomatici, cu pneumotorace în creștere, ventilați mecanic.

• colecții pleurale lichidiene: hemotorace, empiem, chilotorace (limfă de obicei sterilă) poate fi
cauzat de: traumă, chirurgie, cancer sau anomalii congenitale, pleurezie( poate să fie transudat
sau exudat. )

• consecutiv unor intervenții chirurgicale

15
Materiale necesare:

• Tub de drenaj pleural, mărimi diferite, de unică folosinţă

• Sistem de aspirare pleurală, care trebuie să includă: apă sterilă, sistem de tuburi pentru
conectare la aspirator și la tubul de drenaj toracic.

* Cutia care conține mai multe camere: camera de colectare- pentru fluidul drenat, camera din
mijloc (cu apă sterilă)- care acționează ca o valvă cu un singur sens, concepută în formă de U
pentru a monitoriza scurgerile de aer și schimbările în presiunea intratoracică, camera de
control a aspirării- de asemenea în formă de U. Nivelul de apă din această cameră reglează
presiunea negativă de aspirare și ajută la monitorizarea presiunii intra-toracice.

* Sistem de aspirație sau aspirator mobil

• Dezinfectant: clorhexidină sau soluție iodată

• Mănuși sterile, halat steril, bonetă, mască

Kituri cu comprese sterile, tăvițe sterile, câmpuri sterile cu gaură și fără, pense sterile, ac cu fir
de sutură

-Bisturiu, pensă Kelly (Pean), seringă de 10 ml,Xilină 1%, leucoplast

2.5. Întrețineretub de dren

Periodic se evaluază:

-nivelul de apă din cutia de drenaj: trebuie menținut la 15-20 cm cantitatea de lichid drenată

-dacă pacientul mai pierde sau nu aer, dacă tuburile nu sunt cudate

Extragerea tubului de dren

Extragerea tubului de dren se face după ce se confirmă radiologic că nu mai există scurgeri
de aer sau fluid (sau că acestea sunt neglijabile). Este executată de către medic.

2.6. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu pleurezie

1.Repaus absolut la pat în perioadele febrile.

2.Durata imobilizării va fi adaptată în funcţie de evoluţia simptomelor şi de prezenţa

complicaţiilor.

16
3.Dacă bolnavul nu are dureri, febra sau alte complicaţii începând chiar din primele zile se pot
face mişcări pasive ale degetelor de la mâini şi picioare.

4.Treptat se permit schimbarea poziţiei în pat,mişcări acive ale membrelor.

5.Mobilizarea se face progresiv (şederea pe marginea patului,şederea în fotoliu, ridicarea din

pat), sub controlul pulsului şi al tensiunii arteriale, iniţial în prezenţa medicului.

2.7. Internarea pacientului în spital

Bolnavii cu pleurezievor fi luaţi în evidenţă la serviciul de primire, vor fi trecuţi în registrul de
internări, li se întocmeşte foaia de observaţie clinică cu datele de identitate. La serviciul de
primire se pregăteşte bolnavul pentru examenul medical şi li se preiau hainele şi obiectele pe
bază de bon.

2.8. Asigurarea condițiilor de spitalizare

Scopul spitalizării bolnavilor în majoritatea cazurilor este vindecarea. Pentru a realiza acest
lucru trebuie create condiţii prielnice revenirii la o stare de normalitate.

Asistenta medicală va avea grijă să-i fie asigurat bolnavului un climat de linişte, salon bine
încălzit, îngrijit şi aerisit.

Asistenta va aşeza bolnavul într-o poziţie cât mai comodă în pat, este bine ca paturile să fie
prevăzute cu somiere reglabile pentru a se evita poziţiile forţate. Se va respecta somnul
bolnavului, un factor terapeutic important.

2.9. Asigurarea condițiilor igienice

Bolnavii cu pleurezie transpiră abundent, asistenta va şterge cu un prosop uscat regiunile
transpirate. Baia generală şi parţială se face la pat fără să obosească bolnavul, în primele zile fără
să fie ridicat.

Toaleta zilnică permite controlul regiunilor expuse escarelor şi se acţionează în vederea

prevenirii acestora.

Observarea pozitiei pacientului în pat - Bolnavul cu afecţiuni respiratorii va sta în poziţie

semișezândă. Repausul la pat în prima săptămână este obligatoriu. Durata imobilizării va fi

17
adaptată în funcţie de evoluţia simptomelor şi de prezenţa complicaţiilor. Dacă bolnavul nu are
dureri, febră sau alte complicaţii începând din prima săptămână se pot face chiar mişcări pasive.

Schimbarea poziției și mobilizarea pacientului - Mobilizarea bolnavului se face progresiv,

şederea pe marginea patului, şederea în fotoliu, ridicarea din pat, sub controlul pulsului şi al
tensiunii arteriale, în prezenţa medicului.

2.10. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative.

Urmărirea ideală a pacientului cu pleurezie este monitorizarea cu supraveghere permanentă.

Tensiunea arterială - valoarea normală a tensiunii arteriale sistolice sau maxime variază între
120-140mmHg iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime între 70-80mmHg.

Pulsul - are valori normale la adult cuprinse între 60-80 pulsaţii/min, se obţine prin comprimarea
arterei radiale pe un plan osos şi se notează în foaia de temperatura cu un creion roşu, o linie
orizontală corespunzând la 4 pulsaţii.

Respirația - are frecvenţa normală cuprinsă între 16-18 respiraţii/min prezentând uşoare variaţii
în funcţie de sex şi vârstă.

Temperatura - are valori normale între 36-37°C,cel mai frecvent se măsoară cu termometrul în
axilă.

2.11. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

Tratamentul medicamentos se face la pat, în poziţie orizontală.

Menţinerea permeabilităţii căilor aeriene se face prin aspiraţie, la nevoie se face oxigenoterapie.

2.12. Recoltarea produselor biologice si patologice

Asistentul medical recoltează produse biologice de la pacient în funcție de indicațiile medicului.
Înainte de recoltare trebuie să anunțe pacientul, să explice ceea ce urmează să facă și abia apoi să
recolteze produsele. Le etichetează și le trimite la laborator.

18
 3.Studii de caz

3.1 Studiu de caz I

Culegere de date

NUME: P

PRENUME: D

VÂRSTĂ: 14 ani

SEX: F.

RELIGIE: ortodoxă

LIMBA VORBITĂ:română

DOMICILIU: jud. Cluj,rural

OCUPAŢIE: elevă

GRUP SANGUIN: AB IV Rh.Pozitiv

APP –scarlatină în 2012

AHC- mama, tata, sora neagă boli infecto-contagioase, TBC

TEMPERATURA: 39,40 C.

RESPIRAŢIE: 22r/min.

Condiții de viață și mediu- Bune. Casă la țară, 5 camere, 4 persoane. Neagă consumul de alcool
și tutun.

Motivele internării: tuse seacă la schimbare de poziție, junghi retrosternal- s-a prezentat în urmă
cu 2 săptămâni la UPU. Deoarece simptomele persistă şi apare febra, revine la medic. Este
internată.

Utilizând elementele anamnestice, datele clinice, biologice şi imagistice, s-au stabilit următoarele
diagnostice pozitive:

• Pleurezie bilaterală nespecificată

• Pericardită

19
• Anemie

• Tetanie

Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale:

1 A bea și a mânca

Alimentaţie insuficientă cantitativ şi calitativ. Slăbiciune, inapetenţă,

2 A elimina

Eliminări intestinale şi urinare în limite normale.

3. A păstra integritatea şi igiena tegumentară

Nu se poate îngriji singură , dureri toracice.

4.A-şi menţine temperatura corpului în limite normale

Temperatura corpului este în 39,4oC, prezintă frisoane.

5. A dormi şi a se odihni

Tulburări ale somnului manifestate prin insomnie, oboseală, somn agitat, treziri
frecvente

6.A se mişca şi a avea o bună postură

Dificultate în a se mişca, diminuarea mobiliăţii.

7. A se îmbrăca şi dezbrăca

Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. Epuizare şi poziţie antalgică

8.A respira şi a avea o bună circulaţie

Alterarea respiraţiei legată de durere şi anxietate, respiraţie superficială, dispnee la efort

mic și mediu. Tahicardică- 120 bpm

9. A evita pericolele

Discomfort, iritabilitate, facies crispat

10.A se recrea

Incapacitatea de a se recrea datorită anxietății, durerii.

11.A învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

20
 Cunoştinţe insuficiente asupra bolii.

12.A fi preocupat în vederea realizării

Sentiment de neputinţă legat de incapacitatea de control a bolii, sentiment de inutilitate.

13.A acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

Ortodoxă, merge la biserică.

14.A comunica

Comunicare eficace la nivel afectiv, comunicativă. Se adaptează ușor mediului de spital

Tabel 1 - Analize de laborator

Denumirea analizei Valorile pacientei Valori normale

VSH 81mm/h 0 - 20 mm/h

Glicemie 90 mg% 60 – 99 mg%

Hemoleucogramă 20 000l/mm3 5-7000 l/ mm3

Hemoglobină(anemie 10,6 g/di 14 g/dl

normocromă)

Fibrinogen 357,1 mg% 169- 515 mg%

Radiografie toracică, în incidenţă postero-anterioară, care descrie prezenţa unui revărsat pleural
în cantitate mică-medie bilateral, mai important pe partea dreaptă, cu discretă accentuare a
desenului pulmonar în jumătatea inferioară a hemitoracelui drept şi cord discret mărit în volum.

Ecocardiografia efectuată în cadrul examenului descrie prezenţa de lichid pericardic

circumferenţial, preponderent anterior de ventriculul stâng de 16 mm, cu fibrină prezentă şi
frecătură pericardică.

Se recomandă efectuarea unei ecografii abdomino-pelviene, care decelează prezenţa lichidului

liber transonic în Douglas (15 mm), revărsat lichidian pleural bilateral transonic şi lichid
pericardic transonic prezent de 20 mm.

21
Pacienta a efectuat un consult şi la clinica de chirurgie a Spitalului, unde s-a practicat o puncţie
pleurală, de unde s-au evacuat 400 ml de lichid serohematic.

Tratament
Pe timpul spitalizării, pacienta a avut un regim alimentar obişnuit şi a urmat tratament cu:
clindamicină 1 g/zi, gentamicină 240 mg/zi, paracetamol 2 g/zi, ibuprofen 600 mg/zi,
dicarbocalm III comprimate/zi, ACC 600 mg/zi.

Evoluţie şi prognostic
Evoluţia a fost favorabilă pe termen lung, spre vindecare sub tratament corect şi prompt instituit.
În absenţa tratamentului, evoluţia poate fi spre vindecare cu sechele pleurale, care pot afecta în
timp funcţia respiratorie. Prognosticul este bun, cu recuperare funcţională şi reintegrare în
societate.

Particularitatea cazului
Este evoluţie staţionară a unei pleurezii bilaterale de cauză neprecizată, cu refacere rapidă a
lichidului pleural în urma puncţiei, la o adolescentă fără afectare a sistemului imunitar şi care nu
prezintă comorbidităţi şi nici contact TBC declarativ.

PLAN DE INGRIJIRE

22

Diagnostic de
îngrijire
1. Alterarea stării de
nutriţie din cauza
procesului infecţios
manifestată prin junghi
toracic, dispnee, tahicardie
2. Alterarea somnului din
cauza durerilor manifestată
prin insomnii
3. Alterarea stării generale
din cauza procesului
infecţios manifestată prin
junghi toracic, tahicardie,
febră
4.Deficit de cunoştinţe
despre boala sa.
23
Obiective
Pacienta să
nu prezinte
dureri, să fie echilibrată
hidroelectrolitic
și nutrițional
în 24 ore.
Pacienta trebuie să
beneficieze de odihna prin
somn corespunzător,
calitativ și cantitativ.
Calmarea durerii.
Scăderea temperaturii în
limite normale în decurs de
24 ore
Pacienta să fie informată
asupra afecțiunii, să
înțeleagă necesitatea
drenării lichidului pleural.
Intervenţii
Rol propriu Rol delegat
- îi recomand repaus la - administrez medicaţia
pat; prescrisă de medic,
- asigur condiții de recoltez analizele de sânge
igienă și comfort indicate
-ajut pacienta în timpul -paracetamol 2 g/zi.
să adopte o poziție -clindamicină 1 gr/zi;
antalgică gentamicină 240 mg/zi;
-aerisesc salonul ibuprofen 600 mg/zi;
- asigur condiții de dicarbocalm 3 cpr./zi; ACC
liniște 60 mg/zi
-vitamine şi săruri minerale
Pregătesc materialele și ajut
medicul la efectuarea
puncției și drenajului pleural
- repaus la pat pentru a
asigura drenajul - pacienta nu poate dormi și
pleural, a proteja nu se poate odihni din cauza
drenul; durerii - i se administrează
- observ şi notez în un calmant - Diazepam la
foaia de observaţie indicația medicului;
calitatea şi orarul
somnului
- asigur condiţii de - administrez antitermice:
mediu adecvate; Algocalmin 1 fiolă i.v. la
- urmăresc şi notez indicația medicului;
temperatura pacientei - Paracetamol 2 g/zi
- aplic măsuri de
prevenire a infecțiilor
nosocomiale
- pacienta este educată -pregătirea pacientei pentru
în legătură cu puncția șidrenajul pleural
afecțiunea ei
- pacientei i se explică
importanța intervenției
chirurgicale
- colaborare cu familia
care trebuie să fie
sprijin pacientei după
intoarcerea acasă
Evaluare
Pacienta în vârstă de 14 ani se internează pe secţia de chirurgie în data de 10.01.2019 cu
următoarele manifestări de dependenţă: junghi toracic, tahicardie, febră, insomnii.
În urma examenului clinic şi paraclinic s-a stabilit diagnosticul principal de pleurezie bilaterală.
Datele culese au fost analizate şi interpretate definindu-se problemele de dependenţă,
diagnosticele de îngrijire şi obiectivele. În urma intervenţiilor proprii şi delegate, a tratamentului
şi a intervenţiei chirurgicale, obiectivele au fost îndeplinite iar problemele de dependenţă
rezolvate.
Pe durata spitalizării pacienta nu a avut nici o complicaţie iar în data de 6.02.2019
pacienta este externată, prezentând o stare generală bună.
Pacienta s-a externat cu următoarele recomandări:
- să-şi reia treptat activitatea fizică
- să respecte regimul alimentar bogat în vitamine şi proteine
- să se prezinte la control în data de 20.02.2019
Verific dacă pacienta înţeles corect mesajul transmis şi dacăşi-a însuşit noile cunoştinţe.

3.2. Studiu de caz II

Culegere de date

NUME: A

PRENUME: D

VÂRSTĂ: 41 ani

SEX: M.

RELIGIE: greco-catolic

LIMBA VORBITĂ:română

24
DOMICILIU: jud. Cluj,urban

OCUPAŢIE: muncitor

GRUP SANGUIN: A ll,Rh.Pozitiv

APP –fără importanță

AHC- tata- neagă boli infecto-contagioase, TBC

- mama – decedată

TEMPERATURA: 39,0 C, frison, poziție antialgică

Condiții de viață și mediu- Bune. Locuință salubră, doar pacientul și soția în apartament cu 3
camere.

Motivele internării:tuse seacă, junghi retrosternal și în spate de câteva zile. Inițial nu a dorit să
meargă la medic, dar durerile s-au accentuat și a apărut și febra, paloare, anxietate. Debut cu
modificarea importantă a stării generale. În antecedente a avut o pneumonie.

Diagnostic la internare: pleurezie serofibinoasă de etiologie neprecizată(se are în evidență

pneumonia).

Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale:

1 A bea și a mânca

Alimentaţie insuficientă cantitativ şi calitativ. Slăbiciune, anorexie.

2 A elimina

Eliminări intestinale şi urinare în limite normale.

3. A păstra integritatea şi igiena tegumentară

Nu se poate îngriji singur, dureri toracice intense, tuse epuizantă.

4.A-şi menţine temperatura corpului în limite normale

25
 Temperatura corpului este în 390C, prezintă frisoane.

5. A dormi şi a se odihni

Tulburări ale somnului manifestate prin insomnie, oboseală, somn agitat, treziri
frecvente.

6.A se mişca şi a avea o bună postură

Dificultate în a se mişca, diminuarea mobiliăţii.

7. A se îmbrăca şi dezbrăca

Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. Epuizare, astenie şi poziţie antalgică

8.A respira şi a avea o bună circulaţie

Alterarea respiraţiei legată de durere şi anxietate, respiraţie superficială, dispnee la efort

mediu. Tahicardie- 102 bpm

9. A evita pericolele

Discomfort, iritabilitate, anxietate.

10.A se recrea

Incapacitatea de a se recrea datorită anxietății, durerii.

11.A învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

Cunoştinţe insuficiente asupra bolii.

12.A fi preocupat în vederea realizării

Sentiment de neputinţă legat de incapacitatea de control a bolii, sentiment de inutilitate.

13.A acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

Religios,nu prea merge la biserică.

14.A comunica

Comunicare dificilă la nivel afectiv. Se adaptează destul de greu mediului de spital. Nu a

mai fost internat.

26
S-au efectuat următoarele analize :

1 hemoleucogramă- leucocitoză 10 000 l / mm3

2 hemoglobina-anemie 10,6 g/ dl
3 hematocrit 30,7%
4 V.S.H. 81 mm/h
5 fibinogen 557,1 mg/dl

Radiografia toracică, descrie prezenţa unui revărsat pleural în cantitate mare bilateral, mai
important pe partea dreaptă, cu discretă accentuare a desenului pulmonar în jumătatea inferioară
a hemitoracelui drept.

Se recomandă efectuarea drenajul pulmonar, bilateral. Se recoltează lichid pleural care se trimite
la analiză de laborator și se atașează recipientul tricameral pentru drenajul surplusului de lichid.

Bolnavul este pus la pat, repaus până la rezolvarea eliminării lichidului pleural.

PLAN DE ÎNGRIJIRE

Intervenţii
Diagnostic de Obiective Rol propriu Rol delegat
îngrijire
1. Alterarea stării de Pacientul să - îi recomand repaus la - administrez medicaţia
nutriţie din cauza nu prezinte pat; prescrisă de medic,
procesului infecţios dureri, să fie echilibrat - asigur condiții de recoltez analizele de sânge
manifestată prin junghi hidroelectrolitic igienă și comfort indicate
toracic, dispnee, și nutrițional -ajut pacientul în timp -paracetamol 4g/zi.
tahicardie în 24 ore. ce stă la patsă adopte o -clindamicină 2 gr/zi;
poziție antalgică gentamicină 240 mg/zi;
-aerisesc salonul ibuprofen 600 mg/zi;
- asigur condiții de dicarbocalm 3 cpr./zi; ACC
liniște 60 mg/zi
-verific drenajul și notez -vitamine şi săruri minerale
valorile Pregătesc materialele și ajut
medicul la efectuarea
puncției pleurale

27
 Intervenţii
Diagnostic de Obiective Rol propriu Rol delegat
îngrijire

2. Alterarea somnului din Pacientul trebuie să - repaus la pat pentru a

cauza durerilor beneficieze de odihnă prin
manifestată prin insomnii somn corespunzător, calitativ
și cantitativ.
asigura drenajul - pacientul nu poate dormi
pleural, a proteja drenul; și nu se poate odihni din
- observ şi notez în foaia cauza durerii - i se
de observaţie calitatea şi administrează un calmant -
orarul somnului Diazepam la indicația
medicului;

3. Alterarea stării Calmarea durerii. - asigur condiţii de - administrez antitermice:

generale din cauza Scăderea temperaturii în mediu adecvate: liniște, Algocalmin 1 fiolă i.v. la
procesului infecţios limite normale în decurs de 24 temperatură în salon la indicația medicului;
manifestată prin junghi ore 18 grade; - Paracetamol 4 g/zi
toracic, tahicardie, febră - urmăresc şi notez
temperatura pacientului
- aplic măsuri de
prevenire a infecțiilor
nosocomiale

4.Deficit de cunoştinţe Pacientul să fie informat - pacientului i se explică -pregătirea pacientului

despre boala sa. asupra afecțiunii, să înțeleagă
necesitatea drenării lichidului
pleural și necesitatea de a sta
la pat în acest timp.
natura bolii, problemele pentru puncția șidrenajul
respiratorii și alterarea pleural.
stării generale datorită
acestei afecțiuni
- pacientul primește
explicații despre
importanța puncției
pleurale
- colaborare cu familia
care trebuie să-i fie
sprijin după întoarcerea
acasă

Evaluare
Pacientul în vârstă de 14 ani se internează pe secţia de chirurgie în data de 15.06.2019 cu
următoarele manifestări de dependenţă: junghi toracic, tahicardie, febră, insomnii anorexie,
astenie.
În urma examenului clinic şi paraclinic s-a stabilit diagnosticul de pleurezie bilaterală.
Pe durata spitalizării pacientul nu a avut nici o complicaţie și a fostexternat, prezentând o
stare generalăameliorată.

28
Recomandări:
- să-şi reia treptat activitatea fizică
- să respecte regimul alimentar bogat în vitamine şi proteine
- să se prezinte la control peste trei luni

3.3. Studiu de caz III

Culegere de date

NUME: P

PRENUME: D

VÂRSTĂ: 18 ani

SEX: M.

RELIGIE: ortodoxă

LIMBA VORBITĂ:română

DOMICILIU: jud. Cluj,

OCUPAŢIE: elevă

GRUP SANGUIN: AII, Rh.Pozitiv

APP –bolile copilăriei

AHC- mama, tata, frații, neagă boli infecto-contagioase, TBC

Condiții de viață și mediu- Bune.Urban.Apartament 4 camere, 5 persoane. Consum de alcoolși

tutunocazional.

29
Motivele internării:tuse seacă chinuitoare, junghi retrosternal, dipnee, anorexie, paloare, febră.

Diagnostic pus pe semnele clinice la internare - pleurezie stângă- empiem?

Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale:

1 A bea și a mânca

Alimentaţie insuficientă cantitativ. Anorexie, slăbiciune, inapetenţă,

2 A elimina

Eliminări intestinale şi urinare în limite normale.

3. A păstra integritatea şi igiena tegumentară

Nu se poate îngriji singur, dureri toracice, transpirații, febră.

4.A-şi menţine temperatura corpului în limite normale

Temperatura corpului este în 39,8oC, prezintă frison, transpirații.

5. A dormi şi a se odihni

Tulburări ale somnului manifestate prin insomnie, oboseală, somn agitat, treziri
frecvente

6.A se mişca şi a avea o bună postură

Dificultate în a se mişca, diminuarea mobiliăţii.

7. A se îmbrăca şi dezbrăca

Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca. Epuizare şi poziţie antalgică

8.A respira şi a avea o bună circulaţie

Alterarea respiraţiei legată de durere şi anxietate, dispnee la efort mic.

Tahicardic- 100 bpm

9. A evita pericolele

Discomfort, iritabilitate, facies crispat, astenie.

10.A se recrea

Incapacitatea de a se recrea datorită anxietății, durerii.

30
11.A învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

Cunoştinţe insuficiente asupra bolii.

12.A fi preocupat în vederea realizării

Sentiment de neputinţă, sentiment de inutilitate.

13.A acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

Ortodox, merge la biserică cu familia.

14.A comunica

Comunicare eficace la nivel afectiv, comunicativ. Se adaptează destul de ușor mediului

de spital.

S-au efectuat următoarele analize :

1 hemoleucogramă- leucocitoză 15 000 l / mm3

2 hemoglobina 15,6 g/ dl
3 hematocrit 36,7%
4 V.S.H. 55 mm/h
5 fibinogen 328,1 mg/dl
Se indică:

Radiografie toracică, antero-posterioară și lateral, care descrie prezenţa unui revărsat pleural în
cantitate medie stânga, la baza plămânului. Aspectul colecției, opacitatea omogenă de la baza
plămânului duc spre diagnosticul de pleurezie purulentă.

Urmează puncția pleurală exploratorie, care este indispensbilă pentru stabilirea unui diagnostic
de certitudine și instituirea unui tratament. În urma puncției s-a evacuat puroi care conține
polinucleare și germenul care a cauzat formarea acestuia. După ce se trimite un eșantion la
laborator pentru aflarea germenului și efectuarea antibiogramei se fixează drenul pentru
evacuarea secreției purulente.

Bolnavul este la pat și avem grijă să urmărim drenul și colectarea lichidului, notând valorile
periodic.

31

Diagnostic de
îngrijire
1. Alterarea stării de
nutriţie din cauza
procesului infecţios
manifestată prin junghi
toracic, dispnee, tahicardie,
2. Alterarea somnului din
cauza durerilor, febrei
manifestată prin insomnii
3. Alterarea stării generale
din cauza procesului
infecţios manifestată prin
32
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Obiective
Pacientul să
nu prezinte
dureri, să fie echilibrat
hidroelectrolitic
și nutrițional
în 24 ore.
Pacientultrebuie sa
beneficieze de odihnă prin
somn corespunzător,
calitativ și cantitativ.
Calmarea durerii.
Scăderea temperaturii în
limite normale în decurs de
Intervenţii
Rol propriu Rol delegat
- repaus la pat pe o - administrez medicaţia
perioadă mai prescrisă de medic,
îndelungată; -paracetamol 2 g/zi.
- asigur condiții de - gentamicină 240 mg/zi;
igienă și comfort în - ibuprofen 600 mg/zi; -
salon ACC 60 mg/zi
-ajut pacientul în - recoltez analizele de sânge
timpul cât stă la pat indicate
să adopte o poziție
antalgică Pregătesc materialele și ajut
medicul la efectuarea
puncției pleurale
- repaus la pat pentru
a asigura drenajul - pacientul nu se poate
pleural, a proteja odihni din cauza durerii - i
drenul; se administrează un calmant
- observ şi notez în - Diazepam la indicația
foaia de observaţie medicului;
calitatea şi orarul
somnului
- asigur condiţii de - administrez antitermice:
mediu adecvate; Algocalmin 1 fiolă i.v. la
- urmăresc şi notez indicația medicului;
 Intervenţii
Diagnostic de Obiective Rol propriu Rol delegat
îngrijire
junghi toracic, tahicardie, 24 ore temperatura - Paracetamol 2 g/zi
febră pacientului
- aplic măsuri de
prevenire a infecțiilor
nosocomiale

4.Deficit de cunoştinţe Pacientul să fie informat - pacientul este -pregătirea pacientului

despre boala sa. asupra afecțiunii, să educat în legătură cu pentru puncția șidrenajul
înțeleagă necesitatea drenării afecțiunea lui pleural
puroiului pleural. - este și famlia
informată

Evaluare
Pacientul în vârstă de 18 ani se internează pe secţia de chirurgie cu următoarele
manifestări de dependenţă: junghi toracic, tahicardie, febră, astenie, anorexie, insomnii.
În urma examenului clinic şi paraclinic s-a stabilit diagnosticul de pleurezie purulentă stângă.
Datele culese au fost analizate şi interpretate definindu-se problemele de dependenţă,
diagnosticele de îngrijire şi obiectivele. În urma intervenţiilor proprii şi delegate, a tratamentului
şi a intervenţiei chirurgicale, obiectivele au fost îndeplinite iar problemele de dependenţă
rezolvate.
Recomandări la externare:
- să-şi reia treptat activitatea fizică
- să respecte regimul alimentar bogat în vitamine şi proteine
- să se prezinte la control

33
 CONCLUZII

În opinia mea medicina are o mare importanţă pentru oameni, cu ajutorul acesteia ne putem
menţine sănătoşi un timp mai îndelungat, putem să ne vindecăm de multe feluri de afecțiuni.

Asistentul medical are un rol important în ceea ce priveşte îngrijirea şi educarea pacientului,
pentru a elimina riscurile de accidente, pericolele reale şi cele potenţiale fie ele în mediul
spitalicesc sau la domiciliu.
În spital asistentul medical are ca obiectiv, asigurarea unor condiţii adecvate pentru pacient în
funcţie de starea şi afecţiunea pentru care a fost internat, să fie de ajutor în îndeplinirea nevoilor
fundamentale pe care pacientul nu le poate executa, să evite apariţia unor complicaţii.
În al doilea rând un asistent medical în cele din urmă este şi un consilier pentru pacienţii săi în
ceea ce priveşte sănătatea lor.

După cele spuse mai sus în prezenta lucrare, consider că rezultatele obţinute prin tratarea
bolnavilor cu pleurezie depinde de mai multe criterii: diagnosticarea rapidă, indicarea la timp a
intervenţiei chirurgicale, dar şi educarea pacientului pentru o vindecare cît mai rapidă.

Mi-am ales această profesie pentru a fi alături de cei în suferinţă, pentru a-i îngriji, a-i sprijini
pentru a trece peste momentele dificile ale vieţii.

34
 BIBLIOGRAFIE

Corneliu Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, ed. ALL, Bucuresti, 1994

Lucreatia Titirca, Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare nevoilor

fundamentale, vol. I, ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2008

Harrison, Principile medicine interne, vol 2, ed. Teora, 2000

Toma E.-„Manual de practică standardizat conținând tehnici pentru stagiul de pregătire practică a
elevilor din școlile sanitare-specializarea ASISTENTMEDICAL GENERALIST”, Ed. Conphys 2013.

Nicolae Angelescu, Patologie chirurgicală, vol. I, ed. Celsius, Bucuresti 1997

Nicolae Angelescu, Tratat de patologie chirurgicală, ed. Medicala, Bucuresti, 2003

Internet

35
36