Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biscuiţi
1
Capitolul I: Date generale depre intreprindere..........................................3
Capitolul II: Produsul ........Eroare! Marcaj în document nedefinit.
1.1. Produsul. Motivaţia alegerii produsului.... Eroare! Marcaj în document nedefinit.
1.2. Descrierea produsului ............................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.
1.3. Analiza pieţei ........................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.
1.4. Previziunea vânzării ................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.
Capitolul VIII: estimarea vanzarilor pe mai multi ani (calculul pragului de rentabilitate)
2
DENUMIREA FIRMEI: S.C. Deliciosii S.A.
OBIECTUL DE ACTIVITATE: fabricarea de produse de patiserie, comert cu
ridicata si amanuntul;
FORMA DE PROPRIETATE: societate comrciala pe actiuni, cu capital privat
romanesc;
CAPACITATEA DE PRODUCTIE: produse de patiserie 7.500/8.000 tone/an;
DOTARE TEHNICA SI TEHNOLOGII: cu utilaje si echipamente de ultima;
generatie de la firme cu cea mai mare cotatie pe plan mondial in domeniu;
PIATA DEDESFACERE: judetul Iasi
3
Organigrama firmei noastre
Asociatii firmei:
Gavrila Delia Oana: aducand un aport de 5.000.000.000 lei;
4
Calin Dana: aducand un aport de 5.000.000.000 lei;
Paduraru Ramona: aducand un aport de 4.96.370.184 lei.
Toti asociatii au experienta in domeniul panifiactiei, subliniem faptul ca Gavrila
Delia detine firma de panificatie S.C. CRISDELY S.A; Calin Dana conduce
intreprinderea S.C. DULCINICA S.A si Paduraru Ramona – S.C. TIMES S.A
Directorul general: Iliuta Catalin- studii superioare Universutatea „Al. I. Cuza” din Iasi;
master in managementul afacerilor
5
2.1 Motivaţia alegerii produsului
Piaţa de biscuiţi din România are un potenţial foarte mare de dezvoltare şi prin
înfiinţarea firmei dorim să fim un jucator important pe piaţa biscuitilor, mai ales pe
sectorul business, reprezentat de diferitele specialitati de biscuiti cu cacao şi lapte.
Gustările dintre mese sunt o bună metodă de a completa necesarul zilnic de
nutrimente. Iar, dacă avem un program încărcat şi treburile zilnice nu ne dau voie să
ieşim din birou pentru o masă completă, ne putem satisface foamea şi cu diferite
gustări. Ar putea fi o banană pentru pauza de la ora 11, sau biscuiţi cu cacao pentru
după-amiaza. Dacă ai sărit peste micul dejun sau nu ai avut un prânz copios eşti
mereu tentat să ronţăi ceva între mesele principale. Gustarea nu este doar un mod
de a potoli foamea. Poate sa facă parte din rutina zilnica.
Conform datelor furnizate de Rompan, românii consumă de doua ori mai multe
produse de panificaţie decat francezii, consumul anual de 115 kg/locuitor înregistrat
în România fiind aproape dublu faţă de cel din Franţa şi cu circa 30% mai mare decât
în ţările UE. În România, consumul de pâine şi produse de panificaţie s-a redus la
jumatate ân ultimii 14 ani, iar tendinţa pentru perioada următoare este de micşorare a
cererii, ca urmare a orientarii populaţiei către alte produse.
Principalii concurenţi ai pâinii în zilele noastre sunt croisantele (simple sau
umplute), briosele, fulgii de cereale, dar şi produsele de panificaţie congelate.
Rompan a iniţiat împreună cu Institutul National de Nutriţie un program de
vitaminizare a produselor de panificaţie, în vederea compensării carenţelor
alimentare apărute ca urmare a scăderii semnificative în ultimii 10 ani a consumului
de pâine din făina neagră şi integrală bogată în vitamine, săruri şi minerale.
6
2.2 Descrierea produsului
Firma îşi propune ca pentru următorii trei ani să producă următoarele tipuri de
biscuiţi:
biscuiţi simpli, 100 grame;
7
Ingrediente
8
Comerţ cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare
Clasa
Fabricarea produselor de panificaţie şi patiserie (EA-1581) Fabricarea biscuiţilor,
pişcoturilor şi a altor produse similare (EA-1582)
Biscuiţii sunt un produs ce se găseşte în toate zonele din ţara noastră. El este
distribuit în general în magazinele alimentare, cât şi chioşcuri, supermarket-uri,
engross-uri. Biscuiţii nu vizează doar anumite zone geografice deoarece sunt
cumpăraţi de un număr mare de consumatori. Aceştia trebuie să fie disponibili în cât
mai multe debuşee pentru a fi la îndemâna oricui.
Aceasta este o caracteristică spaţială demnă de luat în considerare în situaţia
de faţă. Ea se referă la răspândirea şi repartiţia teritorială a vânzărilor şi mesajelor cu
caracter promoţional, la densitatea reţelelor de distribuţie şi la gradul de solicitare a
acestora. Astfel, pentru distribuirea biscuiţilor se va folosi o strategie intensivă care
va pune acest produs la dispoziţia consumatorului final prin toate debuşeele posibile.
Acest produs este de o valoare mică şi are o frecvenţă de cumpărare ridicată, astfel
decizia cumpărătorului nu este una complexă ci una care se ia la prima vedere. În
astfel de situaţii este spre folosul producătorilor să îl aibă expus în cât mai multe
locuri.
În raport cu gradul de concentrare spaţială, piaţa poate fi delimitată în zone şi
sectoare având priorităţi şi cerinţe diferite sub aspectul distanţelor, transporturilor,
conservării, a costului, a riscurilor. Astfel, majoritatea mărcilor vor fi comercializate în
zonele urbane, în zonele rurale nefiind disponibile toate mărcile deoarece puterea de
cumpărare este mult mai scăzută cât şi frecvenţa de consum a acestor persoane.
Alte aspecte privind aria pieţei se pot referi la: localizarea geografică a
burselor de mărfuri şi a zonelor de influenţă a acestora, localizarea diferitelor sisteme
şi condiţii de vămuire şi tranzit, a regimului certificatelor de origine, a protecţiei
produselor, desenelor, modelelor şi mărcilor.
Gradul de solicitare a reţelelor de distribuţie poate fi o altă caracteristică
spaţială a pieţei biscuiţilor. Aceasta priveşte aglomerarea actelor de cumpărare pe
zone, cartiere, străzi, magazine şi puncte de vânzare în cadrul aceleiaşi localităţi.
Mărimea sa este dependentă de configurarea fluxului de cumpărători, de frecvenţa
cumpărărilor şi de indicele de prezenţă a produselor.
9
Principalii concurenţi sunt celelalte firme ce produc biscuiţi cât şi firmele ce au
ca obiect de activitate produsele da panificaţie, croisantele (simple sau umplute),
briosele, dar si produsele de panificatie congelate.
Ne propunem, ca pentru anii 2005, 2006, şi 2007 să ocupăm piaţa Iaşiului.
Piaţa ţintă este reprezentată de populaţia din mediul urban, dar şi rural într-o
oarecare măsură cu vârste cuprinse între 4 şi 25 de ani.
Aceasta gama de biscuiti se adreseaza in special urmatoarelor segmente de piata:
copii
scolari
adulti
1. DEMOGRAFICE
Vârsta - copii, şcolari, adulţi;
Mediul - preponderent urban dar şi rural;
Venitul - mici, medii, mari,
Nivelul pregătirii - cu studii primare, studii liceale, studii
superioare terminate si neterminate.
2. COMPORTAMENTALE
Rată de cumpărare - mare;
Importanţa cumpărării - redusă;
Avantaje căutate - persoane care caută calitatea,
intensitatea plăcerii, economia, gustul,
aroma, ingredientele, prestigiul mărcii;
Statutul utilizatorului - non-utilizatori, foşti utilizatori, potenţiali
utilizatori, utilizatori pentru prima dată,
utilizatori obişnuiţi;
Fidelitatea - zero, medie, puternică, absolută;
Atitudine faţă de produs - entuziastă, pozitiva, indiferentă,
negativistă, ostilă.
10
2.4 Previziunea vânzărilor
11
Capitolul III; Determinarea necesarului de utilaje
12
Anul Tip utilaj Produsele Zile de Valoare
100.000 200.000 120.00 reparaţii de
inventar
2007 1. Malaxor pentru 0,01 h 0,01 0,01 2 1.500 €
aluat
2. Cuptor 0,02 0,015 0,02 2 1.200 €
13
Maşină rotativă de modelare, Greutate bucati: 100 – 2200 gr; greutate maşină
300 kg; putere 0,75 kw, structură fabricată din oţel,conul care rotunjeste
aluatul este placat cu nichel, nontoxic, canalele sunt îmbrăcate în aluminiu,
dispozitiv de îndepărtare a făinii rămase,montat pe suport turnat;
Râşniţă cu 2 cilindri, diametrul cilindrului 12cm, lungime 30 cm, greutate 200
kg, putere 1,1 KW, livrată cu cilindri de granit, deschidere/închidere a cilindrilor
opertă prin roată manuală, sistem de control cu angrenaj baie de ulei;
Mixer de cremă, capacitate 20 l, sitem de batere cu curea, viteză variabilă, 3
unelte, greutate 90 kg, putere 0,4 kw, încălzire electrică, maşină potrivită
pentru gătirea oricărui tip de cremă, îngheţată, zabaglione, caramel, ciocolată,
livrată cu bol termic pentru distribuirea căldurii mai eficientă;
Maşină de ambalare, realizează pungile cu trei suduri lucrează cu folie plană
sau eventual pliată, fără folie pantalon si este automată mare, cu realizarea
pungii sudate pe trei laturi.
14
3. 2. Determinarea necesarului de utilaje
1. Uj
Qij ntij unde:
Tdj
Uj = necesarul de utilaje;
Ns = numărul de schimburi;
15
Td1 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 2 x 8 = 2016
2. Cuptor
4. Râşniţă
5. Mixer de cremă
6. Maşină de ambalare
7. Cernător
16
Td7 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 1 x 8 = 2024
1 € = 40.000 lei
17
Td1 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 2 x 8 = 2016
2. Cuptor
4. Râşniţă
5. Mixer de cremă
6. Maşină de ambalare
18
100.000 X 0,016 200.000 X 0,016 120.000 X 0,016
U6 3,15 3utilaje
2024
7. Cernător
19
Td1 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 2 x 8 = 2016
2. Cuptor
4. Râşniţă
5. Mixer de cremă
6. Maşină de ambalare
7. Cernător
20
Td7 = [ 365 – (52 + 52 +7)] x 1 x 8 - 2 x 8 = 2016
21
Capitolul IV. Determinarea necesarului de personal
22
M6 pentru U6 0,016 0.016 0.016 3.800.000
M7 pentru U7 0,013 0,013 0,013 4.000.000
M8 – CTC 0,01 0,01 0,01 4.300.000
Mk
Qi ntik
Tdk
Qi = cantitatea din produsul i
Ntik = norma de timp
Tdk = timpul disponibil al muncitorilor
23
100.000 0,012 150.000 0,011 120.000 0.01
M4 2,23 2muncitori
1856
24
100.000 0,01 200.000 0,01 120.000 0.01
M1 2,26 2muncitori
1856
25
M8 2 3.800.000 7.600.000
Total fond salarii 19 - 79.004.000
26
În anul 2007 se va mai angaja un muncitor pentru utilajul M5, respectiv mixer
de cremă deoarece s-a observat că singurul muncitor nu reuşeşte să exploateze
utilajul la întreaga lui capacitate.
Astfel numărul muncitorilor direct productivi cât şi salariile şi fondurile de salarii
pentru anul 2007, sunt prezentate în tabelul următor:
Dacă muncitorii direct productivi sunt în număr de 40, atunci muncitorii indirect
productivi vor reprezenta 15% din aceştia adică 18 x 15%= 2,7 = 3 muncitori
27
Pentru anul 2006
Dacă muncitorii direct productivi sunt în număr de 47, atunci muncitorii indirect
productivi vor reprezenta 15% din aceştia adică 19 x 15%= 2,85 = 3 muncitori
Dacă muncitorii direct productivi sunt în număr de 19, atunci muncitorii indirect
productivi vor reprezenta 15% din aceştia adică 19 x 15%= 2,85 = 3 muncitori
Vom menţine numărul de muncitori indirect productivi la 3.
28
4.4. Determinarea fondului total anual de salarii brute
Total fond de salarii = Fond de salarii pentru muncitori direct productivi + Fond
de salarii pentru muncitori indirect productivi
29
Capitolul V: Determinarea necesarului de materii prime şi
materiale
Mp Qi Csi unde,
30
Mp1 = 100.000 x 0,07 + 150.000 x 0.06 + 120.000 x 0,065 = 23.800 kg de făină de
grâu.
Zahăr
Mp2 = 100.000 x 0,01 + 150.000 x 0,01 + 120.000 x 0,01 = 3.700 kg de zahăr
Lapte praf
Mp3 = 100.000 x 0,006 + 150.000 x 0,01 + 120.000 x 0,0 = 3.300 kg lapte praf
Pudră de cacao
Mp5 = 100.000 x 0 + 150.000 x 0.0050 + 120.000 x 0 = 750 kg pudră de cacao
Sare
Mp6 = 100.000 x 0.001 + 150.000 x 0,001 + 120.000 x 0.001 = 370 kg sare
Zahăr
Mp2 = 100.000 x 0,01 + 200.000 x 0,01 + 120.000 x 0,01 = 4.200 kg de zahăr
Lapte praf
Mp3 = 100.000 x 0,006 + 200.000 x 0,01 + 120.000 x 0,01 = 3.800 kg lapte praf
31
Pudră de cacao
Mp5 = 100.000 x 0 + 200.000 x 0.0050 + 120.000 x 0 = 1.000 kg pudră de cacao
Sare
Mp6 = 100.000 x 0.001 + 200.000 x 0,001 + 120.000 x 0.001 = 420 kg sare
Zahăr
Mp2 = 80.000 x 0,01 + 210.000 x 0,01 + 130.000 x 0,01 = 4.200 kg de zahăr
Lapte praf
Mp3 = 80.000 x 0,006 + 210.000 x 0,01 + 130.000 x 0,01 = 3.800 kg lapte praf
Pudră de cacao
Mp5 = 100.000 x 0 + 210.000 x 0.0050 + 120.000 x 0 = 1.050 kg pudră de cacao
Sare
Mp5 = 80.000 x 0.001 + 210.000 x 0,001 + 130.000 x 0.001 = 420 kg sare
32
5.3. Determinarea necesarului unei materii prime importate
Ug (F1) = 0,8 x 0,6 + 1 x 0,2 + 0,5 x 0,2 = 0,48 + 0,2 + 0,1 = 0,77
Ug (F2) = 1 x 0,6 + 0,3 x 0,2 + 0 x 0,2 = 0,6 + 0,06 + 0 = 0,66
Ug (F3) = 0 x 0,6 + 0,5 x 0,2 + 1 x 0,2 = 0 + 0,1 + 0,2 = 0,3
Ug (F4) = 0,3 x 0,6 + 0 x 0,2 + 1 x 0,2 = 0,18 + 0 + 0,2 = 0,38
33
Preţul de achiziţie de la furnizor este de 1,5 euro / kilogram la un curs de
40.000 lei = 1€, adică 60.000 lei/kg.
Pl = 1.100 x 60.000 lei = 66.000.000 lei
Cheltuielile de transport = Pl x 1% = 660.000 lei
Cheltuileli conexe = Cheltuieli de transport x 5% = 33.000 lei
Costuri cu asigurările = Pl x 10% = 6.600.000 lei
Costul de import = Preţul de livrare + Cheltuieli de transport + Cheltuieli
conexe + CAS = 73.293.000 lei
34
Taxele vamale = Costul de import x 15% = 14.991.750 lei
Comisioanele vamale = Costul de import x 5% = 4.997.250 lei
Taxa pe valoare adăugată = 19% (Costul de import + Taxele vamale +
Comisioane vamale) = 19% (73.293.000 + 10.993.650 + 3.664.650)
TVA = 22.787.460 lei
Preţul în vamă = Cost de import + Taxele vamale + Comisioane vamale + TVA
= 142.721.460 lei
Preţul în vamă/kilogram = 142.721.460 : 1.500 kg = 95.147 lei/kg
35
5.4. . Determinarea necesarului unei materii prime din ţară
Furnizorul de făină pe care îl vom alege este deci firma SC Boromir IND, din
Râmnicu Vâlcea, şi vom achiziţiona 23.800 kg de făină de grâu la preţul de 7.000 lei
kilogramul, în sumă de 197.654.000 lei.
36
Total kg de făină necesare – 22.100kg
Preţul de achiziţie – 7.000 lei/kg
Total = 23.800 x 7.000 = 166.000.000
TVA = 19%, 166.000.000 x 19% =31.654.000 lei
Preţ de achiziţie = 197.654.000 lei
Preţ de achiziţie/kg = 8.330 lei kg
În anul 2006, preţul de achiziţie cu TVA va fi de 8.350 lei/kg, iar în anul 2007
de 8.360 lei/kg.
Furnizorul de ulei pe care îl vom alege este deci firma E.S.O. AGRA, din
Calarasi, şi vom achiziţiona 5.080 kg ulei la preţul de 20.000 lei kilogramul, în sumă
de 92.640.000 lei.
Total kg grăsimi vegetale necesare –5.080 kg
37
Preţul de achiziţie –20.000 lei/kg
Total = 5.080 x 20.000 = 101.600.000
TVA = 19%, 101.600.000 x 19% = 19.304.000 lei
Preţ de achiziţie = 120.904.000 lei
Preţ de achiziţie/kg = 23.800 lei/kg
În anul 2006 preţul pentru 1 l de ulei va fi de 23.900, iar în anul 2007 preţul va
creşte la valoarea de 24.000 lei/l.
Furnizorul de zahăr pe care îl vom alege este deci firma E.S.O. AGRA, din
Calarasi, şi vom achiziţiona 3.700 kg zahăr la preţul de lei 17.474 kilogramul, în
sumă de 64.283.800 lei.
38
Firma furnizoare Preţ (lei / kg) Distanţă Calitate
1. Alionexagro 1 1 0
2. SC Lali Oil Press SRL 0 0,8 1
3. Egyed Group 0,8 0 0,5
Coeficienţi de importanţă 0,4 0,2 0,4
Furnizorul de lapte praf pe care îl vom alege este deci firma Alionexagro, din
Bucureşti, şi vom achiziţiona 3.300 kg lapte praf la preţul de 65.000 lei kilogramul, în
255.255.000 sumă de lei.
Furnizorul de sare pe care îl vom alege este deci firma E.S.O. AGRA, din
Calarasi, şi vom achiziţiona 370 kg sare la preţul de 4.500 lei kilogramul, în sumă de
1.665.000 lei.
Total kg de sare necesare –370 kg
Preţul de achiziţie –4.500 lei/kg
Total = 370 x 4.500 = 1.665.000 lei
TVA = 19%, 1.665.000 x 19% = 316.350 lei
Preţ de achiziţie = 1.981.350lei
Preţ de achiziţie/kg = 5.355 lei/kg
În anul 2006, preţul pentru materia primă sare va fi de 5.360, iar în anul 2007
preţul va fi de 5.365 lei/kg.
39
Capitolul VI: Calculul costului total
40
KDT = 864.841.996 + 1.303.567.800 = 2.168.409.796
1. Materiale auxiliare
Anul 2005
41
Becuri: 20 X 0.01 X 2024 = 404,8 KW
Anul 2006
Pentru anul 2005, considerăm că 1 KW costă 2.500 lei.
Anul 2007
Pentru anul 2005, considerăm că 1 KW costă 2.570 lei.
42
6.3. Consumul de combustibil
Preţul combustibilului este:
Pentru anul 2005: 1Gcal = 898.000 lei;
Pentru anul 2006: 1Gcal = 902.000 lei;
Pentru anul 2005: 1Gcal = 914.000 lei;
Luna Consum Total lei 2005 Total lei 2006 Total lei 2007
Noiembrie 2,873 2.579.954 2.591.446 2.625.922
Decembrie 3,670 3.295.660 3.310.340 3.354.380
Ianuarie 4,120 3.699.760 3.716.240 3.765.680
Februarie 3,812 3.423.176 3.438.424 3.484.168
Martie 2,540 2.280.920 2.291.080 2.321.560
Total 15.279.470 15.347.530 15.551.710
1.515.120.000
Am 151.120.000lei
10
43
U3 = 1 x 7.434 = 7.434 euro
U7 = 1 x 600 = 600 euro
Total = 9.234 euro = 369.360.000 lei
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
6.6Chirii
44
Total = 350 x 2,3 € = 1.125 € = 32.200.000 lei
Total/an = 32.200.000 x 12 = 386.400.000 lei
45
Repartizarea cheltuielilor directe asupra cheltuielilor indirecte
46
CCD = TCD x KCD = 2.177.808.460 x 0,1376 = 299.666.444 lei
CCGA = TCD x KCGA = 2.177.808.460 x 0,1263 = 275.057.208 lei
Total cheltuieli indirecte = 1.033.370.113 lei
47
Capitolul VII: Calculul preţului
P1 = 0,07 x 8.330 + 0,01 x 17.474 + 0,006 x 77.350 + 0,013 x 23.800 + 0,001 x 5.355
= 1.537 lei
P2 = 0,06 x 8.330 + 0,01 x 17.474 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 23.800 + 0,005 x 95.147
+ 0,001 x 5.355 = 2.214 lei
P3 = 0,065 x 8.330 + 0,01 x 17.474 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 23.800 + 0,001 x 5.355
= 1.830 lei
P1 = 0,07 x 8.350 + 0,01 x 17.480 + 0,006 x 77.350 + 0,013 x 23.900 + 0,001 x 5.360
= 1.536 lei;
P2 = 0,06 x 8.350 + 0,01 x 17.480 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 23.900 + 0,005 x 95.147
+ 0,001 x 5.360 = 2.265 lei;
P3 = 0,065 x 8.350 + 0,01 x 17.480 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 23.900 + 0,001 x 5.350
= 1.831 lei;
48
P1 = 0,07 x 8.360 + 0,01 x 17.490 + 0,006 x 77.350 + 0,013 x 24.000 + 0,001 x 5.360
= 1.543 lei
P2 = 0,06 x 8.360 + 0,01 x 17.490 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 24.000 + 0,005 x 95.147
+ 0,001 x 5.360 = 2.267 lei
P3 = 0,065 x 8.360 + 0,01 x 17.490 + 0,01 x 77.350 + 0,014 x 24.000 + 0,001 x 5.360
= 1.833 lei
Pentru 2005
P1 = 1.537 x 1,5 = 2.074 + 1.537 = 3.842 lei
P2 = 2.214 x 1,5 = 2.989 + 2.214 = 5.535 lei
P3 = 1.830 x 1,5 = 2.470 + 1830 = 4.575 lei
Pentru 2006
Pentru 2007
49
Cifra totală de afaceri pe 2006
50
Capitolul VIII: Calcului pragului de rentabilitate
Rentabilitatea
Rentabilitatea = Efect / Efort
Pentru 2005: 4.644.555.276 / 3.096.370.184 = 1,5
Pentru 2006 : 4.816.767.859 /3.211.178.573 = 1,5
Pentru 2007: 4.825.253.896 / 3.216.835.931 = 1,5
CT
Qcr
pi gi Cvi gi
pi gi = 3.611 x 100.000 / 370.000 + 5.203 x 150.000 / 370.000 + 4.300 x
120.000 / 370.000 = 1.038 + 2.243,91 + 1.483,78 = 4.766
Cvi gi = 1.906,47
CT
Qcr
pi gi Cvi gi
pi gi = 4862
Cvi gi = 1929
51
Pragul de rentabilitate pentru anul 2007
CT
Qcr
pi gi Cvi gi
pi gi = 4987
Cvi gi = 1994
imprumut amortizarea
an nerambursat dobanda lunara anuitati
1 1.600.000.000 400.000.000 800.000.000 1.200.000.000
2 800.000.000 200.000.000 800.000.000 1.000.000.000
52