https://biblioteca-digitala.

ro
 ADUNAREA
GENERALĂ
ACIN
La sCîrşitul lunii ianuarie
a avut loc prima Adunare
generală de lucru a Asocia-
ţiei cineaşt il or din R.P .R.
Con iliul provizoriu de
conducere al Asociaţiei -
format din Victor lliu -
preşedinte, Ion Popescu Gopo
şi Liviu Ciulei - vicepr e-
şedinţi, Mircea Drăgan -
prim- ecretar, Virgil Ca lo-
tescu şi Gheorghe Vitanidis
- secretari, şi un număr de
15 membri - a prezentat
Darea de seamă pri<Jind acti<Ji-
tatea Asociaţiei de la înfiin-
ţarea ei (aprilie 1963) pînă
în prezent.
Planu l de măsuri adoptat
în urma dezbaterii p roiectu-
l ui, expus de artistul emerit
Liviu Ciulei, prevede înfiin-
ţarea în cadrul Asociaţiei a
8 secţii: regie, dramaturgie,
imagine, critică, scenografie,
film de animaţie, tehnică ~i
economie.
S-a indicat organizarea în
cadrul studiourilor a unor
ample dezbateri privind pro-
ducţia de filme din 1963,
Legea Antarctidei. rea- regia şi scenariul , problemele

. Legea lizare cinemAK.op în cu-

lori a studiourilor sovie-
tioe . P. Doyjeniow
dia Kiev , in rqia lui
Ti:m.ofei Lnciul: . filmul
tehnicii cinematografice ro-
roîneşti etc„ folosirea mai
intensă a materialului docu-
mentar şi a filmelor de la
Direcţia r eţelei cinemato-

Antarctidei
prezintâ m ca plină gral"ice şi difuzării filmelor
cie sacrificii a or oa- ş i Arhiva naţională de filme
muri de stiiDţă sonuici pentru inlormarea creatori-
la Polul lor, pregătirea condiţiilor
pentru realizarea unui Cen-
lm naţional de documentare
cinema l og raîică , organiza-
rea „se rilor prieteniJor fi lmu-
lui " în principalele oraşe din
P ODUL, o produ cţie 'a ţară ş i a lte acţiuni menite

Podul
să îmbogăţească cultura ci-
studiourilor din R.F.G.,
nematografică a $pectatori-
în regia lui Bemhard
Wicki, este un puternic lor. AC1 va contribui la
rechizitoriu adresat bar- organizarea primului Festi-
bariei fasciste care schi- val naţional a l filmu l ui care
lodeşte sufletele celor se va desfăşura între 21 şi
şapte elevi puşi să „ape- 28 iunie a .c . la Mama ia si
re" podul. Constanţa. '
„ A ceas tă pri.mă discuţie mat=
de lucru lărgită a Asociaţiei ,,Fraţii
cineaştilor din R . P.R . - a Po
spus in încheierea Adunării
Mihnea Gheorghiu, preşe­ ca
dinte le Consiliului cinema- slnt cf
tografiei, - are loc la ale I
începutul anului ce lei de-a tnt.ttpr
XX-a aniversări a eliberării
crea
R om lni e i şi în co ndiţiile
unui avînt unanim, fără Poar
precedent, ideologic, tehnic fi ale I
şi economic , al cinema lo- chide 1
grafie1, pe ansamb lul e i.
întlia I
Răspunderea directă. sp o-
rită a creatori lor din cin e-
ma to rafie, a tuturor c ine-
a tilor antrenaţi tn produc ţi e,
)e olicită de-acum î nainte
efortul unei serioase atenţii
in al _etta temelor . în pre-
zent.atta şi elaborarea scena ...
riilor. în ridicare a ca lificării
profe,ionale a regizorilor 1 i
op ratorilor, în adînclrea
pec1ahzării membril or ech i -
pei, în îmbunătăţirea ind i-
cilor de fo losi re a bazei
tehnice, în sporir ea produ c·
tivită ţi i materiale ş i a ef i-
cie nţei ideologice, a di că în
realiza rea unui salt ca litativ
mu ltilateral şi armonios, me-
nit să situeze filmul romi-
nesc la nivelul artei şi tehni-
cii cinematografice ce lei mai
inaintAle . 0

https://biblioteca-digitala.ro
 PRIMA ECRANIZARE A UNUI ROMAN
ISTORIC ROMÎNESC
FILMARI LA VORONEŢ, SUCEVIŢA
ŞI S I G H I $ O A R A
Neamul
So1m.aresf1lor
O PRODUCŢIE COLOR, PE ECRAN LAT
Intiiul tur de manivelă la turnarea unui
film e un eveniment de o deosebită importanţă
pentru cineaşti. La Neamul Şoimăre1tilor eveni-
mentul s-a · produs cu un remarcabil plus de
emoţie: lumea prozei istorice sadoveniene ur-
mează să fie recreată, pe parcursul a jumătate
de an de filmări, într-un film care-şi aştepta de
mult realizatorii. Steaguri de epocă moldo-
veneşti, turceşti, poloneze şi tătăreşti erau
arborate la intrarea platoului, într-o calmă şi
lnţeleaptă devălmăşie; armuri m~dievale şi un
veritabil cort de război tntrege.\:u decorul sărbă-
tore.sc.
Sperăm că Neamul" Şoimăreştilor e nul'.tlai
începutul unei serii de ecranizări pe care cine-
~i
a
ii
matograf.ia noastră trebuie să le valorif.
„Fraţii Jderi", „Zodia cancerului", „Nico
Potcoavă" - ca să cităm numai citeva di
capodoperele literaturii istorice sadovenien
slnt cărţi îndrăgite de lectorii din multe
a
·a
ii
le
·ă
ic
ale lumii şi transpunerea lor pe ecran treb
Intreprinsă cu toată lncrederea şi cu tot c~r
creator.
Poartă fermecată, cu lnsemne ale veşni
şi ale frumosului, opera lui Sadoveanu se
_ ....,..._ Amza Pellea ; Tm:nir-bei - Golea Răutu;
l i • • „iillil ul - George Măru t:&ă; Lie - Dem.' Rădu-
)· cbide acum şi tn faţa iubitorilor filmulu · i
i. lntîia imagine cu care ne lntilrâm este a ceas a:
vremea unor încleştări dramatice, vremea lui
Ştefan Tomşa.
e, Pe fundalul bătăliilor pe care domnitorul
te le poartă pentru a se menţine la cîrma Moldovei,
ii atlt cu duşmani din afară, dar mai ales cu boie-
rimea vtndută, boierimea potrivnică, se profi-
ii lează chipurile unor oameni simpli , eroi ai
şi poporului fă.o.rar de istorie şi, răzbătlnd prin
ia toate episoadele naraţiunii, moment~le de dra-
i-
i- goste şi de pace. Tudor. Şoimaru, personajul
ei central al romanului sadovenian, e investit cu
o frumuseţe mitică, el pare coborlt din vechile
J• balade născute sub cerul rom!nesc.
în La al treilea film pe care 11 realizeazl singur
iv
(după Seua şi Lupeni 29), Mircea Drăgan are
î- o misiune deosebit de dificilă fiindcă, repet,
e vorba de ceva inedit. Sobrietatea cu care a
reconstituit tablouri de epoci ln Lupeni 29,
capacitatea de a lucra cu mari mase de figuranţi,
munca stăruitoare cu actorii, minuţia şi limpe-
zimea expresiei artistice, adăugate decupajelor
regizorale inspirate, i-au adus lui Drăgan suc-
cese de prestigiu. La Sumul Şoimăre,tilor toate
aceste calităţi, toate experienţele întreprinse
pină acum, trebuie p tn valoare cu maturi-
tatea şi discreţia impuse de necesitatea creării
unor imagini veridice ale trecutului istoric .
Incercat scenarist, Alexandru Struţeanu a
realizat, colaborlnd fructuo s cu Constantin
Mitru , un text literar reuşit, în stare să asigure
regiei largi posibili tăţi de interpretare. Distri-
buţia filmului e alcUuită din nume foarte
cunoscute speţtator ilor de film, alături de care
tinerii vor avea de susţinut rol.nri de mare
undere .
udor Şoimaru - Yiha.i Boghiţă ; tefan T om-
Ion Besso iu ; Doamna ovili - Dina
ea; Magda - An.a :Maria . -ieolau; Stroe
eianu - Ştefan Ciubot2raşu; imion Btrno-
GEORG.ES
Mibu - George Calhoreanu; Nicoriţă ar-
u; Ispas - Ernest :u.!tei; Ilun - Con-
tin Rauţki; ZuboYSki - llircea ' Ba laban;
SADO Ul
ibut - Fory Etterle ; Coreţki - Jean Lorin
orescu.
In alte roluri: Elin.beta Preda, Alexandru
Platon, Costache,Antoniu , Florin Piersic, Matei
Alexandru, Titus Lapteş , Toma Dimitriu etc ...
Nede1părţiţi de Mircea Drăgan, operatorul
Aurel Samson asigură fi ln acest film imaginea,
iar Oscar Coman semnează .. . sunetul. Montajul:
Aurelia Pleşa. Decoruri: arh. C. Simionescu.
Costume: Florina Tome cu şi Horia Popescu.
Regizori se.c unzi: Alecn Croitoru şi Anastasia
Anghel.
Ar mai fi multe de spwi despre autorii acestui
film. Recuzita studiourilor de la Buftea s-a
îmbogăţit cu sute de costume de epocă, execu-
tate tn urma unor studii îndelungate, caleşti,
rădvane domneşti, arme, corturi de război şi,
binetnţeles... cai. Cooperative meşteşugăreşti
din Suceava sau Reghin au primit comenzi
ciudate. Pentru o vreme şi-au părăsit tndeletni-
cirile paşnice şi au făurit arcuri, săgeţi, buzdu-
https://biblioteca-digitala.ro
 Neamul So1ma r€
gane şi palo~e. Va trebui să prezentăm curtnd,
tn paginile revistei, aspecte ale muncii pline
de fantezie şi dăruire creatoare a acestor sluji-
tori anonimi ai filmului , care slnt decoratorii ,
costumierii ori machiorii studiourilor noas-
tre . Cu Neamul Şoimitre,tilor ei s-au tntrecut
pe slne.

*
Intr-o convorbire avută cu Alecu Croitoru,
regizor secund al filmului, cel care ne-a fur ni-
zat cele mai multe date de şantier, am aflat
că stabilirea locurilor de filmare a dat mult de
lucru membrilor echipei. ln cele din urmă,
alegerea a căzut asupra regiunii Suceava, leagăn
al unor creaţii arhitecturale care împodobesc
pămlntul ţării. Voroneţul, satul tn mijlocul
căruia sctnteiază - giuvaer unic· - una dintre
bisericile cu cea mai frumoa~ă pictură murală
exterioară din cite se cuno~c, va fi tn vremea
filmărilor un. veritabil Şoimăreşti . lncoronarea
lui Alixăndrel şi scenele legate de casa Movilii se
vor turna la mănăstirea Suc e viţa, iar tn satul
Arburea va fi filmatil. uciderea boierului Orhe- D
ianu. Secvenţel e care se petrec tn Polonia vor fi
realizate la Sighişoara, iar scenele bil.tăliilor
pe dealul Mateiaşului de ltngă Clmpulung-Mus-
cel, cunoscut nouă din paginile romanului
„Ultima ·noapte de dragoste - tnttia noapte de Mircea Drigan despre
război" de Camil Petrescu .
Verdele crud al ierburilor primăverii, ·trun-
·chiurile arborilor seculari din pădurile suceve- „fNTllA FILĂ
ne, tlmpla aurie a vechilor lăcaşuri cu vopseaua
limpede şi cu g rinzi afumate, se vor tnttlni
în imagini cărora peli cula color le poate păstra
A UNEI CĂRŢI
intac tă , frumuseţea .

ln film ,-or fi t r ei
ltt ele regia
*
bătălii . P ent ru fi ecare din-
a imaginat m etode var iate de fil-
mare, fapt catt ni e pare a fi o încercare inte-
·a.nLi de c.ontra.caratt a unui fenomen curent
în film.ul torie: d eriptinsmu] caligrafic.
~ln aiwl .\lilo · 1 12, pe PU IM4 ctnd
'14/ik Pnilabai, /4 c:otilu.ra
u

https://biblioteca-digitala.ro
nare_ş t1 lor
toare vor vorbi, singure, despre luptil.. Dintr-a
treia bătll.lie vom vedea pe peliculil numai
tnceputul: oştile sttnd faţil. în faţii, ln aşteptare:
Liniştea lor de piatril. anticipeazil tnsil. cloţotul
de mai tlrziu. A <loul!. bl!.tillie va fi realizatil.
prin îmbinarea prcÎCedeelor de filmare şi de
montare a imaginilor utilizate pentru primele
douil.. Printre sute de oşteni duşmani ucişi,
lmbril.caţi ln pelerine albe, ca de zll.padll., apare
la sflrşitul povestirii un cll.lăreţ lnveşmtntat în
roşu . . El trece ca o furtună purpurie, lnvingl!.tor,
printre uriaşele petale albe ale pelerinelor celor
cb.uţi şi rosteşte simplu şi decisiv: „Am
tn11t111/"

*
Toate datele culese ln primele zile de filmare
la Neamul Şoimdrqti!or ne lndreptil.ţesc sil.
privim cu lncredere eforturile prestigioasei
echipe <Je ci11e.11şti ciireia i-a fost tncredinţatll.
realizarea ace&t.ei pelicule de lnsemnll.tate ar-
tisticii µtlljor.l!,
Gheo rghe TOMOZEI
Foto : Natale DUMITRESCU

D
-De ce ali ale' tocmai a- - Realizarea filmului 1Hl Iii . O.: l n clada fapt alal al transformăm platoul ln
sspra cest 1omon;
~t.D . : Fllndcl lnsumează
pita, desigur, ln fata u no r
~ ~'~~1 /h!°fe~1~~Pfif~
1 muzeu etnografic. Blrbile
p1obleme l•hnice deoubita. eroilor filmului - care vor
· cele mal caracteristice trl- M.D .: Cu excepţia Iul mulu l, nu ne propunem gi fi ceva mal scdrte ca ln rea-

FIL Ă
săturl ale operei Iul Mihail
Sadoveanu, filndcl este Ima-
ginea 11erfectă a unul trecut
eroic. ln plus, datele acţiu­
nii, vigurosul ritm epic,
ĂRJI succesiunea adesea neaştep­
tatl a unor episoade drama-
tice recomandă Neamul Şoi ­
m4rqlilor ca pe unul dintre
cele mal .cinematografice"
J R" texte ale prozei noastre
clasice.
- ldeta ec1aniubii e ncud .>
M. D.: Nicidecum. Un ase-
menea proiect exista cu
mulţi ani ln urmă. De dol
ani fli mul se află - dacă
se poate spune aiia - .ln
lucru", lntructt · de~i am
fogt ab•orblţl de munca
la alte lllme , noi , membrii
echipei care realizează acum
ra:r.'î nti"':r~n~;· .r.:!
1
documentăm ,
sl strlngem de a fn.ctrca sd realizali o
~~!~re"~~ls~~P~f sf8t!~':i~:~ lind tnsd efectele
ecranizare
tă\lm scenariul ş i decupa-
jul regizoral.
ln fiare sd capteze alen/ia
pu blic ului}
Tudor care se turna aproape turnlm scene ca montlrl litate - mulţimea · sfe,nl-
concomitent cu prospecţllle form idabile, ca poante u.nl- celor , a Iataganelor, tot ul
la Neamul Şoimdreştilor, isto- ce, nu vom trimite to focal . „ va fi utilizat numai ln ml·
ria cinematografiei noastre reflectoarel or arm ate e:rlaşe . aura. ln care nu sugereazl
nu mal lnregiatreazl un alt Ne preocupi ln pr imai rl:lld o atmosferă prăfuită, rece,
lllm lstotic de amploare . dorinţa de a face utrel ca
A trebuit după o documen- Ideile generosulu i text lite-
tare atlitu Ito are Eă tacem o rar pe care avem clmtea
monotoni„
- Deci nu vom avea o
munci!. de Investigaţie care să-l lnaufleţim , al treaă ~taft~~l ~'j!°".ţ~~fă. ad.~
le va fi de folos, alntem dincolo de ecran , al aj unp 10dlate raiuri ale inadoer-
siguri, ~I altor cineaşti care la spectator. Printr-un mon-
vor realiza filme de epocă.
- Pd1erea deaprtJ unele ~~~1J'!0d:{en, Pr;~~r1t~~~~~
ten~ lor istorice fi ale gustu-
/v i lndoialnic.
M. D. : Vom avea un film
/il~ „/astuoa1e", de mare Jiu cu planurile genetale, ogll ndl a trecutului (cu o
montare, cu giaantice deco- vom puncta astfel naraţiunea raml modernă} ln care cel
ruri de carton şi l>dtcl'!i tn Incit filmul aă albi o te:n- mal dinamic personal va rt
care 1'0pM!aua „stn11er4" a- alune emotiv! auperloari, Timpul. ln plus, minuna-
bundent - filme produse ln al intereseze. Turnlrll ln tele cUtorll ale domnilor
Occidrnt - v-o cunoaştem . chip u:pozitit> a unor scene mol doveni din nordu l ţării
Şi totuşi , lnl4•1uind episoll- li vom prefera o tratare Tor aplrea pe ecran pentru
de!e filmului, adesea de .un alertă. Neuzlnd de cl asicele
dramatiam (am zice spo1tiv) .licenţe• ale filmulu i b - :.ns::;~e~~es~ ,c:.~rn"emt"o~~~~
IU•c>iind scene <U lup!<!, torlc, ne vom străd ui d - N4dt1iduim cel Neamul
n:Uta tentaJiei de a
"Oeţi
„fi una şi alta", adic4
face
dAm lntlmplărilor un an
cit mal verosimil, apropiat
Şolm treşt llor
printre
•• va lnscrie
c.ela mai valoroasa
1~ IWf~eg~~~a c?int~:~~~~ hri, o ci.ntmatoorafice
cre a ţii a.le a.nu-
/idel4, neocc-
ran!, „tari" tablourile epocii, dar vo
poarte! larg desc!iis4
CVftO<lfUTii comorilor prozei
decora cadrele noastre ca
discreţie. Nu ne-am prop
sadowniane • ..
G. T.
IJ
D

https://biblioteca-digitala.ro

.Kegizorul fi actorul american Oraon Welles, cunoscut spectatorilor
nottri ca interpret al rolurilor: inventatorul Fulton din Austerlitz,
Washington din La Fayette ti pastorul din Moby Dick.
Incursiunea în cinematografia
apuseană - începută în numărul
trecut al revistei „CINEMA" cu
analiza creaţiei unora dintre regi-
zorii italieni - poate fi continuată
în diferite direcţii. Ceea ce ne
propunem să relevăm şi aici este
receptivitatea la fenomenele con-
temporaneităţii, sporirea angajării
în reflectarea dramelor secolului,
.evidentă în operele cel9r mai de
seamă personalităţi ale rilmului.
Urmărim să oferim numai cîteva
exemple, alese, de astă dată, din
spaţii geografice deosebite. Ceea ce
înrudeşte filmele pe care le p,ro-
punem dezbaterii este caracterul
lor problematic şi o anume cute-
zanţă în tratare; nu e de mirare
că tocmai ele au cucerit o faimă
în ultimii doi ani la festivalurile
internaţionale, reţinînd, timp în-
delungat, atenţia cronicarilor.
„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„----
Regizorul american Orson Welles
~p:~:ts~~~. l:i i{~!ra~ c:~frc~1:1:i~~
filme concepute de unul din spiri-
tele cele mai temerare din istoria
cinematografului, ultimul a susci-
tat dezbateri aprinse, llj.scriindu-se
şi el pe orbita unor preocupări
bine definite. Căci regizorul ame-
KANE . Tentat să reconslltUJe
faze apocaliptice de prăbuşire,
Orson Welles are senz..aţia degra-
dăr ii unei civiliz.aţii, inlectată ţi
coruptă, dar în traversarea de la
vechi la nou el nu vede încă decit
ruinele fumegînde care-l înconjoară.
La mulţi dintre ero ii săi, reevalu-
area trecutului este un prilej de
dramă, de dezvăluire a unei în-
ţelegeri etice dezastruoase . .Deci-
zia de a înlătura cu orice risc
aparenţele, poate seducătoare, ale
erorii, de a constata consecinţele
unei ordini întemeiate pe violenţă
şi de a le contesta persistă în toate
filmele regizorului american. Auto-
mutilarea omului - arată Welles
- este un rezultat al deţinerii
WARSZiAWA
JERZY PLAZEWSKY
banului sau al exerciţiului puterii
in orînduirea burgheză . Evoluţia
regiloru.lui cun~te i aspecu
conf=e, limite ale Yiziunii. Admi-
ratorii luî Welles a reamottut
însă efortul pe care l-a drp , de
a da un em conum fteftltei
sale transpuneri dupi _ hai
Ka!ka . Li optica · ·
eroului e determinată e
unei lumi barbare în rigoarea ei
mecanică (sînt infăţi}ate ~
uzine de o perfecţionare tehaic:i 1 i
de un automatism .U fUDC •
inuman , inspirate firi. diuvţie e
uriaşele centre indu triale · slnt secvenţe an'tologice ale cine-
cane). Welles multiplică. ttl ·
ţele la real itatea artual.i. Ctta ce
era previziune la Kaika aici apare
rut ln Polonia ta 1 1 )Ida slllaJ
RAsunl valea.
Publicul polonu a ,n.n ...,„
llaxl:m; ele dau o Imagine
oulimpallopro•ueţlll•
dnematografl I • n I caracterului eroului.
Biah.e, de plldi, ln aminti-
nupt!.';,'V! :r1:!:t!!~ alal;- " 1-tn•a feţelor oolda$1-
ccentuat: acuzaţii seamănă cu o
tişte deportaţi din lagărele de Ca
concentrare naziste, creierul elec-
tronic descinde din maşina diabo-· - 1
lică a „Coloniei penitenciare",
poliţia uzează de procedee de an-
chetă în maniera Gestapoului, iar
eroul care pune întrebările stînje-
nitoare este mai puţin resemnat
în faţa verdictului, mai răzvrătit
decit în roman . De altfel, chiar
regizorul li admonestează, cerin-
du-i parcă mai multă vigoare, o
conştiinţă mai activă în perceperea
unui univers concentraţionar de
tip fascist, în refuzul acestui uni-
vers. Finalul filmului este un apel
la răspundere şi vigilenţă, deoarece
ameninţarea de care caută ocrotire
eroul se materializează într-o explo-
zie atomică . Din succesiunea nu
întotdeauna desluşită a imagini-
lor - regizorul e atras, datorită
unor vechi înclinaţii, de extra-
vaganţa unor înlănţuiri - se des-
prinde totuşi critica vehementă a
unui sistem, modul de viaţă bur-
ghez dezumanizat; labirintul obli-
gaţiilor, îngrădirile între oameni,
asfixia acomodărilor, travaliul ste-
ril, uniformitatea umilitoare inte-
lectuală şi morală. Proiecţiile gi-
gante de un lirism grandios, cu
bogata inventivitate a detaliilor,
asociaţiile plastice, jocul propor-
ţiilor intuit subtil, pe linia lui
Eisenstein, găsesc în această temă
gravă un teren de desfăşurare
prielnic.
După ce a condamnat, iritat, spi-
ritul mercanti~ şi amestecul brutal,
incompetent, al pr od u căto rilor, Or-
son Welles a părăsit Statele Unite
ale Americii şi pribegeşte de apro-
ape două decenii ptin ţările Euro-
pei .
li alăturăm lui Welles pe un
alt exilat, pelerinul Bunuel, spa-
niol refugiat în Franţa şi apoi în
Mexic, revenit temporar în ţara
sa natală. Anii 1962-1963 au
fost dominaţi de filmele lui Bunuel:
Viridîana şi lngerul exterminator.
tilizînd la modul său specific
simbolurile, îmbinînd tensiunea
unor situaţii cu marile naivităţi,
marcă a geniului, Bunuel a dat
in Yiridiana o replicâ sarcastică
la adresa filistinismului religios.
„Cina cea de taină" transpusă în
ospă ţul macabru al cerşetorilor,
etapele de „iniţiere" ale . fetei,
sup usă patimilor sălbatice ale un-
• ch iului evlavios, recelui calcul
al văru lui, făţărniciei milogilor,
matografiei. Tăios şi uneori de
un pesimism deconcertant, Bu-
nuel îşi bate joc de teroarea şi
lo-r trilogia despre deapre Setea, Januaz Skwara
vieţii unei ţirl
oubllnlazlf. ei .pe Drigan li
lntere1eazf., lnalnte de toate,
o cute ,1 asupra
II- eoleetlvltatea omeneaset. tl
comportarea el ln dlferlte
lmpreJurArl. La lneeput, mul-
ţimea de litenl oale numai

rican are o predilecţie pentru tipu-
rile shp.kespeariene, mistuite de
o patimă intensă, ale căror drame
sînt expuse în forme violente,
sfîşietoare, romantice. O reflecţie
critică asupra tragicului pe caţe
ii produce voinţa de putere începe
de la antologicul Cetăţean Kane,
unde Welles descrie viaţa unui
magnat ·al presei capitaliste şi
denunţă ravagiile ambiţiei deşarte,
dezaetrul abdicării de la realitate„
ideal, dragoste. Care eate sursa
catastrof11lor? Mai de mult, regi-
zorul mărturi1ea: „Euslnt cu tkoae-
bire tmpotril'a plutocraţiei. ln dife-
rite moduri c~itic plutocraţia ameri-
cană tn THE MAGNIFICENT
AMBERSONS, THE
FROM SHANGHAI fi CITIZEN
LADY
„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.._...
4
Filmul
romfnesc
în Polonia
Problema „earlorol" pe care
au ficut-o filmele romlneştl
ln Polonia trulnti a1pecte
ou atu mal oemnlfleallve ou
oit trebii.le l l ţinem 1eama
ct. ele alnt proiectate pe
ecrane ln condiţiile 11nel
concurenţe apreciabile. La
noi 11 proleeteui anual circa
190-100 de filme, dintre caro
::1:1~1: ~::::1i;.~ c:r:P~!l
1 1
valoroue opere dln lume.
Primul film romlnHc api-
https://biblioteca-digitala.ro
H defllme arUattee
(firi ai mal punem la . _
teali eele de a<lUt
•l-au ocupat IoClll J>e le
poloneze, Iar alte tnl,
aehl1lţlonato, nr U • ta
ourlnd pe pia~ .
Dlnlre oele •lllW llbH
prezentate la noi 1-aa h<1ttai
,1
de o lnaltl apndere a a1ttdl
a opiniei pullee: Rlaare
soarele al Iul DIA• .
(860 OOO de apeetal<lrl) lU-
trea Cocor. Deapn •tn
urmi, 1ubulllll&tw.l aia ln
cirll~loualnUtulaU
Se:uti
i~~le,:!~ulb:~;r.;;!$
rriJdar rret•fte •rliti-. eon-
1truoţle dramahlrg1c4 tna
ampli 91 prlntr-. aUtudlne
~·:~:~v~::~~~~:~I~
mljloo alo fllmaluJ amlnte1c
l 91 ofiţerilor oare pleaei
pe trent, o 1eeni muti, eon-
talnd Inii un mic 1tudlu
Hdologlc 91 politie. O altt.
1eeni, aceea ln oare ss-1,tu
li alungi pe romlnl din ca-
mioanele lor, cuprinde o ln~
treari cono!Ulle 181orloo-fl-
Loso!lei",
Dintre filmele proiectate
pe orane dupi 1908, eea mal
buni apreciere a orltloll au
obţinut-o Setea Iul Mircea
Drigan, Viaţa nu Iartă a Iul
f1
Mlhu Iulian Maroul Mano-
~Îi !f~PÎ~~ 'LYv9î~ur~fuYe~~l!.-
Atunol oind vorbim de1pre
erltlea noaatri de film trebii.le
1i amintim ct. o vorba de o
adevirati critici de 1peolall-
tate, competenli, foarte nl-
renti ,1 ou multi lnflu en~
uupra 1pootatorulul. Seriind
un ob1ervator Inert. tl pa1lv
al evenimentelor, a elror
lnaemnitate nu o toţelere ·
oltu•I de pu~n. Treptat Inii
ţt.ranl I 191 dau seama de
oenaul luptei ,1 ·Iau o poolţle
aetlvi. Vedem atunci 1eene
,1
lnt<!reunte pline de revolti,
ea aeeea ln oare litenll li
aluup pe vechiul primar
tudit aau dau o rlposti
holirlti, de•I tiouti, baronu-
l ul, care nu aeeepti st. I ••
tmparti averea. Cel mal mult
ne rimlne Init. ln amintire
m&rlul moţilor. li vedem do
aua, de pe munte, cum pl,eoc
tmbrlf.caţl tn cojoacele lor
eenu,11, ţlnlnd ln mllnl cuţite
atriluoltoare . SeaminA ou o
adevt.ratl avalan,i de pietre
:~.~~o~~v::1"! .~~/;.:~~~!~
1i pe care o derali, aceaoti
ă cu obs•• urantismul Spaniei lui Fran<10. a locuinţei), ca după aceea, prin nou pătrundem lntr-o lume a cru• ln diferite ipostaze, dialogul Intre
e de Ca ş i Welles, Bunuel este un adver- aimpla deacbidere a unei porţi, zimilor şi a violenţei (aici duse doi ,oameni, instalaţi faţă în faţă ,
elec- aar a l fanatismului şi al ipocriziei să " se treacii direct din apartamen- pini la ferocitate), o lume lnchisi, ln genunchi , respectlnd un cere-
liabo-· - t eme obsesive - ş i recompune tul eroului în tribunal sau din tmpietrită ln prejudecăţi, ln false monial identic de politeţe .
iare",
e an„
i , iar
pe ecran , fără reţ inere , ln tl iversele
lui s tadii, procesul cinic de per-
vertire a conş ti inţelor . Opere inte·
coridoarele blncii ln 1llile 1inia-
tre cu upect de laglr de concen·
trare . Lipsa traaeelor obitnuite de
;iir:rt 4~t ::i:e'*~~re~i~i:}~~~~!ţ
0

un om se străduie sli dealuşeaacl

Deplnarea istoriei se face cu
!ncetineall - o răbdare şi o perse-
verenţii 1pecificll - , dar . multele
tînje- resante ca v igoare critică , atit Vi- circulaţie e admi1l cu degajare, enigmtl puterii fi 1- 0 spulbere imagini ale nemişclrii din !nttia
mnat ri diana cit ş i Procuul se resimt însl flrl nici o uimire . Tot cu un tllc prin revolta ·sa. Trlieşte aceeaşi parte par un preludiu al dezlăn­
IJ'ătit ţuirii de mai tlrziu: dansul morţi i,
d in pricina lipsei de perspectivi; simbolic se face · transferul de la senzaţie de lncercuire, o presiune
chiar autorii fil melor n-au o conc epţie rea.I la absurd ln lngerul extermina- a unei morale ipocrite antiumane . nemaipomenita lnclierare finală,
~ erin­
consecvent clară asupra istoriei, nu tor. Bunuel nu e1te înal cu totul Negreşit, atilurile regizorilor ln care furia , oroarea, pofta de
re, o gilse1c forţ e l e capabile aă soluţio­ ucidere slnt convertite într-o ar-
pe rea impermeabil motivărilor teologice slnt deo1ebite . ln timp ce Welles
n eze d ilemele ş i scepticismul pl- ti abstractizează uneori alegoriile , şi chiar Bupuel alnt tumultuoşi,
monie stilizată a mişcărilor -
r de
Slnt de~crise cu o logică a neln- • '
0

i uni- t r unde, din nefericire, în structura învăluind, din păcate, 1en1urile. pltimaşi , intervin patetic tn acţi­
Imagin ilor. Pe regizorul spaniol Pornit din cu totul altă 'l ilierl une, filmul lui Kobayashi evitl dupleciirii fatalele rezultate la
apel
a rece
li preocupă relaţiile dintre ino- de' tradiţie cinematografici , şi nu turnura romantică , are o simpli- care ajunge o civilizaţie lntemeiată
·otire cenţă ti cruzime, confruntarea lor, · pe norme mutilante . Un samurai,
xplo- pe care se bizuie buni.oară şi de neînlocuit în epoci tlzboinice,
a nu filmul FeciOara, vizionat pe ecra• alrlceşte ln perioade - de pace , e
.gini- nele noastre. Ceea ce dii. un sens sortit pieirii. Cum nu poate ieşi
din circuitul castei sale , ale clrei
~f::::a!~ ~~:~~~~[.!:1~ar:bf:zi~::
orită 1
xtra- privilegii şi obligaţii alnt legife-
des- tea, rasismul Americii, este prezen- rate drastic, e constrlns ca să nu
otă a ţa fetei, mai mult atrlinl de eveni- se umileaacil, sl opteze pentru un
bur- mente, sustrad. de propriile ei sflrtit eroic, al moarl în faţa celor
obli- reacţii biologice, de misterul trans· de acelati rang, prin harakiri .
neni, formilrii . pe care o trlieşte cu o Clnd cineva cutează al dezvă lu i e
I ste- puritate de animal tînlr. aberaţia concepţiei despre onoare
inte- Prin prisma indiferenţei fetei nu pe care se clildette ,domnia samu-
a gi- imorale, ci ln afara moralei, lntîm- railor, acţiunea lui e considerată
' cu pllrile de pe insull, urmlrirea un sacrilegiu şi perpetuarea or dinei
iilor, eiilbaticl a negrului, devin mai este asiguratl prin crime lnfioră­
>por- atroce. Bunuel a lntretliat două toare . Cel care conduce judecata
' lui drame, a negrului şi a fetei , dind glaeşte o raţiune ln actele de te- .
temă roare, deti e convins de arbitrariu:
astfel fiecăreia, printr-o anume
ir are lor. O ordine care cere sugrumarea
, spi-
li~rbr~e vi~i~~~~~· f:o;~u P~:: Cel mai recent film al lui Bunuel ÎD cura de realizare: Jurnalul unei ca-
meriate dapl Octave Mirbeau, avÎDcl ca llJ'Ota1oniatl pe Jeanne Moreau.
adevlrului şi a omeniei nu poat e
avea juatificare - susţine pat etic
utal, nefte cu un deficit al cunoftin-
filmul - dind astfel o r ipostă con-
, Or- ţelor deformate, pe care le lea-
pldl treptat, ln probe dureroase, temporani tuturor teoriilor de tip
Jnite faacist . La un moment dat scenele
1pro- ca al substituie tnsl plnl la urmi numai cinejJlatograficl, filmul ja- tate a subiectului, o obiectivitate torturii la care a fost supus un
:uro- fanatismului stupid, o existenţă ponez Harqkiri, _care a constituit glaciali , de „absenţi" ln relatare tlnlr şi explicaţiile riguroase ale
1earbiidl, a pllcerilor fiziologice o revelaţie a Festivalului de la (ln afarl de reconatituirea biogra- cllililor alterneazl cu c,hip\11 unui
fi a amuzamentelor idioate. Aici Cannes tn 1963, readuc.e, credem, fiei eroului, cu imprejurlrile ei copil suferind. Cum apune Dosto-
spa- e ş i un simbol al Spaniei ailuite cumplite, de un sentim~ntalism ievski tn „Fraţii .Karamazov",
1i în teme proprii lui Welles şi Bunuel.
fi derutate . Plnl la ultimele reper- Cu o reputaţie regizorali care prea marcat). Cadrele aînt econo- pltn1ul unui copil attrnă mai greu
ţara cusiuni e dual formula - alegorici
au nu egaleazl pe cea a corifeilor mic întocmite, cu o geometrie ele- fn balanţa judeci.ţii decît toate
tn ·lngerul exurminator, film care japonezi Mizoguski, Kuroaawa, au- mentari . ln timp ce în filmul lui religiile. ·
mel : la Festivalul festivalurilor (Mexic
mior. torul lui Harakiri, Kobayaabi, a Welles, casa avocatului , de pildl, De lndatll ce ae dezvlluie sub-
1962 - concurs în care Blnt incluse elaborat o operl de un nivel major, e lmplnzitl de nenumlrate lumini. stratul acţiunilor , mitul v itejiei
cific doar producţiile premiate la între-
1nea tangentl ca problematici şi explo- are .o decoraţie stranie (regizorul şi al distincţiei aristocratice dispare
tă ţi,
ceri ant erioare) a obţinut Marele ş i slnt date în vileag interese ori·
premiu. Un grup de inv itaţi d in rare cu cele menţionate mai 1u1. introducînd fn viziunea 1a asupra
dat panicii elementele fantasticului ba- bile. Daci la Welles firele puterii
elita socie tă ţii care p artici p ă la o Nu e vorba de un produs al influen- rămln în umbri, în Harakiri soco-
1 tică roc), ln Harakiri pereţi i goi, odlile
reuniune, au bru1c aenzaţia cA nu ţelor, ci de o similitudine de pre-
~ ios. t elile Casei Ly i slnt scoase la lumi-
ocu plri, generalizate ln v eacul flrl mobilier , apaţiul alb care
:U~ ~~!iifeilr~~!,. tn~=~. i,..:!
i în na z ilei t i autojuatificlrile devin
ilor, noatru. Deti aria 1ul>iectu lu i e lmprejmuiefte a d e1ea un aingur odioase. F iindcl lilmureşte cum se
fixată departe, ln secolul XVII, om, pironit ln mijloc, curtea
!tei, interzice plecarea . Cu sentimentul formează ti cum se c onsolidează ,
un- el aînt prizonieri, oamenii iti tntr-o .Japonie de un mo!d.ievaliam rituali cu o ai.metrie a aşuării pe ui de loc onorabile, cultul eroi-
.leul dezvlluie porniri ti deprinderi 1peci1ic, implicaţiile contempo- firurilor de Uncieri - indiu aus- cului , al onoal'ei, a l sf inţeniei unei
ilor, mon1truobe, care poar tă at igma- rane alnt. limpesi. R terit.a.ua decorului. clase, cu corolarul lor de aupersti·
ine- tul beneficiilor lor sociale. Primele analiu. film: . · Ca o atln.inţi aproape Blişi ţii, inepţii t i r epre1iune - filmul
de aecvenţe din Procuul lui Welles larg ln publicaţiile e croniă şi are şi o valoare de document social.
Bu- inaistau voit a1upra detaliilor spa- mai 1 pre a 1 t.lrui {aţ:A de decUle cinema-
' şi ţiale (utile camerelor, harta exactl renţelor cu o~ . ţe npetl, S. DAMIAN

vara fo1t apnelat, laalnte de 'oate, ln senul . erol1mulal iJI eulele roml:nettl au foit prl-
pentru eiuUrlle aale lndrla- operele Iul London•.
n li
1ate, ne$e ln domeniul e:q1rlmirll ln Valurlle DunlrU, 1„ :!!!~11:1 ~~·~~h~~\:w:t
i ,, clnematorrauee, ueat lucn. DUH 8kwara eOJUlaU o x l - Ulmului pollţl1t secretul ci-
ori te 11eeon1tltulnd Inii nn $el ln ţa llll•I preponderen ţe a , _ frului al lui Luelan Bratu erl-
nnl- alne, el •lu.Jind . eu 1uece1 mulei melodramatice: .:o.- tlea U lmpuU rretell de eon-
ITTial e:iprlmlrll eonţlnnmlul. De- mini ln aeeat Ulm urmlr.lna 1trueţle, dar publleul l-a r,rl-
1Hh a1'm1ntert, Viaţa nu lartl a
:::1:::!~l .~ ::i!.t!."~ :i!..ţ•~:u;~ f:Jl!':~~~.rf."'
i.ror
lege· !~·~:!:U7!:' a firr:::~ allturl de eelilalt, a se - Cu •ueurle unaulmi a foit
Inii sediu al prtmuf:f .o.lnemate- lor lor, a ehlpurllor lor, prlmlti eomedla lui Gopo
S-a furat o bombl (nu elte•
de
d$1e
}ene
fl:' ;!1~.:f! 'r:.~!::.!;o';:~~; :::;~
. 6'1tnJa• Un Lods\, 4.utorul
:::::a:i!~ ~!.:t~'I!
ma dramatlei eate hldad
lllel un fel de eltr6 la legituri
eu filmul re1peet!Y, deoarece
tlti, pnl•rertl ţhlute eu aee...U ln eolorltul loeal rom.tae.u dlfuarea lui &Ilia a lneeput).
111
mar
oeule a tennlaat eu urml-
toarele ein1nte: nR•ghorll ;;::::tr!f!'i\~.:!1~ D11pre aee1t Ulm am 1erh
Inei ln anal lHI la J'Ht!Yalul
oati
•DU•
au ereal 1lll film eontemporan
prin eonnrueţla aa fi uimitor
Umentelor omenefll".
Am Setea ett tl Brupţta
•• la ea„„ ei •• plin de
llun gmt fi de orlpnamate,
I se de matar ln pr!Tlnţa anallHI aau Valurile Dunllrll aa pitruu de optlmhm fi con-
nult
ltlre
p1lholopee fi a llnteHI filo·
sollee. J'Umul eo1111ltule u :f!~lt~~\i~!'~:~~n:! f.:; stituie e lllllli dovadi a
denoUirll elnematorraUel
parte fi elneaf\I romtnJ.
::":~1'6 ,1!'11e•:.::::::,~ fi!
1 de 1 romlnefll. • Trellule 16 alaug
,eae Cel mal mare numir • • ei reglsorul Gopo • lllne-
lor elarUatea fi pnelalunea aa•. 1peetatorl l-a lntrunlt la euno1eut 1peetatorulul polo-
ln eeea ee pri Ytfte filmul Polenla Ulmul Valurile Du-
~lt: nllrll (Ht OOO), run• vma& nes, eare ln filmele oale
1een• n• adaee aminte de ~:;;~f!t;e-:.:.. t!:~.:w::!re •• Vlaf a nu lartil (111 Oot),
etre de scurt mevaJ Scurtl Istorie
oile cele mal •an• eumple ale ela- deosebit de lntere1ante, Alek- Iar ape 4• Erufţla (178 OH) tl Şapte arte nde reallairlle
aander laeklewtes a 1eo1 ta eele mal !nalte ale filmului
I<> n-
uli Filmul Viaţa nu lartl • ..,Ideaţi e:rt1te11ţa llllor tipare S\~·.=:a.~ !.
1leU1r IOYletlel" . 1
:!l
~':: de animaţie eontemporan •

~„„„„„„„„„„„„„„„„„„

https://biblioteca-digitala.ro

IULIAN MIHU:
Şi totu,i, specificvl„.
Vot trece peste faptul el numele meu
1 obţinut mal uljOr), dar nu tot ce aă
~\~~~\~e ~f ~f r~~t u:f~id~r:iv1~l~!e!~
spaţiul cu mal multă grljl pentru latura
concretă a che.etlunll ,1
al combat unel e
pre)udeclţl ln legături
cinematografic.
cu 1cenartul
Deci, conalderlnd acenarlul dllerlt
de literatură, mlcar prin aceea el dupl
el trebuie flcut direct un mm. recu-
noa,tem necesitatea unei minime ape-
ctalldrl tn senaul unei apropieri de lim-
baj. ŞI mndcl cinematograful eate legat
de o anumttll tehnicitate, este clar el
•cri„ea este aceea care se cere datoare
de a ae modela, tnve!'1ul aduclnd dupl
sine (elementară Joglcl) o schimbare a
tehnlcll sau o degradare, o degene-
rescenţl a 11mba)ulul mmlc. ln aceasta
con1U. punctul nevralgic al colaborlrll
dintre scenariu şi mm. De exemplu ,
cunosc un foarte expreatv lnceput de
scenariu care nu poate fi continuat,
deoarece cel care a scria ln primă fazl
nu poate merge spre a doua, adică nu
etle 1l se apropie mal mult de legitatea
clnematograllcl. Orlclt ar fi de atrl-
gltor un material literar , exprlmllrl
ca .se ultll la el cu ochll crlpaţl • sau
. 11 venea al rldl, dar pe faţa el nu
se citea nimic" ... nu pot fi lntruchlpate
pe ecran ln vecii vecllor ,1 acestea nu
slnt cele mal nostime exemple. Extatll
de asemenea racorduri, ln scris atlt
de absurde, Incit Iţi lnchlpul el dee-
chtzlnd u,a unul apartament situat
tn Vttan cazi ln Vezuvtu. Nemaivor-
bind .de conflictul tllmtc, atlt de dl-
. ferit de exprimarea aa literară (aceutl
~~fin~a~:':i'~~îWb~ ,1cc~~:~:ftt~~:i ff
1 mal bine distruge tot reatul. Aceaatll
de ce, citind atlt de multe sce-
Iată
narll ,1 dorind la rlndul meu 1l existe
cit mal multe condete talentate, am so-
licitat o mal mare at enţie tn abordarea
temei scenariului de mm, o activitate
r:p~~~ad:e~:~:(~iz~~~D~ g~:e~~t~~
multe din tllmele noutre ... ). Mulţi
se tntreabl totuel de ce ne mal zbatem
atlt pentru crearea de acenarll, clnd a-
vem o literaturi attt de bogatl el ne
f:it~m 11~~:180~ e~;,a:treu\~~b~e m~ofl;
contemporane ,1 cil proia nu dl aici un
~~lt~s fl~~t ..m1'!.~ua"'~~C:niP~~!O:l'~
grafiei noutre lntreaga literaturi luatl
pe un plan latorlc de la Enlchlţl -Vl-
clreacu nu este tocmai echitabil, tocmai
din aceaatl cauză eaenţlall. Se almte
deci o nevoie toarte acutl de acrim
diNCte pentru mm. exlatentul literar
fiind sau foarte departe de film aau lnau-
flclent pentru foamea clnematogratlel
de teme ale reautlţll 1m·edlate.
Redactorii din studioul nostru cu-
noac destul de bine toţ ce ae acrle fi
slot la curent cu realitatea Jlţerarl
6
(care le-ar aduce un beneficiu artlBtl c
acrle poate fi realizat ca film şi nu lntot-
deauna cu cel ce-au scria literatura rea-
peCUYl. Exemplele ae cunoac.
Tlfu~l ro~~';~~f~u a::~:rf.~u~~r\~ 0 fg~
li aubacrlem la ce a apua Al. Mlrodan
atunci ctnd li acorda dou4 talente. Noi nu
cerem un Shakespeare al contllctulul,
un Hemingway al dialogului, un Mo-
lltte al umorului (dumnezeu al-I odlh-
neuel to pace I), ci ne mulţumim cu
Inel clţln Al. Ivan Ghllla care al-tl
aacrltlce cu paalune din timpul lor de
lil„ali pentru film. Flrl aata nici un
blazon nu va lncllzl platourile, nu va
umple albul ecranului ... Mulţi ae aratl
acµm de acord cu Eugen Barbu oare a
apua u la un acenarlu pot colabora mal
mulţi acrlttorl, dar clţl atnt acela care
vor al duel mal departe o partituri de
mm lllaatll. la Jumătatea drumului?
!~ftfU':leg~~~~~~~fr~\Pe~trlvlt, lndrl-
Cu toate el Inel nu eate autorul unul
scenariu ln toat!!. pllnUatea cuvlntulul,
Radu Cosaşu fli• ce-l ala cinematograf
~~1~~n~~f{~~~ ~t,r~ ie~11: 1 ~Tt P~rf~
8
practica rtlmulul, deci auaţlne o arid
olnematograflcl ,1 nu un surogat.
Mal există un obicei lncetltenlt ln
critica ,1 teorlanoaatrl dea~r~ film, care
!l~f~1:e~~ fs~~er1~~~:~ rn si1~11~t~,~~~
11 0
va rlndurl, ca apoi al fle repudlat tn
trei coloane lungi, tot aatrel şi obltnuln-
ta de a lăuda clteva filme cu adevlrat
toarte meritorii doar pentru a putea
modalitate criticii. nu tndeamnl declt
spre o tnguatare a practlcll fi spre o
negare a altor lncerclrl şi reutlte care
t~fer ~:ulnvft[:;e~~le .1t~~ i:i~at?.~~~~t
1
Prea adeaea tllme ca Cinci oameni la
drum (auterlnd cu adevlrat de un con-
tllct submediocru) slot anulate total fi
nu se deacoperl to ele nimic bun, ca t l
lntr-un mm ca Lumind de iulie. De aae·-
menea , se pot da multe alte exemple,
de data aceuta foart e algure, din tllme
~~~:;i:;~l:i~~s.~n1~::;c::iim:e:t:!~
mod Interesant fi original. M cita rn-
mul deapre Ilegalitate Slrdzile au amin-
tiri, care are o puternici autentlclt&te
f/1.:ia~eu i~~~'/!t~~~: tndt:i~t~~ .~~
Cerul n-are uralll (bine poveatlt tl cu
~lg~~:lt~\~edr:~:~~~1to!~:~1 ~J
multe lucruri neduae pini la caplt -
pot conatltul tn dtacuţllle deapre 1ce-
rJ:/1C::!°!~1:.:1~:f~e ~V'i°~~~:r:e°ncr.
dectt cele cu~rlnse ln peliculele premiate
llL un ţeaţlv1LI sau altul, r~ & ttlrbl cu
nimic din TIP.Io.rea aceaţora 11111 lll'IJlf..
https://biblioteca-digitala.ro
OPI NlllE UNU I
CRITIC LITERAR
şapte-opt din-
a discuţia deapre
l - o acriu fAră
«te alnt acrise cu
onatata el Gopo
piditate cu care
. Şi - pe Itngă
ceva intereaant.
cea mai mare
nari,tilor fi re-
i i 1e datoreşte
trezette lectura
d pe vervii - la
1criitori aau pe tonul doct - la clţiva re-
gizori. Ina!, deatul de dea, · aluziile aminteac
de certurile dintre plrinţi, clnd lti atribuie
reciproc culpa pentru cusururile odraalelor.
Ca neautor de scenarii ti neregizor, din punc-
tul de vedere al privitorului care doreşte pentru
filmul romlneac un ritm mai ausţinut de crea-
ţie 'i un nivel mediu mai ridicat, cred el uti-
litatea diacuţiei ar creşte daci. 1-ar circumacrie
la clteva puncte precise ·fi ar renunţa la ma-
niera „fiecare deapre toate". De aceea, voi
rezista la ispita de a pltrunde ln problemele
teoretice ale acenariului care ne par adesea
mai clare dectt alnt de fapt. O dovedesc rezul-
tatele foarte diferite la care ajung clţiva parti-
cipanţi , pentru el accentueazl diferit unul din
-0ei doi termeni imeparabili - exiatenţa carac-
terelor literare aau apecificul cinematografic.
Primul l;'unct e preliminar: ecranidri sau
1cenarii origina.le? Ridicat.li de Eugen Barbu,
problema e rupi.nai cu oarecare vehemenţi. de
Petre Sllcudeanu C&H , totlJli, o di1cutl pe
clteva pagini. Dar 1tringenţa practică a tntre-
blrii e evident.I. De rlapumuJ dat, explicit sau
nu, depinde nu abandonau un.ei direcţii sau
alteia - nimeni nu cere aceuU. - , ci o anu- • -vreau d prtC'IZl'l diu
tru lnceput că Lumind de
mit.ii. orientare a ereaţiei, preocupl.ri diferite. iulie e un lllm la care noi
Eugen Barb i alinn.l . o veche convingere : ţinem , tn ciuda marilor lu\
el filmele cele mai 1nme ae fac .•• dupll. opere Jlpsurl.
- E singurul dintre fil-
· literue". Vechea co • nu e bial iluatratA
mele pr•:•nlau ln 196& a
de fapte cinematocnfice. Ar li foat 9i greu. cdrul acţiunf ae dnfdfoord
Clei fap tele par a arit.a altceva. Nu putem ln aalul contemporan.
- Nu numai de asta. Au
spune că expui ţa cinematografiei noattre mal rlmaa ln el unele frag-
conchide tn fA ec.raniwilor , deşi proce- mente - e adevlrat, mici
deul a fost eop ' fo i t.. Iar daci. vom recurge - d ln drama care forma
la un text foarte 1im.pl ti vom lua la lntlmplare corpul acelei poveatlrl: ca-
valcada, adlparea cailor,
zece-douheei de e de prim plan din cine- antrenarea lor ...
matogralia 01lÎ - Chaplin sau Eiaen- - Aceatta .toi lnad nişte
1 1 6 "//iaadt" dr::.:J.~ic•. Care •
:!~\°:oc~T~ ~!eaun.- r~ f~!!~ 1a /!:~ - l'>rama? A rost exprt-
putui filmului , ta , 1au ln formuea cine- matl clar de Mircea Mure-
tan ln reviata .cinema".
matografiilor - • le. Drumul filmului de - Slnt•li dtcl d4 acord
la distra cţia de b tki b maturitate a trecut ti cu formularea care i 1-«
prin etapa ' t.l cu involuntari. ironie dat. B-o cil/Im: .ln latorla
„film de artl care a iluatrd ti masacrat multe omenirii a aoalt momentul
tragic al desplrtlrll oameni-
~:fitl ': ::."~t ! '::..~:tP~~~n~'li!!~~~i~~=
1 lor de cal. Calul, minunatul
animal de care omul ,1-a
simţit legat deatlnul tn timp
rii, care ul · a ajuna pretutindeni ti la de pace aau rl.tbol, ln cursul
opere majott . Dar pentru o cinematografie
mllenlllor, animalul lntell-
maturi. calea ta nu poate fi nici unica,
i~~!r~l~~u13~:in~e?~nc~Î:.f!
nici principal&. De altfel, greut.ilţile ae depla-
noastre anacronic, e gonit
aeazl. Ceulmll 70! e un exemplu deatul de spre dispariţie de tractoare,
recent care arat.I cum ae poate face dintr-o de maşini, de avioane. Calul
ae duce, piere tl omul ltl smul-
piesl relJlit.l film ala.b. Ar fi nedrept el dim
ie din suflet un etern senti-
toatl vina pe Hgizor ti al nu obaervlm el, ment de afecţiune, un aen-
devenit autor al ec:ra.nllhii, Al. Mirodan a tlment devenit anacronic•.
continuat ai fie foarte apiritual dramaturg ti
- tn puţin.I m.lslJrt. - acenariet. ·
Unii cronlcuri fio-au expri-
'.::r~bt~::a fe~~Arţr.1î1 ·~"it
0
LAatnd b o parte Fblemele - nici ele foarte Iul de cal e anacronici,
uşoare - ale ecra.nixbii, ln di1cuţie rlmlne
de_mr~~r-~3~::~~':ceet lu-
ceea ce lmpiedică scenariul original el fie un bun cru ţin neaplrat al-I apun
punct de pol'llire - limba care face IA vibreze ln alt număr al revistei
clopotul ereaţiei re«izorale, cum li considera .Cinema•, ca ,1 ln .contem-
poranul", un cronicar -
li::r~~:i: !~i 1!rn~e-~t~~· a::1::~ .r::::~uÎxu C::~ cd•~ 1 n:ii~1t;-·0:1u'!i,Lr:i~
aupAr~ pe Iulian llihu, dar mi se pare cel mai glrtlel cu lemnul, nu cu
propriu. ~:~1\a, d:-•re\~~saice~~a.atlr;
Problemele filmului noatru nu ae reduc la
1cenariu. Ponderea 1pecificll. - pentru a ajunge
alocuri cu abuz de lnJurft.
Dar la . Conferinţa pe ţari
a 1crlltorllor, prozatorul Al.
ti la acea t termen, atlt de drag cineattilor - a Ivan Ghllla, care cuno,tea
regiei e conli:.rmati ti de 1ucce1e ti de deficiente.
De S1W.. , Lupeni 29 1au Tudor. Dar 9i de agi-
1cenarlul, Intuind probabil
el vor veni unii cu obiecţii
taţia inutili a aparatului, de tranaf,lantarea de telul cele\ de mal aua,
.clte unui efect flrl r~port cµ ideea fi mului ti roar~gv:.:!!!1n~ţo~:: 1 ~.f 1~!:
 cu stilu1 alu general, de coexhten\a procedeului
sofisticat cu eroarea elementari.. O discu\ie T'"
de pildil despre descoperire artisticii ti manie-
rizare tn regia noaatrl - ar fi intereaantl.
Pentru moment, discutlm scenariul literar„.
E greu ail nu conatatilm decalajul tn raport .
~:;~t::~:e~up~::i .~::a~:i:!u:!i~~J:::t~'.
Cu excepţii fericite, decalajul per1i1til tn pro-.
ducţia curentil care mai recurge la 'abloane
sau se abate uneori de la cerinţe elementare de
construcţie a situaţiilor 'i caracterelor. Cină
primă11ara e fierbinte iau Partea ta de 11ină au
schiţat probleme interesante fi le-au pierdut
pe drum tndreptlnd fabulaţia spre banal , ln
primul caz, spre enigml fi detecţiune tn al
doilea. ln A f,,.t prietenul meu unde scenariul a
izbutit de asemenea bune momente de expresie
discretă, sugestivă, mai alea tn scenele dintre
~~bf f1~i e~ :g;!~~!;t:~~ir::::1i~:::i1!~u~~d~r:~
1 oricum le-am denumi. Scenariul e croit ca o
copil cuprindea aprecieri şi observaţii nevero-
simile ln raport cu naratorul.
Denivellrile pot fi obaervate 'i din alt unghi.
Sl comparlm proza lui Al. Ivan Ghilia cu
dialogurile scrise pentru filmul Mlndrie sau li-
teratura lui Paul Anghel cu scenariul la Aproa-
pe de soare. Operaţia se poate repeta ti cu scri-
sul lui N. Ţie ln raport cu Cinci oameni la drum.
Sl fie o minimalizare a genului? Minimali-
zarea se observi. lntr-un singur domeniu, al
comediei cinematografice. Acolo majoritatea
încercArilor s-au menţinut cu hotărtre ln vo-
devil fi la tnve,mlntarea cu straie noi a unor
încurcături venerabile. Compartnd Vacanţă la
mare cu Ilie face aport e greu sA descoperim
progreeul ce se impune ht alte ael:toat'e' ale
lill11ului.
In alte genuri nu cred el afcltuirea de scend.tii
•.l fie aprecill.tl ca o ocupaţie mlruntl. bimpo-
trivA, ae poate observa tn Mlndru ori tn Partea
ta dş 11i11t! tendinţa spre tntreblrile artistice mai
noi. Dezlegările · atnt lniă bruscate 'i se tinde
ia compenaarea inconsistenţelor prin momente
::aliluii;!p;!:~!~~~t~i~n;.~~ !:a~~c!~ a~i~e!:r.
0 la cantitatea dialogului în film. Dar - fără
~~~~~=~.~i t:Îi~:~:~~rl, :~:m:~:·:~~~~in~~ ~=~;
mascheazl omul şi problemele lui a fost
tlenumitA tehnicism. Reprezintil, de asemenea,
o etapl depAfită.
Princifala cauzl a denivellri.i conată, cred,
tn faptu că acriitOrul devenit 1cenari1t e prea
puţin preocupat de tilm, ceea ce dovedette el
problemele specificului sfnt gteu de tnlAturat, .
nuvell, roman sau pieal - dupA preferinţă.
Fie pe parcurs, fie - mai frecvent - dupl
discuţiile de la studiou, scriitorul lti dl seama
el materialul nu lncape fi nu ae potriveşte cu
ampla lui croiaHL Dacl această modeatl termi-
nologie artizanală supără pe creatorii cu nimb,
al le amintim cil un mare înainta' care se dorea
bun meşteşugar a 1tAruit tn comparaţia scrierii
literare cu fabricaţia conttiincioasA a unei
perechi de ghete ! Urmează modificArile,
bruacArile şi uneori şabloi:Uzllrile.
Dacii scenaristul de1cin1 din prozator sau
dramaturg s-ar gtndi suficient la rostul activi-
tăţii sale, la faptul că scrisul lui e o fază -
esenţialii, dar urmată de altele, destul de nu-
meroase - dintr-o creaţie de echipă, ar fti
al caute 'i sA evite. SA caute momente pe care
sA le potenţeze regia, operatorul, montajul.
'rlcerea care lnvilluie ieşirea pretorului din
Selea, mi9carea maselor ln contrapunct cu des·
tinele individuale din Lupeni 29, efectele mo-
numentale din Tudor au fost gtndite de scenarist
- .dar 'glndite cinematografic. Să · evite mai
alea verbalismul. Nu exiatil barem cu privire
a mai insista asupra problemei - clici „Cinema"
i-a consacrat o dezbatere - e ştiut cil ln multe
filme de-ale noastre se vorbeşte exagerat. Artist
al cuvtntului, cum amintea, mai glumeţ, mai
supărat I. BAieşu, scenaristul înmulţeşte cuvin-
tele, le face uneori sA se sclipească tn efecte.
discutabile literar fi - fărl dubiu - obosi-
toare şi inefipace tn film.
Soluţia a fost sugerată de . Eugen Barbu şi de
Gopo, care au vorbit de colaborare. Gopo a
citat mai multe cupluri cunoscute de regizori
şi scenarişti . .i\.r fi de adăugat De Sica-Zavat-
tini. E vorba lnaă de colaborare efectivă ,;
permanentl, nu de o sup_ervizare regizoralii care
sl rAatoarne scenariul terminat. O colaborare
conştientil de necesitatea schimbului fi con-
trolului reciproc, tn stare sA-1 facă pe scriitor
să vadă cum se prelungeşte cinematografic
plbmuirea lui, iar pe regizor IA înţeleagă că nu
va putea compensa crllpăturile unui personaj,
neverosimilul ·unei situaţii printr-un unghi
inedit. lncrucişarea de florete dintre doi oa-
meni evident talentaţi ca Eugen Mandric şi
Iulian Mihu arată el o astfel de colaborare nu
se obţine Ufor. Mi se pare !nsă indispensabilă.
SJIYlan IOSIFESCU

din scen.a rlul nostru, Intim-

piare din care el chiar cre-
dea cil ne-am Inspirat.
Aceasta e o dovadă cil astfel
de lucruri s-au petrecut tn-
tr-adevll.r tn anii din urml
tn gospodll.rllle colective.
Noi ne-am Inspirat dintr-o
~a~~r::~1~~1fi!tr;c~~~~~ur11.;
~~~~!arM~c~~~douv:dedl~
Erou al Muncii Socialiste. ~~-:~or~f ~~lmc~1~t n:1 a~
preşedinte Gheorghe Maftel,
La fel ca şi ln scenariul nos- llcut ca prin scenariul nos-
<"llt.0 l 1l111
tru lnltlal, primul lucru pe tru al treacl rlod pe rlnd
.timind de
canl ctnd au lnfllntat colec- f~r.b~e~:rrY~J:tt~~. ~o~~~o~~=
1 care noi care l·au făcut cel din Ţlbu­
tarilor lui
!~1~1· cf.:~.~ :!:;f~~:'\~ !~~e. dlm1 ~os~rt!°tr~atdaa!:
cadruf gospodlrlel , datorltl
comunlftllor din sat •I tutu-
~~. de: rof~t~t!1cfooJ:î~l~~t.!;
$tlUt cine este acest perso-
nal - Inginerul Anton Vl-
•an - şi dacl tncerc sl-ml
amintesc de el, mi-e foarte
greu sl mă lncurc fiindcă
scenariul a avut 19 variante .
1 1 1
doresc al continui colabora-
rea cu cinematografia. Deşi
am ln spate trei ani de
munci pe c.are o con Jder
goall, am de glnd al mal
scriu scenarii . Am şt scria
µ,t,.~(es~ ;eo\~to~d•nre
pe care vrea 11-1 facl lllrel
Illeşlu. Sper el experlen\a
de pini acum se va dovedi
utilă , allt scenar1$tllor, "lt
şi reirliorllor •I redact nrllnr.
filmul Io regiunea Gatatl,
colectlvlŞtllor,
el â fost
:~~:nfi'~~ ii :~1 E~N~uef1~
1 lmbunătăţlm
gen\I. El au salutat lnsl
erortu.rlle noastre de a ne
apropia de viata contem-
poranll a satului.
- va ro1ud m ro1bili dee-
pr~ N g'i~.:'ft~ff~t':i urmă-
0 6
reşti viata din med lui despre
care scrii, adică nu e destul
sl te documentezi ln felul
to care al studia la Muzeul
atului. Pentru el poţi
t rll multl vreme la ţar1l
•I sl nu cunoşti satul mal
cine „Joacll.". Dacii. eşti un
regizor timid, t.e .Joacă"
ecranul pe tine. De aceea,
fie ~18.f 11 brl~f~~~1 e~cr~~~~~
Aşa vreau, aşa vei fi I $1
astfel, din acest joc, din
acest miraj, el clştlgl pro-
cente to plus de calltate. Nu
e un mister sau o vrăjitorie,
dar slnt nişte legi pe care
probabil nu le-am descope-
rit Inel, nişte nuanţe care„.
Dar şi cel mal mari maeştri,
şi el vld materialul filmat,
nu din curiozitate, ci ca sll.
vadl ce la va spune ecranul.
străduit - scenariştii,
zorul şi redactorul - sil
regi-
dialogul , să
slmpllrlcăm povestirea, să
clarificăm
eroi etc.
rela\llle dintre
- Deei: tm1,u1ultdliri, tm-
buncltd/iri ... şi <>um apreciaţi
rezull<1tull
- Despre aceasta a, vorbit
Gheorghe Nagy şi slnt de
acord cu el. Aş vrea să
adaug că greşeala noastră
şi deci şi a mea, ca redactor
al filmului, a rost aceea el
seslzlnd lipsurile scenariu lui
lni\lal şi constatlnd că el
nu corespunde cerlo\elor ce-

~I
tlV'll a fost să trlmltl delegat! tlonl!.rll cu urzavaturl a bi ne declt l-ai cunoscut la Lumind de iulie a fost o lor mal stringente pc care
Io Banat şi sl cumpere şapte oraşelor, etcaetera. Nu vreau
f~fe% ; ~~· a~c~~b~rcifcu.~~
.Yuzeul Satului, dacll Iţi 1 0 tn ac•I moment viaţa lnsăşl
finire fii-
' 1983 a vagoane de cal - ca Bii albă >l spun cil acestea slnt pro- • capă nuantele sufleteşti din le punea ln faţa studioului
şi el, cel care n-au. avut bleme de suprafaţl. Dimpo- viata oamenilor, dacă nu Vreau să mal realizez un
1 ~.dfoard niciodată I Blnetnţeles, peste trivă . Importanta lor e evl-
ani , gospodăria dezvoltln- deotl nu numai pentru cel
le pltrunzl semnl!lcatllle.
- St pare cd tc•nllriul lui
film cu ţlranl. Azi, la noi
to sate nu se mal lnJu.nghle
- (era vorba de primul nos-
tru film tn chlnat satului
uta. Au colectivizat), ln IQC sil amt-
mele frag- du-se şi fiind deservită de care cunosc satul. Dar tot F dnuf Neaou fi Vintild Orroaru tinerii la horl , viaţa ne năm reallzarea lui , am pro-
1.rat, mici un parc Impresionant de atlt de evidentă este gre$eala o/neou tn actst sens unele oferii nişte stări sufleteşti cedat la o drămuir e a cle-
re forma tractoare şi alte maşini agri- colaboratorilor noştri d ln premiat. mal calde, mal nuantate, mentelor sale. Clnd mal
eatlrl: ca- cole, colectlvlştll au trebuit studiou care ne ofereau dife- . - Scenariul Iniţial era mal subtile şi de aceea mult simplu ar fi fost să coman-
• cailor, oă renunte la call to care rite .poveş ti de la tarii." ln lntr-adevlr mal bun, ca llte- mal greu de ln!lţl,at. De
băgaserl banii aproape de- timp ce mie ml se părea că raturl . Oamenii erau desco- dăm - chiar aceloraşi autori
obicei spectatorilor le plac
bud nişte
. Care e
geaba. Dar mulţi din oameni unii din el dădeau prima
s-au opus. fllndcll. el ajun- datl ochii cu ctmpla exact
seseră tlrzlu la ceea ce alţii ln zilele clnd se !llma Lumind
• Se spune rd /ih1111I o
nearoa•lr<I ar fi putut sd ia
~:~\~o~~~n n~oder~~I
t1'atl to act lune, stările su-
m:: !llmele Intens dramatice
sau toarte comice. Totul cu
- un alt scenariu.
Desigur că ln cazul de
fatl scenaristul se poate
, t exprl- avuseseră lntotdeauna. ln- de iulie. premiu intm1aţional. fleteştl nu erau exteriorizate
. foarte" : foarte dramatic, referi la lipsurile regiei şi
Apoi a Intervenit stlngl- ln 8'a fel Incit ele să capete toarte spectaculos. E nor-
:!~;;,~ac~~~o~:Fs t~~t~ P~~i~
cea Jliure- telegeau că trebuie sl e - Nu slnt de acord cu cel 1
.Clnema". despartă de call care deve- cla regiei. Amlndol scena- care aşteaptă ca fiecare film valoare clnematogra!lcA. Sce- mal ca oamenii al vrea să
niseră o povară tn go podl- vadă la cinematograf ceva
narlol n-avea propriu-da un
~~~~~fA~tu~nmra~i~~~ ui)5J
<U acord 1
.,.. i ..... rle, lnţelegeau . dar nu puteau. subiect. Era pu\ln lluatra- deo ebl t.
1n Istoria Eu slnt din păr\lle Brăilei Uv-poetlc, Io ultlmă lllltan- - Din acnt punci d• ve- ce vom termina cu toţii sl
şi la noi, de asemenea , oame- dne T<J>TOf<l li scenariului lui
momentul
li oamenl-
lounatul
nii lşl Iubeau aşa de mult
call, Incit sA nu fi avut cal
lnsemna pentru el să nu fi
\l banal.
- Dar
biedulul 11u·l 1pn~ pe
.banalltai.a• ...-
""*
::.itd ~~':.1Cat~;aru
- Spectatorul vrea
0

să
a-
fle
ne Io toarcem către cel d ln
dreapta sau din stlnga, ne
vom da seama cil ln spatele
omul şi-a reQizori de 1ilm. nostru., al tututor, ac afli!.
I lntlmp fost oameni. Nu vreau sl emotlonat puternic. spectatorii. tndatorlrlle ~I
rac nici un fel de absoluti- - Se lnttmpll ID.Sl un - Depind• cum.
, ln cursul lucru curios: cit tl o bucali răspunderile noastre fală de
ol lntell- zări şi nu consider el aceastl - lntr-adevăr, viaţa con-
temă trebuia tratatil ca o
Uterarl, ţi se pare foarte tempol'ană ne cere mult ta- el stnt egale şi tn raport cu
id lncloa ,1 bunii. şi o •I vezi ca film; cerinţele lor nu există nici
tn zilele cludltenle. E vorba de u.n tolll.$1 , tranlJ>ual pe ecran, lent şi pricepere tn a şti cum
, e gonit aspect particular al pslhO- al tari fli mul şi cit de bine un tel de Justificări prntm
tractoare, loglel \llranllor, care apa- nu-l mal ~gtseştJ valorile. rl!.mtnerea tn urmă a filme-
ane. Calul re tntr·o lumină noul ln - B poa„ regiei. sl lnf!l.\l şezl noile aspecte ale
vieţii .
lor noastre Io nici unul din
111,1smul-
:ern sentl-
J, un aen„
nacronlc•.
contextul realltllţll soclalls-
te, semnltlclnd transformarea
conştiinţei, a modulul de a
fi al ţăranului.
- Ex tl Inu ,1 unele
tllarl literare pe c.are !llmul
~~ d~ut'~~ ~~~~~af~i
Sol ov dl rezultate•
=f!
oompartlmentele lor .
!ri~~ f;~:~~~i:~tirs,
Consl llul Clne'matogra!lel el
a."c4 e.rpri·
llUdşi
- Dar tn film pa•hmea
penim cai nu-şi de%1>d!uie a- r1'tll ne-am opu din toate să fle o operă de vlrtuotltatr. pe
,.1111
ecr&D • • ·-am
reu,lt Inel creatorii din studioul .Bucu-
reşti" s-au străduit s,!l reali-
~:::nt ~i6~:~:faii~~\~t :~
llrll omu- 1e1N11<1a •emifabricaţil. puterile atunci clnd regi- 1 &l ae dlm 1eama că ecranul zeze clteva tllme de call ta te
aacronlcl, - Pentru cli nu mal e zorul I redactorul filmu-
lui sugerau ca tiranii al Fllnuş Neagu , trebuie U
nu rtm~te tot ce I se
oful I mal ales nu restituie Inspirate din viaţa satului.
l"„. vorba de ea ln mm. Nu aparii. eu lofii Io costume de fim de acord câ despAr\ lrea ln 1984 vor fi vltlonatc doul
acest lu- ne-am· glodit de loc la lnce- valorile Identice cu cele pe !llme despre satul de azi -
sl-1 apun put, nici eu, nici Vlntlll gabardin ă I m!ţclndu-se to oamenilor de cal nu. este care I le tncredlntA.m. N-aţi
nici pe departe problema Drago•te lungd d•-o seard
I revistei Ornaru, ca tn film să existe Interioare uit de luxoase o at cu cltl emoţie (regla : Horea Popescu, sce-
.contem- o poveste de dragoste siro- Incit te mirai cum nalba cea mal tmportantl a satu- aşt.e.aptl regizorii v lzlonarea
nariul: Al. Ivan Ghllla) şi
,olcar poasă, nu exista acel trio nu exlstl pe aulo şi o maal lui nostru contemporan. materialulu i filmat? Nu exls-
Noi am vrut să facem lnalnte tl nlclodatll o garanţie că comedia Un mrts {n piind
'o~ttl':i.,h':.~ desuet , tnvechlt fi neflclnd din vremea lui Ludovic al
XIV-iea. de toate un fllm folositor . scena lnterpretatl!. Io faţa vara (regla : Geo Sa Ir.os cu,
t
1, nu cu
ln a!lr-
~~~'ir:i!:s ,c::run1 ~~!"~~: ratorul
Tot respectul pentru ope-
Ovid iu Gologan care
care nu n·umal sl ogllndeasă
procesele care au loc tn sa-
aparatului de tllmat va
pl'Oduce, proiectată pe ecran,
• - .Aţi fo st redaclorul 111-
mmui de la faza de proi•ctl
scenariul: D.R. l'opescu), şi
un al treilea dPsprc eveni-
rat , colaboratorii no trl din tul nostru, dar să şi lnter- mente petrecute la ţară tn
i~s1t,:j·ul1~ studio au cerut sl dlm 111- a lncercat 51 alveze tu acee.aşl Impresie pe care ţi-a - Nu. Eu l-am preluat anii 1945- 1946 - Comoara
a pe ţarl mulul o turnuri amoroasa. Imagine ceea ce e mal putea
u exista. nici Inginerul salva. ~l~tl, dl~~~~nUoJ~-~d~~s~I~ rlcui-o tn scenariul literar,
ln decupaj sau privind-o pe
tntr-o formă avansată de la
Octav Pancu-Iaşl, tn acea de la Vadul Vechi (regla: Vic-
.atorul Al. Eu continui tnsl l i aştept tin-;-.~;':}{f cd filmul fi-a a- platou cu ochiul liber. Tot- vreme redactor al · studiou- tor Illu ,scenariul : V. Em.
cunoştea acela care vine dln aJară. Galan). Fără lndolală că I.a
Aceasta a fost o Idee oete- marele lllm romtnesc şi de.auna ecranul sau rldlcll. lui. Din acel moment şi
probabil ,rlcltl, Inspirau de cele mal marele film romlnesc despre ~ lntr-o mii.suri , da. Iar sau scade erectul scenei. ptnll la realizarea !llmulul sporirea eforturilor sLudlo-
obiecţii pentru slăbiciunile lui am scenariul o-a suferit modi- ulul tn acest domeniu , expe-
mal aua, proaste schiţe .agricole". tll.ranl. E picat el unii ou - Un fel d• joc al hazar-
rlenla filmului LU>nind de
Pe noi ne preocupau o serie lnţeleg că lllmul despre rost criticaţi; noi primim dutuil ficări esenţiale tn ce pri-
Umplare aceastl critici. Trebuie să veşte subiectul, personajele iulie s-a dovedit şi se va
podll.rlllor colective care , Io Î~!~~suf 0ti:ur~~ s~!~~;~;I~
e cu cea de probleme din viata gos- - Un fel de Joc - da. dovedi utlll!. .
vi apun tnsl că pruentlnd Numai el depinde cine pe şi evoluţia acestora . Ne-am

7
https://biblioteca-digitala.ro
 O producţie a •tuclioului "Bucurefti". Scenariul fi re-
gia: Ion Pope•cu Gopo. Iniiisinea: Ştefan Horvath. Mu-
zica: Dumitru Capoianu. Decorurile: Marcel Boso•. Su-
netul: Ins. Dan Ionescu. Cu: Radu Belisan, Gr. Va•i-
liu-Birlic, Euf.enia Popovici, Emil Botta, Ion Mana,
Marcel Anshe eseu, Georse Demetru, Liliana Tomescu,
Ştefan Tipilasi, Irina Petrescu,. Nicule•cu Cadet, Vio-
rica Oana Popeecu, Horia Şerbănescu, Ovid TeodorH·
cu, Dem. Savu, Florin Piersic, Jean Lorin Florescu, Tu~
dorel Popa, Ileana Firea fi alţii.

Dupll al treilea film cu actori
regizat de Ion Popescu Gopo: De
dragul prinjuei (1960), S·a furat
o bombd (1962) ti PQfi •pre lund
(1963), nu·mi · pot ativ iii dorinţa
de a revedea capodoperele realizate
de acest remarcabil creator ln
genul ailu „tradiţional", scurt me-
trajele de desen animat (Scurtă
istorie, Homo Sapien•, 7 arte, Alo,
Hal/o I), fil,me care i-au făcut cu·
noscut numele pe toate meridianele.
Sentimentul acesta de nostalgit
izvorilşte dintr-o lngrijorare le·
gitimă: niciodată Gopo nu a fost
mai la !nălţime, mai inimitabil,
mai simplu ti mai original ca tn
„scurtele" a ale „istorii". Artist com-
plex, tn filmul de desen animat
Gopo e imitai, avlnd asupra con-
fraţilor săi atit din ţară, cit şi din
atrăi11ftate, o puternică .influenţii
(s·au şi făcut auzite voci despre .
apariţia unei aşa-numite „şcoli"
a desenului animat romtneec). Con-
tinuarea auitei sale de „scurte is-
torii" tn desen animat, prin re-
abordarea unuia ti aceluiaşi erou, ·
l-ar fi dus, cel mult, pe artist, spre
o autoputişii, evitabilii totuşi prin-
tr-un exigent control asupra aa
lnaăşi. Din fericire, ştim că regi-
zorul nu a renunţat definitiv la
desenul animat. Investigaţiile sale
pe pelicula de nouăzeci de minute,
cu actori fi conflicte „literare",
continuă aii rămlnll căutările unui
artist, . mai mult sau mai puţin
· fructuoase, izvorlte din dorinţa
' lărgirii attt a mijloacelor sale de
. expresie, cit şi a cuprinderii unui
şi mai amplu cerc de spectatori.
111 filmul cu actori, lndeosebi ln
S-a f 1trat o bombd, regizorul !şi
autocataloga secvenţele drept „elo-
gii aduse marilor cluici ai cine·
mat'ografiei mondiale". Gestul era
pe cit de original, pe atlt de in-
genuu . Critica dia ţară ti din striii-
nil.tate l-a afirmat sau l-a coate1tat,
dar, ceea ce rămlnea valabil, era
unanim recunoscut: Gopo ' !nea-
puse al facil inconte1tabili „pafi
spre„. film" şi chiar daci cocheta
cu epoca cinematogrRfului mut,
convingea că are de 1pu1 ceva al
•d1t cu drept de ceiăţenie ln artă,
demn de atenţie fi, mai alea , de
lncredere. Conţinutul de idei al
filmului S-a furai o bombd era
profund uman, contemporan 'i
plin de acuitate publicistică, iar
forţa sa de convingere fi de emo-
ţionare cu nimic mai prejos de me-
1ajele transmise omenirii prin Scur-
ld ialorie sau Homo •apiena. lnaăti
construcţia epicJl a subiectului fi
modalitatea de tratare a lui de-
notau justeţea abordlrii de oltre
Gopo a filmului „jucat". Analizat
pe baza unor astfel de considerente,
mi se pare el ultimele „elogii"
pe peliculă, aduse de aatil datll de
Gopo tnainta,ilor zborului spaţial
(Pa1i •pre lunii} constituie Sn to·
talitatea lui tncl un p81 făcut de
regizor spre ulmul artietic de lung
metraj , p81 care chiar dacă n·are
vigoarea unei tnaintllri impetuoue,
are graţia fi fragilitatea patului de
balet.
Gopo nu-fi propune ln acest
film 1il facil retro1pecţia mijloacelor
de zbor imaginate iau realizate de
om ln năzuinţa aa dintotdeauna de
·a ae !nălţa mai 1u1, ci mai mult cau-
' til pretextul unor evocări spirituale,
invitaţia spre meditaţie, dialogul
cu un spectator cult, sensibil., per:
1picace, capabil al-i vadil filmul
dincolo de ecran. Ideea e tndrii7.·
neaţl, scopul e temerar, dar ne-
lipsit de riscuri. Filmul, conceput
ca un pregeneric la o peliculă ecrisă
de istorie în deafălurarea cltorvR
secole, ba chiar milenii, receptat
la limita celor 90 de minute
cinematografice, ne dezvilluie o
latură inaolitil a creaţiei lui Go-
po. Incursiunea ea lirică ln ie-
toria zborului e o tnlAnţuire
de sonete şi eroehiuri u'or şilgal·
nice, uşor nostalgice, uşor filo-
zofice. Artistul fi·a propus să emo·
ţioneze fi sll convingă prin amu-
zament, folosind ca modalitate
de abordare a unora dintre cele
:~!!a~ofienn'l:r::;::ed~~~e ~~·:;~i
timpului, umorul discret, aluzia
uneori nelipsită de echivoc, poanta
de epigramă fărl cuvinte, amintirea
nelipsită do hu:. Totul constituind
verigi ln lanţul unei ingenioase
traversări a epocilor vieţii umane
pe planeta noastră, cu escale scurte
consumate de omul modern care îşi
luminează calea prin istorie cu o
simpli brichetă, prin grotele oame·
nilor primitivi, prin templele anti-
ch}tliţii, P? Olimpul ri;ic:!~a:.r~
torial, prin
le lui Julu
atoarele de
ifti-ingineri,
utezătorului
erminlnd cu
l Vlaicu fi
li navespa-
ă.
ie tnsă prin-
trăluci to are
rli din filmul
n filmul ar·
tă ajuna ln
plan ima·
· (Radu Be·
truchiparea
rlvnită care
mi cosmice,
e staniol al
l al Terrei,

8
https://biblioteca-digitala.ro
 „r. '...
!!!'I„'·'-„„
.......... =·· „~!!!'
....... ':m
„„.„.
:.~~- ... „,,.,..._..
~
'"'lail.„leftr~I
.o.„.„••,. ~==··-='"=
::·~-=-~
r:rt•• ,„ -~~ „
••.loco„11entu1• .: ...:.i.•:tniâ u,...,\J:
-r:J..~!· .-r.i.-·:
~ a- „ ,. ;n11111„ '"'r.r.
:r:••r.~ ...„....., „. ••ll•l•at
::1:::r.n:: ="l. ~ =~·!;:f~·
.„.„„ '" '· -==
11 111
~:m.
:."1. ~::.:r••~1.a =-·~:=:19:1 r:r\':.:
:.::.r: ~;..::.: .....„. „ ==
!'t.ll.~\.\'J:& „
r:i=. ';t. t:t=.::. ... "'iiiă.a thrl

::"9~. l ~·=·
........
ttft:l
„„( ......
_...,,„„........•ntulgl „ ... :r=~·.t::
„„.......
„„.„ „„ :„,. ••,„" l:
........
...
l ...ad, I Yi (ft runlt
~
='.....
= '
....__„· ·:.-:.=
„ ......._,_ „ • ''t:, :.:.
..a..aa-.
..,_ „.„,......„
„ .......... ~.~~ •• „
r..••.•111&.!:!,!f}plff l)o
:;';l~'" -
,............
„ ......... ..............
f;.1...
..........
=:r..,~„v=.-rt ~
,.••:l:"
„....
.• „1~·
_. ........„„_,„.„
•.,:.1L1:
..... „„•
..... „ ....
„-... ······-··
„:.:.-rr.:r.
................ ......
~r...-:
„„
...•• „,~

~l".:1·~
.....„.. „. „.,„,
... ::.:a.,-~
„„
li

........ „ .... „.„

..................
..-a _
............
....,,.
...
......•••• .!!~,~
...... ~.„ ...."
......................
~.-tr.r~~ .....
~\ ':a':\t.:.u:J• I:
!!...~„„~··=~
,....-~--.
......,, 1Jt1tea, •.,a•••• it"'1ăi „....li ••••
tlatlatlMll„IMl„hrl~
.....„ Ul IU1
=„,;.
::. . ...••·. . e·„.
ftlt I

"• f:rllrf.":::l'9 '"''''

dl filmul
e tndrlz-
.r:......„·-···=·. .
·te.:.·:~ ii
:.:~.....,..-=
~!ft_........
" dar ne-
conceput
cull 1crisl ol 11ndeva !ntr·o altl oonatelaf le nevoit •I H llmite111 la un timplu 1u- ..............
!:!i'•waar.r „ ':I.a:
ta cttorva
, receptat
e minute
:zvlluie o
,j lui Go-
tl mal tndtplrtatl ln „lnllţlm ".
Va porni dt1lrur 1pre ea.„ SI d•
acolo mal departe fi poate lnoi mal
departe tn ve1nlo1 ti 11eobo11ta
olutaro oare 11 va face pe om ltlpln
rl1, uneori Je111t paroi dt lip11 unei
complex• Indicaţii re1i1orale, alt•·
ori treoo 1t1tlo pini 11 1tereotipie
dlntr·o 1tovenţl lntr•alta, firi evo-
luţia fire11ol pe oare Gopo u fi
=. . ,...„...............
:~··.rr~ G'1':.l
~- „ .•••.
cl ln ia· al unlvemilul. ln 1oe11ta oon1tl p11tut·o obţine de la 1111 artlat dt
înlănţuire menJul filocofio major al ultimului talia 1111 Rdu Bellgan.
lfOf făga)• film Hmnat de Gopo, Idee plini de Im1„lnea, 1tmn1tl de Şt·. Horvath, Metafora
UfOr fi)o· poesle oaro, dincolo de iluttraţllle • lnrrijltl, deuorl plini de nerv,
us oii. emo-
uin amu-
nodalitate
animate 011 mal multi 1111 mal puţini
vervl, rl&bate din albumul de
lumf11011I, firi a oldea ln ldili1111,
·reali1tl pe cit permitH aleroria
'P"
Po,ilol' 11111•. Mu1io1 lui Du· ·~· ' "-"'„„„,..„
l)elee 111~ ' " li
intre· cele
are au frll.·
oeliilold lnnobillnd pelio11la ttltn•
tatulul artitt.
Doul 1tovtnţe mi " par exotp•
;:~~~~. c~t:!:::i~:·:~m::iut·::~~ ···••:
.... ......
.... „„ ......"

:::.. :-:=
°"-:S.:r.·=
.....

-a lungul ţlo111le: 1tove11ţa G111leo Galilei tl

vlnrtndu·ne Inel o d1tl de talentul
multilateral al act1tul oompoaitor .
„-s............
et, aluzia
>C, poanta
ttovenţa J.,eonardo·Glooonda. Am·
beie conţin chela unei ol11tlrl artlt• Un aport meritoriu tn realbuH =-:u=.r...";T:r1~ „„
amintirea
onstituind
tloe lntreprlntl de Gopo ln filmele
lui 011 aotorl. ln P.rlma ttove11ţl,
1ot1t1l fantnll clnemato1rafice l·a
avut lnrinerul .Al. Popt1011, fra· ..............
alUaa -
„„
...--
„„„•• !.''"""
ingenioase
ţii umane
cale scurte
re1li11tl ou mijloaotle mullo·
hall·ulul, eroii lui Gopo H exprimi
tn cuvinte articulate, el oom nlol
teluerl1orulul, creatorul filmlrilor
oomblnate, firi de OIH aoH1tl p•·
lloull ar fi foit de ntlm11lnat. Unt• =:..=:;;:·
hi ......

„„•••„:ir:
.........'·11•111••
••· ••••m:
r .„ir;J
rn care ivi
torie cu o
tele oame·
piele anti-
prii' vorbe, te bucuri 1111 url1c
.,~i~,:x1:~: 11do~':':r~N ta':,'f:.~:
ori r11olvarH tehnici a 11ovenţelor
tl lmpl1110 pe re1lsor 1pre joo11l
ou aparatul de filmat, dar Jocul
1111 rlmtu• apeabll, 1mu111nt .,1,
IMU ___ .... ',,..."f!!,
_....„„..... .;;;t.
....... '"'' I

iculizat a l ve"ţll nu pitrd• nlmio din forţa 11

oomunfoatlvl, Ideile arthtului •·
ln i111e11uit1tea lui, nelip1it ide ....., ........ '&':!: -
eau prin farmec.
=-~~~--~
„„
.....
jung la 1peotator firi oa eroii 11 lt
·ia!, prin
lui Jules
oarele de
exprime prin cuvinte, .Ambtlt mo-
d1lhlţi 1lnt deplin viabil•, deo1tt
Rerl1orulul, .f•ntru viitorul lui
"P" 1pre ... fllm , i·at reoom1nda c11 :.T..:.'r"
„.... „„-~
clldurl clutarea unul 1oenaritt
i-ingineri, Hovenţele citate III ID dro1Mlw- cart, prelulndu·I Ideile mal lntot· ~ ~:.a:~
.„~
ezătorului
mintnd cu
Vlaicu şi
1i• o lnolrolturl emoţionali fi·
re11ol, 1impll, utor de irantmi1 .
Actlati procedeu folo1it ln aht
deauna preţloau tl pline de ori·
inalitat• 11 le dea o mal adeovatl
1ub ~n}I dramaturrlol, un dlalo1
„......
,„........
......„.:ff.!...„
„„,„
navespa- 1tovtnţ• (C11ifjll, Mercur, Art•·
mit, Cupidon, lnrerul 1111 Alohl·
fir n fi o exprt1le mal tlevatl,
Altfel, 1u•tuil viltorul11I nu vor
............ „ „•.„
...... „„.............
mittul) pierd• din forţa emoţionali,
tnsl prin- 1cri1 1 cum prorooH Gopo tntr•un
l=r'~ .::rt."=.„'S:ll
Uucitoare
din filmul
lilmul ar·
ajuna tn
prin tlr clrn pe oare exprimarea
onomatopeici o a duo• ideilor, rtduH
de 1ct11ulatul·r rl1or 11 1impl• 11111•
traţii .
lnt rvlu acordat reviatei no11tre,
ol "laalntt de ut1t film (tvH ln
vedere al olnoilea film al 1111 O\I ac·
tori) a mal rttHzat clteva, printre
::-:=. .:::.\.~~.
r:. ·~..:...,.......~, =
=:-~:-:• r.::.r,r.::
?lan ima- 111 ttcv nţel lu care Radu Dell· Art tl unele deune animate", ol,
(Radu Be· 1111 are d• tratat un _1„111 4,,. po t1: „Gopo a rHliHt oinei mari
rucbiparea
rni tll. care
i ~os mice,
-1ur1ie, actorul • cuceritor, plin
dt farmec, unln , dt o candoare co•
deun• animate ti alte olteva, prill•
tre cart un•I• lunr metraje ou ac- ==':.::.r=.=.:=
„ ............... ........
......
munloatlvl p• cut numai un artl1t tori". ~!~r.„,
s ta niol al
al Terrei,
cu o ampll 11ml d• •xprHlt · o
1poate realin. ln Hit, actorul •
foen Oll lOOltESCU
Foto1 S. SMIRNIA ;.r.:-ll =::;::.:·J
9
https://biblioteca-digitala.ro
 •

Rememorlnd prima bobină cu care lncepe

proiecţia Miracol1tlui rus - secvenţ.a lanruii
lui Iurii Gagarin ln Cosmos, urmat.I imediat
!e}iff:t t:n~~o~~:~t:d~~~1i î~r!!:!e.a: r::~r.c
lirea monumentului lui Karl Marx la Moscova
- mi-au răsunat tn auz cuvintele marelui scriitor
danez Martin Andersen Nexii : "Lumea veche
s-a fălit cu faptul cil. a studiat soarele fÎ planetele
§i cil. ar fi capabilă sll. le măsoare greutatea

p la ultimul funt . Dar ea nu era ln stare să

ească omeni rea flămîndă. Revoluţia ne
d trea:z:ă că proletariatul trebuie să răs­
toarne totul pentru a face ordine: el începe cu
lmplrţirea piinii , şi va veni şi ziua ctnd va
z:bura pre stele ... "
ţii Annelie şi Andrew Thorndike şi-au
propu prin realizarea ultimei lor pelicule
cinematografice de amploare un scop pe cit de
gcncro , pe atît de dificil: sarcina de a înfăţişa
,.miracolu l rus" prin documente de necontestat,
nu numai prietenilor, ci şi acelor oameni care
au ln privinţa primei ţări a socialismului idei
preconcepute, celor ce încă ignoră ad•vărata
faţ.l a istoriei, categorie de spectatori pentru
care dezvăluirea secretului acestui „miracol"
trebuie să egaleze cu o descoperire de colosală

!:~~~~:~făde~ufuiln;~: şst~~-~e 1'::~1d:o:!i~::::~

a

lui sovietic , după o sută de mii de metri de

peliculil „turnatil pe viu", după o altă sută de
mii de metri de cronică selecţionatll. din cele
mai bogate arhive cinematografice ale lumii,
după descoperirea a peste patru mii de fotografii
de epocă inedite şi a patru sute de documente
originale, cei doi. regizori documentarişti s-au
găsit tn faţa unui material de proporţii gigantice.
Le-au trebuit ani întregi de muncii pentru a
selecţiona din cele 125 ore de proiecţie - cît
măsura pelicula lor - numai trei ore, care sil
fie lnfilţişate publicului sub titlul Miracolul rus.
Experienţa lor cinematpgraficil de pinii acum
era sumari: Un film-pamflet care fi viza pe
Speidel, Aceasta nu trebuie sd se mai repete,
documentar-publicistic turnat ln 1956, urmat
un an mai tlrziu de Concediu p• insula Sili,
o demascare a ex-generalului nazist Reinefarth,
„cll.lll.ul Varşoviei" , şi recentul Sabia teutond
(1958) prezentat şi pe ecranele noastre . Pentru
cei doi soţi - Anndie, o tlnilră lnvăţătoare

1. Soldaţi din Armata Rotie în 1918.

2. Subotnik. în întreprinderile feroviare din
Moscova 1919.

c!Ji'bi!t:ic!!!!J:;~~:idi!ur,t~nÎt:!:;::'.
4. Vladimir Ilici Lenin la 7 Noiembrie 1918

https://biblioteca-digitala.ro
 POPESCU GOPO

minte de COJ?il, Rusia flămtndă şi dezbrăcată,

muncind tn iadul schelelor petroliere din Baku,
tn docurile din Astrahan sau pe ogoarele fără
margini, dar vlăguite, reînvie din umbre şi
lumini, ca un spectru cutremurător. Tătucul
ţar ţine jurnal intim tn care scrie ce a mlncat
şi ctt a dormit, se fotografiază tn alură monumen-
talii cu familia, tşi filmează prietenii la sciildă­
toare Ji ţara lui tşi zornăie lanţurile într-un
gigantic „pohod na Sibir" pe nesllrşitul drum
al Vladimirovkăi. Revoluţi a, nepotolit vulcan
purificator, ~ilrtmă edificiul multisecular al
Romanovilor , al moşierilor şi fabricanţilor,
filme
curăţă locul şi pune bazele unei lumi noi. Cele
mai emoţionante momente ale acestui mare jilm
sînt susţinute de sutele de metri de peliculă
din timpul revoluţiei din Octombrie şi din
luptele stngeroase duse de ttnăra Republică
sovietică tmpotriva armatelor intervenţioniste.
Pentru prima dată tntr-un astfel de context ne
s!nt lnfăţişate documente cinematografice de
nepreţuită valoare, cum stnt cele care au sur-
prins cohortele sinistre ale intervenţioniştilor
invadlnd pămtntul sovietic, consiliile militare

:l~of~;f:{,ti::µ a~iia~t~~e-fii2;:e d! ~e~~~!~:~

1

în ciuda faptului că en prost tmbrăcată, prost

Un
hrănită şi prost înarmată, a Revoluţiei. E meritul
de necontestat al celor doi cineaşti selecţio­
narea acestui material excepţional, montarea
lui lntr-o manieră apropiată de cea a reporta-
jurnal
.ă 1lln \l eeklcrnburg , ~i Andrew Thorndike, fost
prizonier de război în Uniunea Sovietică,
cineast - documentarist după reîntoarcerea ln
jului senzaţional de tnaltă calitate, capabilii
sii menţină atenţia spectatorului tncordatil. la
maximum pe tot parcuraul filmului.
Nu cred că exagerez spunlnd cil vizionarea
de
I-
Germania democrată, autor al cttorva scurt
metraje de importanţă locală - Miracolul rus
constituia o adevărată piatră de tncercare . Au
ace1tui film echivalează cu parcurgerea unei
întregi biblioteci . lnci!. o dată, se dovedeşte
marea forţă de convingere pe care o are cea de-a
ş aptea artă , ca ti ju.teţea situării ei pe locul
creafie
u pus tnsil. la baza filmului lor tot entuziasmul care
le-a animat excepţionala idee, toatil. convin- celei mai importante arte.
le Folo1ind pelicula turnatil. de-a lungul unei
le gerea ln adevărul lumii noi pe care ţineau s-o
tnfăţifeze din unghiul lor, omenirii , toată jumil.tăţi de secol de zeci fi sute de operatori
.a
ftiinţa faptului că, ln artii, pentru a convinge cinematografici, 1oţij Thorndike au dat lumii
t,
·e
li
şi a emoţiona trebuie sii păstrezi tn centrul
preocupărilor tale omul, lupta sa pentru elibe-
rare, pentru lnfăptuirea unei vieţi omen~ti.
:,.:~ :r~~:~~:n~=~~~~::,~rcanţi
Rlzvan POPOVICI
Pelicula-document Miracolul rus e zgudui-
„ toare . Rusia prerevoluţionară, Rus ia tătucului
ţar, strivită sub umbra monatruo1 alungit.I S. Amiralul c nohiţionar tColceak la
~i a tronului de pe care tuna şi fulgera un bifed o mU1 ~„ cu 1eneralul &ancez La 1ftrtitul lui 1968, editura
cu staturii. de pigmeu, cu cap ctt pumuu ti )am fi ofiţeri d.. ":Meridiane" a flcut publicului
.e
.e
.e _„
!!:i!an:aitoJ,U:e,
0
fi:.f::.:~ ril-
1cri1 ti iluatrat de ' Gopo .
i, Bate o apariţie ce trebuie 1alu-
ii tatl. "Filmele ac•tui romln, cu
:e " numele derivat din Popeecu, a
ridicat Pope9tli nottri, luaţi pini
u
deunhi ln glumi ti rl1plr, pini
a
lt
~u?~~Ti~:::~i:r ~i°'!!
trul Tudor Arghezi. Filmele lui
tă
Gopo erau primele care meritau,
f,
t:rcrÎ:ic~~~-== in~
naţionale, UD nPOlt-1criptum" al
e, autorului. Realislnd, o datl cu
tt ver1iunee romlnl, traducerea cir-
t, ţii ln mai multe limbi, editura
1, .li u~rl cuvenita circulaţie in-
.ă ternaţionali. lnaemnlrile aprecia-
u tului no1tru cinea1t vin al dea-
·e cbidl un drum 9i l i reamintea1cl
tiplritorilor de artl obligaţii prea
adeaea trecute cu vederea.
Cine-l cunoa9te pe Gopo, cina
l-a vMut lucrlnd, co-plndu-ti
deaemle, expliclnd unui actor ce
\rebuie 11 faci, "lnnodlnd" bobinele
ln cabina de montaj, n lnţelege
ti-1 admiri mai mul\ dupl lecmua
paginilor clrţii. Sincer, 1~nhn,
om de 1pirit, la fel ca ln viaţi, ln
rlndurile 1crile, Gopo 91'9 un elu-

https://biblioteca-digitala.ro
H
 tAtor 11Pmulţumlt de 1lftl, un •Ha•
tor • t~ptnit de febrilitatea liupl·
raţiei , un du9man nelerlltor al
len~viti intel1otual1. L.a fel ea ln
film, fi rlmtn. flloaof, poet, um„
•i•t.
Ou •olumul „Filme, filme, fli·
me, filme" nu H adr„taal nulllll
„lnlţlaţllot", Sorllad p• hlrtl• 91
DII p• pell1ull, Oopo •o•b•ttt
pentru toţi, p11Utu mllloanele u
epeotatorl romtnl tl 1trllal „„
l 1u •laloaai opttel• 1w1111torra•
0
floe, penir11 oe( oare l-au pltNftl
rtndurlle tl l·lll apreolat 1irlda•
nlll• de a m••p •P•• mal bine.
„CtDd ml •·• propui 11 1erlu
a„lt• •tn•u•l, m·am tl tl!Mlh el
'"•nea. M„m
n11 le totlu, el 11 le
tlllflt. S. lntlmpll uu ehlar 11
d„enatorllotl" (p~. 17). Coat„
tlndll•H, Gopo I al„ etilul YOrhh,
~~r:r~~ ::Jir'::!':~ ~:~:;
de 1om11nloare eu un pllblle 11re
nu ••a de faţl la momentul du·
Yllultllor 1111. Cartea n11 •·•
1up111 ••tf•l nlol rlrorllor ttlln·
ţHlee ale unul ttudlu arld d11pr•
animaţia, nlol n-a 1lun111t pe
panta e11rlo1ltlţllor Ieftine. C11
pondere tl 1u1t, elneutvl ne mir•
turlHtt• oltna din „talaele" labo-
ratorului 1lu art l1tlo. D1plnlnd
flltl• ace1ttl olrţl lntrlJltt, al
Hntim1ntul el rlefol1ft{ un Jurnal
u ot11ţl1 tn aare •• lmblnl paelv•
nea 111 lv1ldltat1a.
Gopo nu fao• lnel numai o
„oauHrl•" 111reablll. Firi t1to-
rl1m1 de oatedrl, olnea1tul pove1•
te1t• fapt• Importante, 1urprln·
alnd lntlmltatta pro1t1ulvl de
creaţie . Volvmul ltf olftltl 11d1l
ctrtlflaatul n„11ltlţll. Jlt11lt1 din
111btltlurl11 olrţll m1roh111I, 1ln·
tetlo, mom1nt„ah1l1 ale elutlrl·
lor 1rtl1tl11. Ptoprlv 1l1, a111t1
0
ellbtltlurl n11 lmpart •al11t1111l ln
tradlţlonal1l1 11pltol1, el, mal dt·
ţii de espoalţle (11u, oum le n11m11
011 ah prilej autorul lna119l „dt11ne
de 1ub 1t1oll") .
r11l111te 011 fante1l1 tl 11mor,
„Buo&ţicl de 101tt", „furat de
1n111lcl", „ComunloatU p• 11oli'',
„ I fllmlm orl1illall", „A fi 1111 ~
n11 fi" ti „Idei"
L..U
„abl, IA wtantante de ar11ţi1.
'1>IJI lanţul unor 11tf1l d1 lnliania·
n•• •• aduni, rlnd pe rlnd, 11Je
patrv dtt1n1 animate oatt l·au
adu• rull11tor11lul popularitatea:
s-w lawu, 'f 111'11, HotM Mplln1,
Alo/ Halle/
Omuleţul l·a flaut pa Oopo 11
„ t1d11aopar1 p• 11111, •• •••lnl
"Gope-Saplene" (aum li aum11,
111 •hln vreme ln urmi, arhloul
frlllffl Mlohel Capdenae). Soarta
omvleţulul n•a foet lnel de la
bletput atlt de olari. "Trebuia 11
ml hotlrllo: f t fi l1torla 1.-t11•
111111111 1a11 l1torla om11l11l" -
nottul ol.ftea1tul Inel ln primei•
p11lnl ale eltţll. ŞI Gopo a tltt
„„.omul oatt"fl erollftl d11pl ml·
111t1 11 OOl\lllllul tl 11nlvere11l 1l11".
l\eali1atotul·ecrlltor lfl amlll·
t19tt Du nwnal frlmtntlrll1 artl•·
tlot 1oluţio111t• favorabil, al tl
n1t1119itel1. „Teatrul tl reaoln•
11m tohematie, muh prea 11h•tn1•
tio ehlar r,•ntr11 r.••lbilltlţll1 unei
eohlţe car oatura •" - aorte Gopo.
Sau, ln ahl parte : „N•am reallaat
11ov1nţa 011 arhiteotura deolt par·
ţlal - e un moment tlab din
lllm" .
Pentru oei oare ultaHrl el fll·
mul 81t1 11a mal ooleotlvl dlntPe
arte, Gopo vine au o tntreatl
lini d1 „vlnovall" aare au oontrl·
buh 11 r11ll1lr 11 11le (l.fttlnerul
Dan lon11c11, compoahorul Dumi·
trv Capolanu, v1teranul d11ea1lor
animate, Conatantln Popttou -
tatll 1lu - tl tnol alţll).
z
ll111traţia Yol11mulul (lO de de·
Hn•) merit& ea tnaltl un lt'udi11 dtt•
pre arta dt oarioaturlat 1 hal Gopo.
D111111le tlpirhe n11 llnt oele
din filme (unde proa81ul de t•aatt
a oer11t deeoompunetta ml9clrll),
nu alnt 1imple tohiţt da luoru.
Bit rept11intl plaAf• Dol, lluetra·
Atn reţinut, din multele deHne
AJ, AACOYICIAHU
https://biblioteca-digitala.ro
Anna frallk tepr11'11tl un me„J de dincolo de
mormlnt al unei adole1cent1 nerealizate. Sucoe·
fÎ
reg
I
pe
tul uniVltlll al „Jurnalului• u datorefte tn lo.t
primul rtnd tocmai aoHtul me•al; Io Amarioa,
tn 1paoial, r1Jpund1 hui tl no1taf1l1l foarte per•
.....
H
wunu 11 amnloanul de rlnd, alt're o lume HCI
i pv.rl, tn care pot fi re1A.11te buourlllt dm1>le
ti fit ftl al1 copilblel, pacea tl calmul unul
c1mlJI llnlttlt, •liberat dt obu1llle tl neurat·
ttniil oivlliaaţlel 01pltali1te; lntt•un cuvlnt
111111lul Annel Frank" 11te tl o alegorie,
al oria IAocenţel nlmlolte.
Cltre ac11t una, 1pre o aaemenea interpretare
li.Ad• tl ecranlsuea lui Georre Steven•, care
rtia de fapt, cu excepţia unor epl101de notn·
umnate (1parrerile din birourile lui Krnler,
1 cvenţel1 din depozit), tn concepţie tl ln dota Iii,
„tale·quale", dtamati11re1 lui Goodtloh tl
Hacket care a ţinut alitul ani de·a rtndul ln
. U .A. 91 tn Europa.
Tehnioa 9l 1plritul tn caro a foit Interpretat Jur•
naiul de cltre cel dol cuno1cuţi teittlerl de pe
Broadway are virtuţi evidente ti George Stev1n1
11·1 conaervat ln lntrerlme: nici o tentaţie
p1ihanallticl (ticlt do itpltltoare ar fi plrut ea
tn lumina unei anumite concepţii a teatrului
modern), nici o tncercare de draml eithtenţla•
ll1tA. Micul univers al .Annel Frank, aia cum
apare tn filmul lui teven1, nu eete un unlvere
clau1trnt, nu are nimic din acel „L'enhr c'elt
l'autrc" Jin acea 1plralA lnfernall oare a devenit
oll1eu la modl ln olnemato refit fi literaturi,
cu tematica unlveraului on111ntraţ1onar. Situa• ·
ţi• Uit de frecnntl de „aeoheetraţi" tl anume
d• eeoht1ttaţl firi 1paranţl a hpitit ade111 11
viEiunet cea mai puimi1tl uupra rtlaţlilor
umane, la teoria dupl art, tn aumenea lmpr'"
jurlri, viaţa de familie, convieţuirea lndelun·
lltl duc neaplrat la o deteriorare ireverelbil&
~t:i·1~1iiJ~· !~a~. W.' ~!! o:~clj~,~~1~r~~~!i
Jrranlt, cotidianul, pacea tl demnitatea clini•
nulul 1lnt 01tentativ reabilitate, repre1intl o
tuA de lumini tn lmplr&ţla lntunerlculul, tl
aoeaua, .firi a Id liu relaţiile dintre oameni:
ouplul Van Dan reprer.lnt& ceea ce poate fi
mal bur1hez tn oondiţiile dete, Iar dentlltul
eitprlml poatt cel mal fidel teroarea 9i perple•
xltatea Victimei caracterhtioe, •·ar apune ln•
tr•un anumi\ fel predeetlneu; dincolo (le tri'lll•
turile. eale antipatice, de natura 11 neurHtenlcl
ti o crw:ime dictatl de boală 9i de deznădejde
regi.1im abaterile unei fiinţe umane, omul lovit
pe neatteptate ti care nu lnţelege ceea ce ae
tnttmplă, căruia nu-i rli.mlne o altă armă dectt
reaemnarea. Acea1tă interpretare pe care Guati
Huber o conferă unui peraonaj la urma urmei
aecundar, oferi surpriza cea mai conaistentl a
filmului (pe linia jocului actoricesc) . Pe un
uemen.ea fond rli.aare luminouă figura Annei
Frank, interpretat! magistral de Millit Perkins
care, literalmente, relnvie, una după alta,
toate paginile jurnalului. Probabil tocmai fap-
tul că a gi.sit o asemenea interpretă ideali a
flcut pe regizor sl manifeste un reapect total
veniunii teatrale, neomiţlnd absolut nimfo,
inclusiv aentimentalismul lui Hacket fi Goo-
dricb . Un a1emenea reapect integral a dus tn
fond la diminuarea efectului; fiecare secvenţl,
mai bine zis 1cenl, emoţionantă ti plină de
eemnificaţii tn sine, perfect valabilă pe podiu-
mul unui teatru, ne tndepli.rtează pe ecran,
tot mai mult de ceea ce ar fi trebuit ali. fie
adevlrati. tran.apunere cinematografici. Spec•
tatorul cel mai aplicat detfătoară un efort de
concentrare dramatică aupraliniar. George Ste-
Un pod piri8it ~ drqe111tea atît de
zbaciamată a celar Mi tiDeri eroi ai fihnalai
american Jurnalul Annei Frank.
Millie Pwkim anţiae Îll filmai lui Georp
Stenm roiai · al Annei Frank.
vena a fost pui ln laţ& unei dileme dificile:
orice soluţie „cinematografică", orice epicizare
a jurnalului tnaem.na o tridare, clei la urma ur-
melor textul Annei Frank nu era un text lite-
rar, ci viaţa !nalti.
Adevărul tnaă, ca o caractel'izare a personaju-
lui, putea să meugi. dincolo de litera jurnalului.
Clei tn definitiv - 8f8 cum atnt ei acum ln
film bătrlnii Frank, 1oţii Van Dan, Kraler,
Miep etc. - nu apar nici a9a cum au fost văzuţi
de Anna, nici ata cum au fost tn realitate, ci
pe baza unui compromis: un compromis lntre
jurnal 9i dramaturgie, un comproqiis străin
cinematografului. Cu alte cuvinte, George Ste-
vens nu „ecranizează" de fapt pini la urmă „Jur-
nalul", ci piesa de teatru fli.cută după el. Ideea
de plecare - că piesa de teatru reapectă fidel
ti spiritual ti litera jurnalului -, idee justl
https://biblioteca-digitala.ro
tn aine - nu constituie tnsă o premisă suficien-
tă ln sine pentru crearea unui film. Regizorul cre-
de cil respecttnd fidel dramatizarea lui Goodrich 9i
Hacket el respectă implicit ti jurnalul Annei
Frank. Dar, de fapt, ceea ce respectă ln fond
este o viziune dramaticii, concepţia scenică
aeupra evenimentelor. Este - ca aă spunem aşa
- o fidelitate mediatl care deserveşte ori-
ginalul.
Ceea ce lipseşte ultimei ecranizări - ca ti
altor ecranizări recente a unor piese de teatru
„Vară ti fum", „Omul care aduce ploaie", „Mena-
jeria. de sticlă" - este dimensiunea timpului.
CarMra cimmatograficil e:&plorea:ul timpul: ceea
ce apare tn cinematograf ca un lucru palpabil
este noţiunea duratei. Timpul devine un factor
important tn interesul pe care-l purtăm unui
comportament ... Aşa cum reie,e ti din jurnal,
Anna Frank trăieşte tn podul unei case de pe
o oarecare stradă din Amsterdam, 18 luni deci-
sive. Intră tn acest pod un copil inocent ti iese
de acolo etcortatl de gestapou, un om gata al
tnfrunte moutea. „Cum" ti „de ce"-ul intim al
ace1tui proces, filmul nu-l sugerează. Şi aceasta
fiindcll, de fapt, ne aflăm tn faţa unei piese de
teatru unde accentul este pus pe „reconatituirea
atmosferei" 1pecifice, pe derularea cotidianului,
lntr-un cuvlnt pe tnsiiilarea unor momente
auccesive care respectă unitatea teatralii de
apaţiu 9i implicit de timp. Ceea ce impunea ln fil-
mul de fall era ln primul rtnd tkteatralisarea
acţiunii. In cinematograf, claritatea cu care
definette imaginea, caracterul analitic al unui
decupaj, modul în care plasezi un traveling,
cu care alegi un cadru ajută mai mult al su-
gerezi „cum" şi „pentru ce" se petrece un
eveniment declt zece pagini de scenariu. Dacă
cineva a-ar opri pe scenă să fumeze o ţigară,
al privească pe fereastră, să deseneze rotogoale,
să privească indiferent la tablouri ti apoi să
intre ln vorbi cu un personaj oarecare - aşa
cum se tntlmplă tntr-un film al lui Anto-
nioni - poate fi sigur că va juca cu săli goale.
Deaigur există şi o măiestrie, o tehnică a mon-
tajului care aalvează filmele mediocre. ln1il ln
general, discreţiei subtextului ti subtilităţilor
dialogului unor piese ecranizate tale-quale I"
preferăm &fa-zisa retorici a cinematografului
mut.
H. BRATU
13
 de urCla foeulul din primele linii. fisurat el ln plcltura de apl trl.le,te
o1ou:tr:n::blrf:iu1~
:ir.i.:1 fn:& 0
':
abnclumul mirilor J'
oceanelor. Io
filmul lut Bernhar Wlckl trllqte
=~~1l~1el1i:f~ 1:~~~ \n
1

cen ce aduce cu raţiunea lncepe Iii

o::: lnlll cu adevlrat realitatea tulbure a
rtnalulul de act din cel d-1 doUea
rlzbol mondial.
:'m:'~le J!r'3e:pet;:: ::~~tsermanl De la ban lnceput, relfl&orul ltl

D· RAMA 11\;lmcarea =r
este brutal de puter-
nic:& tn 1ufletele adol-nţllor. BI
aune un •'11 uemlnltor doeumen-
r1nJ~'nl:: ~=: ~fnf':~~1I:
cred Iod ln YOrbele demaaorlce ale pe capitole ln familiile copiilor care
dreptorllor fuclttl .•cine aplrl un lll'llleul al plece pe front. Uneori

MISTIFICĂRII blle\:'drll acettla par normali. BI ae

metru de plmlnt, aplrl Germanla"-le
1pun flrl convlntrere tl cu o oarecare
Ironie .oberii• mari tl mici, Iar el
~d· liî1e~~~~ 11 'n~::i~cal nC:.yca~:l
poate tre&I deoeamdatl la o realitate
(Podul) cu atlt mal dureroul, cu cit ou pot,
ou Ilot to atare Iii o lnţeleagl . BI vor
rlmlne, de aceea, pe loc, aplrlnd Inutil
podul , aub ploaia de trloanţe a tancu-
rilor tl vor pieri ln mod la fel de lou-
UI lntr-uo dramatic apropiat mal mult
de ridicol declt de tractc. Jlerltul reCl-
&orulul Bernbard Wlckl este de a n
reutlt Iii lntulud ln drama celor
ctţln adolescenţi adevlrurlle mari
ale vieţii . aducfnd de fapt Io faţa
aoutri Germania din ultimele &!le
de rl&bol. Se apune adeaea ln mod
re!.m::i'rr~upo~ ~ea'\!~~~ ~~
Inii numai o llu&le pe care filmul are
lr1~\1 Sjf c~!~.f:i.aatii.a.1'.e BUfn':I
dlnm
tl li dlrut91te Iubitei un ceu-:frar1..
~r,:_.r!, :.' ~~' c:rt1::r:l =rrc~
~~~&~ ::au1fl~. :lf:=:': m~~b~:i
1
bltlerJuntrend-ulal tl n-o Iii ae formall-
zese pentru .nimicuri" cum ar fi, de
plldl, de&amlClrea prlcloultl fetei.
Fiimui reallzeul numervue momente
de dramat11m autentic. Rlmlne tntl-
plrltl tn memoria 1pectatorulut aeo-
i::J:..!0 ~ ;.:::' ~Pt'i':r =,~ 1

PRIVEŞTE
-INAPOI cu
Vil va pe care au făcut-o · acum clţlva ani tn litera-
tura şl rumul occldental • Young angry me:n• a-a
potolit. Unul dintre ldolil „generaţiei :unare" pe
ecran, James Dean şl-a găsit sflrş ltul spee
- ca şi eroii Interpretaţi de el - lntr-o cană •
neascl de automobil; alţii s-au .cum inţit" tnpLU .
allnllndu-se codului de convenienţe tmpolrln e:lnUa
strigau tn gura mare clnd erau „rurioşl " . s-aa
~:f~t.~~!1~T.)~ şr-'i.."~ ~s~j:~r:f1~~~.!i\~ ~:
1 0
pectablll - tntr-un cuvlnt au tncetat să ma.I !le
Mary Ure ti Richard Burton. şi mlnloşl şi plini de revoltă lmpotrlva or
Onorabllul trai burghez l-a lnghlţlt pe lndeltt.e. u
rtndu-şl prada plnă mal ieri lncomodl. Focal
pale a rost Izolat fără urmări grave, lntruclt a ia
ţlonase să distrugă, el doar să şicaneze, nu H • I 4te,
eze sletemul, ci să-l hărţuiască ln mlcl uac:ui v
t Plesele Iul Osborne, curajoase, lucide, cu o
mportanţă locală.
a crltlcll sociale mai preclsă şi conseennt.l.
rldlcat mult deasupra celorlalte. In mm, t
r egizor Tony Rlchardson l-a secondat cu mal
ori mal puţlnă lndrăzneală pe .dramaturg,
sau estomplndu-l tălşurlle.
Cabotinul, realizat de el ulterior, a aplnn la .,.
tnaintea Interesantei monogram a revoltei I Ilaa]"
·porter. Cu Priveşte lnapoi eu minie, ecranlt.at bi I
spect~torul face cunoştinţă abia astAzi, clll
.rurlosulul val" e pe cale să se stingă . Timpu] a
·pat ceea ce era poză şi rrondă naivă Io %
. răzvrătire• a tinerel generaţll. A păstrai
miezul el de lzbucnlre slnceră, autentlei DlblJe
trlva orlnduidilor mal mult dectt a o ·
gheze. .
Unul dlntre cel mal lnteresanţl eroi pe care al 1-
dat această literatură antlconrorm lsU
1lmmy Porter, dezvoltă pe ecran tn raµ
etapa cea mal radicală (dacă se poate
a răzvrătlrll sale soclale . Dacă nu ne p
urmărim evoluţla Iul ulterioară după I
mulul-evoluţie poate mal puţln rer1clt.l - 1 y
Porter, doctor ln ştllnţele umanlste, aJ
mărunţişuri tntr-un sordid cartier provincial
d
~
strige noblla mlnle tn cuplete triste r ldlcolt,
sunetele s!lşletoare ale trompetei , lrl leşie - npet,
ln ~eat momont - drama lntelectua lulal r:e tt1'll:d
adaptarea cu lumea burgheză, !'referind .decluarea".
Autodeclasarea.
.ce-al vrea să rac? Hamallc literar? SI rl tl:a la
televiziune? Priviţi-l pe Porter pe ecn.n , pe I
Porter agltlndu-şl snob bastonul pe Down
Să examinăm puţin cultul onorabllel penoaall\.lJI a
•domnuluh1 Porter : şi ce dacă păm lotul explodeuU
Eu ! Eu! Numai EU contez I" Ascul t Indu-l t
tillplcă lmpotrlva Individualismului blolo c. lmpo-
trlva egol sm~lul funciar al Intelectualul I b
li crezl pe Jimmy Porter vorblnd to numele !llagurel
soluţll posibile de a leşi din impas : soUdarluru ea
cel mulţi, simţul colectlvltăţll . Urmărlndn-1 pClnliru
caldă , de rraternlzare cu persecutatul Ka • Ultu-
dlnea energici raţă de autorltăţlle şi nerus r ll ca.re-I
~~~~~e~~~ ~~i\.ă ~: ~g~!~rv~~~\~!;:~~-~~~~~
1
MINIE
Pn~A:fe~zi~-~0 r~r~~t1Nt~icnmmy? Şi răspunsul t~
Acest tlnlr energic, Inteligent şi sensibil, care tră­
ieşte o chinuitoare sete de a lnţelege şi a fi lnţ e les ,
de a Iubi şi a tl Iubit, de a lua apărarea şi a t1 apărat,
de a tndrepta lucrurile şi a rl la rlndu-1 lndreptat .
acest Intelectual care are un Ideal etic evoluat, nu e
I capa.bit sl lntrez.\rească şi perspectiva unui Id eal
lal. tle ce nu trebuie, dar ou ştie ce trcbule şi
au.I ales cum trebuie lodreptat răul. Se opreşte la
Iau aega,-11 ori , Io cel mal bun caz, a aspiraţiei
I
ngi, ~f:iii..%ta~~~~c~rol al literaturii rămaşi la
- llal eYoluu declt contraţi! săi Intru răz vrătire
11JamT Porter aduce raţă de valorosul antlconrormlsnl
~'!i~~ r~e.tr::lp~~ri~e:av~rlt'1~~lf~id~;1~u~~
ai ,1 aroganţei de .castă spirituală", critica
ngurtrll Intelectualului burghez . Dar .Iumpen-
ldarlurea• Iul voltă nu e nici pe departe o soluţie;
ae temem că drama lnadaptahllltăţll lui de moment
n e?"J~11asci1r/ 1l::P~!o~~arg~b~tt;~~~~Pi;{l ~~~ 11 ~a1
rta - a unei reseninărl laşe, un pact de neagresiune
IDchelat cu lumea pe care se supărase, o capitulare
tn vederea tihnei călduţe , a confortului spiritual de
care almte atlta nevoie zbuciumatul său sunet . Ne
temem de tmpăcarea lui din final cu soţia pe care
o urlşte pentru conformismul , Ipocrizia el mic-bur-
ghezi. chiar dacă această hupăcare (admirabil suge-
rati ln mm prin două promurl net separate ce nu se
apropie deşi slnt alături) nu constloţeşte o lmpăcare ,
ci o resemnată reluare de vieţi casnice paralele, lntoc-
mal ca ID Toi et moi a Iul Geraldy .
Ca valoare a *
ecranlzărll, Priveşte tnapoi cu mini•
fn cl'tt~~~fde~~~t~~~~1~~~~i>~~nde ~ :ea~~~ r~stvff:~!
1 0
care consumă drama energiei spirituale şi tlzlce tn
emoţ lo nante accese de turle neputlncloasll. şi erotlsm
disperat. Dragostea mare la care aspiră Porter -
reruglu al neputinţei sale sociale - n-o poate smulge
„
dl acestei fllnţe placide de lingă el (Mary Ure e insfgni-
tlantă şi antlpatlcă, exact cit cere textul), tmblbată
la de prejudecăţi şi rlgorl filisti ne. Clalre Bloom dind
viaţă „vacii sfinte cu sunet de ludă" (cum o batjoco-
reşte Porter) e mărginită şi rea, tot tn măsura impusă
de text.
Intet'Venţllle lui Osborne asupra personajelor piesei
1tl (scenariul e semnat de Neagle, dar aub tndrumarea
t! dramaturgului) stnt mal mult de rormă declt de conţi­
nut. Nu s-a mers pe o mat mare precizare a pozlţlel
generale a personajelor, ci pe o defini re mal complexă
ca a caracterelor şi o despovl.rare de literatura abuzivă .
,
Pe ecran rămlne lncă suveran teatru l, deşl Il.lchardson
are certe potenţe de cineast (dovedite mal mult tn
acest prlm lllm al său, declt ln Cabotinul) . Amintim
Î
doar două secvenţe frumos concepute clnematogrartc :
lnmormlntarea bătrln el Tanner şi lmpăcarea soţilor
Porter, pe peron, ln atmosfera umedă şi apăsătoare .
c

nlallst , Ironia uclglltoare la adresa arlstoeratnlul

ln interpretarea lui Richard Burton, tînlrul
rizvrătit împotri va conformismului 'i filis-
tinismu lui burghez din P riveşte înapoi cu mi-
nie, • un erou p lin de aubatanţă.
arogant ce se crede tncă stăploltor to lnd ll, u tind
la satts racţ la Iul Porter raţă de s!!rţ ltnl lnoaael
.epoci de aur• dln lstorla lmperlu1ul brlta.nlc, l-ai
crede pe eroul lui Osborne o conştll n~ actlYI, gata
de atac. • tuită, tn sunetele disperate ale unei trompete.
Dar ll tntllneştl prlvlrea goală şi derutată, complet
surprinsă clhd e pusă tn raţa )ntrebărll matuşU Tanner:
Incbelem cu aprecierea Iul Monthly Fllm bulletln
despre Priveşte tnapoi eu minie, apreciere la care pu-
tem subscrie numai tn limitele celor clteva opere vi·
!
zlonate Ia noi : .Din cea mal buni!. piesă de teatru a
generaţlel sale a leşit, plin de vigoare, cel mal bun film
tlnllr englez al generali el noastre•. ŞI ale con.cepţlel
noastre, de data acea.sta: vigoare da, dar lnutll chel-
Al. CRETULESC':U

14
https://biblioteca-digitala.ro
rlleşte
or. In
rllqţe
blll'e a a nu fi luat pe front. Sau prima Tlctlml
doilea la pod. La un fala atac aertan, un l>lle-
\;!~~\i-u?utr,11:8:::!c1<fa1~i:i
lnlJ'OSlt clutlnd adlpon ID rlletele
proTocatoare ale camarullor 111. La
&deTlratul atac aerian el .,. rlmlne
Io picioare pentru a dondl ci nu e
':f· dar .,. muri. ŞI aPQI, toate aecnn-
L\1~t~l~1PÎ!ăJ:ai\D'pli':ta1:' 1~fn\,P~~
fn~1uTr 6.8:aJ~::\:i d~&ea .rnt~
1

ţllor decimate, ae qllnd8'te trqedla

:ru:a.'l::ll:îu1dU:e P:.=::i~ ~ ~~
1 1

ld~:t\~ a=t~! &r fi putut l i fle nor-

1 1

:•1~int~~ 111":::..a~:.„ :al I~

trlluci, l i creucl mari, l i faci la MERlllAHE
rtndul lor copil pentru a lncbela un
ciclu al natnrll, no l i omoare ,1, ta
l'lndnl lor, l i fle omortţl.
rec~~~:rfJfd0:1 'C:..'F:C.latliiJ::i.tr:.
fuclate ce acÎ.:llodeete aufletele fi te
mlatlflcl, filmul lnl Bernhard Wlctl Dupi interesantul rol
rlmtne un dramatic document.
din Richard al III-iea,
At. TOMA cunoscuta actriţă engleză
Claire Bloom reapare pe
ecranele noaatre alături
de Richard Burton în
noul film semnat de
Tony Richardson.

IE Vi presenUm elhn foto-

grafii primito reeeni ·de la
Pelr.ln din noile Uime ohlnese.
sul te
·e tră- 1. T1ou H1l-Klo11.en, a•-
1ţeles , 1olventi a Jndltutulul de
părat, toaku modern 41n Şanbl,
eptat , premiul eelel mal •a.ne ln-
, DU e torpretirl feminin• (1981)
idea l la primul eoneun al Premii-
ule şi lor eelor 100 4• flori, orra·
şte la ntsai '1• revhta .Clnemato-
raţie i
aşi la fi:'ltif.::~1~~';,~~n"t~f'~:
femei.
'ătire,
·mlsm
ttt de '1 . Imarlne 41n filmul Co-
rid u a · pacul uscat relovle eu ttnlra
rit ica aetrlţl Yeou Cbla ln rolul
npen- prlnetpal.
luţle;
1ment
!te, a
mai
·s iu ne
u l are
ai de
t . Ne
: care
:-bur-
suge-
n u se f. Tchanr LJaq, ttnir
icare 1 &Mor al dudloulul . Ba-YI"
ntoc- lnU-un eMn Un Gemenii ,
ln oare lntorpreteul un rol
du•lu. AeHi film l-a adu•
eomaerana, • WI cu pre„
mhtl eelel mal •une lntorpre-
mtnie tirl mueullne la eel de-al
găsit doilea eoaeun al Premiilor
•itate eelor 100 de flori.
ce !n
itism
er -
nulge
1lgni-
Iba t ă
dind
Joco-
1 p u să
,
•lesei a.!': .~ 11::f!t: :t ~:1~i'l .!!:~:.~
1

. ... maria aparatului de filmat, de1eo-

artei celei mal aeee11•11e : film ul.
Adre1at iuturor vlntolor e&re-fl pi11-
• • •I 9tlu preel1 ei orice ba1m ire•ule
• i 1e 1llrfea1ei eu lllne. .Catanh"·ul
urea treul pro1peţlmea 91 capaeltatoa lle elalle •••re •upl. o 1u1ţlnuU eur•i eu
perl eu lrenesle o lume de bum , dind vt1are, •umul-fa•ull al rerlaora.J al ealetit 11 . tenktlve de riplre a cheli
·o n ţ l-
i i ţ i el
Ti r.ţi feeriei ori fabulei eu 1emnlflcaţll 1ovl1Ue, lmpllrlţla oglinzilor atr lmbe , lnehhorll ; montarea planurilor nara-
aetur.Je. Fantoata 1& heode9to noi po1l- ......tre"8 rigorile cla•lee ale 1n.alnl : tive paralele eon1Unţefto ahllltatoa de
) l exă • U1 tiţl de upre1te, lmarlnaţla 1e lnT•-
:r:::!!t'~~:~::r~.'e:·:!~.~~·~.'!:.~~~
pove1tUor ou apr.raiul al re1laorulul

ÎMPĂRĂJIA
z lvă . elneui ea aplle&ţla tohnlel, lntr,_. 1oyletle. Operatorul con4uee lleullt
·dson admirabili eempetlţle creatoare te poe- •I• •l eonflletul ee an1aJead t or;ele lmatrlnea eolorati, urmirlnd efeeto
lt ln ale 91 ylrtuoaltate tehnlei. Ca 91 pre1tl- Uneia.I fi ale rialul tn aleprfl preehe, dramatice prin opoalţla tonurilor de
ntl m
·atic:
OGLINZILOR
'1lr1taiorul te la Monk6ull, urmatul
lui Melll1 faee un 1emn mlrr.011101
91 un pal&i rl1&re dintr-o 01llndi ,
•lm•olurl aJun1e pini la uame 91
clllpurt apropiate animalelor „ ean
gri-versul llln palatul viperei, eu rtilll-
nlnl pnero1 din •noitlrla mitutlehll
~o'?~r9::!~iv, s:::::::~-v~!~. ~„Wt. llteţe oare r.Juti pmenele 1i fure chela.
.ţ uor
oare. o ealeafei mnruui prlplltll ameţi ­ Beu9!te numere mulcal-eoregraflee
letl n
e PU·
e v i·
STRÎMBE toare, tl o prinţu I perfldi 1e handormi
Init-o Tlperi veranle u 1nleri am.enln·
i1.tor. Fermeeitoarea lume a eopllirlel
tllmulul ren...ie, cu maturitate artl 1-
Ullae lntuneeat eie. Cfnd e1le teai
plonlere - pretodul e•ntompuan,
aurhlul moral non din oare 1e lnregh-
neul •••mul cla1le - aJunr la Ump
(dan111.I pajilor ln pldurea albaltri),
tle pantomimi lnoufleţlti (leUţa to
faţa orllnall 11 apoi .•e•n•larea• ),
~r u a
ml,oarea earloaturlu&A ca fi ma1ea
rum
pţ l e l
!~~!~ ':Tm··. .~~~!";'f :1:~.:.r:;::r!î~
0

magie, eluemato11alul ee •• 411eope-

chel- rile, cu uimire, pe atne, ·tn urmi eu
etten 4eeenll ea . ani a tehnlell "
4evlne ln silele •borului eo1mle tehni ca
S\.U
ea 11 1alvese viaţa prletonulul lor,
pe•epllndu-1 dllflll&nll care-l tnehl1e-
1erl peniru ci lndrisnlle ei arate ade·
virul la Curtea lmpiratulul-Mlneluni,
u l miel bai din palme eu bueurle,
t ar speetatorll mari atmbe1e lndnlo9aţl ,
ori costumul perfl11lor 1h1Jltorl al
replul, deeorul Tolt cenvenţlonal,
tor.to eonouri la nu tablou "tllnam.le u
pl&1tle lnpnlo1. Baroe, e dreft, dar
Impui de 1en.
A. M.

15
https://biblioteca-digitala.ro
 GEORGE
UN CAVALER
L-am vizitat pe maestrul Vraca
acasă. „Casa" artistului e în aceste
zile castelul regilor Angliei din
„Richard al III-iea" de Shakes-
peare . Marele actor nu părbe,te
zile întregi clădirea teatrului
„C.I.Nottara" şi atacă un rol capital
al repertoriului universal cu o tine-
reţe neobişnuită, cu un uimitor
echilibru al mijloacelor de expre-
sie şi cu o neostenită strădanie
de înnoire. Eveniment memorabil
pentru teatrul nos-
tru, noua premieră
a capodoperei în
care a strălucit La-
urence Olivier, va
alătura afişul spec-
tacolului - celui
(mai vechi) vestind
apariţia pe ecrane
a filmului Tudor în
care George Vraca
a interpretat rolul INTERVIU
boierului Brînco-
veanu. Pionier al
filmului romînesc, George Vraca
a jucat în multe filme de început
ale cineaştilor no,tri, a apărut
lntr-unul din primele filme tur-
nate după Eliberare (Viaţa tn-
11inge) şi după o absenţă îndelwi-
gată a izbutit în Tudor o creaţie
excepţională (poate marele succes
al carierei), făcînd dovada unor
resurse artistice cu adevărat ine·
puizabile şi a unei uimitoare trans·
figurări a textului dramatic.
VRACA
AL ECRANULUI
arabescuri plastice şi vocale, dina-
mism interior etc. etc. etc. Un arse-
nal complet menit să dubleze stră­
dania interpretului de a realiza,
de a da viaţă (la început pentru
sine şi mai apoi pentru public)
ideilor textului literar, urmll.rind
situarea într-un context istoric
real. Sper să nu sune sentenţios!
Am pomenit de temperament, de
plastică,de dinamism.1ntr-adevll.r ...
numai că (vorba lui Caragiale) mai
e ceva: totul e aă te prindă I
- E vorba de ... bar?
George Vraca: De ce nu? Ce te
faci dacă nu te prin.MI Şi mai
ales, ce ne tacem dacă acel care
e pus să bage de seamI nu ftie s-o
facă? Pedagogia teatrali e uneori
capitalll. pentru evoluţia unui ac-
tor.
scenaristului, ultimele dumnea·
voastră. c,?vinte: „poetul scenarist·
dramatic „ .
George Vraca: Atunci, la început,
ln film a fost imaginea! Oare să
(ie chiar aşa? O fi ca pelicula su-
persensibilă, dar parcă tot gîndul
primează în film. De altfel, o
ierarhizare a colaboratorilor unui
I
film e nedreaptă. Toţi gtndesc
(cu mijloacele lor): şi scenaristul,
şi regizorul, şi operatorul. şi sonoj
rizatorul, şi luminatorul, şi (iata
că era să uit) chiar şi. . . actorul,
care, rob al cuvlntului (deti e
vorba de imagini) e tare mîndru cA
e mesagerul echipei de cineaşti în
masa de spectatori. El trebuie
să-şi Im plinească această misiune cu
sforţări de gtndire, în forme pline
de armonie şi graţie, spre şlefui­
rea artei sale, căuttnd cu fervoare
tot ceea ce e proaspăt şi viu. El
trebuie să se situeze la altitudinea
concepţiei regizorale. Să ţintim cu
încredere ţeluri din ce 'în ce mai
lnalte. Această sete de înălţime
aă frumuseţe meseriei noastre, ne
înnobilează aspiraţiile.
- Ce aversiuni aveţi ln materie
de teatru?
George Vraca: Urăsc meschinele
jumltăţi de măsură în ceea ce pri·
vette munca noastră, aprecierile
pripite, urăec „onorabilul" şi „co-
rectul", calificative care nu·! pot
lăsa nepăsltor pe adevăratul ar-

*
Ne-am adresat maestrului, ru-
gindu-l să ne vorbească despre
tist.
- Veţi mai apărea şi în alte
filme?
arta sa interpretativă, despre con· George Vraca: Imi doresc să mai
diţiile succesului. 'apar pe ecran.
George Vraca: Nu sînt adeptul - Nu v-a ispitit niciodată un
"gimnasticii teoretice" în arta in· film Emineacu l
terpretării în film. Niciodată slu· George Vraca: Visez de mult un
jitorii scenei sau ai ecranului n·au asemenea film în care mi-ar fi plă­
ajuns la împlinire numai fiindcă cut să joc.
au ştiut să jongleze abil cu specu· ' - L-aţi jucat pe scenă pe Ovi-
laţii teoretice. Evident, ca tn
diu. fn curînd se va realiza o copro·
orice artll., nu trebuie neglijat stu- ducţie romîno-italiană despre viaţa
diul, dar, după cum am mai avut
nefericitului poet. Vă mărturisim
cA v-am „văzut" în acest film.
George Vraca: Actorul Vraca ar
Trei fotosrafii iaditi1iPd diferite mai sta mult de vorbă cu cititorii
'etape din manca lui Geor~ Vrac• revistei „Cinema". Dar, cu emoţia
pentru presitirea rolului Richard niciodată ştearsă din suflet, ca la
al III-iea. debut, el se aude strigat pe scenă.
Peste clteva clipe, Richard al
III-iea trebuie să-ti tîrască pe scenă
umbra şi chipul sluţit. Vom con·
tinua convorbirea, pe altădată!

prilejul s·o spun, pe mine perso-
nal mă atrage în ultimă analiză
tot rezultatul practic: ce au tnfăp­
luil 1i cumi'
Lucrurile complicate se pare că
se pot defini cel mai lesne. Ata
stau lucrurile şi în meseria noastră.
Arta interpretării? Greu de definit
în clteva cuvinte. Profesorii şi re·
gizorii o predau, iar studenţii şi
actorii o practică, risipindu-se fre-
netic, pe scenă sau pe platou:
Deci... Arta actorului? Artă care
cere lnsuşirea unor adevăruri filo·
zofice, artă care cere temperament,
- De mlllte ori, nechemaţii ln
artă caută s.l-ţi junifice căderile
ln film conaiderindu-se, exclusiv,
oameni de tu.tru. E din nou abor·
dată problema .specificului", a
„lim itelor" ecranului etc. Care e
părerea du.mne.voaatră?
George Vr8C4: Voi fi din nou
scurt. Că filmul nu e teatru e o
poveste veche. O ştiu şi copiii!
Pentru film, la început n-a fost .•.
cuvîntul. l nu ae supere poetul
scenarut-dramatic.)
- Permiteţi-ne să preluăm ca pe
o "definiţie" cu totul fericită a
*
Regizorul roatette calm:
- Incepem generala I Linişte I
Toate luminile pe maestrul Vraca !
Şi ln lumină apare, şchiopătînd,
Richard . E palid, are un nas uriaş
şi un pir rar, rotcat, acoperindu-i
obrajii supţi. E frumosul, scînteie·
torul Vraca, rămas şi acum un
cavaler al scenei. Dar în clipa ln
care, într-un rts gîlgîit, îşi dă
capul pe spate, lumina descoperă,
în fulgerarea unei secunde, linia
delicată a buzelor ti ochii emines-
cieni şi cu toată „strădania" ma·
chiorilor de a-l „urîţi" maestrul
ne apare cu chipul de totdeauna.
Gheorghe TOMOZEI
Foto: N. SVEICO

https://biblioteca-digitala.ro
 A
dumnea-
scenarist-

la început,
.! Oare sl Se povest„ te că Napoleon obi şn uia
elicula su- sl lespunll.aoldaţilor săi : . va tl de-ajuns
sA afirm aţi : Am rost la Austerlitz,
tot gindul pentru ca toatl lumea să glodeascll.:
altfel, o lată un erou I" Se pare că aşa se va
lntlmpla sl ru londonezii care au avut
irilor unui ocazia să tle la Hampstead ln timp •e
tî gtndesc B .B. turna O idioat4 fermec4toam
Clnd vor declara : am văzut -o pe B.B„
cenaristul, toţi vor gin dl : lată un adevărat cetă­
11. 9i sono- ţean britanic.
11, şi (iat~ Aea comenteszll corespondentul en-
glez al r evistei .ctn~monde" .momentul
i ... actorul, Istoric" al sosirii la Londra a vedetei
li (deşi e franceze Brlgltte Bardot pentru a
mtndru că Interpreta rolul „ . Idioatei fermecătoare
de care este lndrăgostlt Tony Perklns .
e ineaşti în Ş I pentru că tot cităm .fineţea" cores-
a trebuie ~~~~~W~nâc~~~llj~~~:~~f1~1 ~!r~ef_i;:';;
misiune cu rost puse Brlglttel de către un ziarist
1rme pline .spiritual" cu ocazia unei conferinţe
pre şlefui­ de presă de ta Londra : .semănaţi
Intru totul, ln viaţii., eu eroina din
:u fervoare film?"(!?!)
t i viu . El R. L
1ltitudinea Trei Imagini din filmul realizat ln
ţintim cu regla lui Edouard Mollnaro dupll. un
roman de Charles . Exbrayat .
în ce mai
1 îniUţime
1oastre, ne

ln materie

neschinele
eea ce pri-
Un poet
aprecierile
ii" şi ,.co-
l nu-l pot
al filmului
11.ratul ar·

1i în alte
cehi
3BC să mai

iodatl un

s mult un
i-ar fi plă-
demoiutrat CI ne afilm ln rata unul veritabil artist
,ă pe Ovi- de la can anm dreptul el datoria să cerem roarte
•a o copro- malt.
~~~~~u'\ o~:::e~~r;:~rJ~;~u~~ir':l~1~o.:'ie1.:'t~a~~
1
•spre viaţa
oărturisim D.lll•t, Iuny trece la o problematică mult mal apro-
piată, o comedie contemporană din viata satului ceh .
cest fi lm.
Vraca ar
Scenariul ,1
dialoguril e scrise de cunoscutul drama-
turg Hlloslav Stehlll< !·au prilejuit lui 1asny un rum
sp iritual şi totodată liric : Procesiune la Maica Dom-
.u cititorii
~:~:nl !1e~ : :/'.i\,~~:ll:l~~ ~~a}t1md~~3~t3:r sl~p~;
1 0
cu emoţia
de sentimentalism Ieftin .
flet, ca la Trei ani lucrează la scenariul unei alte comedii,
pe scenă. care - după ce a fost răsplltltl cu Premiul special
al Juriului de la Cannes t 963 - va rt curlnd cunos-
ichard al cută tn toată lumea . Clnd vine pisica este o fabulă
:ă pe scenă modernă tn care poezia se lmbtnă cu grotescul, cu
umorul şi cu minia n obilă a creatorului faţă de Ipo-
Vom con- crizie, laşitate ; un mm filozofic şi poetic , rantutlc
şi real.
altădatll
VoJtech 1asny a terminat recent un scenariu Inti-
tulat Co,arul ,1 giruetele care e - după propria-I
expresie - .ceva lotre l/alet şi o lntlmplarc obişnuită
m: din viaţă". Filmul urmează sll ne realizat cu metoda
Linişte!
lanternei magice.
tmpreună cu scriitoru\ sovietic llla Ehrenburg şi
:ul Vracal eu pictorul Adolf Hoflmelster scrie Io prezent un
film de lung metraj ln două păr\! pe motivele renumi-
liiopătînd, telor povestiri . Dlmkl" (.Lulele").
nas uriaş Dacă a m dori s ă descoperim Influenţ e le care au

~tf.tl~e ~~f v~Ît evc'1N:~~Y ~~t~r~~~~1:~l:r·:~f~~~:

2
operindu-i
I, scînteie- temeln ic valorlle cinematografiei clasice sovietice cit
şi fil mele lui Charlie Chaplin. operele neorealismului
acum un ,1 - ln general - marile rt\me contemp<lrane ale
1 clipa în cinematografiei franceze, Italiene etc .• o marc lnrlu-
entl au avut asupra mea - după cum a!lrm11 regi-
t, îşi dă zoru! - unele reallzl!.rl ale cinematografiei actuale
descoperl, Japoneze•. Cu toate acestea, creatorul ceh este foarte
origina!, pătruns de poezia tllrll sale, de un umor
ide, linia popular s pecific, ln care se lmblnă elementul Uric cu
.ii emines- cel satiric .
Pentru a-l defini portretul ln clteva trăsături , am
1nia" ma-
maestrul f1~Î~. sfu"b~t~e~n~:~ r~~ee~t:c~:~P~~·n~:'t,~'t~u~~l:
.otdeauna. 11 place să lucreze cu copili, pentru spontan eitatea
~u~i·;e11.c'i~ r:~~u;:ţ!i~ J;~sn ~~~;:~r~i~~~~~~ ~~t~
1

rOMOZEI artl, el ci teaz ă lntotd eauna cuvintele prietenului să u

mal vlrstnlc, actorul Ian Werlch - .artă tnsemneazâ
• SVEICO să comunici cit mal bine viata• .

17
https://biblioteca-digitala.ro
 -
a scrie
cu imagini D• u intuiţia ar fi totul ...

JEAN GEORGESCU -redM1'111 a elrui ecraniure iupl „O noapte Cur- spectaculoase, încăierările cu în ·
tunoaal" (19'2) a marcat o iatl ln i1toria cinematografiei noaatre - rea- treg arsenalul de mijloace ale „co-
liseaal în 'present un film pomind ie la clten Khife publicate de Caragiale mediei bastonadei" trebuie înlo-
in jurul anului 1900. cuite tocmai cu un astfel de „mi- ar fi trc!tuit 1i reu.fHC d. ~ la început I
crobalet al gesturilor", iar natura
scrierilor lui Caragiale . solicită toc-
- l-a fascinat pe mu.lţi desuetu- tuturor. Şi Chaplin a învăţat de mai un astfel de stil.
. dinea de !'Ode11il a epocii de la 1900, la el. - lntrUJBa auită de gesturi 1i
de pildă pe Rene Clair. - După Chaplin, tnsă, Max Lin- dialoguC lor pare tnsd să Yă apar- gesturile şi alte amănunte ale miş­
- Azi această epocă ne apare der n~ ~pare oarecum facil, „aris- ţină. . cării personajelor; ca atare. Nu
ca o carte poştală ilustrată pe tocratic .„ - Caragiale nu s-a glodit cil. pot al las la bunul plac al momen-
care o găsim în lada bunicii ; o - Avea şi el convenţia lui, se va face film din operele lui. tului - la filmare, cutare gest
frîntură de imagine pe care o cer- apărea totdeauna ln redingotă nea- Cinematograful de-abia se contura sau cutare expresie. Creaţia regi-
gră şi cu joben. Prin ea Linder dez-
::!f'aip:o!~fu1!/ aÎfat~~ ;~ez e~~
0 în ultimii săi ani. Iar prin jurul zorală se aseamănă cu tehnica dese-
minţea însii. convenţionalismul epo- lui 1900 , cînd a publicat ma i toate nului animat. Ce face desenatorul?
unei jucării necunoscute - şi nu cii. Şi eu am încercat, la începutu- sch iţele, nu I-a preocupat decît El „scrie" prin desen imagine cu
ne displace că parfumul ce-l degaj~ puterea verbului, rareori a situa- imagine, atribuind personajelor lui
această ilustrată din trecutul nu ţi ei şi a mifdrii. E necesar să mişcarea şi mimica pe care o gin-
prea îndepărtat are miros de naf- completăm naraţiunea cu fapte şi deşte el, în raport cu expresiile
talină. ln acea periQadă, totul d etalii care nu i-au reţinut poate tipice din viaţă.
era incert. De abia pătrunsese atenţia &eriitorului sau au fost - Se spune totUfi despre dumnea-
ele ctricitaţea pe ici, pe colo; în- lAsate de el neconsemnate. A fi YOCJ8tră că slnteţi un intuitiv.
cepuse să se paveze Calea Victo- regizor e1le cu totul neinteresant - Intuiţia poate doar al te
riei, scriitorii îşi propuneau şi atîta timp cit te limitezi la un ajute . Ea nu stă la baza a ceea ce
scoată mai multe reviste .. . Un amal- fel de monit.orie şi nu vii cu cali- realizezi. Eu am încercat la Paris
gam de nou şi vechi„. tatea ta de artist în slujba filmu- sii turnez şi un film asemiinl-
- Dintre comicii clasici, li soco- lui, cretnd Un.gini noi şi o mişcare tor cu cele ln care apăreau Stan
tiţi pe vreunul dascălul dumnea- nouă. Fiindcă fiecărei situaţii îi şi Bran. Şi am eşuat, fiindcă m-am
Yoaatră P corespunde o auită obligatorie de înşelat asupra personalităţii in-
- Max · Linder şi Chaplin. Dar gesturi, limb.a jal propriu al acestei terpreţilor. Dacă intuiţia ar fi
Linder a fost profesorul nostru, al arte, un fel de scriere arabă care totul, trebuia sl reuşesc de la în-
- înainte de a li interpretată de ceput. Dar de abia după ce cunoşti
actor - trebuie si treacă prin gîn- viaţa şi posibilităţile cinemato-
•• •in ultima instan.tl HSÎZOl'al fiind un 1criitor. direa regilorului ti să fie transcrisă grafiei poţi să intuieşti soluţii
de el în scenariu , în ultimă instan- artistice. Şi trebuie să studiezi
ţă regizorul liind un 1criitor, iar într-una, oriunde te-ai afla - pe

:J obligaţia lui - aceea de a scrie cu

imagini. ·u e te auiicient să scrii în
stradă, la o adunare, într-un local;
cum vorbesc oamenii, ce cuvinte

u scenariu: penonajul X pare obosit.

Şi punct. E neeesar să determini
şi imaginea catt exprimă oboseala .
folosesc, gesturile celui cu care
stai de vorbă, tonul şi nuanţele
vocilor, stîngiicia unuia care nu ştie
t{J rile activitii.ţii mele tn cinemato-
grafie să fac ceva asemii.nător .
In filmul Afa e yiaţa, de pildii.,
Aceasta itueam.n.l a trece viitoarele
imagini ale filmului prin gîndirea
ta. Eu mi gînde tot timpul cum
să intre sau să iasă, mă supără
o ţinută nefirească şi analizez ridi-
colul abia perceptibil al unei ati-
C) eram b ine îmbrii.cat, dar flămlnd,
fii.rii. o leţcaie în buzunar şi fumam
va arăta filmul pe ecran şi compun tudini. Observaţia, însă, nu ajunge.
~ rest urile ţigii.rilor aruncate de tre-

o
w
A fi recizor Ul• cu
neinteruant .• .
totu.J
cii.tori prin Cişmigiu.
- Aţi căutat mai ttr:iu o formu-
ld proprieP •
- Formulele sînt convenţionale
fi, dupii. cum aţi observat, mor R•rlsoral Paul Cili·
,.„
ton

(!) repede. Prefer sii. am un stil.

- Am urmărit tn noul dumnea-
THANIC VALS neacu , fin a 8iral lllmo-
rr•fle reamintim Delfl•u·
rarea (lHt) fi Pe rlapun-
~:
Tlll
YOCJ8trăacenariu un ade11ărat micro-
z derea mea (1167), nall- flb
balet al sulurilor.
- Trebuie sii. ştiţi cil. primul PE ECRAN seaai la Jl'Hent J• Jlatea-
rertJ
llll I

<
rlle •• la Bal'6& lnterlean- noi.
care a preţuit şi a valorificat nuan- le Jentnl filmai Titanic rift•

...,w ţa gesturilor în film a fost Max

Linder.
- Mi-am însemnat indicaţiile pri-
vind ;owl ochilor tn numai una
din secYenţe , tn „Bubico", fi lista
Vaia. B-.1„ral Hmnead
tl 1oenarlal, alMarl •• ••·

:::s e impruionantă , tnchide ochii; du-

u dac i nu vii cu
ta de artist. .••
calitat•I chide ochii brusc; închide ochii ca
p~ntru un somn adlnc; deschide un
ochi (attnsul), cercetător pentru un
moment; trăgtnd lngriiorat cu ochiul
>CU la cline: pri11qte acena ca fi cum

...
..a
o
::her::;~~~ ·~~~nc"l~cJi1iÎ s~::uf:r~
de parc-ar zice: trăsni-11-ar I; pri-
VefLe /i111 pe Bub ico printre gene;
> pri11qte plictisit pe Bubico; strtn-
gtnd un ochi, ca atunci ctnd . ne
~~/:f{;ă ţi'n~n~u~~it~:~e:,'f ,~ !~;~1
0

~ tntr-o parte; holbtnd ochii tn/rico-

fat 1i IJfa mai departe .
- Dupl pii.rerea mea aceaota
este una din modalitii.ţile cele mai
creând ima1iai noi ti o 1igure pentru 1upravieţuirea co-
m.i1cue noul. mediei cinematografice. Urmii.ririle"

18 I
https://biblioteca-digitala.ro
 Regizorul trebuie să aibă printre
altele capacitatea de a sesiza semni-
ficaţia unui gest sau a unei atitu-
dini în mişcare, memorie vizuală şi
m emoria tonalităţii sunetelor, care-i
dau apoi putinţa de a materializa
imaginea. Viaţa este singurul pro-
fesor. Dar eu n-am să arăt nici-
odată un tînăr cum iese din casă
şi trece peste stratul de iarbă ea
să ajungă în stradă, deşi aşa ceva
vedem des în viaţă .
- Afirmaţia că aţi fi un intuitiv
implică recuruJa,terea simţului dum-
neavoastră cinematografic, dar „ .
- Clnd -lucrezi nu se poate să nu
ai un mesaj . P oate nu filozofezi pe
marginea lui , dar fără el n-ai putea
construi nimic. Nici Caragiale n-a
făcut comedie filozofică ; rtzlnd,
el a biciuit însă o societate, din-
du-i în vileag moravurile ; a făcut
comedie de moravuri - o catego-
rie care nu e de loc dezonorantă
eput I
şi nu cred că estetica lui a fost
empirică ; ca să rîzi cum rldea el,
Iţi trebuie o perspectivă asupra
omului şi asupra societăţii. Camil
niş­ Petrescu li înţelegea foarte bine
Nu clnd apunea că scriitorul i-a iubit
ten- mult pe amicii şi miticii de
~est car.e-şi bătea joc .tn scrierile sale .
egi- - ln două din schiţele pe care le
ese- ecranizaţi - „Diplomaţie" fi „Bu-
rul? bico" - apare autorul lnsrqi ca
cu persona; .
lui - Am renunţat la personajul
~in­ Caragiale; nu numai pentru că era
iile greu să găsim un actor care să-l
iea-
întruchipeze fidel , dar mai ales
fiindcă ln aceste schiţe autorul era
mai mult o prezenţă spirituală, -
te abţintndu-se să-şi noteze reacţiile
I ce
şi replicile. Noi a _trebuit să con-
uis
nă­
tan
in-
fi
în-
oşti
1to-
uţii
iezi
- pe
:al;
nte
ţele
jtie
ără
idi- laaiate d• a fi iaterpretate â.e actori. IHharil• trebuie al treaci prin slffirea tesi&Of'al.U .
ati-
1ge.
hrul pleael - Tudor Mu- provincial fi
t •te1cu. ellor ilrFul de altidatl
111- - Scenulul urmirelff . UJUle nu se ln.tlmpla nl-
acţlun„ cuno1cutl din u- mte", eu.m apunea Sado-
l fU- vuroa1a comedie care a a- veanu. lhterloarele vor fi
vut atlta 1uocea ln ţari
un-
all- tl ln ltrilnl'ak-ne spune ~/::!1..:-~.miun~:
rerl•orul - . du cuprinde fi ae tl petreee acţiunea ple-
:e•· unele peroonaJe tl 11tuaţlt ul 111.1 Tu•or MUl&tescu.
ire- noi. Ne vom 1tridul si valo- 1n pri vlJ>ţa •utrlbuţlel„.
.nlc rUlcim clnematorraUc ver- vi olu elkn fetocrafll de
ad va comici a pleul, rrotucul la 11.rolte.
-
struim un personaj care să susţină
dialogul.
- S!nteţi deci pentru ,;resizorul-
aulor" chiar ln cazul ecranizărilor.
- Un film bun nu se poate să
nu poarte amprenta regizorului.
Valoarea lui artistică depinde de
măiestria acestuia. Cel mai indicat
să fiică filmul este însă după păre­
rea mea autorul scenariului. Dar
în acest caz, lui i se · pretinde să
fie nu numai scriitor, ci şi artist
- nu actor, dar să ştie să interpre-
teze rolurile mai bine declt actorii
- un artist complex: să fie cel
mai bun actor, cel mai bun decora-
tor (chiar dacă nu profesează ) ,
un operator perfect, să ştie şi ma-
chiajul. Chiar un scriitor nu prea
avertizat în ale regiei - dacă dis-
pune de o echipă bună , de un ope-
rator care să · ştie eventual să facă
singur cadrul şi de asistenţi dintre
cei mai buni - poate să scoată
un film „potabil". Pentru mai
mult, el trebuie să ajungă să stă­
pînească perfect meseria tuturor, să
se exprime pers.onal prin alţii „.
Oricum, îl prefer regizorului-mo-
nitor.
Teatrul îşi datorează . succesele
forţei actorilor mari, pe cînd ci-
nematograful - foriei realizat o-
rilor, deşi publicul se interesează
şi discută numai despre actor ii
dintr-un film; despre regizori, au-
tori sau operatori nu ae vorbettfl
de loc sau ae vorbeşte foa.rt e pu ţ in.
Da că n-ar f i presa i„.
- „.E•u adevăra t că evitaţi ac-
torii ik u atru}
- E o părere eronată. Cercel.aţi
distribuţi a f ilmelor pe care le-am
realizat. Dar nu este exclud posi-
trllteţea ml- Splrache - Gr. Vaslllu-
Blrllc
Misa - Coca Andronescu
Avocat Nercea - Ion Lu-
cian
Avocat Proooplu - Florin
Scărllteecu
foo;oÎJ,:~~!e~~~atmu -
Gena - Mltzu.ra ArKhezl.
Foto: _14. CATARGIU
https://biblioteca-digitala.ro
bilitatea de a găsi elemente inte-
resante pentru cinema şi în alte
locuri declt la teatru . Uneori însă
în alegerea interpreţilor nu se în-
ţelege că fotogenia este un adevăr
relativ. Mai toată lumea crede că
a fi fotogenic înseamnă a arăta
frumoasă sau frumos ln fotografie
sau în film. E un mare bine să fii
frumoasă sau frumos. E chiar,
s-ar putea zice, o situaţie ln viaţă.
Dar numai cu această calitate nu
se poate reprezenta diversitatea
tipurilor din viaţă. Deci, fotogenia ·
s-ar referi la posibilitatea de a
sugera în film personajul dorit.
- Mulţi dintre actorii noftri cu
reputaţie au ikbutal sub regia dum-
neavoaslră-ik pildă, Radu Beligan.
- Cu Beligan am lucrat tot-
qeauna cum nu se poate mai uşor
şi mai bine. Este un mare „om de
cinema", un mare „înţelegător" al
cinematografului. După mine toc-
mai de aceea a fost el atît de reu-
şit şi în „Revizorul". A făcut „ima-
gine multă" tn acea piesă, adică
a fost mereu prezent ln rol, ofe-
rindu-ne printr-un neîntrerupt lanţ
de reacţii, gesturi, mimică - acea
imagine continuă obligatorie în
faţa aparatului' de filmat. Apoi
el nu este „omul momentului",
adică nu procedează ca acei actori
de teatru _ obişnuiţi cu satisfacţiile
imediate în faţa publicului şi . care
joacă pe platoul de filmare ca şi
cum ar aştepta pe loc aplauze,
De cutind • · • t•rminat monta.
r:;!:f~l'rsci~~ţ~~;i;s:c~:.!i~t~~ iul filmului al cirui autor, reali„
zatw ti iaterpret priacipal este
film trebuie 1ă fie cu totul alta,
RoMrt Ho111ia: Moartea unui
ucΕ••· E ponit„ mertii •••I„
asemănătoare cu a scriitorului sau atetalui HH•Ît la Marsilia peatru
pictorului, crelnd tn . perspectiva a eucata ua trWltor iaaiate de
a fi •cia el laa•tη Filmlrile au.
prezentului, dar şi a viitorului. tlâ:Joat mu.lt mai malt declt H
- Precizarea tncă din scenariu a scontaH. „Dar, mlnmiHtt• Ho1-
Hin, am P•tat 11 reali•H filmul
tuturor sulurilor nu lngustea%ă. . po-
P• care mi l-am ••it. ••ti am
aibilităţile
de manifestare ale actoru- cltielt•it malt pelf• oa•ari•l meu.
lui J Acam 1iat maltamit ti ml pre1i-
- Aceste gesturi nu aînt fixate tHc 11 lac•• t.,.aar•a •••Î
film iatitulat probabil. Nici o
nou
arbitrar. Fiecare din ele decurge otchidee pentru miu Blandiah .
din logica interioară a imaginii şi Şi inel • miel lid.rmatie: Îll
Moattee unui uciraf, e:roal ti
e „luat din viaţă" - eu l-am văzut complicii 11i, p•atr• a da o lovi-
cîndva, 11 atudiez ln prealabil, 'tl t.ri, H aacaM ••• aitt• mitti •e
joc chiar, îl înlocuiesc cu altul, c.araaval. La lacepat reci•oral 1„a
1hulit ca mlftil• 11 repreSiat•
al actorului, fiindcă şi pe acela capetele •••t infl•••ti oameai
politici, dar piai la ana.I, peatra
~:i:e ~~~~~r::°!~:~aÎ~l~~~ec~ij~ 4ifft'Ît• metho (>I>) a trohit
li,.. ••• , ••
Joace al interpretului. lntregul rol la fotos\-afiilo alltarato, Rol>ort
d in secvenţa Bubico l-am constru- Ho11eia ti Marie„fraace Pi1i1a,
iatetPrelii ro111l'ilor Priacipale.
it ţinln.d seama de parti cularită­
ţile expresive ale lui Birlic. Am t<. l.
d istribuit şi interpreţ i can nu
slnt actori la Teatrul • a ţ ional
sau la Teatrul d e Comedie: ll.ircea
Crişan, despre ca.re ftiu de muh
că e un bun (deti n ecunMeut ca)
actor de teatru, Tomarian, Rad u
Zaha.reseu fi H oria bAne eu. Pe
nici uuu.1 nu i-am luat fi.md că ar
şti să fael tot fel de „eomică.rii" ,
ci pentru el eu c.red ln posibilită-
. artistice fÎ spe.r că vor fi
- ai rohui.lo.r lor, plnll. la
cde mai fine nua.nţe. De aceea, eu
a:int i t:riva postaincroni-
d.rila.r - lmpreunarea imaginii:
filmate in:tr-un loc cu sunetul ln-
1tgist:nLt mai t l.rziu tn alt loc
- peuvu d niciodatll. actorul nu
va. pute. re peta exact nuanţele
ttU&re ale vocii. Un film dublat
- iar postsincronizarea nu-i deolt
o autodu.blare a actorului - e1to
ea UD drapel de t11blă la botul
UDui automobil ~ nu flltlie I Ce
pbere aţi avea de :Pirlic, d11cll.
l-a ţi vede11 pe scepil vorbi11d cu
li c:a ~~~c~:~X4îJlcu'1 1ta~~li~~r.~
0
maJcar11dil I Pe11tru JDitte 11r fi
~elttÎ~ lucru daoil ftllf autodubla
- S-ar pilrea cit aţi 1l urminal
filmul. V/1 inai r4mln1 doar,„ •iH
realizaţi,
- Pe11tru mine a avut loc tl
preJDiera, fiindcă lucrînd acepariul
JD•am glndit ln perma11epţă la
spectator.
 PE PLATOURILE ASIEI
DE LA CORESPOM
Peste două treimi din filmele
prezentate pe ecranele sovietice
provin din studiourile republicilor
socialiste frăţeşti, republici care,
pînă nu de mult, n-au avut o
cinematografie proprie: Putem
afirma că, în mare măsură, nivelul
general al artei cinematografice
sovietice, succesul ei, se măsoarli
şi prin succesul studiourilor repu-
blicane. Adesea, în întrecerea prie-
tenească a artei cinematografice
tnving cei mai tineri, a căror artă
s-a afirmat numai după război.
Realizat de Damian ~ 1n ultimii doi-trei ani au deve-
Damian! dupl un roman de nit populare la noi realizări ale
Alberto Moravla, La noitt,
Studiourilor din Ucraina, Gruzia „
este povestea unei tinere
fete care tncearcl să-şi Lituania, Uzbekistan, Estonia: Eu,
~~ooar~1ft~c1/~~N: f:ng~ijti~ bunica, lliko fi llarion , Noi doi,
. Cecilia nu este un personaj bitrbaţii, Eroii 11ii, Nu eşti orfan,
foarte tndepărtat de noi, Copiii Pamirului, Spărgătorul tk
spune Damian!, dimpotrivă,
o poţi tntllni foarte des tn gluaţă, Răscnu:ea, Teufonistele. S-ar
familiile begatef burghezii putea continua enumerarea lor .
din zilele noastre. E o tată
care nu vrea să sufere, se Dorim să facem cunoscut cititori-
lor romtni doar trei din filmele
realizate de studiourile republicane
din Asia Mijlocie - care constituie
debutul a trei tineri regizori. Este
vorba de filmele care au ieşit
tnvinglitoare la un concurs care a
avut loc în republicile Asiei Mij-
locii. Douli.: u eşti orfan şi Copiii
Pamirului ,i-au tmpărţit între ele
premiul doi, rultnd apoi cu succes
pe ecranele unionale , iar Arfiţa
- lucrare de diplomă a absolven-
tei VGIK-ului, Larisa Şepitko ,
care a primit premiul tntti - va
apare tn curînd pe ecrane.
Am vrea sli. vorbim despre aceste
filme nu numai pentru cli. ele au
ieşit primele la concurs, dar şi
pentru faptul că manifestă unele
din trlisliturile cele mai importante
ale cinematografiei sovietice con-
fereşte chiar de acea tncor-
dare Intelectuală minimă temporane: caracterul ei multina-
care precede o hotărtre. De ţional, esenţa ei umană, tendinţa
!apt Cecll1a este o creatură
care trlleşte fără probleme•. de a aprofunda procesul vieţii,
f. - Cecll1a (Catherlne varietatea formei de naraţie.
~~~~{· B~~~olz)1 u~ft::.1amei Filmul Nu eşti orfan a fost reali-
lui Dfno, rol Interpretat de zat la Taşkent de regizorul Suhrat
Bette Davis lntr-o s ecvenţă Abbas, care a absolvit recent
din noul tllm Italian.
2. şi 3. - Două scene cursurile de regie de pe Ungă
~;:~~rei:.ie L:: ţaaJ~~~~~ „Mosfilm". Scenariul scriitorului
uzbek Rahmat Haizi are la bază
un fapt real: în timpul rli.zboiului
fierarul Saahmed Samahmudov şi
aoţia sa au adăpostit patrusprezece
copii orfani. Aceşti oameni minu-
naţi trăiesc astăzi la Taşkent,
tntr-o mare familie unită. Paispre-
zece fii şi fiice adoptive, cu pais-
prezece caractere şi temperamente
diferite. Este de la sine lnţeles că
autorii filmului n-au repetat întoc-
mai pe ecran istoria familiei Sa-
mahmudov. Pentru ei era impor-
tant ca, prin mijloacele artei, să
redea caracterul oamenilor capa-
bili de o mare dliruire, să tncerce
să prezinte, cum şi pe ce bază se
formează cea mai mică celulă a
statului: familia sovietică . Aten-
ţia faţă de psihologia copiilor,
observarea atentă a universului
spiritual al omului sovietio i-a
https://biblioteca-digitala.ro
pe realiza tor"
tentic acterizează
această po tire spră. Actorii
uzbeci A. Dan ov - tn rolul fie-
rarului - şi L. Sartmsakova -
în cel al soţiei - joacă tn film cu
o simplitate ce te clştigă, iar mij-
loacele artistice alese de ei cu
severitate denotă un talent auten-
tic.
Regizorul a ştiut să obţină şi
de la micii interpreţi attta since-
ritate şi veridicitate, înclt uneori
uiţi că te afli în faţa ecranului.
1n îndepărtatul Diuşambe a
fost realizat Copiii Pamirului, un
film origind şi clar ca formă: el
povesteşte despre timpurile înde-
părtate cînd Armata Roşie a intrat
pentru prima oară în aşezările
din munţii Tadjikistanului şi o
dată cu ea primul tnvliţător care a
adus copiilor dorinţa de a fi feri-
ciţi . El le-a povestit despre Lenin,
despre o viaţii bună pentru toţi
aceia care vor să muncească . ..
Apoi, în aceastli. aşezare de munte
a sosit îngrozitoarea ştire că Lenin
a murit. lnvii-ol
oraş. Şcoala a
ţii cei cura· · -t11 periat că
şcoala nu Ta mai ttdttchide, că
lnvăţătorul se Ta mai tntoarce:
doar tot ce a f rmcu-e pentru
ei a fost legat le lui Lenin!
Iar LellÎn mai e ... Şi atunci
s-au hotirt , f1ri sl. Jtie cei mari,
să plece dli.torie pericu-
loaai. acele timpuri
erau impracticabile, ti copiii erau
ctt pe ce pia.rl. ,,A.ta e tot"
- cu tu:eut.l · cripţie se terminli.
filmul. Po tu pare foarte simplli.,
dar în spakle a tui subiect atît
de puţ in complicat, extras de sce-
narista I. Filipova din poemul
scriitorului tadjik Mllp.kar, apare
o lume inUtts&nt.t., poeticii., a
eroilor. Aici totul e te neobişnuit.
Şi natura aspri de munte cu dru-
murile ei pericul e, cu prăpăstiile
fără fund, c toreJ>tele repezi de
munte , cu sttncile tlefuite de vtnt,
pline de un miater de basm. Stnt
frum°'i şi neobişnuiţi oamenii
din Pam.ir. Obiceiurile şi moravu-
rile lor stnt pentru prima oară
. zugrăv ite tn toatl autenticitatea
lor. Filmul a fost realizat aproape
în întregime bi exterior, tn condi-
ţii foarte grele de deplasare a
echipei la munte. Munca grea a
. cineaştilor din Tadjikiatan a fost
tncununată de ttUccea.
1ntr-un limbaj poetic, ttnărul
regizor V. Motlli urmăreşte felul
cum a pli.truns adevărul leninist
tn viaţa oamenilor din această
aşezare îndepărtată de munte ' şi
cum acest adevăr i-a condus spre .
viaţa nouă . Criticii au remarcat
că intonaţia poeticii. a temei leni-_
niste din acest film aminteşte ,
renumita operă a lui Dziga Vertov,
Trei clnlece despre Lenin. V. Mottli
a mers pe exprimare clară. El ·a
gli.ait foarte multe rezolvări noi,
folosind şi filmul de animaţi&; a
căutat căi de a varia construcţia
ritmică a povestirii, reuşind o
lucrare interesantă prin claritatea,
variaţia şi prospeţimea limbajului
cinematografic.
Filmul Arfiţa e regizat de Larisa
Şepitko la studioul „Kirghizfilm"
după povestirea „Ochiul cli.milei"
de Cinghiz Aitmanov, laureat al
Premiului Lenin. Creaţia acestui
tînli.r şi talentat scriitor kirghiz
este binecunoscută şi dincolo de
graniţele Uniunii Sovietice. 1n
Franţa a fost foarte apreciatli.
povestirea „Djamila". Totuşi, mulţi
cineaşti n-au găsit încă modalita-
tea de a ecraniza cărţile lui Ait-
manov, cu poezia lor care lmbină
situaţii dramatice şi caractere pu-
ternice, aparent greu de transpus
în limbaj ul filmului. Prima care a
reuşit sli. valorifice construcţia
poetică a izvorului literar a fost
Larisa Şepitko, eleva lui Aleksandr
Dovjenko, regizoarea filmului Ar-
şiţa.
... Viaţa a făcut ca un tînăr
absolvent al şcolii medii, cu o
inimă deschisă pentru a face nu-
mai bine, care nu şi-a pierdut tncă
sinceritatea copillirească, să se
tntîlneasţli. cu un tractorist gro-
solan, un om egoist. Tlinărul Kemeli
reprezintă minunata imagine a
omului din timpul nostru, care se
gîndeşte la viitor, iubeşte munca
şi are idealuri tnalte. ln schimb,
tractoristul Abakir trăieşte numai
pentru el, e dominat de dorinţa
de acaparare, dar are faima unui
bun muncitor, ştie sli.-şi supună
oamenii. Iată că douli. fiinţe attţ
de deosebite s-au înttlnit într-un
duel pe viaţă şi pe moarte. Şi
Kemeli înv inge. Pentru tînlir in-
cercli.rile au fost crude; forţele
adversarului păreau invincibile şi
totuşi Kemeli reuşeşte.
Cum s-a tnttmplat? Nu poate fi
povestit. Trebuie văzut filmul. Şi
atunci, negreşit , spectatorul va
îndrli.gi eroul, pe prietena lui gin-
gaşă şi lncli.pli.ţînatli. ca şi natura
stepei, şi pe toţi muncitorii cin-
stiţi zugrăviţi tn film. Povestirea
este pătrunsă de o autentică poezie,
de dragostea faţă de oamenii care
supun această naturii neobişnuită,
a.pră, majestuoasă, în numele
idealului nobil: comunismul.
 ENTRALE De vorbei cu :
SARIMSAKOVA LUTFI HAMUM

Am . cuno1cut-o pe Sarlm·
llkon - artlatl a P.Oporutul
din U1betl1t•n - lntr-unul
din foaierele teatrului .AU·
mo~:1~~··;,,~~.~"?!tu~t~f.~t
rurl veniţi la Ta•k~nt cu
pr l~Jul Decadei Culturii llu•
1e. Inel 1tlplntte de lmpre•
ala puternlol pe care ne-o
111ue danaul Kalel Pllaetta·
ta tn .moartea lebedei", am
g~~~,~. ·~~eu:t:~ui'i:x.~
'' • pe drum, am rurat·o
•l·m I vorbeuc& despre
Tl&ta el.
de;;r~~,g~~ o::·J~ a~Î~~f~Î
1l o noe pe mlcuta ortanl
care trlla prin anul 1900
tntr·un 11t amlrlt din J'er·
a•t1a - a lnceput ou un
1lmbet triat, actrlta. La
rw:ri . .
:~ m~ ~f&~!ter.·~~
~t1: 0.Vr~~r~4m 1ir~mfc1ll 1 :i
tenetete. Kl tntrebl dacl
fe~~tm'c12U':"tt:!el~:·i':ţ:;
ne1crl1l a adatului, ,1 n,cl
o fatl 1&u temele n•ar fi
lndrlznlt ai 1e arate !lrl
pelerina aceea 1rea care o
tnvllula din oreftet ptnl
tn tllpl. D•r fi ma ne1uferlt
era c1Gc(v1111ul, un fel de 1ttl
uprl tl det.IA din pir de cal,
0 11
g:::t~.'nd::mr~. ~re rJ::i~
i~tfn:!~~: ::ina~1 .'r°aohi•,w;,
~î':;It;.J:etn~~~c:e,'\~n~ '~î0
clrel nume - J'er1ana -
.LA SAMARKAND SE FILMEAZĂ„ • ln1eamnl .ţara tngerllcr•.
U1beca avea pe ne•'
mea aceea oinei 1tlptn1:
Alllh, emirul, preotul mu·
1ulman, 11atronul care li
::~e:1 ?~c~:m Je?a~~1~n;
Hei de bumbac) tl„. bit·
bitul. Clei temeia era
proprietatea blrbatulul, o
-~ 1~N~~1 tno':i~'D:' .r~~rcuf~
1
1
f1fn~~t1 ainll !~~~!~: cr::i
~!i::!a' d~:~t c:nm::~: ,~
lncllcare a adatu lui, 'La
Tattent o taU ttnlrl, Tu·
pahon, tuaeae lnJun1h1atl pe
tf~ ~n ~11!h':fat 01mda?o~~ii
0 1
la nltte prieteni care ltlteau
pe lhi1l tealru, tllndc& ml
temeam 1l ml IDtorc teara
11
~~ i& Klre:e ~y~tm.'ll~nttl
arele, Clar ele rfece datl lml
1loeam el tlnt membri a
Oom1omolulut, care duce
lupta pe11tru eliberarea te•
meii, tl 1tndul ace.ta ml
lntltea. 1n 1028, m~orltatea
uzbecelor au renun at detl·
nltl'I' la parandJa ' atu1101
~~!r~?'~rt1r!~lmţtm ou ade·
1n tt2hfn debutat tn turn
cu rol11l unei ţultoare; tn
1 1
!~~ u:P:tl!1°:! 8a~r11 ~ă~~~
apoi ln .Rnl1oru1• 41 tn
.cllltorl•.· de GOfOIA III rl>tul
Dmeraldlnel din "Jlual la
r: 1m8~ft~l~1;.~~ 1i0.ii~··.~
nnlt la Teatrul ele Operetl
din Tattent unele am Jucai
ani la rinei ln .Ghlul1ara•,
l:1iafut.1t~~~~· r~~.tn'~,~~ti
111 0011„are1cent1 la •01ta1ete
din Tafl(l:ent, ID comedia m11·
leall • Vin& de libertate•.
l n mo1111n&ul de taţ• Joc tn
0 !furhon•, 1>1111 mllltoall

Oind ml 1tDdeto oit de

ab1urd, cit de primitiv trl•
lam, ml cutremuri„. Apoi
a nolt Rnolu\la tl treptat
toate •·•u 1clllmbat. Cttna
dintre noi , mal lndrhnrte.
111 lnceput 11-41 lepede
f uu 1 .i-au Iritat
chlP•I la I ta.a IO&relul.
p U'& :1. a.Jo!m:r.:.~~
·u .... 1omnţat la
d u ci de femei -
emalpomenlt I -
care •·a orranl1&1
de allabetlure '' un
dnJllltlC. Plre4te Ol
1
tt. De m~i' fJ; 1°Mlc~~ ~:i
1 1

t tl lll&I alei ll Imit -

ltam pe emirii cel ţan•
I, pe neru1torll cel ftUI
41 •111uro41, pe dJ l1hl\I oei
la\I.„ tntlmplarea a flaut
u. marele no1tru Hamza„.
~ - Vorbettl de 1crlltorul
Hamu Halllm Zade, Iote·
o=> meletorul literaturii ctulce
10Tletlce uzbece'

o
m
- Da, despre el, tle·I all·
Tltl amintirea. Locula nu
departe de club tl nnea din
oind ln oind pe la reuniunile
a lui Camil 1...en 41 Io
:?~u:i„ ~~::·.1ua::t o:~i
1• uoultlm expul\erea unei ac· &~2:~'iat~~r.~e~~l\&r1• de
tlvl1te oare 1tltU1e de TOrbl ... Dintre cele te tllme
< :uuf.J:l':in ~~!Mg f:{1~~'~
11 tn care aţi Jucat, oare eue
cel pe care li preferaţi?
'1 tn care neam tl eu o miel - Nu "" orfan al reci·
"O participare. f,a 1flrtltul apeo- zorului llul1raţ Abbat, un
tacolulul, Hamaa., care era tllm renero1 fi profund
·c tn 1111, a Tenlt la mine tl
ml·a dat o 1orl1oare de re·
uman, de o mare auhDtlCI•
tate, oare Iţi dllnoredere 111

i„
.E
oomandaţle pentru directo-
rul teatrului din Colind. O
1lptlmlnl mal \traiu eram
an1aJatl la Teatrul Jiluzlcal·
Dramatic. Dar pe nemea
aceea pentru o femele 1111 era
„.,
oa~er~br~. l:u1~'~'!\a, nu-l
- Da, o tub110 Deaput de
rnult. Iar olnd DU voi mal
tl eu oa 11 o 111buo, o Tor
::1 i.~· ~r:riu;: 1~:;:, ·mt l11bl-o mal departe copili tl
nepoţii mel.

A
https://biblioteca-digitala.ro
 de
pe
I C<

DD
ci
ap
P ,

foto de sus: Aatlioa„ Qainn ia rolul •c:hi.
m-lai ma Umbre albe.
VîaW, ca ia preistorie, ca ai-ti uipre
laraaa (A.atboDJ' Qainn la Umbre albe) .
lna!ta dietincţie „Masca de argint" , a conl.ată
în toamna anului trecut de critica iulianl pen-
tru contribuţii de aeaml la der;volt.att:a arui
cinematografice - a fost decernau. actriţelor
Bette Davis, Ingrid Bergman p actorului
american Anthony Quinn, drept lncunllJl.att a
unei activitlţi rodnice.
Quinn lnseamnl pentru un mare numi? de
spectatori, cu mult mai mult declt un „cap de
afi9". Figura, stilul slu de joc, alnt dintre acelea
care ee impun, care rii.mln ca un ecou tndelunrat
ln memorie.
Peraonalitatea aceasta puternicii., forţa co-
vh-fitoare pe care o degajă ptnă 9i tn apari ţii de
tntindere deetul de redu1e tn timp ( amintiţi-vă
de pregnantul Gauguin din VanGog1' ), lntJ.re9te,
Jpusele lui Stanialavski: nu exiată roluri mici
sau mari. Din ctteva replici - clteodatl chiar
d
nfr
dintr-o trecere fugară, fărll. text - Quinn dAl· lilLi
tuie,te cu siguranţii. un contur ferm, te pune p
tn contact cu un om. Aria sa de joc se dedAfoară
liber 'i la marile temperaturi la care ae fAurea~ ~
diamantele. Actorul american eate un fidel fi
um
ei.re
suplu interpret al forţelor contradictorii care a.cei
frămlntă caracterele puternice, intense. Aapec·
tul său fizic: masivitate, forţă tumultuoasă,
greu de 1tăplnit li de1tinează parcă unor eroi
cu trAlături dure, tăiate în granit. u.
Prin familia de pereonaje create de el, Quinn G
Qal
serve,te o temll. lntr-adevăr univeraală, tn care
e cuprin1ă gigantica luptă a omului cu propria
ta natură, cu beznele spaimelor ance1trale, pen-
tru a ae rupe din cătuşele egocentri1mului, pen-
tru aublimarea şi depăşirea in1tinctului primar.
O luptă dusă pe un teren vulcanic, dinăuntru,
:~:~:d!:!, •:i~;;t~~~A ,n;~';:r::;e 'pr~~i;::i~r~i
totu'i de netnlăturat. A,a cum, ln rotirea lor,
culorile 1pectrului solar ee suprapun pentru a
da pinii. la urmii acelaşi ton alb, tn creaţia ma·
relui interpret american peraonajul acesta-pro-
totip, a căpii.tat infinite nuanţe pentru a i ae
reda cu fidelitate coloritul intim.
Forţa primarii, ln lnclettare cu 1tihiile naturii,
zbAtlndu-1e 1A-i prindA şireteniile, sA-i evite
cruzimea - trA1ii.turile eschimoaului din Um·
bre albe; forţa arogantl, prea aigurii. de aine a
oata,ului croindu·ti drumul cu sabia, ostaş
pentru care dominaţia a devenit un apanaj de
generaţii (Antinou1 din Uli.ae), forţa dinamicii,
capabilii. poate ti de a construi ceva, dar care
se rote,te tn afara moralei, tntr-o derA proprie
ca tn vid '.-- a lui Benten din Ullimul INln di.n
Gun Hi.li; forţa devenitii. marfA, mijloc de
existenţii, a saltimbancului din La strada, pen-
tru care contactul cu oamenii reprezintA doar
un minim mecanism de reflexe din rutina unui
animal dresat, iar atingerea pragului conttiin-
ţei, o nâ,tere chinuitoare - iatA ctteva din
etapele luptei omulu i pentru a-şi depAfi limi·
tele, pe care le traaează Anthony Quinn tu
puternica sa artA interpretativii.
Pe lingi dominantA , apar armonicele, notele
de contrast, care dau complexitatea vieţii
fiecAruia din aceste personaje legate tntre ele
de firul aceleiafi mari teme. .
O candoare infan t ilă , dezarmatA şi dezarman-
tii., re1piră din privirile tncrezAtoare, din curio-
zitatea avidA, deschisA, a vlnAtorului e1chimo1
(Umbre albe). StlngAcia tn orice gest care nu
ţine direct de activitatea fizicii necesară asigurii.·
rii traiului precar, de la o zi la alta, mirarea
- fii.rA rezerve - ln faţa necunoscutului, spon-
taneitatea reacţiilor, stnt dozate cu siguranţă

22
https://biblioteca-digitala.ro
 de către actor; el izbutette astfel aă tre acă
peate hotarele convenţionale 1pre care trage
1cenariul, fe1te portretul „bunului lil.lbat ic".
Quinn re iefează filonul de umanitate etern
valabil , explictnd refuzul in1tinctual . e1chi-
mo1ului de a accepta codul moral al albilor
nu ca pe o neputinţA de adaptare ti progrese ,
ci ca pe o fireascA reziatenţA a v ieţii tn faţa unei
aplicAri mecanice a r egulilor abstracte necore1-
punzAtoare cu realităţ i l e apecilice locale.
De o intensitate aproape insu portabilii e1t e
lntreaga evo luţie a interpretului tn rolul lui
Gauguin , care ae tnfruntii cu Van Gogh t ocmai
ln moment u l culmina.nt al crii:ei ce a vea al
ducii la tragica destrămare a a cestui geniu
contradictoriu ti anxios. Gauguin, ln c oncepţia
actor ului, tntemeiată pe biografia , pe jurnalele
fi corespondenţa marelui p ictor, eate o forţă
care nu1i ignori. nici o clipă latenţele elemen-
tare, care se vrea ordonatii pentru a putea al
ordoneu lumea d in jur, sA o lnfiiţiteze lntr-o
armonie fi un echilibru nou, pe planul artei.
Ciuta.rea - pe alocuri haoticii - a prietenului
său, pictarea ,cu sufletul la gurii" contrazice
1
fi lmpieclici efortul 1lu 1pre luciditate, 1inte·
tiut ID 1imboluri pla1tice atotcupriultoare.
Colţuro z1tatea aparenfll este rezultatul unei
tncordiiri continue, unei „piatriiri ln gardii" ,
pentru a se feri de exploziile spre care tl tlriiac
temperamentul şi exiatenţa clnd agitatA - ca
marinar - ctnd aupuaA calculelor şi jocurilor
aa cunae , ca om din lumea ~inanţelor. Toate
acestea le citeşti ln privirea cu răcealA de oţe l
a interpretului , ln sarcasmul (mai mult defen-
siv) cu care rosteşte replicile, ln lncetineala
voită a gesturilor. D incolo de exactitatea por~
tretului fizic - realizabilii şi prin v irtuozitAţ1
de grimii, şi printr-un m imet ism oarecum exte·
rior - actorul a compus imaginea unui creator
profund, pentru care forţa , excesul de vita li-
tate , prezintii. un risc, o primejdie, cit ii neme
nu le poate canaliza tn opera menitii sii-i limpe·
zeascii universul 1Auntr1c.
Mai sinuos, ca un fir de slrmA suspenda t
deasupra abisului, este drumul lui Zampano -
„frtnge-fiare" - din sensibilul film al lui Fel-
lini, La atrada, cheie a întregii sale creaţii.
Pentru Zampano, Gelsomina (magistral in-
terpretatA de Giulietta Masina) este iniţial
simplii unealtii de lucru pentru care omul de
circ, Zampano, a plAtit preţul curent. Ideea el
aceastA fetişcanA umilii ar putea al aibă cea
Un m-eat clrUDatic din Ultimul tren din
Gun Hill, 1u1Jinut cu virtuozitate de Anthony
Quinn. ·
. Ctnd Mat to ti pune primele lntrebări omeneşti:
..---LEIPZIG 965------
ln rolul pictorului Gauguin din Va n Go g h .
lnterpretirile lui Quinn fi Kirk Doqlu au
ridicat valoarea „ -twn"-alui : Ult i mul tren
din Gun Hill.
Alitaricle sn- aAO Îll filmul
mai sumară personalitate proprie, al viseze,
sA-şi imagineze măcar alt curs al existenţei
dectt cercul atrimt al arenei de o zi - ti este la
fel de depărtată ca ti cerul a coperit de miriade
de atele pe care nu-l privette niciodată .
tncotro ne îndreptăm? cărui scop li alujeşte
viaţa noastră măruntă? Zampano are reacţii de
animal ameninţat, gata si se retragi tn vizuina
Al Vl-lea FHttnl lnM>rn.r.ţlo­
nal al fllmuhLI 'e<Ellentar 11 de
IOuft metr&J •ttUturat anul
treoul Intre 1' fi H nolemllrle
i:o::~1t:~*Tt..;1! ; :fi'l. m
10
"" •eleratl •.tn U to ţ.t.rl au
•!•Ionat t8 de lila• "••lllD•n-
lare, arUoUu t e 1nn melnj 91
deHn anJmat.
O panloularltaie a fu tJnlu-
lal a oon11ltulH, Uri bldolall,
retro3:o\1Ta I eru Ynno, orga-
:!S:n1 1: r:'!~!:'~"::!~ :1~~
.nler al dooamealanl11l. Valpa·
ralao, reeenlu l ah film. presen-
lat ln oadţal feaUnillLlal, a oi.-
ţinut Premiul de onoare al Ju-
riului.
Latnd ea-.lnta.l, l orll Ynn• a
aa.llllnlal ••- li&M>a lQHI Ul-
https://biblioteca-digitala.ro
lui, la adăpostul unicei aecuritlţi cuno1oute :
hrana asiguratii pe a doua zi ,i, din ctnd în
ctnd, o femelă . Devotamentul Gelaominei îl
1tinghereşte, silindu-l să stabileucii raporturi
ou semenii aiii ln alţi termeni declt cei ai unui
~~l~~':~ad:o::~:~~i.i.n~~fe~ccr:1e~:~:~~ ~ic~i:~\ii
- de a se privi din afară. Linia de rezistenţă a
instinctului, supusă aceatui asalt din partea
.lumii sentimentelor, se rupe: zăgazurile cedea-
,;ll şi Zampano, lntr-un aceea de violenţii oarbii,
tl ucide pe Matto. Instinctul a tniibuşit fiorii
conştiinţei. Şi abia dupii ce această materie
primii aspră şi brută a forţei lui Zampano ae
modelează, se afinează la capătul unui lung
tunel de suferinţă, se produce saltul. Reeditlnd
actul curajos al vreunui atrii.moş din paleolitic,
bruta ţ!şneşte din propria sa magmii, înalţi
privirea spre infinitul lnstelat şi - descoperin-
du-şi punţile de legii.tură cu oamenii - acaldii
tn lacrimi noul născut : conştiinţa .
Cu o sensibilitate de seismograf lnregistreazii
Quinn aceat cutremur !luntric, comunictnd
marele adevlr el 1olitudinea poate fi tnviJlll
numai rintr-o amanimre oraitl de la ace1t
simplu pas: aă-ţ1 accepţi semenii ca pe nişte
m icrocosmosuri perfect conatituite, 1triibătlnd
u niversul cu lnciiroAtura lor de viae, năzuinţe,
r egrete , universuri către oare exi..tii totdeauna
punţi. ·
De curlnd , Anthony Quinn a terminat tur-
narea fi lm ulu i realizat după piesa dramaturgu-
lui Diirerunatt : Visita bătrlmi daamne, fiind
lu Van Gogh •• intîlne1c doi mari inter-
preţi ai ecranului american: Anthony Quinn
un„. ti Kirk Dourlu.
partenerul lui Ingrid Bergman, ln rolul com-
plex de vinovat-victiml , al negustorului. E de
presupus el autent icitatea , vitalitatea, auto-
ritatea scenicii , „ pre z enţa" lui Quinn tntru-
chiptnd un per sonaj tota l diferit de compozi-
ţiile anterioare, vor ilustra din nou nesecata
sa experienţă artisticii şi de v i aţă.
Eugen B. MARIAN
maial dooomentarpentru adn u , (Porumbelul d,e arglol) Reqµ<
pentru lnhrpretarea dlaled ld a tem pentru şoo OOO (lersy Beo·
problemelor, tntr-un llm.b&J acce- oall: 11 Waolaw Kannleroaak
11'11 milioanelor de 1.-iotalorl . - Polonia); Prorramul naţional
lkmaroim, «e uemen.u, l n.-
HrTenţla profeooruJai Bo11ak
presentat l\e BSC ; El ae numea..
Flodor (V. Lloandro-.101 -
(Pelonla) oare, remarellld oi
"oln6--.,rU,al" a MUJ m11l'8 lu- . !1·~ir!:>i1.?.~~~n~~.c~tog!n~':
cruri lnhreaante, a odlleat ln maroa) ; Premiul III (Porumbellll
te brollll) Ţiganii (8and,or s•ra -
:r~::~~r:i!"t!:!nt a:;~~".:'l.! Unprla), Izvorul (Tadeaas la-
worokl - Polonia), .MuzlcanţH
fenomenele Tleţll firi o oe l eoţle.
Vorbllorll au tellUl.alat ea U&iţlle (Kotya Georrt - R.D.G.)
rumeior .Miracolu! ?111 (A.n.nelle ml:':re~ ~~~!!. ~ 8:~;:ta~e::
0
:1ln :u~~:' ,=~.!~~. •iJr.~~ feacu
afara oonollrll11la1.
(rerl• Paul Barlllnearrl),
OOO de trepte 1pre cer (rert•:
lurlal a premiat um.lloarele
film.ei Premiul I (Poramllelal ~~r::be:•~:=~~), NJ~~~1!~ 1J~~
•• aur) Frumosul mal , (Cltrla
Marker - J'raaţa) 1 Premiul II ~i'~î~~~1!~"c~!;1a8M11::'111~r.:;~~:~
1. IPINCISCU
 apropie aeptembrle care n 1dr11nclna
aoeutl atare de l11orvr1. IntVTID sohlm·
birl 111b1tanţlale, rnoh1ţtonare ln arta
JERIY TOEPLITZ
rnmulut.
„
H lncerclm IOhlţa tabloul cinema·
torrattel de acum· o Jualtate '' de aoua scria
un dert de 11001. 8' ne 8'alm pentru
1
:1tJ!r,•re':1::N.~\~:~~· t:~ ~':u~~:~; pentru revista
tn latorla filmului dinainte de rf.sbol.

„Cinema"

istoria
a FIL
., ~. .;:: . .
i;:,· ·'·' 4-u.:· .~?-„" -

Rnlata 1•11111 •• el11t1„ .fli.Ul·

ttk" •t•n ••• 1Nr1Un1 u•I flla1t1r
•• ""' eauuean, lu• P•talaa. 4•1·
_ _. •• ••tlHt ttittH tlat....Srtflll
•• eatna&t (taţel11 •• ea lltn•lt 1
aaor •••Oirl ftnaalt, el •• 'Hllleal ••
1te1 ,1 „.„.„„,, ,„u„t11 •••
•·•·•· 1t nman• •rl• YIYatlla&ta ea

aliata••• ,„,,„,
- ta 'Hlflt la IQta •• Htl •ta Jani
„.,.„." ,1.ma•,
l••••ta11I•I
•tr11J•l•1ltatt ,„,„1„
u11. •• 1111•""9 •• '''" ta fl•aan
••Ir, alltlarlC• • ••11tr1111I arltltl
:.,ri.=:~"„.1-:i:!· „·-=~~·~i:r.
aaterrafle &t
C•flal tlnn•l•
„„.uSlt•, laMrtlrl •• I
•l1t1111&trrauet,
r.:-:.:~, r;:1~:t:: 1.~
ţi•
;;i:r,:r.·m.;
ela•matorml•I CI• ttnu111 tfflo
.„„11.
FILMKRITIK l>h•aat.t la Btah" tl llbelaea
tt tlaal tttaaltl „ntltailll fi te H
t
.„1r
•.1. „ „.• ......
. . ., •• allt... I, '"'"'tl•
MUnchen 1963: nr. 1-10 fli••but
••JH•l•tl •„Bt•••ll•ll
..... „„„J'ttanlt ,,.„,

24
https://biblioteca-digitala.ro

a vie
L M U L-U I
ln 19.14C•cil B. de Mille a realizat
Women'1 Imperial Health Aaaoclaiion,
tn cadrul clrela ţine un dlBCUrB, ln call-
m~/!ied 1nti1!!~a~;or:f1a~e~~rd1l~~i
•datl am vizut un rfim - a 1pua marele
scriitor-care n-ar fi putut fi proiectat
ln şcoall. Male nevoie de o cenzuri &4&
de 1everl? Nu vld utilitatea el, deoare-
ce un mod de combatere a flllnelor
rele, dlunltoare, este realizarea de
filme bune•.
IANUARIE 1939
. La 3 Ianuarie Intri lu grevl proprie-
tarii cinematografelor din centrul Pa-
rlaulul, rbuclnd bine chela. palatelor
!o~tiţl:.a',."~!~~~a11.Kr:te!f~!~-:
!!!!!:to~~~~~. f:!,~01 1~v!:l~ ~"f.• ree:
1 0
:~„1·*'.:!~. ante~ ::J:::mr.~
nfertte 4e evnl 1n ţtnuturlle oea>Ue
„
'
~llltatea de a-11 reali„ fllm1ll
l9C11tll• llDdl 1-au „meat ln realitate
„
ll.ltlerlf\I. Ref111lnd11-l re1t...nh.1
eatmeatele eTooate 1n 1cenarla, allle-
rfUţlle ' ' la Bonu !neo.roi 1i ma.I
o vnme vilul de•a1'are aaapra
1.,.._lecil•r eomhe de na1lf\I.
~· rnldel .FllmkrlUk" lfl
„ ,„ei d.e onoare d.ln eombatena
er e4!nnrel oflelale 1&u neofl-
l.an-. noti din nr. 7/lHI H
-Mrarea filmului Alebandr
u K!Muteln ean - prin 1aprl-
11tl•:r lnfiţl1lnd erulmlle
nlerll teutoni ln ţlnaturlle
J - o eem.•l•t fal1lfleat, eavalerll
alaldţt o eutu tal Nenkl pe laoal
aa• „1rt.a( ea nlfie biete • vleUme•.
A.rlfff11ll tal H•lna UJllllreU tlln nr.
:•.:::i•.!::ll::-'„~::::~ :ea::::;.
m~~~u~~fn~i~' t:·~~n~:.:.'~~w~rt~;;
zeci Je Ilaie ullramoderoe se realtzea-
zl numai doul filme, dintre care unul
american: Adlo,domnul<t Chi1>1, povestea
unul profesor pe care-l Joaca Robert
Donat. Studloarlle . Metro Goldwyn
Mayer, stimulate de aucceaul Clla-
del<ti şi al filmului Un 11anlteu la 0>
fOTd. şi-au mal lncercat norocul produ-
clnd un film tn Marea Britanie. La El-
atree lucreazl numai Cllarles Laugh-
ton pregitlnd Jamaica Inn. Imensul
potenţial de producţie cinematogra-
fică rlmlne nefoloalt.
1n Italia, ritmul e, de asemenea,
slab. tn nou construita .Clneclttâ",
de care este aşa de mlndru MUBBollnl,
te poţi Juca de-a T-aţf ascunselea. Sin-
gurul film reprezentativ care la naştere
aci este I .irrandl maqa.uinl al lui Mario
camerlnl, cu Vlttorlo de Blea ln rolul
f~~nf~P:.'ndC:iY"ac?o~~!o~llfl~Mt PJ:~~
tla se schimbă radical ln clipa ln care
tlrmade atat E.N.I.C. amonopollzatlm-
portul. Patru firme americane re-
nunţl sl-tl mal acoatl produaele pe
piaţa. ltallanl: Paramount, Metro Gold-
:11~:ri~~eiiro~~~l~~ce~!n~~iu:~~
j'nfoc~11t~~e~~"ard~:t.8l~~om~,~~r;~~
bllcul va primi cu plăcere aceste acili·
zi~~· cel de-al III-iea Relch, e moda
filmelor cu tematici. militari. Se tar-
neazl o cantitate lmpunltoare de dra-
me şi comedii, farae ·cazone. O mare
Importanţi acordă autorităţile fas-
ciate rumeior de aviaţie, a căror sar-
ctnl este de a tace cunoştlnll specta-
torilor cu lndemlnarea şi potenţialul
de luptl al lui Luttwaffe.
Singura ţari. care aealzeazl perico-
lul hltlerlst şi avertizează asupra
lui ln filmele sale este Uniunea So-
Tletlcl. America abia lncepe al anunţe
tllme antlhltlerlate, ln timp ce la Mos-
:~~l~~!~:!~e dJ;l:;,.i1;i~ so~;!~f~e,,.~
adaptare dapl o cunoscuti poveste a
lui Feuchtwanger.
ln America mal domneşte Inel o
atmoaterl de pace. La lnceputul anu-
lai 1939 apar pe ecrane două aucceae
de mult &4teptate. Primul este Idlol'•
~ S~a "m~~lt PJ~t,e ~i' N~~~e:ish~~;
1 1
~t\~t1fi"e'"e ltrt ~~!.~1~t>~ ~llm3~n~
1 1
auccea e1te Jeue Jamu ln regla Iul Hen-
ry Klng cu Tyrone Power 1n rolul anal
bandit celebru din ve1tul allbatlc.
The Squawman (Soţul indienei) .
lor. 340 de localuri lncetea.zi al mat-
funcţioneze . Protestul are ca 1cop de-a
1111 guvernul al ml*reze Impozitele.
Guvernul rlmlne lnal surd la aceate
:rnet'~~v?iff Psr~e:~~~cil~:~~W1g:&J~~I
4 zile de grevl. Spre srtrşltul lunii re-
iau acţiunea de prote1t, de rlndul aceata
stlnglnd reclamele de neon şi cenzurlnd
~: ~~~~aYft fţ~ ctm~a :~:t:1 ~~~~!i'i~:
0 1 1
tlţlle guvernamentale care se do-
vediseră refractare cinematografiei).
X~~~ţ!a B~~~c'R!~'n:u~~·t m1n1atru1 de
De cealaltil parte a· canalului lucru-
rile nu 1tau mal bine. Chiar daci cine-
matografele 1lnt pllne de spectatori.
foarte prlmeJ1lloa1i de trunehlere 11
falllfleare a umnlfleaţlel unor open
elaomato,..flee: tilotarl 11 mo4Uleid
operate 1n •talOfQI filmelor etrilne ea
T~ Po_.. ia roiai faimos11-
„neJal bllJ&Jalal ta limb• corman&.
A.oe1ter mane„re le-an ellat Tletlm• lmi i..iit american, J - Ja-
Uimele a eiror ae$1ane 11 petrece la • dia filmai Cii acel„i lllllllO.
timpul oeupaţlel hUlerhte ta d.lfortte
ţirl ale Earo„1.
A..reranţa 11 ar•ltraral dlnnelor ta-
otanţe ale eenaurll formeui o'1eetal
anleolalal lui H. Unp:re1' 1n nr.10 / lMl.
C.ml1la li• a9,..1l1i .Aatooonnri „„
t::::rr:·dl: :J~~·~:~::·
aido:rulal o
.::i ~:::.
polltlei morea
naanţi mal
aeeentaati. ln dlopreţal el faţi de palllle
ea nJel na-tl 4' 01teneala de a &rila
motivele „ntru oare a foit re1plu na
Ulm ea Cele 4 zile ale Neapolulul •••
a foit mutilat filmul lat De 81
Sechestraţii din Altona.
Serlo1 h1.formati, eom1eteat re'-e-
&a*I, pablloaţla rermaai .Fllmkrllir
are o ţinuti onuti 11 eombath"i,
An• ROMAN
https://biblioteca-digitala.ro
 „Am pOl'Dit la Lron plini de
curiozitate ti entuziatm. Ne-am
lntor1 aca•l frlnţi de oboleall,
Hturaţl de imaginile, unele mai
tremul'ate ca altele 9i •tupefiaJi.„
Am dHcoperit cel mai orbdor
dintre toate adevlrurile: exi•tl
cinema-adevlr". Ne&fteptah decla·
raţie aparţine unuia dintre numele
frecvent citate ln •prijinul pretin·
„i fColi Hu curent - cum vreţi
•I-i aiceţi - care de cttlva vreme
face vUvl tn cercul 1nobilor 81teţl
ocoidentpli. Cu aceaatl afirmaţie
lti tncepe-. Loui• Karcorelle• ln
„Cahlere du Cint\ma", relatarea
dea pre "Ttrgul de adevlruri", prin
oare afirmi aenzaţionala de1cope·
ri7a!"~a;~el:: •:-S!ki!1~ze d!°'t~
Lyon deaflfUHt 1ub 1emnul „Cint\-
v•rit6"-ulul a avut, e drept, nota
H caracteri1tiol: tam-tam-ul cu
care era anunţat. ln ceea ce pri-
vette exhibiţia „adevlrurilor" pro-
mise, aici lucrurile 1-au cam ln-
curcat. Teoreticienii curentului
(trebuiau 11 exi1te neaplrat ti
acettia pentru ca ultima modl
cinematografici 11 capete pre1ti•
giu arti1tic tn faţa „profanilor")
au foi t nevoiţi 11-ti faci „mea cul-
pa", recupo1ctnd el numele proa1-
petei lor deacoperiri nu e tn fapt
declt traducerea re1it1 a terme-
nului „Kina-Pravda (ediţia fil-
matl a „Pravdei") ce definea ln
Ul'ml cu clteva decenii activitatea
de paaionat publici1t cinematogra-
fic a 1cwieticului Dziga Vertov.
Dar cum nu fade bine unor critici
cu reputaţie •l·ti decline rbpup-
derea lntr-o anmenea inve•tiţ ie
i•toriol, au foit confecţionate ad-
hoc nitte • „tradiţii" ale fColii .
S-au citat nume celebre de „lna in·
tati": Veriov, Flaherty, Grienon,
Jean Vigo, omiţlndu-H Inii un
•ingur amlnunt: ol ace9tia flceau
iniţial - oin• tit, recuno1cut -
film documentar, etnografic sau
reportaj, firi pretenţia de a ae
d:n!~~e~ -;o-:!~:~~tli V:.~n~~~~~
val" ln fifmul arti1tic. CI neobo-
•ita lor activitate, •pontaneitatea,
~~:r8l~mi1i~::ui!i':!~il :.dl::
intere•ante (Flahert7 cu Nanult
ln t9H ti mai ttniu cu Luano,
pltrunde ln lumea HChimotilor
ori a locuitorilor idilicelor inaule
din Pacific, lncerclnd d le •lll'prin-
dl ti univer1ul intim, nu numai
obiceiurile exterioare, exoti•mul
1111re impl'ffiona pe europeanul
•ltul de i•torioarele banale) -
au lnviorat filmul arti•tic oonfec-
~~n::t~Îi~:~o~~~!!u: ~ fo':
adevlrat. Dar tot atlt de adevl-
rat e el, tn momentul ctnd fo•tul
:!:!~Î~n~x~~);~!~r ~.h:~e ~:~:
~e
lolo•iH aparatul ca mijloc a dtanl a modernei metropole. Pre-
imprima pe pelicull rezultatele
f
thnţifice ale expediţiilor 1ale)
ncearcl l i „dramatizeze" docu•
men.tarul geografia (•I introduci
ln mediul natural , plin de f1'111teţe
oare con•tituiae farmecul filmelor
•ale, conflicte artificial coutruite),
oind -tenta~ •l realizeze cu ajutorul
metodei •Jilecifioe documentarului,
film artid1c, el ajunge d hibl'idi-
zeze ambele genuri, dind rezultate
mediocre, convenţiona le, neartis-
tice (vezi filmul Ta6•, realizat
ln 1931 lmpreunl cu Jlumau aau
0111•l din .Aru - t 93i).
Cam &fa 1-au petrecut lucrurile
fÎ CU repnselltanţii nC~Y&έ
U"-ului modern. Prenrmul ini·
ţiator al 11fCOlii" e ti e etnograf,
francezul Jean Rouoh . Ca ti Fla·
herty 9i-a tnoeput cari- prin a
COllHllUl& pe peJieull ~ ollltoriile
de •tudii. „Am filmat afrioanii, ti
am flaut UD film etnografic, E•,
- .,..,,,.„. Un film •eriC11, util,
HUfÎt ln f9Dul lui - &dlqim
noi. 1n P"'-"" Ulllllral deja
26
'
AOEVI R UL
lncepe li. a~ pretenţia etnogra-
fului de &-fl deplfi •tricta speciali-
tate ti a 1mţine un punct de vedere
a1upra unei probleme de interes
general: di9erimiaarea rasiali. In-
tenţia e curajoall., ciutitl; ea
denotl luarea de poaiţie a omului
de ftii nţl care H 1imte chemat
1l·ti 1punl cuvlntul nu numai ca
•peciali•t, ei ti ca ceUţean, om de
culturi, •ririt progresi•t. fn plus,
etnografu modern nu •e poate
lipii de cunoatterea 9tiinţe lor ln-
rudite: •ociologia ti p•ihologia ,
oapabile III ofere, fmpreunl, tabloul
uman 9i geografic comple Prin
aceaata, de lnml •eaml, preocu-
ft;.~ed!::ifi!1°!ni:!:f~i. tangen-
Dupl 1ucceMle ob1inaw cu docu-
mentarele de~ Africa, Jean Rouch
fi •ociologul ~al' Jllorin 1e 1imt
tentaţi •l „aplice met94fale cinema-
tografului etnografic IOCietlţii pa-
rbiiene". Prin acea•ta, el cllutaa
probabil d deecopere aenaaţionalul,
exoticul, acolo unde europenii 1e
atteptau mai puţin: bi viaţa coti-
tenţia - UfOr teribili1tl la origi-
nea ei - nu deJ>lfette Inii curiozi·
tlţile etnografo-aoc1ologice. Rezul-
tatul e CroraieG IUWÎ 1111ri tn care
ln•l „eroii" anchetei - oameni ln-
!~!!~i !:!~fu~:::a fu f::aot~e:
tivului cu 1pontaneitatea ti •in·
ceritatea negrilor ce ignorau pute-
rea aparatufui de filmat. Sltui de
publicitate, perixienii trec fribiţi,
refoind •I rllpundl in111t entei
reportere ce-i OJl"!fte netam-ne„m
pe 1tradl, cu md„creta lntrebare
„Stliteţi fericlt2" Or, t i mai rlu,
alţii cocheteazl. cu obiectivul (ca
frivola Xarie-Lou), lncerclnd 11
atrasl atenţia vreunui ~roducltor
de film tn olutare de noi achiziţii.
Am vlmt aceaatl Cronic4 ce 11
vrea mostrl a noului „curent" cu
pntenţii arti•tice. VI mlrturiH1c,
m-a plictbit ti m-a iritat nettpu•.
Daci 1141' fi phtrat la caracteru.I
ei da ttrictl anchetl 1ocioloriol,
~~:0~1°!l~li;:1~1i:
https://biblioteca-digitala.ro
da Alice MANOIU
cu un oarecare ·iotere• lncerclnd
d d89coplr concluziile - mai
mult ori mai puţin 9tiinţifice -
!-im:~ i;:09~i:r:..~·:~~t "~!'ia
modi ln sociologia burghezi. Dar
veridicitatea totali pe care ne-o
promit autorii condiţia e11eDţialA
a ÎDVHtrpţiei ' inţifitt e Cllrlnd
plrhitl pentn o improvizaţie
inabill, ru~tari , •tridnitJ far-
dare a realitlJii. De Treme ~ '"'
1imt filmaţi, · se asto-
ob•ervl f~p 11 joa~·, mai
mult ori mai p ţin c_,tient.
„ Am trlit un - 1 puibil -
declari una din eromeloP t.1 Roach -
clnd a trebuit 91 proTiRz ln
faţa obiectivuhai o cnrtA ce lorod-
nicul meu. Ia realitate aoi nu
ne certlm". Ll•dtnd- d ,,n-are
nevoie de •cen.ariu etaograful fi
obligi pe ttoi al improviaeze
•ituaţii artificia~ . Dtti tot tn•rt!·
nare, dar maaeau . ~deul lui
!~:c~e e :i~~i:t~e~~"d~fc~
purile documentanal•i tiinţ i fi c
firi 11 poţ i ajung-e - e ti fireac,
altele lint legile c tiente a le
creaţiei - la resultate arti•tice.
„Cinematograful-adevlr" rretef-
te fundamental clnd lfi P.ropune
•I faci film arti•tic ca mijloacele
documentarului eaa ak reportaju-
lui. E l neap fur101 „regulile
jocului" artei „joi eeenariul, mi-
zanscena ! Trlia1d ianacinea fura-
tl !"), du trifea.zl groeolan oind
lncepe 91 „orpnisae" (de fapt
III machieze! realitatea - trandor-
mlndu-i pe trecltori ln actori.
Ce fel de adevir poate 11•urprinde"
Roueh oind adece pr ostituata ita-
lianl ln faţa obiectivului, o obligi
al •uporte on lntregi privirea lui
indi9Cl'etl, iecoditoare, •ilind-o la
o confesiune penibili ti inutili,
de a clrei 1inceritate 11 tndoi„te
oricine. Şi chiar daci - J.>fin
absurd - •-ar putea 11smu.1p"
ctteva aderiruri de la acea•tl
femeie nenor ocitl, care e acopul
moral al unei u emenea •povedanii
publice? Ce-au unnlrit realiaat11rii
•I demon1treae? Complexele moti-
vlri filoaoflce-1ociale ale unei aae-
menea de1trlmlri individuale? Dar
dem11n1traţia a foet flcutl de
mult 9i la o lnaltl lnclrclturl de
idei 9i adevlruri umane (ca •l·l
nu-l amintim declt pe Fellini cu
~!:~to::el:co1:p!ide~~r;.•b~~ie~~
nlttea empiric, din tnregi•trarea
brutl, primitivi, haotici - ti de
aceea inexactl - a realitlţii 10·
;~~~:d~n~ :~tt!:;~io o:.':i~:~te:=
abi1urile 'i culmile lui matur,
arti1tic, explicate.
„Şi eu am lntreprin1 clndva
clutll'i ale anumitor atitudini
1pontane ale omului - declari ma-
rele cine&1t italian RoHellini. A-
ceetea Ilot ln•l elemente npli-
mentare pentru a ajunge la adevlr"
- •uaţine regizorul realiat, aeela
care dupl rllllboi a folo•it metoda
filmlrii directe „pe viu" a 1trlzi-
lor fi cetlţenilor Italiei, ln zgudui-
torul document arti1tic RomA,
Ol'Qf daehu. „Pentru a glii ade-
vlrul, trebuie 11 ai neaplrat o
poziţie morali", conchide' Roaeel-
lini. Şi o concepţie 9tiinţificl
de1pre lume fi artl, adluglm noi,
de pe poziţiile celui mai consec-
vent realiam, mai elevat dintre
toate curentele arti1tice anterioare
ce urmlreau adevlrul uman:realia·
mul-1ociali•t. Or, promotorii „cine-
matografului-adevlr" se ettchivea-
al de la oi;ice fel de verdict a1up.ra
r:::;i;!!~or „::;.l:i s::!!:~.c1i1:
1
evenimentele &f& cum 1lnt, firi
a fti unde li vor conduce. ,,Fiţi
af& cum •tnteţi", par a apune eroi-
lor lor acetti apo1toll ai obiedivi1-
mului ti accidentalului ln ttiinţl
'i artl. „Nu-mi pa1l ce veţi face
d,-„ici localo ; eu nu vreau declt
1
~~i: ,:.,~ri:;i~~~=:~· r: :::.r;.
0
cini•mul unei atue posiţii, de
imoralitatea unei aaemenea ire1·
pousabilitlţi declarate - ti ln ulti·
mă iutanţl de futflitatea unui
naemenea "joc de-a adevlru)" - ,
tttbuie notatl ' i ipocriaia, filisti·
ni1mul t eoriei burgheze. De vreme
ce tu, e tnograf, documentari•t
1au realizator de film arti1tlc, te
af8Zi ln ipatele aparatului ti de
aco lo Hlecţion.ezi mediul, oamenii
pe care li prinai ln obiectiv fi apoi
din miile de kilometri de pelioull
lnregiatratl reţii numai atlt cit
proiectezi lntr-o ori tl jWDltate,
montezi totul lntr-un anume tel,
deci dupl o concepţie preci•l, ee
fel de · obiectivizare „totali", a-
devlr „absolut", mai poţi •U ine
el redai? Şi de ce tu, ln mai re
mllurl declt alţii? Numai pentru
ci ai coborlt camera ln mijlocul
•trllllii (dar a1ta au flcut-o, de
ctnd au descoferit apantul de
filmat, toţi pionierii cinemato-
grafului , lnceplnd cu Lumim)
poţi pretinde ci deţii monopolul
reall1mului •uprem, „adevlrului
ultim" ln viaţi t i tn ~l? Dar
cu acea1tl camerl poţi foarte UfO'
fal1ilica realitatea , surprinzlndu-i
aspectele ei accidentale, nesemni-
ficative, mincinoaae , a9a cum a ti
dovedit-o cel mai penibil „docu·
ment" al „ci8'-v6riU"-ului, calom-
nio•ul la adre9a umanitlţii, civi-
lizaţiei, MOl&do cana.
Nu metoda camerei ascunH ori
Iuirii „pe viu" a imaginei 1onore
Hu vi1uale, nu .procedeele tehnice
(aricit de perfecţionate, aiunH la
„microcravatele"televi1iun1i ameri-
cane-microfoaJle minuaeule a1cun-
1e ln cravate - , la .aparatul foarte
Ufor, mobil al francezului Coutaut
etc.) decid gradul adevlrului ln
artl. Ci con9tiinţa arti•tului fi
lnarmarea lui cu o viziune ttiinţ1-
ficl aaupra lumii.
Dziga Vertov - pe care ,1 ci~
v&it4!"·iftii 11 invoci patetic - .
milita ln t92i pentru lnregUtrarea

MAX LINDER
un model
pentru CHAPLIN
Alituri de (:haţJlin,
ffbnul ln tovlrlf ia lui
Mas Linder.
Irit••• aflate la modi. Firi
rarule moftenlte de r
a fndepirta .Un Joelll 1h
urma
~~:~~dv:~n lt:!::.1 .~::"-:A
1eoati ma><lmum •• efe•t '1A
mlmloa H extrem de expr.-
~~t~'lnp'!'!~:rep;~:'-uf:!':t:
lllklp 1oenetelor Hle orie
lnto'4eauna 1lmpli tl llJLI·
ari, titlul filmului o doa-
villlle de la llun lnoeput,
Max-totograr, Max-deee>-
rat , Max-vll'tuoa, Max ş i lna-
gurarea statuii •llkeui pu-
:i:,~u\. d:t. 1;.i:~~n:_~
rc::.~~t:~l~t~rJ~:!!'r'~i
de la triluri pentru a le lu
Io eul 91 a-1 0onduce eu ml Ue
Ia li.otel, lnrll.e1utndu-10 UIU
pe alţii, numai pentru a-l
M>lama.
Max Llnder a foit u11...i
:A:. S:'i'~fl ~.~1f. ~::re;
1 1
lnterpreteui primul lin r ol
„ntrn ea1a Ke71tene turnld
Pentru a-.1 clttlga exlat enţa.
•l •to,ti aparenţa perfeeţalv.J
https://biblioteca-digitala.ro
Fran~ol1 MAURIM
core1pondentul no1tru
de la Paris de vorbi
cu Mand·Max Llnder
Mas Linder, unul din
un producitor care 11 acoepte
11 fumlllOae fondurile ncoe-
1are reallurll filmului la
care Maucl vha de 10 ani.
.cred, !ml opune ea, el
am vlzltaL · toate birourile
de pe Champ1-Ely1001. Ml
~:rU:-~ft~~~=aşl c:ă l!~e~ac:
onoare faptul că mll glndeac
Ia tatiU meu . Ml-au rost
ţinute nenumllrate dlacur-
1url pentru a mă tace oii
~~l:I~~:: gt~:~~~fr!H! ~~
pietate !lllalll, ci mal degrabă
o afacere comercială a clrel
rentabilitate trebuie echllt-
brată . Ml-era cu atlt mal
dezagreabil cu cit nu lntre-
prlnaeaem aceste demereurl
pentru că era vorba de tatăl
meu, ci pentru că aveam
convingerea cli trebuie tăcut
ceva pentru a repune tn locul
său un cineast de talent , o
valoare uitat! . Plnl la urmă ,
clţlva prieteni s-au declarat
Interesaţ i de a cţiune , Iar eu
am Investit tot ce am avut.
A roat tne ă dl!lcll 1ă 1trtng
copllle aemlnaie 1n cele patru
:::f~Jh~,t1~ catn":!.":l~
1
am gblt prea p11ţlne. Din
L'ilnril,,..,_laindeplldl,
n-am l'utnt recupera decU o
e:::r: :'t~~lumm~
penU. a obţ.lae dreptuf de a
o a.tllh.a. Bnm proprietara
• ar au •I a pellcu-
leL Ttap de Junt lnlregt,
copte Dnlci a rlmu
lalKatl 1n magullle Pala-
în 1I lilei, nu tărl urmlrl
tnl calitatea el, Iar recon-
dlţloaaft& a !ost foarte cos-
t ltoare".
- Cum oa ar41a (llmul
ln tniri•I• lui Max Llndert
. Montajul va debuta cu
un prim plan al lut Charlie
gr~~~10se a~~I r!fr~::ulnc~~
Ci!d~~m rod&~;a'}f~t P!111.~J
de Chayun tn timp ce textul
6
~~~~f! ~':!a~~Y ~J~!r 4:
'li I#".
~
r..,.....ua """11 memo-
llu: Ll „er n-a Charlot •maeetrulul '' dtscl·
polului• .. . Filmul va conti-
al.ale „ntru a nua cu fragmente ·din Şapte
t.&Ulut 1iu.
ani de oh!nton tl din L 'itrolt
te 1~11 prin momquelatre . •
ewl.
, •
KWtt„ funeţll
a tnceput prin
Produ, 1crh, real11at tl
tnterpretat de lllax Lln4er
&M-ai elnematerra- ln 19111 tn 8.U.A„ Şap te ani
• • a efeotua o de ghinion latorlHfte anntu-
niele la monta.I. . rlle nenorecoaH ale nnul
' " eo':i~~:i\l~:..1~~ borat •••uit, Max, eare ln
~:f: cl~i-.~~:~:~ 1~ ~rrf:~~
1 1
I Jlax Llnder, dintre •are
..._.... au foit riticlte ori H lntoaree ••••i cam pe
=~&!·:. f~p!' .:::::: cloui eirirl. Valetul • 1pan
o orllndi tl eomandi alta,
care nu a 101lt Inei. Oind
ai p aea••i ele •••menea tl
·:e:~::::.t 11 .~~:.::.::
1
:!:t
pe llueitar 91 li lnairolueui
·'' Joace" refleetarea lma·
~l:!,liuln1r:'l~=•~l~tu!~;.;:!i
„pirinţii burlescului'!
orllmll ab1ente. Max 1,1 di
uama eurtn• de tn„lietune,
dar un apel telefonie de la
lorodnlea 1a li ln'1epirtea1i
un moment. Oind revine,
orltncla noul> e la locul el,
clar oreslnd oi-I pedep1ette
r: 1~~~~:· .t~::::,:h:ri!~
1
talul. 8uperstlţlo1, rimlne
de rhlulon. "I
convin• ci va tril ••Pte ani
necHurlle tncep •••
lntr-adevir,
L'6trolt mouaquetatre, t11r·
nat un an mal lnalnte, e1te o
parodie a filmului pe eare
.ll'red Nllllo I-• realizat ln
19111 •upi romanul lui Ale-
xan•re DnmH, ou Dougia•
Falrllank1. Daci Max Llnder
a re1pee&M cadrul lltorle al
1ublectulul (Hte 1lnrurul 1iu
film hlrnat la 001t11me de
epoci) llmţul 1iu de paro(!•
a ln1tala$ un anaoronl8m
de acord perfeet ou fiecare
lmartne. Rlchelleu lfl aduni
oamenii Jrln telefon, buitul
lui Napoleon tronează pe
ltlronl e11rdlnalulul, un mu•-
ehow eu 1abla Ia ••Id
tnealeei o motoclcle&i, doam-
clnti „
nele 4e companie ale rerlnel
uouno la trombon
t l la trompeti, Iar maJe1tatea
„ rerlna bate I• matlni
oerllorl de drqo1te cltre
Bukinrluun. ln banul ln
earo llfax-<l 'Art"""'n •• bate
ln dlHI, nn colţ al decorului
e1tedlnHeolulXV11, laraltul
represlutl an „1aloon" ame-
rlean de la 1ffrtltul oeeolulul
XIX. Oind le vorbe•te curte-
nilor, rerele utlll..,Hi un
mepfon. Mufobetarll, I• nn
Hmnal de alanni 10 ,reclplti
afari din cameri tl cad
printr-o trapi dlreet ln ·•••
exact •• pompierii amerleanl
de la tnoeputul 1eoolulul
no1trn. Olt despre copcile de
aur ale rertnel, ele 1u1ţln
••ntalonll lljl Bucklngham„.
Nu Yom 1flrtl nlclo4ati
1i enumorim toate r•rurlle
Iul Max Llnder, care llnt,
rn felul lor, un oondenaat
al rfouluJ pe eeran.
.Reallztnd montajul, mi-a
mai 1pua Maud- Ma:ic Under,
am lnceteat al ml pun ln
T~:f~~z t::!!u~e ':.:~1 Uc~~
el revenind ln 1963 şi revl-
~~~~Î~1fi~~~i:,re e~t~~r~
o face mal moderni şf pentru
a obţine cit mal multe efecte
din ce a mal rămas din ea•.
.Mau4-Max Llnder oe rln-
:::~:.:~ .r~:~~.e~~ !! :.·.~
narlu 1crl1 de tatil el, pe
care moartea 1-• lmptedlcat
1f...I turnese. Titlul Cavalerul
Barltae.
. E aproape pus Ia punct ,
decupat ln t 763 de planuri ,
cu toate Indicaţiile de regie" .
27
D Cn~tor ef1rYetc•Dt , multilaterâl, Jean
Coct1a11 ti·a impui Hmnltura pe opere
•P•rti•l„ Hlor mal uriato f - • clo
1sprHi1 ale artei' pMal1, ro.naa, Hlu.,
uiticl •• artl, teatra, sraficl, pielari,
1calptvl, ceramici, m111icl •••••• n.„
„••• .„„1 ••••••••• i ~ a ltla.e c.om-1u. Toto n •Îa.•. ia lfirtit, la un film cue, tult
IÎSV. aici ••• arti
la.IUoroat pe Coct•••· RotirlM•·H •l
ICl"Ε ti ca „cer•eala 411 lam.ial .. a came-
i•Pa • ::.1'; r~· .:!:!::' "::i•~ol!.:1m:;.c::;n~::~~~i r;:~!::;
.„u ca d fie iaM..i at .._..ioa.at peatra 4l•Pltir• de •lrtti. Gi1im .aici
rei, el a •••••it im.plicit cia„1t complet: t • ati t::rÎ.ltcţe.a . . . . .._u:ioaui ti•ati d•»U"t• io 10cietate, aproape PH-
•ialo1lli1t, ec1aarbt , .redser ti ialft'P1'1t.
i::U=tî car•i!;.'i:' li=::,:.ctf;i;::~-::i:! :~,•=.~~~ i~acJ~"::•J!
• E c..a a: t.aa..ct. tf ... aerata.I aoatru , •u aeroatl„,
Cia1mat•l1'•"• a fott • pr1ocapu1 cea-
staati can i·a laat PHte U de aai
YÎaţl . Primele ol»•v•as:ii •HPI'• •i•
Umbaiul
H„ e..s:bb:
• • aai •• „.._... Meii d n aJaacicll . Sah at l a ultimul momoat,
filmalal Io-a acri• la 1117. Iau cit„a el •• ~ d -.ta li ..u ..-atlaiti tl H • • reHm•• 11„ti acoatl
diat.re filmele Hl1 c.11 nt•i caaotcate dlaic - .- „ -.. , ca aii 4o al.ţi »•aa.ioaui . Ua aou Umberto
la cui a colaborat la calitate U "1iaor D>. -
Ha ele 1ceaatil't : S l nrele unu i poet (1110) ,
Leunda i ndrl•attiţilor(lHI), Frumoa•
t. 1aacn6io l • -n
actirit
Toot. i.
•
..a-'·
•MlslM ti
- la.I ca • ••tlca n•••••J•
o,1!:.ec::~fli'!!~i~tri(1'~~~;:if~;t~ !!!~·
1 Tot. pe • bi ....! alto ec„ a ţli caro ••-i cloa ua roat

t ul l ui O ti cu (1118).
. ;: . -";, - -·~ . . ~.

~­
0

Filmul lool1iaa Sc ulpt: cle Fn<leric

Cei1fa1 a laat Muele premia 4ia catlrul
-J\
~
cate1orlel fllmolw cli•actice ••-• artl,
împreuni cu film•l ••1•iU' Aranrmet·
n • • •• Caloer Tabu. Sculptura (clia

[>
car• reprod•c•m o imasi••) a fett apr•·
ciat D•atra efintl:itataa di•aeticl ca care
a prueatat problemele pla1tice faada·
meatah ale ecalptlll'ii.

ri.sltoialai fi proltlamala „
c.le ) unii relaYia ultimei• &ii• . •••
care le paaa
laclaaier„ pieii „tdaţilor poloaesl dia·
.tr•O cliYialo loli..!atl c.ro (1apta ID OJo..a..
Tlalnl rapaw BoUaa Poroloa (ia Ylratl
<la "tt clo aai ) l-a alH pe la• Macluahki
p~atru rol•l complex. al locoteaaatal•i
WJoclarc&Jk. cua 1trlbat• o laasl cale
safleteucl, de adîaci traoafonalrl. iaa-
iate de a H laotirl 11 re•Î•i la patria
, . di1tru1l d:e rbltoi .

O i alor, filmul lal Jaaoa Horalro, .rml·

re·9te rebtiil• •••i cQla matrimoaial
cla-a luapl • 15 ni , <Io la aflrtital rla-
loolalui tl pld l a allolo ••Utr•·
Dialo1al
1afletHc ampla ti lald'ff&at Ht• paitat
•• A•lta Soa,..a p Imn Si ahrita, latot·
puţii coler cloi •eff·

Yans Likouea , • tialrl. .,..„.,,

cinematosrafi ei dia RestUlice PopalU'i
a

ClliinHl , a 4ebwtat i a C inci fl or i de au r .

ia rolul dificil al v.aai coa•a.c:ltOI' politic„
Cu totul ••oH1'it •• fi persoaajal Atluaa
~!:iiafi~!z, ·-...~:ic~Î'~•y~~f...~: koĂ=bm~~
care •a i••i la cal'la4 •ia 1t„ioarile
c•ineze ti 4ia care PJ'•H•tim o Hcnatl .

' https://biblioteca-digitala.ro

dHtu16
.,.
la1pitindu-se diab'-'ua rom.an -
de „a.odiu - al lui Robia Mau1ham resi-
zoral en1lez JoHph LoH7 a realizat fii ...
mul Slura , o tra1edie moderni cu patra
personaje, un ad.evirat poem despre de-
sradarea raporturilor umane, care evoci
îatrucitva uaiver1ul lui Samuel Beckett,
fi iad ia acelafi timp un pamflet impotri Ya
A.rtcliai de a1tbi, iacbi1tati în principii
falie. Unul dia cele patru penonaie,
tini,-a Su1an. nte iatetpretată de actriţa
WeDcl7 Crais.
De,i ttliett• bolat în munţi, bltrînal
Temnikar au poate rlmîna •triint >
lupta. duai de poporul aiu im.potr
f„cirtilor. Ritcindu.- ti viata ti 1i1ara_ ţa
lami i•i tale, el ii ucide pe tridit "i
care au pornit apre aacunzitoaraa p ·•
zanâ.lel'. (Lojze Potokar într-o se i
clram.aicl dia filmul iu1otlav Bal
de•pt• o ttompetl fÎ un nor).
Pr~~•Î
Bolkoneki, nnitatal eroa tobtoian
di „ ti pac•·• •t•CllJD iJ iatrvpeazl
actorul Viacetlav Tihonov. ia •••• -.u1iune
cinematorrafici a romanului, real.U.ati ele Ser1bei
Bondarciulc .
oii cititorii noftri o cu.
ele Gerveise ti O vieţl.
: Maria Scbell este pro-
ta1011ista unei comedii poliţi1t• &aaceze
realiz.ah de P inre Cbenal, Asasinul se
pricepe la muzici .
u catul n1izor OHo Preminser a
er inat de cW'înd ecranizarea romana-
u 1~icu :::;rt:':!:tri.~tkn::i;· s;b~~t
1 9
11ai
(foto.rafia alituratl) în Pl'Încipalul
feminin. Dintre proiectel• d.e .-iitor
tinerei vedete, amintim Bun ul vecin.
m. pe care.I va turna la HoU,...ood. cu
harltoa HHtoa ca parte aer „
Cunoscut publicului aostrw
riul ll'rouei ti Rosemar ie, Pa
Hte prota1oni1tal ultim aJ fila
Freddie Fraacit, R h.ba ea...
recenti producţie a atacl.i 1uiJ-• •
recii povHtea aaui om d fl::iiaţ.i -.
ti obsedat, care, 11ere11..,l..li..&&.1.l:&llLM
âa milionar, victimi a ••-i arc:Mleat 4e
avion, o clati ca moarte.a a_eu:t:aia iti
poate ·realiza visu.I ele o via_~ i:atn..a:s-1 :
ai conserve viu creierul -m ._ •-1.
Ac'*ati experientl devine iad ia cmi.i
foarte primeiclioad ••• clei q.....-.J utc
dominat în chip mi1terio1 de cnieral c.._
aen·at ti de puterea aiaiatrl a awhl.:i .
Din nou, !clorul ae 1lsetl• i• •l:ia aist:«.
„Htspense • sroazl I•..
Film dHpre viaţa la faJ'~, de asth:i , ta B.J,ruia.
CiH.rctu l. Hle afteptat cu i1lterH, i.atracit pri)_.,.
j-.iqte •• a.ou debut cinematosrafic al tia.irw.bri re.-
Iii• Cheorrhi AlarkOY. ln roiai ulărcţ.Jm U
r•c-••••thm pe Stepaa. Jliev, iaterprehtl lai Vla·
iimi:r dia Batalionul captiv.
https://biblioteca-digitala.ro
- Olaudla Cardinale tur-
neazi\. la Barcelona tmprouni
eu Rita Hayworth fi .John
\'Vayne, filmul Circul.
- Luehlno Vtseontl ••pre-
gt\te,te st\ lneeapă .co losul
~~! ~m~~. ~~ ea~e ~~n: ~ ;
0 01 1 0 1
Laurontlls li va produce ln
vlltorll trei ani eu ajutorul
mal multor regizori. VlseonU
va realiza povestea lui Iosif
vlndut do ei\tre fraţii si\I.
- Sophia Loren, după ee a
fo•t vodota fllmulul Salt ln
întuneric sub conducerea lui
Anatole Litvak şi aliturl de
Peter Sellers, va pleca ln
brael pent·r u a turna un
film ln regln lui Carrol Reed
~I produs de Carlo Pontl.
- Marcollo l\lastrol"nnl a
aeecpt.at, dupA ce a refuzat
ani de-a rlndul, si filmeze
ln Americi\; ••te vorba de
doui\ producţii americane
dintre care una va fi reallzaii
sub conducerea compatriotu-
Iul ru\u, Francesco RossJ.
Popularul actor Italian va fi
nevoit sii accepte dublarea sa
ln limba englezii.
*
- Dopl\rtamentul eomor-
ţulut american preclzeazi
tntr-un raport o.supra eltua-
ţlol cinematografiei franceze
el\ a fost semnat un acord eu
Franţa, permlţlnd dublarea
a HO filme ln 1963 şi 150 ln
1964 (laţi!. de 100 filme dubla-
te ln 1962). De amintit oii
producţia frAncezA a foot
· de 90 filme ln 1962, din care
doar 46 realizato !i\rii cointe-
resarea studlon.rllor elnema-
togra!lee din alto ţiirl cil.,1
H% din reţetele elnemato-
gra!elor slnt vil.rsate produc-
ţiei en titlul de ajutor. Numii-
rnl olnematografelor a seAzut
tn Franţ.a de la li 806 ln 1961
I& 5 756 ln 1962, ceea
ce reprozlntA o pierdere de
20 OOO de locuri.
•
Producătorul Eugbno L~pl-
eler, oA.nila l se dAtorco.zA.
TMrese Desqueyroux tlupll
Frauţols Maurlae, a preluat
drepturJle unul alt roman
celebru do .Maurlae: Cuibul
ni!.plrcllor. Estu fo&rte proba-
bil ei-I va r egiza George•
FranJu care va reaUza pentru
acelaşi produedtor
zarea operei Iul Coetoau,
,1
ecrani-
Thomas Impostorul.
*
Jean lUarals (care a lmpll-
nlt 50 do ani ln luna deeem-
ble 1963) nu mal poate face
faţii propunerilor de angaja-
ment. Don Bosco 111 regla lui
Christian laque ,1
Ago•tlnl, Zdrenţăroşii de
Fantomas
do Andro Hunebelle (ln eate
v& Juea nn rol dublu: ce l
. al Iul Fantoma8 tl al adver-
sarului 1Au Fandor), vor fi
următoarele Uime pe eare le
va ţurna, daci se poate,
simultan.
ProducAtorul .Jean-Plene
Kalfon preplet" • .T•lo
1tory" ,e tare • ..-a fttRllla
a.na! .-tltor. -T c. e 1e Jtta
JUţla Caa tat la Pari 11Jl4e,
tn f t a ral lllia t !al •• ••
•ni•~·
Kalf••·e ~
Dl.a ttle lt:! Uime
.,„a:ne.
ale ,._... ale ml din
aaJ
I dlferUe: Cu atlt
pentru noi (una
dl.a ,..i-1e reaJlslrl ale
bi.I „leplnl), Toto şi La
tlolcr .-Ita, o parodie dupi
IU..al lui Felllnl ,1 Patul
~ trei locu ri. Vocea Iul
Tet. va fi dublatlL ln francezi
41e aeM>rul Fernand Sardou.
* siri.lueltoaro,
O dl•trlbnţle
41n care fae part<> .MleMle
M. :f~:,MR:~ G ~:1 ~;~~\~u:i
0 1 1
Paul Meu.rhse, eonduei eu
vervi de Andr6 Hunebelle
aslg-uri, ae pare, aueeesnl
comediei satiri ce Doamnelor,
fiţi atente! (foei Un domn
bine dii! toate punctele de
vedere , cum 11-a Intitulai
acest film pe toi parcursul
turnlrllor.) Conilnulnd seria
ea de comedii, Andr6 Hune-
belle a ecranizat romanul lui
Ange Bailanl ,1 a reuşit o
poveste dlltracilvi domlnatA
de Interpretarea de calitate a
luJ Paul Maurlsse, „U n d,omn
bine 1ub toate aspecte Io".
*
Dupi ce a obllnut la
Venejla cupa Volpl pentru
cea mal buni Interpretare
lemlnlnl ln filmul Murlel
al Iul Alaiu Resnals, Delphi-
ne Seyrlg se lntoarce din
nou spre ceea ae a considerat
tntotdeuna ea „focul slu
aaeruu: teatrul. fn prezent,
ea poate fi vhutA alAturl de
· lacques Fran~ols ln rolul
Nataliei Petrova din piesa
Iul Turghenlev .O lun ă la
ţari. ". Se pare oi Delphl ne
lnearneazil o Natalie de o
subtili senslbllltate, o !•melc
tndrigostltil. care-şi tnfrnntii
rivala.
Penonajul oetogen„rel Co~o
Ohanel, eelebr1t proprietari
" casei de modi pariziene
care li poariA numele, va fi
figura eentralA a unei eomedll
muzicale. Alain Jay Lerner,
autorul flhnulul de mare
succes My falr Lady (eu
Andrey Hepburn ln rolul
principal), semn eazA •cena-
rlul. Doamna Chanel •l-a
manifestat dorinţa ea perso-
•
najul el si\ lle Interpretat de
. divina" Greta Garbo • • Dacii
nu 10 poate, atunci nii\ear ( !)
- ecdeazA., cu greu, cunoscu-
ta reprezentant1\ a model pa-
riziene-de Aodrey Hepburn,
Mlel1Uc Morgan sau Kath„-
rlno Hopburn.
*
.Mary Plckford a rezervat
:a:if!:a~~1tS~U1.~. c3l:3ţt~~
vlloAg o !llmoteeA person„tă
de pe•te 2 OOO de pollcule
dlnt-re primele Jllmu mute
ale Hollywood-ului. Actriţa
a donat această colecţie
lltuzculul cinematografic din
Hollywood. *
Sean Flynn, !Iul actorului
amerJean decodat a cum dol
ani l~rrol Flynn, prolectcazl
si transpună pc ecran viaţa
tatălui slln şi sll Interpreteze
rolul principal. "lnecp turnă­
rile ln primele luni ale anu-
lui 1964, dar nu euno•c Inei\
numele partenerei mele",
deel~ri\ Se"n. *. '
Cu prilejul aniversării a
66 de ani de viaţii, DEFA
i-a dedicat lnl .Jorls hons un
film l\oeumcntar Intitulat
Documentarist pe cinci con-
tinente, Iar ·walter U lbrlel1t,
preşedintele Conslllnlul de
Stat al Republl ell Democrate
Germane, l-a tmnJnat ordinul
. Steaua pentru prietenia Intre .
popoare " .
Pini nu demult, Nina Ur·
gaut, una din vedetele Teatrn-
lul dramo.tic „Puşkln" dln
Lenlngrad, era eunoscuti doar
ca actriţă de teatru. Remarca-
bilul el debut elnematogrnllc 1
ln filmul re„llz"t de lgor
Talankln, Intrarea tn viaţă,
~~· n~!~e a':i~tit ac:~:::~~~~~
8
ciliuzlnd-o cu paşi • tiruri
P• drumul eelel de-a ,aptea
arte. Ultimul lllm turnat de
:\'lila l:'rgant este Vi·I prezint
pe Baluev.
ProprletarJ l el nematogra-
lelor din Austria au hotlrlt
•A deelare o grevă de doui
zile, protesttnd lmpotrl va
Impozitelor exagerate. ln
această ţară Impozitul pe
clnem l\tografe e•t• do 2-3 ori
mal mare deelt ln alte ţări
din Europa occidentalii. Jn
cadrul acţiuni I de protest,
fiecare cinematograf austriac
a proiectat un film de scurt
metraj eare ex-plici\ specta-
torilor motivele grevei doela-
rate.
Cel cinci din Fcrgana •e
lniliuloazA filmul regizoru·
lui I. Agzamov, realizai dupA
•een&rlul Iul N. Rojkov ,1
A. Rahmat, ln oare aetorll
A. Ledovala, V. Sadlkov· şi
V. Klmbarovl el lnliltlşeazt\
entuziasmul eoD111 omollşillor
uzbeci din primele decenii ale
conatrulrll Blatului soviet!&.
*
ln oei mal mare pavilion
al studiourilor .Mostllm",
regizorul S. Samsonov tur-
neazA pellcula Trei surori.
1n rolurile principale ale
ae08tul lllm realizat pentru
ecran lat vor apare Tania
Malcenkov, Margartta Volo-
tllna tl Llubov Sokolova. ln
p tnelpalele roluri masculine
Olog Strljenov şi Vladimir
Drujnlkov.
 spiriluol
Presa se cere bine scrisă şi Jurnalul
cin ematografic nu are cum excepta. Ce-l
drept , aici let o pi se ţul nu se cronicăreş­
t e Io primul rlnd cu pana, el cu aparatul
d e luat vederi , dar este şi un momoot
Inerent clnd cerneala plasează Imagi-
nea ln geogralle, li dă colorit Istoric şi,
l°~~r~~l~1~~e~~~b~aa~!~a~Meae~f~lf~r
camere .de montaj de la Studioul . sa-
bla" se naş te comentariul .Actualităţii
ln Imagini" .
Cu ani ln urmă, crainicul avea de
r ostit kilometri de !raze şi o făcea go-
nind cu sufl etul la gură , nu cumva
~!t~ s~Pfeh=~~î rg~~fnt~~l~es~nw:;J~i
s-a ajuns lnsă şi ln studio la convicţia
personajului roman esc care afirmase
că nimic n u e mal uci gător declt un
orn care ba t e clmpll - şi lo c ă ln sune-
tele de d ar a bană al e m a r ş urilor de
fo n o t ec ă - co mentariile au lnceput a
!I mal rezonabil e. Au a părut pe generice
un ele num e de scrii tori şi ziarişti,
oameni age ri , inventivi , cu cond ei ,
l nt eleglnd s ă se ţlnll. mod eş ti ln urma
lm ag lnll , dar lă c tnd acest lucru cu
priceper e ş i lnt e ll ge nţ ll., cu specialita-
tea publicistului care se adr ese ază
cit itorului său ca de la om la om . Prin-
tre el s-a a fl a t - ş i a răma s s tatornic
- ş i Eugen Mandrl c, aducl nd cu sine
o· e xp e ri e nţ ă a m p l ă de r eporter , cul-
tură şi ta lent lite r ar , umor person al.
• Cl\rt llc l n( eleptllor zi c cil umorul e
1~e~~~~ş~ ~i ~ ~u{u:~~vrru~ăr1~\~J~ ~e~
1 1 1
puţin această sen t ln \ă h o r at l an ă bă nu­
iesc a- l !l foar te apr o p iat ă ziar istulu i
clncmatogratl c d espre care-l vo rba aici.
El p riveş t e cu degajare Imagin ile aduse
de operat or i ş i montate de regizor, le
co n st rui eş t e lntelesul ln fraze lapidare,
loca llzlnd faptele cln d e cazu l şi apoi
sau co ncomitent, ! ş i s pnne părerea
des pre ce se vede, adreslndu-se perso-
naj elor lllm ate, so llcltl nd u-1 pe specta-
tori ca şi cum ar sta el ln s uşl lnt r-un
colţ a l să li i, subliniind prin t r-o meta-
foră l nd răz n ea t ă un a mănunt , desenlnd
prin t r-o n eaşte ptată volută se mnifica-
ţi a generali\ - ln aş a lei In cit pri vito-
ru I jurna lulul are senzatl a uniri dia log
vi u la care e angajat pri ete n eş t e de un
parte ner nevllzut.
Ca orice um ori st veritabil , Eugen
Mandrlc dis pune de un ascu(lt spirit
d e observatle şi o r e mar cabilă putere
~~~~~n\1.l\u~t rf~~~e:;:dinJ~-~~ucf~\~
1 JrlJă. Acesta des pre care e vor ba a
şi vo lubll fără pcr oratle. Ascultlnd
co mentariil e sale, oamenii din s ală
1snrl d şi uneo ri ri d ln hohote ; o dată am
as is t at , surprins , ş i la apl auze. Poanta
e serv ită sec , cel mal adesea n e a ş t e pt a t .
L a colecti va care c ultiv ă plante medici-
nale. comentatorul a pr ec i a z ă, cu mu-
calită fll ozo rlc, c ă . gos pod arii buni ştiu
Pe mAourf. ce dialogul nostm evo•
lucazA, devin mal clare acele teme de
lntere11 general pe rare ne-'am propus
1il Le d,l oc 1ttAm Io rubri ca de laţi..
Una dl n t\COat e teine ne·o sugereazi
CANTARAGIU DORA raiova eare
ne"' rle: , Admir tntot
al nrtl,t ll or , 1 parei
Jo e ulreuşl t
' 10 ln acea
clip i\ v iaţa lor" . ln I spirit ae
etµrlmi!. ,I CHIPE AU
Xl dln Oradea: „ ~ u m
lu. nim erea u., e u m ra
lev ln oia a
film, .„.,
I, pentru a
1puno uuma l el am r film.. Cinci,
val.ii un film bun, ei 1 realoneui
foarte mult. Pot 1i t 11Uet0l1e
aliturl de eroii ll lmu Dar, dupA
ce mi.rlurlsea !aţa• ado-
rllur d• pe ec din Cralo•a
adi'mga, ca o do r i I arte
mult •tl. pot artlf\I ro-
mtnl ,1 1trA -ar "R1a
1A cuno•e ci i n un~ .in
vi aţa lor" . o d&U eu
1e,1rea din • al , ln~re -
aul cititoare viaţa d,e pe
ecran a eroi c, fidn•
loc lntere•ul partlea.larA
1 actorilor, I og redaeţla
reviatei •Cl. r lml~ -
<laeA este po1lb lştJJor „ .•
Aeea•ti rapid a oroulul·
cu actorul, a preoeupi\rll pe ntr u ld.el1e
filmului ou curiozitatea de a afla
aminoule din viaţa Interpreţil or, la
uneori formo violente. A•tfel, R ODICA
POP din P l' tro ~ enl ne • orie oi\ a-a Ivit
pentru ea "" probl tl' mi tn caro are nevoie
de \lll ajutor" . " Vi cer aJuton1l'",
1ol'eU clUtoarea noastrl, „ vA rog sl-ml
coinunlcaţl adresa. lnterpretulul ••• 11 •
Aeoa•ti cerere, ca ,1 op e ranţa de a
obţine oatlalacţle e 1oeotllt\ drept un
30
~~n sÎ~~tf ~~~iii.!~ ~~':.a~~~trM;~~! ~
le strigă familiar fotbaliştilor Ieşeni
care bat de zvtntă o echipă sud-ameri-
canii., lntroduclnd golurile ln toate col-
1 1
i~·!~~ f1°~\ ~io"stj 1~ă;~!o~~a ~gf:~~J
a ansamblului de tineri care tac lnvlo-
rarea matinală ln tabăra studenţească
de la malul mării, comentatorul stre-
coară o ochladă pletlşll., şugubeaţă :
.să ştiţi că gimnastica disciplinata. e
n~:ri1~ ." m~:d1a0l:r:J~f1~!na~ ~~~~~~=
1 1
~erarea ln veselii. !armii. a şirurilor, care
lnvolbureaz! valurile . Lingă şcoala
nouă din cartier o besmetlcll. ţine o
haltă urlaşll de clini. Crainicul aşteap­
tă ca regizorul să alterneze o vreme corul
~~~';~rvf~e ~?~~~e!u:~l~11. •;~~~sa;:n:le
comică : .clinii latră , copili lnvaţă ... •
tnrlertnd laconic, direct, fără efecte ,.
premeditate . Dojana sarcasti că la adre-
sa locatarei care creşte glşte l n balcon,
se d ezl ănţuie vitriolant: . dar dacă
cineva de la etajul cinel ar Iubi vacile? ...
Trebuie ales Intre apartament şi pasiune.
Slnt, tn detlnltlv, şi dileme din care
se lese prin evacuare.• De altfel , după
convingerea mea, comentariul la acest
jurnal satiric Inedit care e Casa noastr4
~~fo'i::ri1·n~l:i~\~~~~fc\"~t~~~f1c'l's~m
a peliculei şi a fost o excelentă Idee ca
autorul să ş i-l cit e ască el lnsuşl.
Alintat l egitim de cineaştii Jurna-
lului şi de spectatori , comentatorul se
uit ă c t teo d a t ă pe sine - to această
calitate - d lstrlndu-se şi ln prelungiri,
că l c lnd legea s eve r ă a econom lei cu-
vlntul ul la ar ta prin exce l enţă de Ima-
gine. Se simte, ctteodatl, plăce r ea pură
(dar, clnematograllc vorbind, Impură)
de a metaforiza, acoperind faptul co-
mentat care, totuşi, are primordialitate.
Se Iace uneori abuz de haz bizuit pe
termeni şi analogii sportive, Io tmpre-
Jurllrl care nu s-ar preta. $1, !lreşte,
selectla calltatlvl a poantelor e so.r
ceptlbllă locă de o r oare aporlll. ln
aoemenea cazuri s-ar simt I nevoia unei
prezente critice mal avizate a regl~o­
rllor , a unor dovezi de prietenie din
par tea lor , mal aspre - şi deci mal
ad ev ăra te.
Slot Inel atl t de putini gazetari
1plrltuall - s ă zicem, pro domo, ln
publicistica cine mat ograllcă - Incit
fiecare din el trebuie cu ltivat cu multă
lncetat s ă mai !le colaborator . din
arară" la creatla Jurnalului A ctua lita tea
Ln imagi ni . E chiar unul din autor ii
publi c aţi e i - pr e ţuită din ce ln ce ma l
mult de spec tatori.
$ 1 n-ar trebui să ! le singurul autor
de aces t lei.
Vole·nfln SILVESTRU
.act de mare optimism". "Vt. rog tncA nr. 8 : .Nu de puţine ori m-am gln•rt
o dati ,1 roarte lnoiltent" , .•A-ml comu- la cariera mea - ea 1i •le ata - Inii
nicaţi cU mal repede" . .. ,.„.m .d. Iar totdeauna am ajuna la eonclusla ei
lnehelorea„. : .Slnt mtndri d aeeot
om e•l• un oetl\ţean al ţirll mele
vreau să-l euno•e" (o vorba de un Inter-
,1 numai ca aetor &f li cu aulletul tmpiL-
,1
eat ••• De multe ori vile• roluri Imagi-
nare Io care Joe eu prin oare am aJuDI
pret debutant, dintr-un film romlne1e
rece nt). ~~.,a~~:p ~~~~;;.d:~v,•!r~w af~~:
Intubarea este daci, 1n afara unei t\eJa celebru. E mal util •i Jucaţi,
a emenea pa1lunl (flrea11cA lntructtva),
filmul respectiv a mal avut ,1 un alt
ecou ln 1utletul cititoarei noastre . Pro,
nu roluri lmairlnare, el roluri adniL-
~!~Su~1!1Y~eu,~~alÎu ••0:•~:110 ~!',ne:;
ab il oi da . Din pi.oale lnst., oerhoarea culturlL a tlneretuluJ, deocamclatA. Poate
u ne oieri ln aeea1tf, prlvlnţi. nici o ei o 91 taceţi . Serle*i -ne cum vl pregiL-
Indi c aţ i e. Ne-ar bucnra si o a!lim tlţl practic pentru realizarea vl1ulu.I
ntr-G acr lsoare vlttoare dumneavoastri.
AD ĂSCĂLIŢE I R . Orice paslu care no ae
laia a X-a a Şeo lll vrea un alm tel, trebuie
Io Ia,1 , ne spune liLae bas„. nu•• poate
paolonat-o f ilm. reallsa dec raeverentt..
ţelege am un rum, lor.M O Ţ rad, ne aorte
l l-am vb ut„ n.e a ciL, Inspirat ului Euren
prezent aee asti Barbu din vhtel .vr-
e tnţelegerea 111 NEMA." ,1-a un seenarlu
u ne-am expli ca clnemalogr l VlteUlll,
lntr-o zi m-am g t\uplLroman f" d,e Radu
a.rea Ueeulul ai Tbeodoru, Inei •e la
I de arti teatral prima le rat .toane
ln Buouref\I ". Din ci nematogra l ID urma
a!li.m daci dorlţ ace&tel deebl noastre ar
oare iau aetrlţl. 1a11 li foit deja ln poae cenarlulul,
poate vt. lntereseut. teatrologia tl daci lova.riful Moţlu an n-ar fi
filmologia. Mal mult ne nedumlro,le
!noi !aptul ei dumneavoastri „, Juotl-
lleaţl hotArlrea <le a candida la I.A .T .11.
avut , probabil ln ull
, mi el. nod
1erlerll un
re":
nartu'
moment;,
e . tehnica
tnalnte 4e
o
<1oar prin aceea ci. vi. place 1i admiraţi u-sll bi, ne eere
pe ecran .Jocul pilo de vo10,1e• al acto- tr-o I re cum atau
rilor. Mal •puneţi ci daci el nova v-ar utl lot.". DacA
lntreba care e arll1tul dumnea voastrA on1ld i totul Olte
prelerat, aţi putea rAspunde toane gren I 1U.t
tl ei <lumneavoaatrt. vt. plac Birlic,
ca fi Iurie Darie, Silvia Popovlel ca şi
e:t.1.!";i1eţ:.
https://biblioteca-digitala.ro
 Anul trecut pe platourile destinate
deeoulul animat au vlzut lumina zilei
zece producţii noi, ln cadrul clrora se
pot distinge doul direcţii deosebite.
Una, dea lrecventatl, ln care animatorii
opereazl cu valori şi formule Upalte
• de Inedit, vrmlnd cu grlJl drumuri
bine bltltorlte de lnalot~I. ma1 mult
sau mal puţin Iluştri, alta, mal uprl,
lntruchlpatl de ctţtva artl•tl care cautl
cu lndrlzneall 1tllurl şi mijloace capa-
bile al. exprime valorile. noi aplrute
tendlnţl ni se pare rumul Cearta.
Acţiunea acestul mm, caracterizau
prln simplitate şi conciziune, ae dea·
flşoară pe un panou de reclaml, unde
printre sumedenia de afişe expuse se
atll $1 dol băieţel, desenaţi de o mlnl
1tlogace. Noaptea, dupl . ce ora•uI
adoarme, băieţeii prind vlaţă, se
lnt1Ioe1c, lncep al se Joace, pătrund tn
Interiorul afişelor, loauneţlndu-le. Iată
lnal el o minge deacoperltl lntr-un
nlmlc deosebit. Şl totilşl, povestea
e1te plină de Idei şi de sensuri. Nl se
pare lndeosebl libutltă sugerarea actua·
lltlţll prin Intermediul panoului de
afişe. Acesta pretlntll, cu ajutorul
llmbolurllor, multe din cuoertrlle re·
Voluţlonare apecltlce ulUmulul dece-
ntu. Dispunerea atlfelor pe panou eate
făcută conform unei gradaţii logice.
Mal lnttt un afiş al reviatei .secolul
20•, prin Intermediul ci.rula re1lzorul
~f~\~::'i 0s~aelgrl~~ t~i 0%1 p~:ze':fa~~e
acrlltorl de valoare, ca Arghezi ,
Nina Ca11lan, Marcel Breslaşu şi alţii,
care să asigure scenarllle necesare pro-
~f~l1e!c~~.unLanl~:ă1~if1~106o~:l~~I~~
artistic, ln arară de regizor! şi dese-
natori, participă scrlltorl, critici, pre-
cum şi alţi colaboratori pasionaţi al
genului.
Studioul mal lncearcă, de asemenea,

---·
ID pel1aJul etic al ţlrli noastre.
Semulrtcatlv pentru aceaatl ultimi
r.....,. coleaWiotllllal .,. . _ - • ftdii filmul Mode U.
colţ rezervat Prooo1portulul devine
obiectul d.l•cordlel. El se ceartă, apoi
1e lmpacl. Aparent, nimic Important,
Africa.
·augerează epoca, apoi afişul aparatului
de radio .Fantezia" şi cel destinat
litoralului, care preclzeazl timpul,
tndlclnd tn piua şi locul deaflturlr(t
acţiunii . ln ansamblul alu, filmul ecte
un elogiu cald şi convtngltor adus
sentimentului de prietenie. Drumul
pe care Olimp Vlrlşteanu, regizorul
filmului, a pornit cu dol ani ln urmă
fi a cărui primă etapă a fost Made
in A(rictl, un Izbutit pamflet la adresa
colonlallsmutul, se dovedeşte a fi tn
aacendenţă.
Printre filmele care, deşi Inegale
sub raportul valorll, tind totuşi spre
gtalrea unor modalltlţl de expre-
1le deosebite este şi E~clronicua
(Ştefan Munteanu). Din păcate, el
conţine dlscontlnulU.ţf şi trădează
o predispoziţie a autprulul pentr••
o tmprospătare a cadrelor de desena-
tori şi regizori. Sperăm ca prezenţa
pe platourile de rllmare a unor cari•
caturlştl cunoacuţ l ca Neil Cobar şi
~atu t!~t~e1~re;:mP:~~n?o1;f~~[~
Niculescu) va lnnuenţa ln bine dez-
voltarea ulterioară a acestul sector.
Unii vorbesc despre filmul animat
ea despre o .a opta artil", deoaeblodu-1
astfel total de cel elalte genuri ale cine·
matogranel. lntr-adevăr, ln afară de
faptul că ln ambele cazuri materialul
este transpus pe peliculă şi proiectat
apoi pe ecrane, ln dearăşurarea Iul
Intervenind montajul, ou se prea pot
semnala şi alte trăallturl comune acea~
tor douil odrasle ale artei şi Industriei
cln-emato grafice. Drept urmare, tn
actuala fază de dezvoltare a cinema-
tografiei noastre, se simte· necesitatea

~ .. aoluţll ermetice.
Tipic pentru lipsa de lndrăzneală,
pentru tendinţa de a nu evada cu nici
a:n preţ din arere de-acum cunoscute
este Sticuto~ (I. Hermeneanu şi Badea
Artlm). Fllmul este realizat după un
U.xt al lui Mihail Sadoveanu. Textul
ace5ta reprezintă de fapt o transpunere
la alte coordonate a cunoscutului mit
p.rometelc. ln timpul unei Ierni grele,
cbld pt.slrlle erau ameninţate al piară
e foame şi frig, atlcletele ae lnalţă ·
a re cer cu glndul să fure o razl de
soare. lncercarea Izbuteşte şi sticletele
adu.ce nu pe pămlnt cu preţul pena-
j11 aău, ars tn decunul călătorlel.
PblrUe salvate de urgia Iernii aacrl-
llcl necare o pană, croindu-l astrei
v~tnt nou . Generozitatea vaio·
tsle ~~~.:~~lllţ!}~.~~Q:oe::: 1;!~~~:
la 11tnJul unul realiam fQtograflQ ,
l'Upertatea t111agln11ţlel <h1ce Ja 0111\rP
lnexpl'Cllve peste care ocljlql apecţa.
i.orulul luneci. lăr~ s~ I~ <1ea lmpor.
ţ&Dţă.
Succesul lIIOndlal obţlnuţ de omu-
leţul din Şapte arte, Bcu,td istorie,
Bamo mpt""' şi Alo, Hallol s-a datorat
raptului că Gopo şi-a creat un stil
p.roprlu, lucru pe care cellalll creatori
e desen animat din clnematogra!la
ll(IUtri nu l-au Izbutit lncă. Acest stil
9011 al Iul Gopo e:r.ercltl, după cum
e.te şi tlnsc, anumite lnrluenţe vădite,
bldeosebl Io orientarea către subiecte
e &J.nte:U . Există tnsă şi tendinţe
de clutare a unor stiluri originale,
ellbente de această lnflnenţă atlt pe
planul Ideilor cit şi pe cel al mljloa-
eel de expre.sie şi trebuie aă recu-
creărll unul studiou de sine stătător,
care,. pe lingă fli mul animat să Includă
eventual şi alte genuri scurte, cum ar
fi dlafllmul, filmul pub-llcltar etc.
Totodatl, dacă ţinem seama de
faptul că alntem ln raţa unei arte care,
datorltl apeclrlculul el, este lndrlgltl
atlt de spectatorii mici cit şi de cel
mari, atunci trebuie să recunoaştem
că modul ln care este ea dlruzată se
&rlă lntr-un raport Invers proporţional
cu cerinţele. Filmul de desen animat
poate fi vllzut ln prezent !le ln co'lllple-
tarea unul !llm artistic de lung metraj,
sau lnghesult Intre filme documentare,
ne la cinematograful .Doina•, ln
cadrul unor spectacole de dlmlneaţl\,
destinate coplllor. Glalrea unei alte
modalltlll de vizionare ar n deosebit
de utilă . De aaemeoea, ar . fi necesar
ca tnsţltuţla care ae ocupi!. cu difuzarea
filmelor li nu mal racă abstracţie de
existenţa acestei arte şi să-l acorde
aţenţla cuvenltl pe panourlle destinate
reclame! olnematogratlce.
MIRCEA MOHOR
P.S . Dacă
ar fi să credem afişul scris
la repezeală, cu mina, pe un colţ de
birou de către un grafician anonim,
Improvizat şi expus la loc de cinste 111
vitrina clnematograruiul • Timpuri not•
~tunel Cearta ar fi un .rum de păpuşi
realizat de „. Bob Călinescu.
Nu a-ar putea ca pe viitor, direc-
ţia cinematografului respectiv aA
facă un mic efort tn plus •I pe llngl nu-
meroasele aarclol ce-l revin aă citească
genericele !llmelor ce I se. lncredlnţează
spre proiectare. Măcar aşa, pentru •.
oonrormltate I

La cineclubul Casei de evoluţiei Iul; dacă au tl.llereall I depăşească nota generall a

culturl a studenţilor din al arate cA pentru -- lnt pl.Uoare I rumeior cu aceeaşi temă,
Capltall a avut loc o discuţie lndepllnl datoria eronl t:rtt:r I& llnll& llMllelor, oglindind preocupărlle cu-
pe marginea filmelor roml- peste obligaţiile pe care cua e cu dlJl fi!JD). Prou- rente ale tinerilor. Dar por-
are raţă de rata lub ltl, .._ nind de la o Idee Interesantă,
nei!\Jnc~\~ţi: t~~~~ul':i\·n reuşit lt.slnd lucrurile prea uu l l I.a
' lnch oare
e de toatl regizorul o reallzeazl ln-
l ea I to I u mare grijl
~~Ye1;;; f~;ă '!d~u: :~z1\};
puţin aoallzate şi lmp 0
~~~T~î1~ Jl~e~:;.~t 1~ie:;:~~ de nesiguranţă ln carae-
1
e el 1-1 &Jvtl. PVl lndol a-
ţii la discuţii: terlzarea personajului" . . a el lllhal ttt.bule sl~I reia rată de personajele sale.
.Preocuplrlle •omului de .Dacă raporturn, dlntn locu.I ln societate, dar oare Lucrurlle ar fi mers bine
generaţiile sccletăţll oou- toatl lumea este la ref de dacl Francisc Munteanu ar
~l~~n;~· tl~: s~~~~~~fo~~ tre !şi relevl ln fllmel A lnalntatl , fa" lei de conv insă fi adoptat o atitudine criti-
ml totdeauna lu lotreblrl fost prietenul meu se din primai moment el Mihai că. E pileat că s-a oprit la
clrora trebuie al le rlspunzl. caţllle lor majore , mul t mat este un o cu u.n rond Jumătatea drumului."
Am citit cu lnteres ln reviata s\ali alnt ele lnrltltate sufletesc b11D7 Doar Guţă
•Clnemao or. to articolul lot!· Pai'tea ta de vind. Preua.~ <•I el numai de dragul glu- Sollo• SERGIU
tulat •Film şl tlnereţe„ secretarului de partid ln a- melor) ene m.i nelocre zător . 1t•deol Io loatll•hl
cest film este evident ueee- Jlllal au trlieşte nici o ele coutrwctll.
cr::1t!6'~ ~ d~~~fi~ aară; el exprlml loţelqeru
0 1
îlf:u draml I nu I se cere nici un
erort pentru a se relncadra dori film e des-
:Om~l~meÎ~1 "~~~tr~nt!ţ~:~: f~?~~~~~ c:e:~:~~~ă~ ~
1 .Aş nişte

raţieicelei mal tinere". tocmai apariţia aa accld

ln via l . El este un •lnger•
f~~.i:'iiiu~f~~ef:.1~io~a:1 a~~
.Rea.liuru tn muncă este tall şi faptul că aces ~,~J~ ~f~r.:t!1~!~~1~1 fl~~li carnavaluri , ca ln Alo, <lli
unul din scopurile princi- personaj nu I a-a de.-.ll'llU de totl. Nu cred el referenta grefit numdrul, lărA Inversa-
pale ale tinerel generaţii şi r,e deplin personalitatea de-a a avut dreptate mlrlndu-se rea trenurilor, ca tn Vucan-
~~01şl f=~e e~~t~~.muJ~ aYff~~ 1 d~n~~~t'~ ~mr~f! .la cel mal recent dintre
el Ana n-a spus altceva
colegelor el despre omul
14 la mare , •l flrl studenţi
care-şi petrec timpul la
clllar lntr-u.n film cu call- care trebuie al dea araturf' . fllmfie tuchlnate tineretu- Iubit, ln afară de faptul restaurante luxoase, ca tn
.Poemul Virata dro- l , La dnl4 draqoatei, per- el el a sărutat-o pe umăr. La virata draqo1tot, ci fllm e
~~{ ~~ P:te ~tlt!~ porneşte de la oecunoaş l.Uea
8
ele 1lnt la 1rlrşltul fli· Era tl normal, fllndcll pe cu studenţi care au glndurl
ae trece cu oarecare uşurlnţl. de către autor a viratei em~ mal la lei cum erau la nimeni nu l-ar fi Interesat şi sentimente, .care studiază
E:r.latl Io aceat film un lor pe care el tncearcl al·I lAcep t. Ele par sA nu fi daci lui Mihai li place sau cu pasiune, cu unii care poa-
penonaJ, aviatorul, veşnic caracterizeze. Tlnlra AU allt nici o experlenţll. Dacă nn cafeaua cu lapte•.
obllgat al faci sborurl peatţ nu are nimic comun cu ti- cineva Intră cu tntlrzlere
NlcelH HIUSTODORESCU
!~ c~~ l~~::O'!~:~~~ ef~:t;
~!d!a~! J1'iiar;~e;J1i~1e~ • :;
nerii care se află acum la 1 acestea angaJlnd profund tn-
~f~oll1ri~!c :Uep/1,,1l,~\!: virata facultlţll. Ea ţine 1f"dHt I• Facult•t••
'• 11„b. tl 111„„••• „„,„
treaga lor fllnţl preocupatl
N·am tnţelea ce Intenţii adeaea al 1e autodeflneud. : putea să creadll el el a mereu de definirea drumu-
au avut autorii cu acest •Slot o uşuratlcl• (pentru
caz, pentru el el li contem· el llpaette de la cor) un ~~ait J~ fa~°nYt~tecăş! 1·:
00
.Am Impresia el Francisc
lui tn viaţă." ·.
vrut sl cunoaacl munca pro- Munteanu , autorul rumului
r~~ul~aţl~ cf;~t~\:iodc'!~ :.. -•J!um'~~~of1~?~ ,f'~
1 Aluoodr. SZAIO
ductivi.. )(!hal are lnal de La olrtla dragoatri, a vrut 11•4••1 l• lutll•hl
optlmllm raell ln privinţa race cu o naivitate lnexpll- tsplşlt o vini (care ar fi al faeă un pu lnalnte, al do tlllofo •-••IH

https://biblioteca-digitala.ro
 TRADUTTORE,
TRA DITORE
$tlm el, ln munca lor, traducltorll
de !llme slnt obligaţi •li. re•pecte o serie
de norme tehnice care le tmpun sA.
reduci dlalognl la o anumit! proporţie
din lntlnderea lui. Recunoaştem Impli-
cit ci trebuie renunţat la o parte din
repli ci, pentru a nu 1nci.rca ecranul cu
•ubtltlurl. Dar ceea ce protlndom oste
ca traduci.torul si ştie să al eai:;ă , sl
piotreze ln subtitluri ,1 si nu elimine
tocmai ceea oe este uenţlal pentru
lnţolegerea cit mal deplinii a conţinu­
tului fleclrel socv1mţo ln parte .
Ade•ea lnsil lucrurile se petrec alt!el .
· S-ar putea oieri un,lr nes!lrşlt do exemple
flt ceea ce tngrlJoreazi, este toc1110.I
frecv.enta tnadvortenţelor. Luat separat
un raz 1ui.u altul de truuchJore sau d.ena-
turaro a dlalogulul poate sA nu pară
frtLpant şt numai acumularea lor ne
eonvlugo eA ne aflA.m l_n faţa unei pro-
bleme demne de atenţie.
Să tncepem totuşi. In filmul Dracul
şi cele zece porunci, un semlnarht eu
ochii trişti (Charles Aznavour) diidea
lntllnlre unul tlcillos care era vinovat
de moartea sor;ol sale; nu ştiam ce
anume avea si urmeze, dar din cuvin-
tele lui se putea pre11mţl o drami: , Te
aştept la ora 3. lnalnte de 3 nu sini .. .
La 3 şi 5 n-am să mal liu ... " Din p·ilca.t•,
opectatorll ca.re nu lnţelegeau perfect
limba tn co.ro vorbea seminaristul n-nu
putut tri\I emoţia aşteptlrll lncordate
deoarece pe ecran nu aplrueorA. tradu11e
doctt patru cuvinte. plate, prozaice :
nFlx la ora 31" ŞI ar li loet greu ea
bana1a preciza.re să Impresioneze pe
elneva sau si\ se dea de bănuit ei la
ora 3 şi 6 minute oemlnarlstul avea Bi
fle mort •..
Ceva mRl ttrzlu, tn ~ur1ml aeelelaşl
reprezentaţii, Intenţia lndră1me1ţă a r e-
gizorului francez Sullen Dnvlvler de a
aminti abuzu.rlle a ctuale şl frecvento ale
poliţiei din. ţara lui n-a ajun• la 1pec-
tatorl. El n-au putut fnţelege mare
lucru dln vorbele unul comisar care,
lutrebat de ce dl drwnul unor cunoscuţi
fntraotorl, blLnulţl de o spargere, rls-
punde : .Nu lnchld oameni nevinovaţi.
Aş putea dacă aş avea relaţii ... " De
!Rpt, dialogul fusese cam a.şa: CetAţea­
nul: „Cum? Le dai drumul?" ComlBaru l :
„Nu-i voie să ţii la arest oameni nevi-
novaţi". Cetilţeanul: (Ironic) „Nu mal
spune!" •.. Coml8arul: „Se mal face .. .
da , ştiu... ~ar trebuie să ai spo,te ... "
Traducătorul omJseae tocmai cuvintele
care Justl!lcau prezenţa acestor replici
ln dialogul filmului •••
Din euvtutele unul oflţţr ca.re propune
o acţiune lndrAzneaţi, .Zici că e o
nebuni e? Da, de acord I Perieci de
acord! Dar războaiele nu stnt clştlgate •
?e~i~:"':'~n~iei:i~:i!rk~:r.:fe~!h ~n;I clş~
1 clţlva, foarte puţini şi mereu aceeaşi
tigă războaiele!", ceea ce suni ou totul
altfel.
Alte exemple de tradueerl Inexacte a
unor euvlnt• sau expresii strl.Jne din
li Imul Misterele Parisului : ln Joe de
„Pretutindeni roc, lacrimi , stngc„." -
,Peste tot arde, urlă. slngerează".
(N.B. Cin•! ••• ) fn loc de: „Stal puţin ,
că te scot de-aici" (e vorba despre un
nenorocit strivit de o trisurt\) : .Aştep­
taţi. Vă eliberez." ln loede: ,Te aprinzi
prea r epede!" (reproş tandru unei logod-
nice): · „E şti o exaltată 1•
Am avut parte ea spectator tl de
absurdltl.ţl. Spicuim clteva . perle" din
subtltlurlle !llmulul Babette pleacă la
război: Din complimentul o.nor mili-
tari: · ,ştii, Babette, no ne mal putem
lipsi (le tine ·aici" - a letlt afirmaţia :
.Ne eşti indispensabilă . • Expre1la !ran-
cezi\ .L' arrairc est dans le sae• (echl-
valeazi cam eu „treaba e ea tl !lenii")
s-a trans!ormat ln... .Afacerea e ln
sac" - detl nu era vorba, tn realitate,
nlQI de vreo „a!acere• el cu atlt mal
puţin de vreun sac ••• Indicaţia .Scena
e goală. .. Abs"olut nimic" a devenit:
.scena e goală . Neantul.• (?!) .Cer-
cetărlle mele printre pungaşi şi vaga-
bonzi" a dat ceva eu totul bizar: „De-
mersurlle mele ln sinul drojdiei socle-
. · ~C'.:·
tocătură
~~!1~:h~~lc~~·~,n1 c!':'":~
- dar traducitorul, dind peste
euvtntul „pate", ll pune 11 comande
(ea la "Rit•" sau ,CaU de la Palx")
uiete ••• ,pateu", deel putea sil vadi P•
ecran ce anume mintnel cel dol munci-
tori, ou degetele, dintr-o 1trachlni de
32
I
piLmlnt. ŞI, proba.bll, ca să lnchele cu
un moment vesel o seeni dramatici,
acela.şi traducitor, tn loc silo spuni:
. Trebuie să ai un sullet r ău, cum are
Cucuveaua (N.B. - o proxeneti tlcil-
loast\) - !ace o afirmaţie absurdi din
punct de vedere zoologie, dar eu efect
Ilariant : .cucuveaua are un suC! e t de
cline."
Ou fo1>rte rare exeep~l I, traducerea fli
melor 10 face cu o supiri\toare lipsi de
exigenţii, atlt ln ceea ce prlve~te fideli-
tatea faţi do t extul original, cit mal ales
oalltat•a literară şi corectitudinea lexlea-
1' a subtitlurilor. Daci paguba este
poate mal mici ln eeea ce prlveete
textul unor filme firi o valoare deoae-
bltl., avem toate motivele ai regretim
llpaurlle din traducerea unul !llm ca
Vară şi fum, al eirul tes:t original pre-
zint& ealttilţl remarcabile, demne de
renumele autorului si.u, dramaturgul
progresist american Tennessee Williams.
Dramatismul simplu, profun4 omeneee,
al unora din scenele acestul !llm este
estompat sau caplLti chiar unele nuanţe
nedorit comice, d ln vina traducerii ne-
inspirate. O fetiţi, viitoare eumitri
clevetitoare tlln orişelul de provincie,
li strigă bf!.leţelulul eare a-a oprit sA
otea de vorbi cu Alma - !etili
de vreo 12 ani : .Alma se cam ţine după
,1 ea,
tine, .Tohnny !" Dar traducl\torul gilseete
cu cale sil slmpll!lce ,1 sil scrie pe oer"an:
„Alma te Iubeşte." ŞI ln !elul aceota,
copili 1'1 pierd eopllArla . . . Tot a,a, In-
trigat de numel e tngerulul de platrA oaro
sttilJule,te Izvorul din parc, bilatul o
tntreabi pe Alma: „Ce-i ala eternitate?"
Iar fetiţa li expllelL, ln original, eu
oandoare : .~ ceva care ţine şi ţine me-
~~~iii g~n::,;i~\~t~~ T~~\\î~1ş!r~~l:!~l~~
rulul, explicaţia devine pedanti: „Ceva
ce există mereu, tn .vreme ce viaţa şi
moartea, totul, e trecător." (N.B. Am
respectat şi punctuaţia subtitlului de pe
ecran). Un ultim exemplu, din aeeeafl
seovenţi: bi\latul se şterge cu batista el
lntreabi: ,S lnt curat pe obraz, acum?"
Jar fetiţa li rAspun~e zimbind: .Da. O
~~u:!'u::l:~; ~0~1~1~~:~e.'.s~~~ cg:i,~~~e~
10
Da. Frumos ." ŞI parei s-a schimbat
ceva •••
LlLslnd color ln drept cit el oelor
vizaţi ln rlndurlle de !ali analizarea
lipsurilor şi tndreptarea lor, am vrea
ai tnehelem - deocamdatA. - cu o tn-
trebare care poate fl şi o sugestie: -
De ce nu a-ar bucura şi traducerea unul
text de film de acee&ljl exigenţi ea. ''
cea a unei pleae de teatru, pentru care,
adesea, traducitorul eolaboreazl strtns
cu un aerlltor protettlontst sau cu un
autor dramatici Dupil cit se pare, tra-
ducerii• de !llme cad ln sarcina a numai
- meşteşugari care au, ce e drept, oare-
care experlenţl, dar ei.rora, probabil,
volumul mare de traduceri şi termenele
de executare urgente nu te permit Bi..
dea lucrirl de calitate.
Fiimele proiectate pe ecranele noastre
trebuie si transmtti spectatorilor ln-
tregnl lor conţinut ~I meHal de Idei,
lndl!orent de limba ln care stnt vorbite.
Acesta este rostul esenţial al celei mal
populare el mal accesibile arte.
Mwgw r MARDAH
https://biblioteca-digitala.ro
 ~ Lebedele deasupra lacului Zmeica

Regi.zorul Ion Bostan (stînga) se

pregăt.,te să pătnuldă
sub apă în
preajma coloniei de pelicani de
la Rotea Babaraia
~

90 de zile
pri ntre păsări

şi peşti

pul de ţi gă nu ş . Ţi g ănuşul
nostru est e rud ă apr o pia tă
cu Ibisul egiptean . P asă r e
c ă l ă t oa r e , ţi gă nuş ul c ui bă ­
r eş t e la no i, Iar iarna o
pe t rece pe ma luril e Nilului.. .
lntr-o zi am ros t s urpr in ş i
de furtună pe o limbă de
nlslp ce desparte lacuril e
Zm clca ş i Go l o vlţa . Dinspre
Raze tm biltea un vlnt puter-
nic ş i valuril e lns pum at e
amenln\ au să Inund e lnsu-
ll\a n o as tr ă . Că tr e se ar ă s-a
d e zlănţuit ş l ploaia , o pl oaie
to renţial ă cu r afa le de vlnt
ş i ful gere ce nu mal conte-

~~~~.;ru !n:!n~Tătl~~u Fnagt :

t ala vl nt ulul şl numai bi-
doanele de be n z in ă puse ln
chip de ln t ărlt ur l pe lin gă
ţăruşi le-au f ă c u t să r ezis t e .
Dar aş a cum se ln li mplă
vara , dimin ea ţa vremea s-a
făcut din nou frumoasă , Iar
pe lac ne aştepta o urprbi :
clteva sute de lebede. Nici
n-am btnuil el se pol aduna
a\ltea deodali . Le ad~
furtuna I filmai n tru s-a
lmbogi\lt CD clleva c:adtt
Ined ite.
o filmare pulonanli a
ros t I aceea de pe laeal
Lumina , unde am pll..-um
tn adtn cul apelor pe.otru a
filma p eş tii d in Delli .
- N-o să r euşi\ I sa !Uma\i
nici un crap , sustinea cu
tă r ie bătrl n ul pescar Ivan
Taracan , care ne lnso\ea . O
să - l spe ri aţi nu mai...
Am par iat. I van Taracan
a pierdu t pariul. Omul-am-
fibie nu l-a speriat pe crapi.
D l mp o trlvă , l-a atras. l e-
şeau din d esiş uri subacva-
tice şi m ă lnconJurau din
toate pă rţil e. Nu-ml răml­
nea deci t să apăs pe butonul
aparatului de fllmat . Au
urma t ş ti u ci , somni , şal ăi. ..

...
:\'a lura Deltei ne d e zvă­
luia Io fiecare zl noi şi noi
mlnună\U. Am cercetat cu
aparatul de filmat apel e
Umpnl ale ghlolurllor , ma-
ri le colonii de păsă ri , v iaţa Pescuit matinal pe lacul Goloviţa
ascunsă din d es iş u l pl auri-
lor. . . I aşa -au născ u t fil -
mele ab aripa wlturului
şl Delio """"noacu td.
Re 1-'ror aceste fll me s ă .1111111 Pentru a inresistra glasurile
t ran mlll spectatorului far- ~puirilor in(inerul de sunet Si-
mecul marei a're nturl tr ăi te mion Zaharia folosette un micro-
de noi Io Deltă?
fon atezat în focaru l unei oglin-
Ion BOSTAN zi parabolice.

• C l:MA rnbtă l unar ă de cultură cl nemato9roflcă editat ă de Co I a tul de St a t pentru Cu ltură ,1 Artă, • Reclactor·t•f : loall Grl9or•1cu,
Mache ta : Vla d Mu.fatescu • Prezentarea tehni c ă: Ion Fă9ărăfanu • Coperta I - fato S. Mend rea . Coperta IV - fot o UHIFRAHCE • Redacţia ,1 adm i nist ra ţ ia :
Bucu e , t l - Bul evardu l 6 Ma rtie nr, 65 • Abonam en tele H fac la toa te ofl cllle po, tale d in ţ a r ă , la factorii poftall fi dlfu:i:orll volunta rl d in î ntreprinderi
JI Ins t i tu ţii, • Tipa rul executat la Combinatu! Poll 9raflc . Cai a Scînt eli " - Bucure 1t i • Exem pla ru l 5 lei •
I 41 .011 I

https://biblioteca-digitala.ro
 GEORGE VRACA
un cavaler af--ecranului

Pru'. Anthony Quinn

https://biblioteca-digitala.ro