See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/281290221

Rolul factorului politic in dezvoltarea balneoturistica

Research · August 2015

DOI: 10.13140/RG.2.1.2823.0886

CITATIONS READS

0 22

1 author:

Sageata Radu
Institute of Geography, Romania, Bucharest
184 PUBLICATIONS   342 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Biserici demolate si translatate in perioada comunista View project

Un secol de învăţământ geografic la Universitatea din Bucureşti View project

All content following this page was uploaded by Sageata Radu on 28 August 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Radu Săgeată
Institutul de Geografie, Academia Română
Facultatea de Geografia Turismului Sibiu, UCDC
radusageata@yahoo.com
Cadrul conceptual
(Conceptual framework)

 Elementul generator al statiunilor balneoclimaterice: factorii naturali

terapeutici
 Amenajarea turistic a staţiunilor balneoclimatrice este condiionat de :
1. Specificul topografic local
2. Valorificarea cât mai eficientă a factorului/factorilor naturali terapeutici

Dacă patrimoniul balnear şi vechimea constituie pentru multe staţiuni

turistice elemente comune, direcţia lor de dezvoltare a fost profund
marcată de :
- Circumstanţele istorice
- Diferenţierile politico-ideologice ce s-au manifestat la nivelul economiei
turistice şi societăţii, în ansamblu.

Studii de caz:
 Vichy – model de balneoturism elitist
 Băile Herculane – model de balneoturism social
VICHY : balneoturism elitist
(elitist development model)
Caracteristici geografice: Localizare
Geographical Charactersitics: Location

 Situare: departamentul francez

Allier, la poalele Masivului
Central

 Climat: oceanic cu influene

montane, umiditate accentuată
(820 mm/an)

 Populaţie: 26 500 loc., 80 194 loc

agl. urb., locul II în Auvergne după
Clermont-Ferrand
VICHY
Caracteristici balneologice:
(Balneological Characteristics)
- Ape minerale bogate în: bicarbonat de
sodiu, dioxid de carbon, oligoelemente

- Recomandări: afecţiuni ale stomacului,

veziculei biliare, pancreasului, intestinului

 Surse calde:
Chomel (1750), Grande Grille, Spital
 Surse reci:
Lucas (sec. XIX), Parc, Celestins
VICHY
Caracteristici geoistorice:
(Geohistorical Characteristics)

- Ape termale renumite încă din

antichitate (împăratul roman Julius
Cezar, 52 î.Chr.)
- Dezvoltare pe baza apelor termale în
perioada romană (sec. I-III d. Chr) şi
medievală (sec. XV-XVII)
- 1761-62, 1785 : staţiunea este vizitată
de Adelida şi Victoria, fiicele lui Louis
al XV-lea → mărirea capacităţilor
balneare (1787) → creştere
demografică (1 763 loc în 1794)
- 1799 : Letitia Bonaparte, mama lui
Napoleon face o cură de tratament la
Vichy → amenajarea, la ordinul
împăratului, a Parcului surselor
termale (1812)
 VICHY
Caracteristici geoistorice:
(Geohistorical Charactistics)

- 1861-1866 : staţiunea este vizitată de Napoleon al III-lea → puternică dezvoltare

edilitară (îndiguirea râului Allier, retrasarea axelor urbane, lucrări edilitare,
construcţia gării – 1862, construcţii cu destinaţie turistică, cazinou - 1865)
- Dezvoltarea fondului construit s-a corelat cu evoluţia demografică: 1 696 loc
(1851) → 14 254 loc (1901).
Napoleon al III-lea a fost principalul factor care a contribuit la dezvoltarea
oraşului de la o mică staţiune turistică în principalul centru balneo-turistic
al Franţei.
- Dezvoltarea edilitară s-a menţinut şi la începutul sec. XX: modernizarea parcului
central (1900), opera, stabiliment termal (1903) → dezvoltarea funcţiei balneo-
turistice (100 000 curanţi în preajma Primului Război Mondial)
- 1940, 22 iunie: armistiţiu, Vichy devine sediul guvernului „Statului Francez”
(Republica de la Vichy), datorită:
 unei relative apropieri faţă de Paris
 existenţei unei mari capacităţi hoteliere concentrată într-un singur oraş
(Vichy era al doilea oraş din Franţa din punct de vedere al capacităţii hoteliere)
VICHY
Consecinţe:
(Consequences)
1. Restrângerea funcţiei balneoturistice (guvernul ia în posesie numeroase
hoteluri pentru a găzdui parlamentarii)
2. Creşterea renumelui (capitala Franţei: 1940-1944)
- 1950-1960 : revenire la funcţia turistică, perioadă de dezvoltare accentuată,
invesiţii masive, loc de destinaţie al clientelei franceze bogate din nordul Africii.
- După 1960: Războiul din Algeria, decolonizarea Africii → restrângerea pieţei
turistice → reconversie funcţională:
- dezvoltarea sectorului produselor de cosmetică (laboratoarele l’Oreal)
- închiderea unor unităţi industriale locale poluante
- dezvoltarea industriei produselor electronice, cosmetice şi
manufacturiere.
- dezvoltarea funcţiei industriale şi de cercetare tehnologică
- diversificarea serviciilor balneoturistice (palat al congreselor, sat de
vacanţă pentru persoane cu mobilitate redusă, centru mamă-copil, spital etc.)
- realibilitarea unor hoteluri, modernizarea gării de călători etc.
 BĂILE HERCULANE
balneoturism social Localizare
(Location)
(Social Development Model)

Situare:
 Cursul inferior al Văii Cernei, la
poalele Muntelui Domogled.

Caracteristici balneologice:
 Ape termale şi puternic mineralizate,
cu acţiune îmbunătăţită de existenţa
unei uşoare radioactivităţi naturale.
 Recomandări: afecţiuni ale
stomacului, rinichilor, pentru uz extern în
tratamentul afecţiunilor reumatismale,
ale aparatului locomotor, coloanei
vertebrale, sistemului osos în general.
 Cunoscută şi frecventată din perioada
romană.
 BĂILE HERCULANE
Caracteristici geoistorice:
(Geohistorical characteristics)

 Sfârşitul sec. XVIII : reprezentanţii administraţiei austro-ungare redescoperă

efectele curative ale apelor minerale şi termale şi transformă localitatea într-o
staţiune balneară şi de odihnă.
 1895 : staţiunea este vizitată de împăratul Franz Josef, care o descrie ca fiind
„cea mai frumoasă staţiune din Europa” → 1896 : staţiunea devine una dintre
cele mai frecventate şi scumpe din Europa → dezvoltare edilitar-urbanistică
(sediul vechilor pavilioane termale, gara, vile turistice etc).
 După 1945 : moment de cotitură în dezvoltarea staţiunii.
Imaginea simbolică a Herculanelor pentru reprezentanţii „puterii populare” era de
staţiune burgheză, decadentă, motiv pentru care nu numai că nu s-a mai investit în
dezvoltarea sa dar a fost distrusă şi o mare parte a infrastructurii deja existente
care ar fi putut aminti de „luxul burghezo-moşieresc” şi de „inflenţa nesănătoasă”
a trecutei orânduiri sociale.
- Timp de câteva decenii întreaga staţiune a fost lăsată în paragină.
- Mărirea capacităţii de cazare nu s-a făcut prin noi investiţii, ci prin supra-cazare
→ degradarea rapidă a infrastructurii de cazare, diminuarea gradului de confort.
 BĂILE HERCULANE
1968 : distanţare a politicii
Bucureştiului faţă de Moscova în
condiţiile refuzului participării la
invadarea Cehoslovaciei →
- încep să reapară turiştii străini
-autorităţile politice devin
conştiente de importanţa turismului
internaţional ca sursă de valută →
investiţii în dezvoltarea
infrastructurii de cazare:
- 1968 : Hotel Hercules, 500 locuri
- 1973 : H. Domogled, 300 locuri
- 1975 : H. Roman, 300 locuri
- 1979 : H. Afrodita, 400 locuri
- 1982 : H. Dacia, 1 070 locuri
- 1984 : H. Minerva, 400 locuri
Locuri în hoteluri noi : 2 970
Locuri în vechile pavilioane : 1 760
BĂILE HERCULANE
O staţiune a contrastelor
 Turismul social la Băile Herculane
(Social tourism in Baile Herculane)

1970 – 1985 : dezvoltare accentuată pe baza turismului social:

- în prioada de sezon : 100% ocupată de turişti români
- orice salariat îşi putea permite să petreacă concediul
la Băile Herculane, fie că venea cu bilet prin sindicat, fie prin ONT.
- în extrasezon : - grad de ocupare mai redus (80-85%)
- turişti în majoritate străini : Germania, Finlanda,
Israel, Franţa, Italia + Polonia, Cehoslovacia, Ungaria (7 000 – 8 000 turişti
străini pe an).

După 1990 : declin general al activităţilor turistice

- infrastructura de cazare a fost împărţită în 4 societăţi comerciale
pentru o mai bună administrare
- apariţia minihotelurilor şi pensiunilor particulare (2, 3, 4 stele)
 BĂILE HERCULANE
prezent şi perspective Noi spaţii de cazare
(present and perspectives)

 Noile spaţii de cazare se caracterizează prin

originalitate şi grad ridicat de confort, având
integrate baze proprii de tratament → ridicarea
standardului general al staţiunii
 Capacitatea de cazare :
Înainte de 1990 : 8 000 turişti
În prezent : peste 10 000 turişti, mai mult decât
populaţia oraşului (6 092 loc)
 Staţiunea este supraaglomerată: 1 500 de
lucrători în turism susţin peste 150 000 turişti
care vin anual în staţiune.
 Rata şomajului : 6,3%
 Încasările din turism : aduc circa 30% din
Bugetul total al primăriei.
 BĂILE HERCULANE BAILE HERCULANE
prezent şi perspective (present and perspectives)

 Turiştii străini : 10% dintre clienţii

staţiunii (Italia, Germania, Belgia, Olanda,
Suedia).
 Infrastructura:
- Lipseşte infrastructura de gaz metan
- Mulţi locuitori au fost nevoiţi să se
deconecteze de la alimentarea cu apă caldă
 Apa caldă sulfurată este foarte corozivă,
instalaţiile trebuie schimbate la fiecare 3 ani
 Puternică degradare a clădirilor din
vechiul patrimoniu istoric (vechile pavilioane
Balneare, gara etc)
 Autorul vă mulţumeşte pentru atenţia
acordată

radusageata@yahoo.com

The role of political factors in the development of spas and health resorts.
A comparative study : Vichy-Băile Herculane.

The paper makes a comparative analysis of two spas and health resorts
similar in terms of age and natural cure factors, namely Vichy (France)
and Băile Herculane (România) characteristic of two development
models : elitist and social. In either case, the general development
direction and the technical-urbanistic heritage of these resorts has
been shaped by historical and geopolitical circumstances, as well as
by political-ideological factors.

Thank you for your attention.

View publication stats