CARACTERISTICILE

CEASURILOR
VALORI ETANȘEITATE

3
 TIPURI DE MECANISME
CEASURI MECANICE
Ceasurile mecanice se clasifică în două
categorii:
Ceasuri cu întoarcere manuală;
Ceasuri cu întoarcere automată (ceasuri
automatice);
Diferența dintre cele două este că deși ambele
sunt mecanice, cele automatice se încarcă
singure printr-o greutate montată de obicei în
spatele mecanismului.
Această greutate folosește energia cinetică
imprimată de închieietura purtătorului pentru
a întoarce bariletul ceasului. Astfel, ceasul, atât
timp cât este purtat, funcționează și nu necesită
reîncărcare manuală (remontare).
Ceasurile mecanice trebuie încărcate în mod
regulat la un anumit interval orar, în funcție de
rezerva de mers a modelului.
4
Ceasurile mecanice folosesc roți dințate
care conferă și imprimă mișcare unitară
mecanismului. Mecanismul este un angrenaj
complex.
Ceasurile mecanice sunt definite de o tensiune
mecanică ce imprimă mișcarea. Tensiunea este
eliberată treptat. Cu cât aceasta este eliberată
mai constant, cu atât ceasul are o precizie mai
mare.
Ceasurile mecanice moderne au de obicei o
precizie de 99.99%. Asta se traduce în maxim
30 secunde abatere/zi.
Simplu explicat, mecanismul unui ceas
mecanic modern este compus dintr-o casetă cu
arc, un angrenaj de roți dințate, o roată anchor,
o furcă și un balansier cu spiral.
 CEASURI QUARTZ
Ceasurile quartz utilizează ca sursă de
energie bateriile.
Autonomia unui ceas quartz este dată de
calitatea și de durata de viață a bateriei, care
poate varia de la 24 de luni până la 10 ani- în
cazul anumitor modele speciale.
Cu toate acestea, durata de viață a bateriei
este influențată semnificativ și de utilizarea
funcțiilor adiționale ale ceasului, precum
cronograful sau iluminarea cadranului.
Ceasurile solare folosesc o suprafață
fotovoltaică plasată pe cadranul ceasului
care transformă sursele puternice de lumină
în energie electrică, aceasta din urmă fiind
stocată într-un acumulator.
Lăsate o perioadă îndelungată într-un spațiu
întunecos, ceasurile solare se pot opri.
Pentru a le reporni, este nevoie de o sursă
puternică de lumină, de preferat lumina
solară, care să repornească funcționarea
mecanismului.
Ceasurile auto quartz/ kinetice, spre
deosebire de ceasurile quartz simple, care
folosesc baterii cu durată limitată de viață,
folosesc un acumulator reîncărcabil ce are ca
sursă de alimentare energia cinetică degajată
de mișcarea încheieturii, ce este captată
prin intermediul unui rotor similar cu cel al
ceasurilor automatice.
Asemenea unui dinam, mecanismul auto quartz/
kinetic convertește energia cinetică în energie
electrică și astfel, bateria nu își pierde rezerva
decât în momentele în care ceasul rămâne static
o perioadă mai îndelungată.
Ceasurile cu sincronizare prin GPS sunt
cele mai precise ceasuri de pe piață.
Ele sunt ajustate automat, de câteva ori pe zi,
prin intermediul undelor radio, direct de sateliții
aflați deasupra zonei geografice în care se află
ceasul.
De asemenea, datorită actualizării prin satelit,
ora locală este ajustată automat de către ceas,
fără intervenția purtătorului.
5
 La ceasurile quartz noțiunea de digital
se referă exclusiv la metoda de afișare a
timpului, și nu la tipul de mecanism.
În cazul ceasurilor digital mecanice,
noțiunea de digital se referă atât la tipul de
afisaj, cât și la tipul de mecanism.
Primul ceas digital de mână a fost construit
de Hamilton Watch Co în anii 70, sub
numele de Pulsar.
Ceas „connected”/ Smart watch
Un ceas conectat la smartphone oferă o
funcționalitate variată, ce poate include
monitorizarea funcțiilor vitale ale
purtătorului: numărul de pași făcuți zilnic,
somnul și chiar precizia părții mecanice a
ceasului, în anumite cazuri.

Deși există și ceasuri mecanice digitale,

aceastea sunt considerate rarități,
aparținând ceasornicăriei de lux.

Cel mai cunoscut, mai apreciat și mai

răspândit ceas digital la nivel mondial este
Casio G Shock.

6
 PARTICULARITĂȚI CEAS

CRONOGRAF

Cronograful este cea mai utilizată complicație

din industria orologeră.

Cronograful măsoară timpi și poate avea o variație

grafică și a funcționalității deosebit de diversă.

7
 Cronograf Tri-Compax Cronograf Bi-Compax
(trei cadrane) (două cadrane)

Ceas cu cronograf de tip Flyback

Cronografele de tip Flyback sunt construite în

așa manieră încât pot relua instant numărătoarea
8 atunci când sunt resetate.
TAHIMETRU

Tahimetrul măsoară viteza medie de deplasare

a unui vehicul a cărui velocitate este de minim
60 Km/h și de maxim 1000Km/h. Inscripția de
gradație poate varia de la model la model.

TELEMETRU
Scala care măsoară distanță până la un anumit
obiect/fenomen. Acesta poate înregistra distanțe
cuprinse între 1 Km și 20 Km. Elementul de
referință este viteză sunetului.

Astfel, timpul scurs de la observarea unui

eveniment și până corelarea sonoră a acestuia
este înregistrată de telemetru și redată sub formă
unei distanțe relative.

9
 ILUMINARE
Iluminarea unui ceas poate fi obținută
printr-o varietate de modalități.
Cele mai întâlnite sunt cea cu LumiNova®
și Super-LumiNova®, pigmenți
fotoluminescenți non-toxici și non-
radioactivi, pe bază de aluminat de stronțiu.
Aceste substanțe au înlcouit, în 99.99 din
cazuri, iluminarea cu izitopi radioactivi
de tritiu sau radiu. Alte două sisteme
de iluminare, folosite preponderant la
ceasurile digitale, sunt cea cu LED și
Iluminator (denumire tehnică a Casio) /
Indiglo (denumire tehnică a Timex).
10
CRONOMETRU
Ceas cu cetificat de
cronometrie (cronometru).
În limba română, “cronometru” a căpătat
noțiunea de cronograf (care măsoară timpi)
însă acesta este de fapt un titlu acordat unui
ceas pentru precizia sa.
Certificatele de cronometrie sunt acordate
de organisme independente precum COSC
(Contrôle Officiel Suisse des Chronomètres)
sau insititutul de cronometrie de la Besançon,
Franța.
De obicei, ceasurile cu certificate de
cronometrie au gravat pe cadran și/sau pe
spatele ceasului mențiunea “Chronometer”/
“Officially Certified Chronometer” sau
“Chronometre Officiellement Certifie”, fiind
întotdeauna însoțite de un certificat oficial
care atestă statutul, nominal, de cronometru al
ceasului.
 MATERIALE

GEAMUL

Geamul (cristalul) este piesa care acoperă

cadranul, contribuie la etanșeitate și protejează
ceasul de orice factor extern frontal, mai puțin
de câmpurile magnetice puternice.

Geamul poate fi construit dintr-o varietate de

materiale, însă cele mai frecvente sunt:

Hesalit Acrylic - Geam din material plastic

Mineral (sticlă) - Mineralul (sticla comună)

este primul și cel mai utilizat material pentru
fabricarea geamurilor de ceas.

Safir - de o duritate deosebită și o rezistență

fără echivalent la zgârieturi, singurul material
mai dur, notat pe scala Mohs a durității
materialelor este diamantul.

11
 Aur

Aurul este cel mai utilizat metal prețios din industria

ceasurilor. Aurul standard folosit în industria din
Elveția este de 18k (750), dar există și ceasuri non-Swiss
Made care pot utiliza aurul de 14k (585).

Titan

Un metal antimagnetic, cu proprietăți hipoalergenice,

titanul este de 3 ori mai ușor decât oțelul și de 2 ori mai
dur.

Un aliaj utilizat de obicei în aeronautică, în industria

aerospațială, la construcția vapoarelor de clasă
superioară, având de asemenea aplicabilitate în
domeniul medical, titanul este adesea folosit și în
industria ceasurilor datorită proprietăților deosebite
ale acestui aliaj.

Bronz

Fiind un metal care “lucrează” - oxidează la contactul cu

aerul, bronzul este considerat un aliaj cu personalitate și
din acest motiv este rar utilizat de industria de ceasuri.
Patina care se formează la suprafață nu afectează
integriatatea ceasului dar îi conferă acestuia un aspect
în continuă schimbare.

Cu proprietăți antimagnetice, bronzul este un material

potrivit la construcția de ceasuri, în pofida depozitului
oxid de la suprafață.

12
Oțel 316 L Aluminiu

Oțelul 316 L este un aliaj antimagnetic, Aluminiul este un metal moale și deosebit de ușor
sărac în carbon, ce are proprietăți potrivit domeniilor precum aeronautica, dar care
hipoalergenice fiind deosebit de este folosit la construcția carcaselor și a brățărilor
rezistent la coroziune. de ceas datorită acelorași proprietăți.

Ceramică high tech

Un material de ultimă generație folosit în industria de

ceasuri de lux, ceramica high tech are o duritate deosebită și
o rezistență la zgârieturi ieșită din comun. Astfel, ceasurile
din ceramică high-tech își păstrează intact aspectul pentru o
perioadă indefinită de timp.

13
 Fibra de carbon

Fibra de carbon este un polimer ranforsat, format din

filamente de carbon fuzionate cu plastic și rășini epoxilice,
la temperaturi înalte. Rezultatul este un aliaj non-metalic
deosebit de dur, rezistent la torsiune și zgârieturi, ce are de
asemenea și proprietăți antimagnetice.

Breitlight

Breitlight® este un polialiaj non-metalic dezvotat și creat

în exclusivitate de Breitling. Mai ușor de 6 ori decât oțelul
și de 3 ori decât titanul, având o duritate ce o depășește
pe cea a oțelului, Breitlight® este un polimer de ultimă
generație, antimagnetic, stabil termic și cu proprietăți
hipoalergenice.

Sidef/Mother of Pearl

Sideful este un material compozit organic – anorganic,

deosebit de casant și de fragil, produs de anumite moluște
și este utilizat ocazional în idustria de ceasuri pentru
decorarea cadranelor.

Datorită aspectului deosebit, asociat în general cu

delicatețea feminină, sideful este preponderent întâlnit
la ceasurile de damă. Un material recunoscut cu ușurință
datorită suprafeței neregulate care reflectă lumina, sideful
are o paletă de nuanțe cromatice deosebit de largă.

14
Placaj electroliză

Electroliza sau placajul, cum mai este supranumit procedeul,

presupune tratamentul în baie electrolitică a unui material
pe suprafața căruia se formeză un depozit de metal prețios
de ordinul micronilor. De obicei, industria elvețiană de
ceasuri folosește un strat de 5 sau de 10 microni de metal
prețios pe o suprafață dată. Ferit de umezeală și de frecare
excesivă, placajul electrolitic poate rezista pe toată durata de
viață a ceasului.

PVD (Physical Vapour Deposition)

PVD este o procedură de tratare cu pigment a unei suprafețe

din metal. Spre deosebire de vopsitul simplu sau de
electroliză, procedura PVD asigură impregnarea cu pigment
a porilor metalului și nu doar acoperirea superficială.
Pigmentul poate avea orice variație cromatică, dar cea mai
folosită este culoarea neagră.

DLC (Diamond Like Carbon)

DLC este un compus hibrid pe bază de carbon care prezintă o

serie de particularități similare diamantului, precum luciul și
duritatea.

Un strat deosebit de dur, DLC se poate aplică pe o suprafață

atât din rațiuni estetice cât și practice. Acesta protejează
materialul pe care este aplicat de coroziune și de zgârieturile
cauzate de coliziuni cu suprafețe dure, fiind, de asemenea, un
material agreabil din punct de vedere vizual. DLC poate poate
avea orice variație cromatică.
15
 Tratament termic

Tratamentul termic al oțelului prin care acesta capătă culoare

albastră și este totodată călit, implică o tehnică tradițională
folosită de secole la manufacturarea diverselor piese ale
ceasului, precum indicatoarele și șuruburile.

Acest procedeu, deși aparent simplu, este deosebit de complex

și presupune o sincronizare perfectă pentru obținerea culorii
exacte și a călirii corecte a oțelului.

Rubin

Rubinul este o piatră de culoare roșie care se formează în mod

natural, dar care poate fi reprodusă și în laborator, în
vederea utilizării industriale.

Obținut artificial, rubinul este de fapt o variație a

corundumului, căruia i s-a adăugat pigment.

Fabricarea în laborator conferă corundumului o structură

atomică aproape perfectă, spre deosebire de cea a rubinului
natural, care conține incluziuni ce pot compromite integritatea
pietrei.
Din acest motiv, industria de ceasuri folosește exclusiv rubine
sintetice cu suprafețe deosebit de netede și o duritate aparte.

Două particularități care îl recomandă cu precădere în

industria orologeră: rubinul sintetic contribuie la prelungirea
duratei de viață a mecanismelor, având adesea și un rol estetic.

16