Apele subterane-(300km3)

sunt cele acumulate în porii, fisurile rocilor sau golurile subterane

Menţinerea şi circulaţia apei în roci depinde de :

 Porozitate(mare – solul, argilele, creta, nisipul, pietruşul,)

(mică-gresie, rocile eruptive, gnaisurile)

 Permiabilitate: permiabile(nisip,pietriş,prundiş), semipermiabile (calcare, gresii fisurate),

impermiabile (argile), metamorfice(gnais, cuarţit)roci eruptive.

 Gradul de tasare,

 Capacitatea de absorbţie.

Pînzele de apă freatică (liberă)cele care nu sunt acoperite cu roci impermiabile

 Partea superioară a straturilor acvifere permanent saturate cu apă se numeşte nivel

hidrostatic şi variază pe parcursul anului.

 În perioade cu precipitaţii abundente nivelul hidrostatic este aproape de suprafaţă, iar în

perioadele secetoase se află la adîncimi de zeci de metri.

Pînzele de apă captivă-

cele situate între două straturi de roci impermiabile

 Prima grupă-ascensionale sau straturi acvifere fără presiune.

 A doua grupă straturi de apă captivă ce se găsesc sub presiune între două straturi
impermiabile. Ele se mai numesc artiziene şi deseori es la suprafaţă.

Proprietăţile fizice şi chimice ale apele subterane

 Temperatura (0-20°C);

 Transparenţa şi culoarea apei:

 Gălbuie, brună- compuşii fierului;

 Neagră –oxizii de mangan;

 Duritatea – conţinutul de săruri Ca, Mg ... Dizolvate în apă;

 Gradul de aciditate – prezenţa acizilor(carbonic, sulfuric, clorhidric, boric...)

 Apele minerale Sulfuroase ;

 Sulfurate;

 Iodurate;

 Feruginoase;
  Clorurosodice<

 Carbogazoase;

 Radioactive.

Izvoarele-ieşirea apelor subterane la suprafaţă

 Reci(20°C);

 Termale(20-160°C);

 Descendente;

 Ascendente

 (gheizere)

Importanta apelor subterane

 Determină mersul şi caracterul diferitor procese ce decurg în natură.

 Alimenteză rîurile şi lacurile;

 Contribuie la migraţiile elementelor chimice;

 Modifică relieful(alunecări de teren,procese de sufoziune, carstice.);

 Duc la înmlăştinirea unor terenuri;

 Sursă de apă naturală;

 Prprietăţi terapeutice;

 Apă tehnică;

 Pentru irigaţie;

 Încălzirea locuinţelor, producerea curentului electric.

Sursele de poluare:erbicide,pisticide, insecticide, fungicide, gunoiştile, fabricile uzinile, centralele

elctrice,sectorul zootehnic.

 Rîurile-cursuri de apă permanente care curg printr-o vale vărsîndu-se în mare,lac, sau fluviu
mai mare. Izvor- locul unde începe rîul;

 Gura rîului- locul de vărsare a rîului(deltă, estuar, liman);

 Cursul rîului divizat în trei părţi: superior, mediu, inferior;

Sistem Fluvial

 Include: fluviul principal şi afluienţii lui.

  Rîul principal are lungime, volum de apă mare şi o poziţie axială în sistemul fluvial. Afluienţii
rîului sînt de ordinnul I,II,III...;

 Sistemele fluviale: radiare(p-la Iberică), dendritice(Nistru,Volga), fluate(Bistriţa, Zeavşan);

 Densitatea reţele fluviale – raportul lungimii tuturor rîurilor sistemului fluvial la suprafaţa ce
o ocupă.

Dinamica apei in riu

 Datorită forţei de gravitaţie şi înclinarea albiei;

 Determinarea vitezei apei se face cu ajutorul flotoriului, al moriştii hidrometrice,

dinamometru.

 Debitul –cantitatea de apă ce se scurgfe într-o unitate de timp prin secţiunea vie a rîului.
(m3/sec.)

Alimentarea riului

 Depinde de : climă, orogrfie, vegetaţie, structura geologică, gradul de înmlăştinire, de

răspîndire a lacurilor.

Alimentarea:

 Pluvială ex?

 Nivală?

 Glacială?

 Subterane?

Importanta riurulor

 Influienţează clima;

 Acumularea depozitelor aluviale (Au,Pt,C*);

 Vegetaţia;

 Solurile;

 Apele subterane;

 Sursă de apă potabilă;

 Reţea de transport;

 Irigaţie;

 Producerea energiei electrice...

Lacurile-bazine de apă situate în depresiuni terestre

Lacuri cu cuvete de geneză endogenă:

 Vulcanică:Honsyu,Masyuko;

 Tectonică-Baikal, Balhaş,Issî-Kul, Tanganika, Albert,

Malawi;

Lacuri cu cuvete de geneză exogenă:

• formate sub acţiunea apelor curgătoare(în luncile rîurilor)

• Formate sub acţiunea apelor marine(Razim)

• Carstice(Oregon)

• Glaciare;

• Eoliene;

• Antropice.

 Mlaştinile-porţiune de teren cu exces de umeditateTipurile de mlaştini:

 Eutrofe-alimentate din precipitaţii atmosferice;

 Oligotrofe-climat tempat rece.

 Mezotrofe