Un e-mail primit zilele trecute – tot despre gelozie!

nlpmania.ro/un-email-care-m-a-impresionat-tot-despre-gelozie-este

Am primit un e-mail dupa ce am scris un articolul despre gelozie. Am primit

acceptul sa il postez. Nu vreau sa comentez mai mult. Citeste-l si spune-mi ce
parere ai despre aceasta poveste reala! Textul se potriveste mai bine pe blog-ul
Andreei Papp, dar o sa il postez aici pe moment.

„Am citit articolul tau de azi si m-am gandit ca si eu am trecut prin asta si mi-a
trebuit mult timp sa constientizez ca ceea ce faceam era gresit.

Totul a inceput acum 4 ani cand m-am implicat intr-o relatie serioasa, cand am
crezut pentru prima oara in viata mea ca iubesc. Dar cat de tare m-am inselat
fiindca, cu timpul, mi-am dat seama ca a fost vorba doar de dorinta de a poseda
ceva ce am crezut eu ca mi se cuvine si pentru asta am platit scump.

Mereu imi era teama cand ii suna telefonul si nu stiam daca e femeie sau barbat,
iar cand era plecat, ma intrebam daca nu cumva ma minte, daca nu e acolo unde
zice ca este.

Cine era de vina pentru tot ceea ce simteam? Eu si numai eu, fiindca nu aveam
destula incredere in mine. Nu ma simteam in siguranta langa el, fiindca de fapt
nu eram sigura pe mine si pe valoarea mea.

Tot timpul parca eram in garda si aveam sentimentul ca il voi pierde si pana la
urma asta s-a si intamplat, deoarece la un moment dat s-a saturat de geloziile
mele si m-a parasit.

Cand insa, pentru o scurta perioada, mi-am recapatat increderea in mine si am

fost stapana pe viata mea, s-a intors la mine, dar nu din iubire, ci din orgoliu,
fiindca a vazut ca a aparut altcineva in viata mea si nu a putut suporta ca
altcineva sa-i foloseasca bunul.

1/4
Pentru a ma recastiga, a apelat la toate metodele posibile pentru a ma aduce
inapoi. Si in cele din urma, a reusit. Sclava s-a intors la stapan. S-a comportat
frumos o luna, dupa care a revenit la vechile obiceiuri – ca doar nu te poti
preface o viata intreaga.

De la bun inceput mi s-a parut ciudat ca s-a schimbat asa, peste noapte, dar am
zis sa mai incerc o data. Si rau am facut, pentru ca doar mi-am prelungit agonia.

Doua persoane geloase si posesive nu pot sa convietuiasca mult impreuna si la

un moment dat am inceput sa ne certam din nou din aceleasi motive, ca doar
cand nu inveti nimic din greseli si persisti in ele, platesti.

El a inceput din nou sa imi dea ordine, iar eu, ca o buna sluga, sa le execut, ca
doar pentru a obtine ce vrea omul e in stare sa se sacrifice ca un miel. Din
momentul in care mi-am scos prietenii care nu-i conveneau lui de pe mess si din
telefon, mi-am pierdut identitatea, nu mai eram propria mea stapana, ci o sclava.

Iar atunci cand tu nu te mai iubesti si nu te respecti, cum sa te iubeasca si sa te

respecte cel de langa tine?

Te trateaza ca pe un obiect pe care, dupa ce si l-a achizitionat si s-a plictisit, il

arunca intr-un colt pentru ca nu ii mai trebuie. De ce mi s-a intamplat asta?

Bumerangul – cum l-am vazut eu pe el si l-am tratat, asa m-a tratat el pe mine
dupa aceea. Dupa ce un bun prieten de-al meu mi-a deschis ochii si dupa ce am
citit cartea: Iubirea inseamna renuntarea la frica, scrisa de Gerarld G. Jamposki
si articolele de pe blog-ul Andreei Papp, ale lui Pera si ale tale, am inceput sa am
tot felul de semne de intrebare.

Si dupa multe analize si meditatie, mi-am dat seama ca stau intr-o relatie
disfunctionala, care ma trage in jos si care m-a inlaturat de la drumul meu in
viata si de la evolutia mea. Atunci cand am costientizat ca de 4 ani bat pasul pe
loc si nu am realizat nimic, din contra, doar am pierdut, mi-am facut bagajele si
am plecat.

2/4
De o saptamana de cand m-am detasat dorm mai bine, mananc mai bine fara
noduri in stomac, nu mai am dureri de cap si am inceput sa imi folosesc din nou
creierul in mod creativ si producitv. Bineinteles ca nu mi-a fost usor fara sa il mai
vad, dar am cautat sa ma centrez pe mine si pe dezvoltarea mea si incetul cu
incetul imi este mai binisor.

Cred ca daca nu citeam atatea articole de pe site, nici in ziua de azi nu imi
dadeam seama ca aceasta relatie doar ma bloca si ca eram victima propiilor
mele dorinte si a „stapanului” meu, care ma manipula cum voia, ba era distant si
nu zicea nimic neputand sa imi dau seama niciodata ce gandeste sau ce
urmareste, ba era agresiv verbal cand ceva nu-i convenea si nu mai puteam
discuta cu el, ba era critic – ori de cat ori imi dadeam silinta sa fac ceva, nu era
indeajuns de bine facut.

Si pe parcurs, mi-am dat seama ca am facut si una din cele 5 greseli capitale,
aceea de avea asteptari emotionale de la cineva. Chiar daca mi-am pierdut 4 ani
din viata, nu imi pare rau fiindca am invatat sa nu mai confund pasiunea cu
iubirea si sa nu astept nimic in schimb pentru ceea ce daruiesc, si ca acest
frumos sentiment nu are nimic de-a face cu gelozia si posesivitatea.

Am inteles si ca adevarata dragoste este aceea cand poti sa dai libertate, cand
nu faci reprosuri, cand nu te simti frustrat daca persoana de langa tine nu te
baga in seama, cand nu o vezi ca pe un obiect pe care ti-e frica sa nu ti-l fure
cineva.

Si asta de ce? Pentru a imi satisface orgoliul si pentru a imi indeplini dorinta de a
avea barbatul care mi-a placut. Am invatat si ca adevarata iubire este atunci
cand in primul rand exista o mare prietenie, nu cand lucrul cel mai important in
relatie este sexul, fiindca asta nu poate tine o relatie.

Doar ca te simti bine cu o persoana in pat asta nu inseamna ca te si potrivesti cu

persoana respectiva si poti sa iti intemeiezi o familie, deoarece atunci cand se
stinge pasiunea, iti dai seama ca nu te mai tine nimic langa persoana respectiva,
ca nu mai ai subiecte de discutie si ca fiecare vrea cu totul altceva de la viata, iar
cand unul regreseaza, iar celalalt vrea sa progreseze… nu poate, il trage in jos si
pe el.

3/4
Si nu in ultimul rand, am invatat sa imi controlez emotiile si instinctele, sa imi
ascult vocea interioara si sa nu mai fiu sclava placerilor. Eu, cel putin cand m-am
eliberat, mi-am dorit sa mor, nu mai vedeam nicio bucurie si nu stiam pentru ce
mai traiesc, care e scopul meu pe pamant.

Cel mai bun lucru pe care il poti face cand ti se intampla asa ceva este sa
iti iei o minivacanta. Eu asa am facut si m-am regasit, am redescoperit ca viata
e frumoasa si trebuie sa te bucuri de tot ce te inconjoara.

Insa de un singur lucru nu sunt total sigura acum, de vocatia mea. Am

descoperit ca imi place sa ajut oamenii, dar inca nu stiu cum, fiindca mi-am dat
seama ca meseria mea nu mi se potriveste, nu imi place si de aceea nu am
succes si in acest moment nici loc de munca, fiindca nu aveam nici o satisfactie.

Cand am facut scoala de cosmetica, am facut-o doar din lipsa de ocupatie, iar
acum nu stiu ce sa fac mai departe. Sa ma apuc de psihologie fiindca vreau sa
ajut oamenii sa evolueze, dar nu stiu daca as putea sa stau toata ziua sa le
ascult problemele, parca as scrie o carte despre tot ce am trait pana acum, dar
din asta nu se poate trai, fiindca totusi traim intr-o lume materiala cu nevoi, sau
sa dau la Academia de politie unde mi-as folosi si creierul pentru a salva lumea
si totodata corpul si energia – care da pe dinafara la mine.

As vrea sa imi gasesc adevarata cale acum cand sunt lucida si sa fac alegerea
corecta. Crezi ca m-ai putea ajuta? Stiu ca este seminarul acela pentru
descoperirea vocatiei, dar pe moment nu imi permit sa vin!”

4/4