4.2.

Cai particulare de degradare a aminoacizilor (degradarea scheletului de carbon )

Degradarea scheletului atomilor de carbon

Scheletul atomilor de carbon reprezinta ceea ce ramane dupa indepartarea gruparii α NH2.
Degradarea scheletului atomilor de carbon este strans legata de ciclul Krebs deoarece in urma acestui
proces se formeaza intermediari apartinand ciclului acizilor tricarboxilici. In procesul degradarii se mai
pot forma produsi cu functie biologica precum si precursori ai glucozei si ai corpilor cetonici. Cu alte
cuvinte prin degradarea proteinelor, respectiv a aminoacizilor nu se genereaza in mod direct energie ci
sunt generati produsi cu potential energetic si anume: glucoza, corpii cetonici sau intermediari ai Ciclului
Krebs.

Fig 20
Aminoacizii care in decursul degradarii genereaza intermediari ai ciclului Krebs (fig 21)sau piruvat duc in
final la sinteza de glucoza pe calea oxalacetatului (fig 20).
Aminoacizii care in decursul degradarii genereaza genereaza acetoacetil- CoA duc in final la sinteza de
corpi cetonici.

Fig 21
Astfel in functie de produsii finali generati in urma degradarii, aminoacizii se impart in :
1. aminoacizi glucoformatori: sunt acei aminoacizi care in urma degradarii dau nastere unor
precursori care pot genera glucoza
2. aminoacizi cetoformatori care in urma degradarii dau nastere unor precursori care pot genera corpi
cetonici
3. aminoacizi gluco/cetoformatori

Doar doi aminoacizi sunt considerati strict cetoformatori si anume: lizina (Lys) si leucina (Leu), restul
aminoacizilor pot genera glucoza ( fig 22)

Fig 22

In metabolizarea aminoacizilor (atat in procesele de sinteza cat si in cele de degradare) urmatorii cofactori
si cosubstrate joaca un rol esential:
a. vitamina B6
b. acidul folic
c. vitamina B12
d. sulf-adenozil metionina (SAM - cosubstrat)
e. Biopterina

Vitamina B6

Exista in sub forma a trei vitamere: piridoxal, piridoxina si piridoxamina (fig.23)

.
Fig 23
In organism sufera o serie de transformari in urma carora se formeaza piridoxal fosfat-ul (PLP) care
reprezinta forma activa a vitaminei/vitamerelor (fig.24)

Fig 24

Vitamina B6 intervine in diferite procese ce se desfasoara la carbonii α, β, γ ai aminoacizilor. Procesele

ce pot avea loc carbonul α sunt: decarboxilare, transaminare, eliminare (fig 25).
 fig 25
Se poate spune ca dintre toate reactiile in care vitamina B6 este implicata cea mai “popularizata” este
transaminarea. Faptul ca aceasta reactie este una reversibila face posibila utilizarea ei atat in procesele
anabolice cat si in cele catabolice functie de necesitatile de moment ale celulei.
Mecanismul prin care vitamina B6 intervine este urmatorul: forma coenzimatica a vitaminei B6
functioneaza ca un transportor intermediar al gruparii amino si sufera o serie de transformari reversibile in
timpul acestui proces. Forma aldehidica, (piridoxal fosfat) care poate accepta gruparea amino de la un
aminoacid, sufera o modificare reversibila la forma amininica (piridoxamin fosfat) care poate ceda
aceasta grupare catre un alfa cetoacid, procesul desfasurandu-se asemanator in sens invers (fig 26) In
cursul transferului gruparii amino se formeaza o serie de compusi intermediari cu structura iminica numiti
baze Schiff prin eliminarea apei urmata de readitia ei.

Fig 26

Acidul folic
Acidul pteroilglutamic (vit.M, factorul U, factorul R, coenzima C), derivaţii înrudiţi şi formele
conjugate constituie grupul acidul folic [..], este constituit dintr-un heterociclu numit pteridină, acid p-
amino-benzoic (PABA) şi acid glutamic.
In organism acidul folic este adus prin aport alimentar din spanac si alte vegetale si in urma reactiei de
reducere in prezenta dihidrofolat reductazei devine tetrahidrofolat poliglutamat (FH 4) sau forma activa a
acidului folic (fig 27)[marks]. Jumatate din cantitatea de acid folic din organism este stocata le nivelul
ficatului.
 (fig 27).

Tetrahidrofolatul indeplineste rolul de transportor al unitatilor de un atom de carbon pe care le cedeaza

diferitelor substrate. Unitatile de un atom de carbon ce pot fi transferate in diferite reactii sunt: metil,
metilen, metenil, formil, formimino (fig 28). Forma cea mai oxidata o reprezinta formil-ul (-HC=O) iar
cea mai redusa metil-ul (-CH3). Unitatea de un atom de carbon ce urmeaza a fi transferata este atasata la
N5 sau la N10 sau simultan la ambii atomi N5, N10 sub forma unei punti, de atomi.
Sursa principala a unitatilor de un atom de carbon este serina care genereaza N 5, N10-metilen FH4. Sub
aceasta forma gruparea metilen poate suferi in continuare reactii de oxidare sau de reducere in urma
carora sunt generate oricare din cele 5 forme enumerate mai sus toate celelate forme ale unitatii de un
atom de carbon [Leninger] si care alcatuiesc asa numitul fond comun de unitati de un atom de carbon.
Gruparea N5, N10-metilen FH4 sufera o reactie de reducere la metil (N5- metil FH4 ) (fig ...SAM). Desi
tetrahidrofolatul poate transporta gruparea metil potentialul de transfer al acestei grupari este insuficient
pentru procesele de biosinteza [leninger]. De aceea tetrahidrofolatul cedeaza gruparea metil unui cofactor
numit S-Adenozil-metionine (SAM sau adoMet) care este principalul donor de grupari CH 3 in sintezele
biologice (fig..SAM.). Acest transfer nu se face direct ci presupune interventia vitaminei B12.
 Fig 28

Vitamina B12.

Vitamina B12 (cobalamina, ciancobalamina, factor antipernicios, factor extrinsec Castle) este un complex
organo-metalic, similar nucleului porfirinic din hem, numit inel corinic la care este atasat prin legaturi
coordinative ionul de cobalt. Vitamina B12 este adusa in organism prin alimentatie din carne, oua, peste,
fructe de mare. In organism sufera o serie de modificari generand doua forme active si anume: metil
cobalamina atunci cand ionul de cobalt formeaza o legatura cu radicalul metil si 5’- deoxiadenozil
cobalamina atunci cand ionul de cobalt formeaza o legatura cu 5’- deoxiadenozina.
Cele două forme active ale vitaminei B 12 sunt implicate în două reactii ce se desfasoara in metabolizarea
aminoacizilor: transferul gruparii CH3 la homocisteina cu formarea metioninei si rearanjarea gruparii CH 3
din L-metilmalonil CoA cu formarea succinil–CoA.
Gruparea metil din N5- metil FH4 este cedata vitaminei B12 care devine metil-B12 si care ulterior o cedeaza
homocisteinei generand metionina. Aceasta activata la sulf adenozin metionina (SAM) este cel mai activ
donor de grupari CH3 in sintezele biologice (fig 29).

S-Adenozil metionina (SAM)

Un donor special doar al gruparii metil este sulf-adenozil metionina (SAM). SAM este un cosubstrat si nu
o componenta vitaminica, implicat in metilarea unor precursori care se vor transforma in compusi cu
functie biologica.
SAM este sintetizat din metionina si ATP, dar formarea lui este conditionata de prezenta acidului folic si
a vitaminei B12 (fig 29).
 Fig 29
Dintre precursorii care necesita participarea SAM pentru a fi sintezati sunt:
• norepinefrina ------------> epinefrina
• guanidino acetatul -----------> creatinina
• nucleotide ------------> nucleotide metilate
• fosfatidil etanolamina ------------> fosfatidil colina (lecitina)
• N-acetil serotonina ------------> melatonina
Biopterina
Biopterina este o coenzima sintetizata in organism.
Bipterina care este sintetizata in organism sub forma de dihidrobiopterin (BH 2) sub actiunea
dihidrobiopterin sintetazei. Ulterior dihidrobiopterina sub actiunea dihidrobiopterin reducatazei care
utilizeaza drept coenzima NADPH+H+ transformata in tetrahidrobiopterina (BH4), forma coenzimatica
activa. BH4 participa la reactii de hidroxilare de regula la un inel aromatic. Reactia de hidroxilare
necesita prezenta O2 (molecular). In urma reactiei unul dintre atomii de oxigen este introdus la nucleul
aromatic sub forma OH, al doilea atom de oxigen este eliminat sub forna de apa [mark](fig 28).

Fig 28
Dintre cei 20 de aminoacizi vor fi prezentati cei a caror metabolizare poate declansa aparitia unor boli.

Metabolismul Glicinei si Serinei

Glicina este degradata pe trei cai [Leninger]:
a. o cale de degradare comuna cu serina care conduce la piruvat
b. o cale prin care sufera degradare totala la CO2 si NH3
c. si o cale particulara care conduce la acid oxalic.
a. Reactia de conversie a glicinei la serina este reversibila si presupune interventia a doua coenzime
PLP si FH4. Reactia este catalizata de serin hidroximetilen transferaza. Caracterul reversibil al
reactiei face ca serina sa devina principalul furnizor de grupari –CH2- in organism.
b. Reactia de degradare la CO2 si NH3 este catalizata de enzima de clivare a glicinei ”glycin
cleavage enzyme” numita si glicin sintaza. Aceasta reactie este tot reversibila si implica
participarea acelorasi coenzime PLP si FH4. Si in aceasta situatie caracterul reversibil al reactiei
face posibila utilizarea unui atom de carbon sub forma de –CH2- in sintezele biologice. Enzima de
enzima de clivare a glicinei este un complex mitocondrial asemanator cu PDH si contine
urmatoarele vitamine PLP, acid lipoic, FH4 si NAD. Sub actiunea acestui complex Gly cedeaza
grupara CH2 FH4-ului eliminanad CO2 si NH3. Avand in vedere faptul ca Ser si Thr, ambele, se
degradeaza la Gly, la nivel hepatic si acesti doi aminoacizi sunt transformati prioritar in CO 2 si
NH3 devenind astfel furnizori principali de grupari CH2. Incapacitatea organismului de a degrada
glicina, cauzata de un deficit al enzimei de clivare a gliceinei, duce la acumularea glicinei cu
instalarea retardului mental sau chiar a decesului in copilarie.
c. Aceasta cale de degradare a glicinei predomina in rinichi unde este prezenta o enzima implicata in
degradarea aminoacizilor endo si exogenei. Acumularea de acid oxalic sub forma de cristale duce
la aparitia de pietre la rincihi cu posibilitatea instalarii insuficientei renale ireversibile. Literatura
[Leninger] specifica faptul ca o utilizare constanta de produse in carne supraincalzite prin prajire
duc la formarea la nivel renal a cristalelor de acid oxalic.

Fig 28

Metabolismul Metioninei
Metionina este un aminoacid glucoformator deoarece este degradata la piruvat pe calea cisteinei si la
succinil-CoA prin intermediul propionil-CoA.
In cursul degradarii cisteinei atomul de sulf este convertit la sulfat (SO 42-) care fie este eliminat in urina
fie este transformat in 3, fosfoadenizin5’-fosfosulfat (PAPS) unicul donor de atomi de sulf in organism.
In metabolizarea metioninei sunt implicate trei vitamine si anume vitamina B 6, acidul folic si vitamina B12
(fig 29). Metionina necesita o mentionare particulara deoarece este implicata in procesele patologice
vasculare.
In metabolismul metioninei se intilnesc doua afectiuni majore:
A. hiperhomocisteinemia
B. cistinuria

A. Hiperhomocisteinemia reprezinta cresterea concentratiilor homocisteinei in sange peste valoarea

normala de 15 µmol/L. Acumularea homocisteinei cauzeaza alterarea functiei epiteliale promoveaza
tromboza si creste riscul bolilor cardiovasculare. In momentul de fata hiperhomocisteinemia este
considerata un factor de risc cardiovascular la fel de sever ca si hipercolesterolemia.

Fig 29

Hiperhomocisteinemia este cauzata de:

a. defictul enzimelor implicate in metabolizarea ei
homocistein metil transferaza (HMT)
cistationin beta sintetaza (CBS)
b. deficitul sau carenta vitaminelor implicate in calitate de coenzime in metabolizarea metioninei
acidul folic
vitamina B12
vitamina B6

Deficitul enzimatic al homocistein metil transferazei (HMT) cat si al cistationin beta sintetazei (CBS)
diminueaza sau chiar blocheaza transformarea homocisteinei in metionina respectiv in cistationina. Prin
urmare homocisteina se acumuleaza generand homocisteinemie.
In cazul in care exista suplimenatr deficitului enzimatic exista si un deficit de acid folic si/sau vitamina
B12 se instaleaza anemia megaloblastica caracterizata de acumularea in maduva a eritroblastilor mari
(megaloblasti).
In cazul particular al deficitului singular de vitamina B 12 are loc blocarea tetrahidrofolatului (FH4) sub
forma N5- metil FH4 fara posibilitatea regenerarii FH4. Aceast fenomen poarta numele de capcana
folatului si are drept consecinta scaderea cantitatii de N5, N10-metilen FH4 necesar sintezei de timidil
monofosfat (TMP), nucleotid ce intra in structura ADN. Scaderea cantitatii de TMP atrage dupa sine o
diminuare a sintezei de ADN si implicit a diviziunii eritroblastilor in maduva. Prin urmare apare:
- o scadere a numarului de eritrocite mature trimise in circulatie ceea ce determina instalarea anemiei
- acumularea de megaloblasti in maduva
B. Cistinuria

Este o afectiune cauzata de un deficit al reabsorbtiei cisteinei (Cys) la nivelul tubilor renali. Ca urmare a
lipsei de solubilitate a cisteinei pot apare depuneri de calculi (pietre) care pot afecta sever functia renala si
determina instalarea insuficientei renale timpurii.

Metabolismul fenilalaninei
Fenilalanina este un aminoacid esential. Metabolizarea lui duce la formare de tirozina. Prin urmare
tirozina poate fi sintetizata in organism atat timp cat enzima responsabile de metabolizarea fenilalaninei,
numita fenilalanin hidroxilaza, nu este deficitara. Cand exista insa un deficit al acestei enzime, tirozina
devine aminoacid esential si trebuie asigurata prin aport alimentar.
Fenilalanina si tirozina urmeaza o cale comuna de degradare care genereaza glucoza, corpi cetonici dar si
o serie de compusi cu functie biologica. In tesuturi diferite tirozina se metabolizeaza la compusi cu
structurii si functii diferite astfel:
A. in medulosuprarenala se formeaza catecolaminele sau hormonii adrenergici: noradrenalina si
adrenalina (fig 30 calea 3)
B. in melanocite se formeaza melanina pigmentul din piele responsabil de culoarea pielii si parului si
care are rol in proteictia impotriva razelor solare (fig 30 calea 4)
C. in glanda tiroida se formeaza hormonii tiroidieni T3 sau triiodotironina si T4 sau tetraiodotironina
sau tiroxina. (fig 30 calea 5)

Fig 30
In calea de matabolizare a fenilalaninei respectiv tirozinei pot exista o serie de defecte enzimatice ce duc
la aparitia unor boli.:
1. Fenil cetonuria
2. Alcaptonuria
3. Boala Parkinson
4. Albinismul
1. In cazul unui deficit de fenilalanin hidroxilaza sau de tetrahidrobiopterina (BH4) reactia de
metabolizare la tirozina este blocata (fig 30 calea 1)si fenilalanina se acumuleaza in sange si tesuturi si
urina. In urma unei reactii de transaminare fenilalanina este convertita la fenil piruvat (fig 30) compus
deosebit de toxic la nivelul sistemului nervos central si care produce asa-numita idiotie fenilpiruvica sau
oligofrenia. Acidul fenil piruvic format in cantitati mari se elimina prin urina motiv pentru care aceasta
afectiune poarta denumirea si de fenilcetonurie.
Aceasta afectiune este intilnita cu o incidenta crescuta (1:10 000 cazuri) si este caracterizata in principal
de retardul mental: incapacitate motorie, de vorbire microencefalie, dezvoltare anormala si intirziata.
Simptomele atunci cand nu au fost diagnosticate in timpul sarcinii se manifesta in jurul varstei de un an.
Diagnosticul precoce al acestei boli este important deoarece boala este tratabila prin regim alimentar
instituit cat mai devreme (in primele 7-8 zile dupa nastere). In momentul de fata exista posibilitate
diagnosticului prenatal de deficitului enzimatic de fenilalanin hidroxilaza prin determinari genetice ale
mutatiilor suferite de gena responsabila de sinteza acestei enzime [Pamela].
2. In cazul unui deficit de homogentizat oxidaza (fig 30 calea 2)metabolizarea la fumarat si acetoacetat
este blocata si acidul homogentizic se acumuleaza in sange, in tesutul conjunctiv, in oase. Din sange
excesul de alcapton este eliminat in urina care se inchide la culoare ca urmare a oxidarii acidului
homogentizic in contact cu aerul. Acest fenomen permite depistarea bolii inca din copilarie deoarece
aceasta este asimptomatica pana in jurul varstei de 30-40 ani cand se instaleaza artrita. La nivelulul
tesutului conjunctiv acidul homogentizic sufera un proces de oxidare ce duce la formarea unui pigment
care imprima o coloratie inchisa acestora.
3. Boala Parkinson este cauzata de un deficit dobandit de Dopa-decarboxilaza, care duce la diminuarea
sintezei de dompamina. Boala se manifesta prin asa-numitele “tremuraturi paralizante”.

4.In cazul unui deficit genetic de tirozinaza (fig 30 calea 4) este diminuata sau blocata sinteza de
melanina fapt care duce la aparitia albinismului. Melanina este un compus cu structura polimerica derivat
din dopachinona, sintetizat in melanocite (celule din piele) cu rol de protectie impotriva radiatiilor solare.
Prin urmare in albinism, ca urmare a lipsei totale sau partiale de melanina parul si pielea sunt decolorate;
pielea este sensibila la radiatiile solare si predispusa spre arsuri si cancere.

Metabolismul triptofanului
Triptofanul este un aminoacid esential. In urma metabolizarii scheletului de carbon, triptofanul genereaza
intermediari ce conduc in mod indirect la sinteza de glucoza sau corpi cetonici prin urmare el este un
aminoacid gluco-cetoformator. Degradarea triptofanului se desfasoara intr-o succesiune de reactii din care
se ramifica numeroase alte cai de metabolizare ce duc la sinteza unor molecule importante pentru
organism cum sunt acidul nicotinic si serotonina.
Leninger
Aminoacizi ce se degradeaza la acetil-CoA
Din cei 20 aminoacizi 7 sunt degradati la acetoacetil-CoA au acetoacetil-CoA (care ulterior se
metabolizeaza la acetil-CoA) servind ca precursori cetogeni. Acestia sunt Trp, Lys, Phe, Tyr, Leu, Ile,
Thr. Trei din acesti aminoacizi Trp, Tyr, Phe necesita o mentionare particulara deoarece in calea
degradarii lor pot aparea fie o serie de compusi importanti pentru metabolismul general (hormoni,
neurotransmitatori) fie pot aparea boli atunci cand exista deficite genetice ale functionarii enzimelor din
caile respective.

Aminoacizi ce se degradeaza la α-Cetoglutarat

Din cei 20 aminoacizi 5 sunt degradati la α-cetoglutarat servind ca precursori glucoformatori si anume:
Pro, Glu, Gln, Arg, Hys.
Doi din acesti aminoacizi Glu si Arg necesita o mentionare particulara deoarece genereaza
neutrotensmitatori (GABA din glutamat) sau sunt implicati in procese patologice vasculare(Arg generator
al NO factorul relaxarii epiteliului vascular).

Aminoacizi cu catena ramificata.

Din aceasta categorie fac parte Val, Leu, Ile. Acesti aminoacizi nu sunt degradati la nivel hepatic ci in
pincipal in muschi, creier, rinichi, tesut adipos unde constituie o importanta sursa de energie.
Degradarea lor normala poate fi perturbata de diferite deficiente enzimatice ce duc la acumularea acestora
si aparitia unei boli numita “boala urinii cu miros de sirop de artar”. Aceasta boala desi este rar intalnita
se caracterizeaza prin retard mental sau chiar deces in copilarie. Controlarea stricta a dietei cu
indepartarea aminacizilor ramificati din alimentatie duce la ameliorarea simptomelor.

Aminoacizi ce se degradaeaza la piruvat

Din cei 20 aminoacizi 6 sunt degradati la piruvat care ulterior poate fi convertit fie la acetoacetil-CoA
(intermediar cetoformator) sau acid oxal acetic (intermediar glucoformator) servind ca precursori cetogeni
respectiv glucogeni. Acestia sunt Ala, Trp, Cys, Ser, Gly, si Thr.
Triptofanul se degrazeaza generand alanina (intr-o succseiune de 4 reactii) care ulterior printr-o reactie de
transaminare genereaza piruvat. Cysteina este degradata la piruvat cu, degradare in timpul careia atomul
de S este transformat in sulfat (SO 32-) care fie este excretat fie fie este convertit la PAPS principalul donor
de S in organism (fig ...). Calea majora de degradare a treoninei in organismul uman o reprezinta
transformare la succinil-CoA dar aceasta poate fi degradat prin intermediul glicenei si serinei la piruvat.
Degradarea serinei si a glicinei la priruvat are ca scop in organism in principal furnizarea de grupari CH2
(fig ) necesare diferitelor sinteze biologice (fig 27) care va fi prezenatata in cele ce urmeaza.

Aminoacizi ce se degradaeaza la succinil-CoA.

Din cei 20 aminoacizi, 4 sunt degradati la succinil-CoA servind ca precursori glucoformatori si anume:
Met, Ile, Thr, Val. Metionina necesita o mentionare particulara deoarece este implicata in procesele
patologice vasculare.