Contabilitatea Decontarilor Cu Tertii Cu

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII
http://www.anmb.ro
Cursul 8
Contabilitatea decontărilor cu terţii
Timp mediu de studiu: 90 minute

Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu, studentul va fi
capabil să:
enumere, să definească şi să caracterizeze principalele clase de conturi care
operează în evidenţa decontărilor cu terţii
definească modul de evidenţiere a decontărilor comerciale
identifice documentele cu care se operează în contabilitatea decontărilor
comerciale
opereze conceptual şi practic cu principalele categorii de conturi.
8.1 Conţinutul, structura şi organizarea contabilităţii decontărilor

cu terţii
Raporturile agenţilor economici cu alte persoane fizice sau juridice generează
datorii şi creanţe.
Datoriile cu terţii, tratate în cuprinsul acestui capitol, sunt reprezentate de
totalitatea obligaţiilor pe termen scurt, inclusiv decontările între exerciţiile financiare
determinate de regularizări, pentru care creditorul acordă o prestaţie sau un echivalent
valoric. Ele constituie, în acelaşi timp, surse de finanţare a activităţii unităţii.
Creanţele pe termen scurt sunt reprezentate de drepturile de încasat de la diverse
persoane juridice şi fizice.
Datoriile şi creanţele se reflectă în contabilitate din momentul creării, până în
momentul achitării (plăţii), respectiv încasării. Nu se includ în categoria decontărilor cu
terţii datoriile şi creanţele generate de credite pe termen scurt primite sau acordate.
Conturile care reflectă astfel de datorii şi creanţe se cuprind în clasa conturilor de
trezorerie sau în clasa conturilor de imobilizări, oglindind creanţe şi datorii pe termen lung.
Decontările cu terţii reflectă transferuri inter-patrimoniale, dar şi relaţii patrimoniale
adiacente acestora, fiind caracterizate printr-o mare diversitate, care se creează şi
decontează în permanenţă, revenindu-i contabilităţii menirea de a face ordine în
înregistrarea, urmărirea şi stingerea drepturilor de creanţă şi datorii.
Evaluarea datoriilor şi creanţelor persoanelor juridice se face, în contabilitate, la
valoarea lor nominală din momentul generării. Datoriile şi creanţele în valută se convertesc
în lei la cursul valutar comunicat de B.N.R din momentul apariţiei lor, înregistrându-se, în
contabilitate, la data efectuării lor. Diferenţele de curs valutar de la data înregistrării lor şi
cel din momentul plăţii sau încasării se tratează contabil ca şi cheltuială sau venituri
financiare. De asemenea, diferenţele de curs valutar aferente datoriilor şi creanţelor, în
11 September 2012 Lect.univ.dr. Cătălin POPA 185

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB)..
valută, neachitate sau neîncasate, la închiderea exerciţiului financiar sunt tratate contabil
tot ca şi cheltuieli sau venituri financiare.
Spre deosebire de stocuri pentru producţie şi cele de produse, contabilitatea
analitică a datoriilor şi creanţelor se conduce la compartimentul contabilităţii numai valoric,
folosindu-se în acest sens formularul ,,Fişa de cont pentru operaţii diverse”, deschisă
pentru fiecare persoană fizică sau juridică titulară de datorii sau creanţe.
Contabilitatea sintactică a datoriilor şi creanţelor pe termen scurt şi a conturilor de
regularizare se conduce cu ajutorul conturilor clasei a 4-a din lista de conturi, conform
O.M.F.P. nr. 94/2001 şi 306/2002.
Contabilitatea terţilor trebuie să asigure evidenţa datoriilor şi creanţelor unităţii în
relaţiile cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, unităţile din
cadrul grupului, asociaţii/acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi. Avansurile acordate
furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi, se înregistrează în contabilitatea terţilor, în
conturi distincte, fiind considerate active nemonetare.
Contabilitatea datoriilor şi creanţelor se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare
persoană fizică sau juridică. De exemplu, contabilitatea analitică a furnizorilor şi clienţilor
se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv
de încasare.
8.2 Contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii

8.2.1 Contabilitatea decontărilor cu furnizorii pe credit comercial şi
cambial
Cumpărările de bunuri şi servicii de către un agent economic, de la furnizori interni

sau externi, generează datorii din cumpărări destinate fie activităţii de exploatare, fie celei
de investiţii. După modul de stingere a datoriilor din cumpărări, putem distinge:
a. datorii din cumpărări pe credit comercial, care se achită pe bază de
instrumente de decontare obişnuite;
b. datorii din cumpărări pe credit cambial, când decontarea se face pe
bază de efecte de comerţ.
Privite din punctul de vedere a exigibilităţii, deosebim datorii exigibile şi datorii
neexigibile.
Contabilitatea datoriilor din cumpărări se conduce, atât după O.M.F.P. nr. 306/2002,
cât şi după O.M.F.P. nr.94/2001, cu ajutorul grupei de conturi 40 ,,Furnizori şi conturi
asimilate”, detaliată pe următoarele conturi operaţionale:
• 401 ,,Furnizori”;
• 403 ,,Efecte de plătit”;
• 404 ,,Furnizori de imobilizări”;
• 405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări”;
• 408 ,,Furnizori facturi nesosite”;
• 409 ,,Furnizori – debitori”, respectiv:
• 4091 ,,Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”;
• 4092 ,,Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări”.
Toate conturile din grupa 40 ,,Furnizori şi conturi asimilate” sunt conturi cu funcţie
de pasiv, cu excepţia contului 409 ”Furnizori – debitori”, cu cele două conturi operaţionale
de gradul II care, având cifra nouă pe treapta a 3-a a simbolului contului, au o funcţie
inversă. În contabilitatea microîntreprinderilor nu apar particularităţi privind contabilizarea
prin contul 401 ,,Furnizori”. Cumpărările de la furnizori generează datorii în lei dacă provin
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB)
de la furnizorii interni şi în valută convertibilă în lei, la cursul valutar de la data recepţiei

acestora, dacă provin de la furnizorii externi. Cumpărările de la furnizori interni şi externi
privesc aprovizionările de stocuri, pentru producţie şi/sau pentru comerţ, precum şi
serviciile, cât şi cele pentru imobilizări, care sunt T.V.A.- tizate, existând foarte puţine
excepţii. Dacă cumpărările de la furnizori privesc stocurile, în contabilitate se
înregistrează diferit în funcţie de faptul dacă unitatea aplică metoda inventarului
permanent sau intermitent, precum şi în funcţie de modul de evaluare a stocurilor.
Evaluarea stocurilor provenite din cumpărări, după cum s-a mai precizat, se poate
face la cost efectiv de achiziţie, la cost standard sau la un preţ de înregistrare. În cazul
evaluării cumpărărilor de stocuri la cost efectiv de cumpărare, în condiţiile aplicării metodei
inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 401 ,,Furnizori”
301 ,,Materii prime”
3021 ,,Materiale auxiliare”
3028 ,,Alte materiale consumabile”
303 ,,Materiale de natura obiectelor de inventar”
361 ,,Animale şi păsări”
371 ,,Mărfuri”
381 ,,Ambalaje”
4426 ,,T.V.A. deductibilă”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Dacă evaluarea cumpărărilor de stocuri se face la alt preţ decât costul efectiv de
cumpărare, pot interveni şi conturile de diferenţe de preţ, respectiv: 308 ,,Diferenţe de preţ
la materii prime şi materiale”; 368 ,,Diferenţe de preţ la animale şi păsări”; 378 ,,Diferenţe
de preţ la mărfuri” şi 388 ,,Diferenţe de preţ la ambalaje”, care se vor debita, cu suma în
negru sau în roşu, după natura diferenţei.
În cazul aprovizionării stocurilor, în condiţiile aplicării metodei inventarului
intermitent, valoarea aprovizionărilor la cost efectiv, se contabilizează, nemijlocit în
conturile de cheltuieli ce exprimă natura consumului. De exemplu, aprovizionările de
materii prime în această situaţie, în baza facturii fiscale, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
601 ,,Cheltuieli cu materii prime”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Aprovizionarea stocurilor de mărfuri conform facturii fiscale, în condiţiile inventarului

intermitent se contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
607 ,,Cheltuieli privind mărfurile”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Spre deosebire de cumpărările de stocuri pentru producţie sau pentru comerţ,

achiziţionările de imobilizări corporale, în baza facturilor fiscale, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări”
2111 ,,Terenuri”
212 ,,Construcţii”
214 ,,Mobilier, aparatură birotică, echipamente
de protecţie a valorilor umane şi materiale şi
alte active corporale”
------------------------------------------- -------------------------------------------
În situaţia cumpărărilor stocurilor de mărfuri de la furnizori externi, în contabilitate

sunt posibile următoarele înregistrări:
a) recepţia mărfurilor la valoarea din factura externă, transformată în lei
la cursul valutar comunicat de B.N.R., se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
371 ,,Mărfuri” = 401 ,,Furnizori”
Analitic: Furnizorul ,,x”
------------------------------------------- -------------------------------------------
b) achitarea valorii facturii furnizorului extern, conform extrasului de cont,

când cursul valutar la plată nu diferă de cel de la data recepţiei, se
contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
401 ,,Furnizori” = 5124 ,,Conturi la bănci în valută”
------------------------------------------- -------------------------------------------
c) achitarea valorii facturii furnizorului extern, conform extrasului de cont,

când cursul valutar la data plăţii este mai mare decât cel de la data recepţiei
mărfurilor, se contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 5124 ,,Conturi la bănci în valută”
401 ,,Furnizori”
665 ,,Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
------------------------------------------- -------------------------------------------
d) achitarea valorii facturii furnizorului extern, conform extrasului de cont,

când cursul valutar la data plăţii este mai mic decât cel de la data primirii şi
recepţiei mărfurilor, se contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
401 ,,Furnizori” = %
Analitic: 5124 ,,Conturi la bănci în valută”
Furnizorul ,,x” 765 ,,Venituri din diferenţă de
curs valutar”
------------------------------------------- -------------------------------------------

În cazul cumpărării de stocuri de la furnizori interni, când cumpărătorul acordă

furnizorului avans, în contabilitate sunt posibile următoarele înregistrări.
Exemplu: Se acordă unui furnizori un avans în sumă de 100.000.000 lei, plus

T.V.A. 19 %, în contul cumpărărilor de stocuri de piese de schimb. Se primeşte factura
fiscală pentru piesele de schimb fabricate şi livrate de furnizor în valoare de 500.000.000
lei T.V.A. 19 %. Să se facă toate înregistrările contabile la cumpărător:
a) acordat avans furnizorului, în baza contractului încheiat cu acesta,
conform extrasului contului de împrumut:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 5191 ,,Credite bancare pe 119.000.000
4091 ,,Furnizori debitori pentru termen scurt” 100.000.000
cumpărări de bunuri de natura stocurilor”
4426 ,, T.V.A. deductibilă” 19.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b) primirea stocurilor de piese de schimb de la furnizor, conform facturii

fiscale se contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 401 ,,Furnizori” 595.000.000
3024 ,,Piese de schimb” Analitic: Furnizorul ,,X” 500.000.000
4426 ,, T.V.A. deductibilă” 95.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
c) regularizarea avansului acordat furnizorului, cu obligaţia faţă de

furnizor, se contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 4091 ,,Furnizori – debitori pentru
cumpărări de bunuri de natura
stocurilor” 100.000.000
402 ,,Furnizori” 119.000.000
4426 ,, T.V.A. deductibilă” 19.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
d) decontat diferenţa faţă de furnizorul de piese de schimb, conform

extrasului contului de împrumut pe termen scurt, prin înregistrarea:
(595.000.000 lei – 119.000.000 lei = 476.000.000 lei)
------------------------------------------- x -------------------------------------------
403 ,,Furnizori” = 5191 ,,Credite bancare pe termen
scurt” 476.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------

În cazul în care cumpărările de stocuri de la furnizori sunt refuzate din diverse

motive, total sau parţial, în contabilitate se face aceeaşi înregistrare ca şi în cazul recepţiei
acestora, însă sumele se înscriu în roşu.
În cazul în care furnizorul acceptă în contul dreptului de creanţă un efect de comerţ,
creditul comercial se transformă în credit cambial. Cele mai frecvente efecte de comerţ
sunt: Biletul la ordin şi Trata.
Biletul la ordin este un titlu de credit prin care se constată angajamentul
emitentului de a plăti el însuşi beneficiarului sau la ordinul acestuia o sumă de bani la o
anumită dată. Biletul la ordin poate fi păstrat până la scadenţă, poate fi transferat altei
persoane cu drept de creanţă sau poate fi scontat imediat la bancă. În acest ultim caz,
banca devine proprietara efectului de comerţ şi va încasa la scadenţă creanţa de la
emitent.
Trata este un titlu de credit prin care creditorul, respectiv trăgătorul, dă ordin
debitorului său, respectiv trasului, să achite la o anumită dată, scadenţă, unei a treia
persoane numită beneficiar sau la ordinul acestuia, o sumă de bani determinată.
Creditul comercial cambial din punct de vedere contabil poate fi:
a. credit comercial cambial primit, reflectat în contabilitatea
cumpărătorului;
b. credit comercial cambial acordat, reflectat în contabilitatea
vânzătorului.
Contabilitatea efectelor de comerţ se conduce cu ajutorul conturilor:
403 ,,Efecte de plată”;
405 ,,Efecte de plată pentru imobilizări”
Exemplu: Se achiziţionează, conform facturii fiscale, combustibil, în condiţiile

aplicării inventarului permanent, în sumă de 120.000.000 lei, din care taxa de drum
20.000.000 lei şi T.V.A. 19%. Furnizorul acceptă în contul dreptului de creanţă un ordin de
plată emis de cumpărător, care se şi achită la scadenţă.
a. recepţia combustibilului, conform facturii fiscale, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 401 ,,Furnizori” 139.000.000
3022 ,,Combustibili” 100.000.000
635 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi 20.000.000
vărsăminte asimilate”
4426 ,, T.V.A. deductibilă” 19.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. acceptarea Ordinului de plată emis de debitor, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
401 ,,Furnizori” = 403 ,,Efecte de plată” 139.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
c. achitarea, la scadenţă a Ordinului de plată, conform Extrasului de

cont:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
403 ,,Efecte de plată” = 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
139.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------

Exemplu: Se achiziţionează un autoturism pentru transport marfă, preţ factură

800.000.000 lei, T.V.A. 19%, acceptându-se o trată care se decontează la scadenţă, dintr-
un împrumut pe termen scurt.
a. recepţionat autoturismul de transport marfă, prin înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări”
952.000.000
2133 ,,Mijloace de transport” 800.000.000
4426 ,, T.V.A. deductibilă” 152.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. emiterea şi acceptarea tratei:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
404 ,,Furnizori de imobilizări” = 405 ,,Efecte de plătit pentru
imobilizări” 952.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
c) achitarea tratei, conform extrasului contului de împrumut:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
405 ,,Efecte de plătit pentru = 5191 ,,Credite bancare pe
imobilizări” termen scurt” 952.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
În raporturile dintre furnizori şi beneficiari, în urma livrărilor de bunuri şi servicii, apar

situaţii în care furnizorii acordă beneficiarilor reduceri de preţuri sau reduceri financiare.
Reducerile de preţuri apar ca urmare a raporturilor comerciale şi constau în:
a. Rabat care constă într-o reducere de preţ acordată de furnizori
clienţilor săi pentru calitatea inferioară a bunurilor livrate.
b. Remiza constă într-o reducere de preţ acordată de furnizor clienţilor
săi pentru considerente deosebite faţă de acestea. Ca de exemplu: permanenţa
clientului; profesia cumpărătorului; mărimea comenzilor clienţilor etc.
c. Risturnuri care constau într-o reducere de preţ acordată de furnizori
pentru depăşirea unui plafon valoric anual al cumpărătorilor.
Rabatul sau remiza se poate acorda odată cu livrarea bunurilor. Încât totalul facturii
este mai mic cu rabatul şi/sau remiza acordată beneficiarului sau ulterior livrării, caz în
care se întocmeşte o factură în roşu.
Exemplu: O societate comercială a achiziţionat materii prime de la furnizori,

conform facturii fiscale, în valoare de 200.000.000 lei, T.V.A. 19%, pentru care ulterior
cumpărătorul primeşte un rabat de 1% din preţul de factură de furnizor. Se fac
înregistrările, în contabilitate, şi în cazul în care se acordă un risturn.
În contabilitatea cumpărătorului se fac următoarele înregistrări:
a. achiziţionat materii prime, conform facturii furnizorului:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 401 ,,Furnizori” 238.000.000
301 ,,Materii prime” 200.000.000
4426 ,,T.V.A. deductibilă” 38.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. contabilizat factura fiscală în roşu, pentru rabatul de 1% acordat

ulterior:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 401 ,,Furnizori” 2.380.000
301 ,,Materii prime” 2.000.000
4426 ,,T.V.A. deductibilă” 380.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
c) contabilizat risturnul de 1% acordat ulterior de furnizor, conform facturii, în

roşu:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 401 ,,Furnizori” 2.380.000
601 ,,Cheltuieli cu materiile prime” 2.000.000
4426 ,,T.V.A. deductibilă” 380.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
Reducerile de preţ sub formă de rabat, remiză sau risturn sunt cunoscute sub
denumirea de reduceri comerciale. Spre deosebire de reducerile comerciale, în raporturile
economice dintre agenţii economici apar şi reducerile financiare. Aceste reduceri
financiare acordate de furnizori clienţilor săi apar în urma unor înţelegeri înscrise între
părţi, în sfera afacerilor, motive pentru care nu influenţează mărimea T.V.A. contabilizată
anterior acordării acestora. Aceste reduceri se cunosc în practica entităţilor economice sub
denumirea de sconturi, contabilizându-se, în contabilitatea cumpărătorului, ca şi un venit
financiar. În acest scop se foloseşte contul 767 ,,Venituri din sconturi obţinute”.
Exemplu: Se cumpără de la un furnizor mărfuri conform facturii fiscale, în sumă de

40.000.000 lei, T.V.A. 19%, care se achită de către cumpărător mai repede decât
prevederile din contract, motiv pentru care furnizorul acordă un discount de 2%. În
contabilitatea cumpărătorului, în acest caz, se fac următoarele înregistrări:
a. contabilizat primirea şi recepţia mărfurilor de la furnizor, conform
facturii fiscale şi a notei de intrare recepţie:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 401 ,,Furnizori” 47.600.000
371 ,,Mărfuri” 40.000.000
4426 ,,T.V.A. deductibilă” 7.600.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. contabilizat achitarea valorii facturii fiscale a furnizorului, conform

Ordinului de plată şi a extrasului de cont, având în vedere discountul primit:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
401 ,,Furnizori” = % 47.600.000
5121 ,,Conturi la bănci în lei”
46.680.000
767 ,,Venituri din sconturi obţinute”
952.000
------------------------------------------- -------------------------------------------

8.2.2 Contabilitatea datoriilor comerciale din cumpărări pentru care nu

s-au primit facturi
În practică, pot apare situaţii, în cadrul relaţiilor de vânzare-cumpărare între

parteneri, când livrările de bunuri, lucrări sau servicii nu sunt însoţite de facturi, ci doar de
avize de însoţire sau de alte documente care nu conferă transferul dreptului de
proprietate. Astfel, de exemplu, pentru unele utilităţi cu furnizare continuă, cum ar fi:
energia electrică, gazele naturale, apa şi altele, facturile simple sau fiscale, pot să fie
emise după expirarea perioadei de gestiune, luna calendaristică, ori sfârşitul anului.
În cazul în care asemenea situaţii apar în cursul exerciţiului financiar, ele se pot
rezolva fără complicaţii contabile relaţiilor de furnizor-client, în sensul că se aşteaptă
primirea facturii, care atestă momentul apariţiei creditului comercial primit. Dacă astfel de
situaţii apar la finele exerciţiului financiar, iar cumpărătorul (beneficiarul) trebuie să-şi
închidă conturile curente contabile înainte de primirea facturilor se impune înregistrarea
acestor relaţii de decontare în mod distinct, folosindu-se în acest scop contul 408
,,Furnizori – facturi nesosite”. În acest caz, nici T.V.A. nu este exigibil, contabilizându-se
cu ajutorul contului 4428 ,, T.V.A. neexigibilă”.
Exemplu: La sfârşitul exerciţiului financiar ,,N”, s-au primit la o societate

comercială cu Avizul de însoţire a mărfii, ,,Seminţe şi material de plantat”, în valoare de
300.000.000 lei, T.V.A. 19%, folosite la înfiinţarea unei noi plantaţii pomicole. În exerciţiul
,,N+1”, după închiderea exerciţiului financiar ,,N” se primeşte factura fiscală, constatându-
se că, concordă datele cantitative şi preţurile unitare cu cele înscrise în avizul de însoţire
a mărfurilor şi cu mărimea T.V.A. înregistrat în contabilitate. În acest caz, în contabilitate,
se fac următoarele înregistrări:
a. primirea şi recepţia seminţelor şi materialului de plantat conform Avizului
de însoţire şi a Notei de recepţie, constatare de diferenţe, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 408 ,,Furnizori – facturi nesosite”
357.000.000
3025 ,,Seminţe şi materiale de plantat” 300.000.000
4428 ,,T.V.A. neexigibilă” 57.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. primirea facturii fiscale în exerciţiul ,,N+1”, înregistrându-se:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
408 ,,Furnizori – facturi nesosite” = 401 ,,Furnizori” 357.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
c) trecerea T.V.A. neexigibilă asupra celui exigibil, urmare a primirii

facturii fiscale şi trecerii dreptului de proprietate:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4426 ,, T.V.A. deductibilă” = 4428 ,, T.V.A. neexigibilă”
57.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------

8.2.3 Contabilitatea decontărilor pe baza avansurilor acordate
În raporturile dintre agenţii economici apar şi situaţii, îndeosebi în cazul producţiei

şi livrărilor de bunuri complexe, cu ciclul lung de fabricaţie, când cumpărătorul acordă
avans în contul bunurilor care urmează a fi fabricate şi livrate de către furnizor. În
asemenea situaţii, cumpărătorul devine creditorul furnizorului, pe perioada dintre
momentul acordării avansului şi momentul decontării valorii bunurilor ce formează obiectul
tranzacţiei comerciale, iar furnizorul devine debitor pentru avansul primit.
Raporturile de decontare furnizor-client, generate de acordarea avansurilor
comerciale se oglindesc separat, în contabilitate, cu ajutorul contului 409 ,,Furnizori –
debitori”, la cumpărător şi cu contul 419 ,,Clienţi – creditori”, la furnizor. În cadrul contului
409 ,,Furnizori – debitori” sunt operaţionale două conturi, sintetice de gradul II, respectiv,
4091 ,,Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor” şi 4092
,,Furnizori – debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări”.
Reamintim că, de asemenea, contul 409 ,,Furnizori – debitori” se utilizează în
contabilitatea cumpărătorului şi pentru contabilizarea ambalajelor de circulaţie care circulă
în regim de restituire, facturate de furnizor.
Exemplu: O societate comercială, în calitate de cumpărător, acordă altei societăţi

comerciale, în calitate de vânzător, un avans comercial în sumă de 600.000.000 lei fără
T.V.A. şi T.V.A. 19% pentru producerea şi livrarea de furaje pentru care evidenţa se
conduce prin inventar permanent. Ulterior, se primesc stocurile de furaje, conform facturii,
în valoare de 700.000.000 lei, fără T.V.A., T.V.A. 19%.
a) acordarea avansului conform contractului şi extrasului de cont:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
714.000.000
4091,, Furnizori – debitori pentru
cumpărări de bunuri de natura stocurilor” 600.000.000
4426 ,,T.V.A. deductibilă” 114.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b) primirea furajelor de la furnizor conform facturii fiscale:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 401 ,,Furnizori” 833.000.000
3026 ,,Furaje” 700.000.000
4428 ,,T.V.A. deductibilă” 133.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
c) regularizat avansul acordat prin deducerea acestuia din cuantumul

datoriei create, conform înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 4091,,Furnizori – debitori pentru
cumpărări de bunuri de natura
stocurilor” 600.000.000
401 ,,Furnizori” 714.000.000
4428 ,,T.V.A. deductibilă” 114.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
d) calculul şi înregistrarea diferenţei de sumă faţă de furnizorul de stocuri:

d1) calculul sumei de plată:
(833.000.000 lei – 714.000.000 lei = 119.000.000 lei).
d2) contabilizat achitarea sumei către furnizor conform Extrasului
de cont:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
401 ,,Furnizori” = 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
119.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
Dacă avansul comercial s-ar acorda pentru prestări de servicii şi executări de lucrări
se foloseşte contul 4092 ,,Furnizori – debitori pentru prestări de servicii şi executări de
lucrări”, iar dacă acesta se acordă pentru achiziţionarea de imobilizări, intervin conturile
232 ,,Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”, respectiv contul 234 ,,Avansuri
acordate pentru imobilizări necorporale”. Dacă avansurile acordate privesc activităţi de
import-export, care sunt exprimate în valută, conturile utilizate pentru reflectarea în
contabilitate sunt aceleaşi, cu precizarea că apar fluxurile de diferenţă de curs valutar.
8.2.4 Contabilitatea creanţelor din vânzări de bunuri şi servicii pe credit

comercial şi cambial
Vânzările de bunuri şi servicii de către furnizori generează drepturi de creanţă

asupra cumpărătorilor.
Creanţele sunt active circulante în curs de decontare, evaluându-se în
contabilitatea curentă la valoarea nominală, iar la închiderea exerciţiului la valoarea
posibilă de recuperat, impunând, când este cazul, constituirea de provizioane pentru
deprecierea acestora.
După modul de lichidare a lor, creanţele se structurează în două categorii:
a. creanţe din vânzări pe credit comercial;
b. creanţe din vânzări pe credit cambial.
După modul de scadenţă a lor, deosebim:
a. creanţe exigibile;
b. creanţe neexigibile.
Contabilitatea creanţelor din vânzări de bunuri şi servicii se conduce cu structura de
conturi 41 ,,Clienţi şi conturi asimilate” care se detaliază, atât după O.M.F.P. nr.
94/2001, cât şi după O.M.F.P. nr. 306/2002, pe următoarele conturi operaţionale:
411 ,,Clienţi”, desfăşurat pe conturile de gradul II:
o 4111 ,,Clienţi”;
o 4118 ,,Clienţi incerţi sau în litigiu”
413 ,,Efecte de primit de la clienţi”;
418 ,,Clienţi – facturi de întocmit”;
419 ,,Clienţi – creditori”.
Toate conturile menţionate funcţionează după regulile conturilor de activ, cu
excepţia contului 419 ,,Clienţi” care are funcţia inversă, iar în Bilanţ sunt înscrise la litera
B, cap. II, creanţe. Pentru explicarea detaliată a creanţelor, în cadrul Notelor explicative, la
situaţiile financiare anuale simplificate, s-a rezervat Nota nr. 5 ,,Situaţia creanţelor şi
datoriilor”. La baza înregistrării drepturilor de creanţă pentru bunurile şi serviciile livrate
beneficiarilor interni stau facturile fiscale, exprimate în lei, iar pentru livrările la extern,

facturile externe exprimate în valută şi convertite în lei la cursul valutar de la data

facturării.
Furnizorii de bunuri şi servicii pot beneficia de la cumpărători de avansuri pentru
care se identifică T.V.A. aferent, iar pentru livrările la extern nu se cuprinde în factură
externă T.V.A., el se recuperează de la intern. În cazul în care furnizorul acceptă, în contul
datoriei cumpărătorilor, efecte de comerţ sub forma ,,Biletului la ordin” sau ,,Trată”, creditul
comercial acordat de furnizor devine credit cambial, folosindu-se în acest scop contul 413
,,Efecte de primit de la clienţi”.
Drepturile de creanţă din livrări de bunuri şi prestări de servicii neîncasate în termen
de către furnizori, ca urmare a solvabilităţii reduse a clienţilor sau a notificării şi acţionării
acestora în judecată pentru recuperarea creanţelor, dau dreptul furnizorului de a trece
drepturile de creanţă în contul 4118 ,,Clienţi incerţi sau în litigiu”.
Livrările de bunuri şi servicii făcute către clienţi, pentru care nu s-au întocmit
facturile fiscale, se contabilizează cu contul 418 ,,Clienţi facturi de întocmit”, iar T.V.A.
aferent acestora este considerat până în momentul întocmirii facturii ca şi T.V.A.
neexigibilă.
Drepturile de creanţă generate de facturile externe întocmite, se convertesc în lei la
cursul valutar de la data facturării, iar la data încasării pot conduce la cheltuieli sau venituri
din diferenţă de curs valutar, în funcţie de fluctuaţia cursului valutar faţă de cel de la data
înregistrării dreptului de creanţă. De asemenea, dacă dreptul de creanţă în valută nu este
încasat la sfârşitul unui exerciţiu financiar, apar diferenţele de curs valutar faţă de cursul
valutar de la 31.12 a anului expirat, toate tratate ca şi venituri sau cheltuieli din diferenţă
de curs valutar.
Exemplu: O societate comercială ,,A”, livrează societăţii comerciale ,,B” produse

finite, utilizate la cumpărător ca şi ,,materiale de natura obiectelor de inventar”, ştiind:
costul efectiv al produselor finite este de 500.000.000 lei, iar preţul de livrare 750.000.000
lei, T.V.A. 19 %. Furnizorul acceptă din partea cumpărătorului un bilet la ordin pe care îl
depune apoi la bancă, încasându-şi valoarea bunurilor livrate. Se cere să se facă
înregistrări la furnizor şi cumpărător.
1. facturarea produselor, respectiv primirea lor:
a) la furnizor:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4111 ,,Clienţi” = % 892.500.000
701 ,,Venituri din vânzarea 750.000.000
produselor finite”
4427 ,, T.V.A. colectată” 142.500.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b) la cumpărător:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 401 ,,Furnizori” 892.500.000
303 ,,Materiale de natura 750.000.000
obiectelor de inventar”
4426 ,,T.V.A. deductibilă” 142.500.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. Destocarea produselor finite livrate:

a) la furnizor:

------------------------------------------- x -------------------------------------------
711 ,,Variaţia stocurilor” = 345 ,,Produse finite” 500.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. Acceptarea biletului la ordin de către furnizor:

a) la furnizor:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi” 892.500.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b) la cumpărător:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
401 ,,Furnizori” = 403 ,,Efecte de plată”
892.500.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
4. Depunerea efectului de primit de la clienţi la bancă furnizorului:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5113 ,,Efecte de încasat” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi”
892.500.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
5. Încasarea, respectiv plata efectului de comerţ:
a) la furnizor:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 ,,Conturi la bănci în lei” = 5113 ,,Efecte de încasat”
892.500.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b) la cumpărător:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
403 ,,Efecte de plătit” = 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
892.500.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
În cazul în care vânzătorul încasează creanţa de la furnizor într-un termen mai mic
decât cel prevăzut în contract, acesta poate acorda cumpărătorului o cotă procentuală din
dreptul de creanţă, cunoscut sub denumirea de scont acordat, reflectat cu contul 667
,,Cheltuieli privind sconturile acordate”, conform înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 4111 ,,Clienţi”
5121 ,,Conturi la bănci în lei” Valoarea nominală
667 ,,Cheltuieli privind - suma efectiv încasată
sconturile acordate” - scontul acordat
------------------------------------------- -------------------------------------------

Încasarea dreptului de creanţă cu întârziere, cu perceperea de penalităţi, conform

prevederilor din contract, impune pentru acestea folosirea contului 7581 ,,Venituri din
despăgubiri, amenzi şi penalităţi”, conform înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 ,,Conturi la bănci în lei” = %
4111 ,,Clienţi” Suma încasată
7581 ,,Venituri din despăgubiri,
amenzi şi penalităţi”
- Valoarea nominală
- Penalitatea încasată
------------------------------------------- -------------------------------------------
În raporturile dintre furnizori şi clienţi, în legătură cu livrările de bunuri şi servicii, pot

apare şi cazuri de acordare a avansurilor de către cumpărători, caz în care, în
contabilitate, intervin următoarele înregistrări:
a. încasarea avansurilor, cu precizarea T.V.A. aferent:
------------------------------------------- x
-------------------------------------------
419 ,,Clienţi – creditori”
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. reţinerea avansului din suma datorată furnizorului:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
419 ,,Clienţi – creditori” = % Avans ± T.V.A.
4111 ,,Clienţi” - Avans + T.V.A.
4427 ,, T.V.A. deductibilă”
- T.V.A., încasare
------------------------------------------- -------------------------------------------
De asemenea, în raporturile dintre furnizori şi cumpărători, pot apare situaţii, după

cum s-a mai precizat, când bunurile sau serviciile livrate să nu fie şi facturate, dacă nu s-a
transmis şi dreptul de proprietate asupra acestor valori. Această situaţie generează în
contabilitate un tratament special.
Exemplu: Un furnizor livrează unui cumpărător produse finite, preţ livrare

400.000.000 lei, T.V.A. 19%, preţ înregistrare 300.000.000 lei, fără a le factura până la
31.12. an ,,N”. Cumpărătorul primeşte şi recepţionează bunurile urmând a le comercializa
în calitate de mărfuri. În exerciţiul financiar ,,N+1” se facturează bunurile, fără să apară
diferenţe. Se cere să se facă înregistrările contabile la furnizor şi cumpărător:
1. Livrarea produselor finite, respectiv primirea lor:
a. la furnizor:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
418 ,,Clienţi facturi de întocmit” = % 476.000.000
701 ,,Venituri din vânzarea
produselor finite” 400.000.000
4428 ,, T.V.A. neexigibilă”
76.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. la cumpărător:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 408 ,,Furnizori facturi nesosite”
476.000.000
371 ,,Mărfuri” 400.000.000
4428 ,,T.V.A. neexigibilă” 76.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. Destocarea produselor finite livrate, la preţ înregistrare:

a. la furnizor:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
711 ,,Variaţia stocurilor” = 345 ,,Produse finite” 300.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. Facturarea bunurilor în exerciţiul financiar ,,N+1”

a. la furnizor:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4111 ,,Clienţi” = 418 ,,Clienţi facturi de întocmit”
476.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. la cumpărător – primirea facturii:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
408 ,,Furnizori facturi nesosite” = 401 ,,Furnizori” 476.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
4. Transferarea T.V.A. neexigibilă în T.V.A. exigibil:

a. la furnizor:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4428 ,, T.V.A. neexigibilă” = 4427 ,, T.V.A. colectată”
76.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. la cumpărător:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4426 ,, T.V.A. deductibilă” = 4428 ,, T.V.A. neexigibilă”
76.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
5. Decontarea valorii bunurilor livrate, conform Ordinului de plată şi Extrasului de

cont:
a. la furnizor – încasarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 ,,Conturi la bănci în lei” = 4111 ,,Clienţi”
476.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------

b. la cumpărător – plata:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
476.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
Agenţii economici pot livra bunuri, conform contractelor încheiate şi diverşilor

parteneri externi, când apar aspecte diferite faţă de livrările la intern, cum sunt cele privind
valoarea facturată, diferenţele de curs valutar, convertirea valutelor în lei, regularizarea
T.V.A. deductibilă şi altele.
Exemplu: O societate comercială exportă mărfuri către un partener extern, în

exerciţiul financiar ,,N”, la preţul extern 10.000 euro, la cursul valutar de 34.000 lei/euro.
Costul de achiziţie a mărfurilor este de 200.000.000 lei, T.V.A. 38.000.000 lei. Se acceptă
în acelaşi exerciţiu financiar un efect de comerţ, la cursul valutar de 34.100 lei/euro şi se
primeşte efectul de comerţ la cursul valutar de 34.500 lei/euro. Cursul valutar la închiderea
exerciţiului financiar ,,N” este de 34.700 lei/euro. La scadenţă în anul ,,N+1” se încasează
efectul de comerţ, când cursul valutar este de 35.000 lei/euro. Societatea comercială
conduce evidenţa stocurilor după metoda inventarului permanent.
Rezolvare:
1) Achiziţionat mărfuri de la intern, conform Facturii fiscale şi Notei de intrare-
recepţie:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 401 ,,Furnizori” 238.000.000
371 ,,Mărfuri” 200.000.000
4426 ,, T.V.A. deductibilă” 38.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
2) Achitat mărfurile furnizorului intern, conform Ordinului de plată şi Extrasului de

cont:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
238.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
3) Livrat mărfurile conform Specificaţiei şi Facturii externe beneficiarului:

(10.000 euro x 34.000lei/euro = 340.000.000 lei)
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4111 ,,Clienţi” = 707 ,,Venituri din vânzări mărfuri”
340.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
4) Destocarea mărfurilor vândute:

------------------------------------------- x -------------------------------------------
607 ,,Cheltuieli privind mărfurile” = 371 ,,Mărfuri” 200.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
5) Acceptarea de către furnizor a efectului de comerţ, ţinând seama de cursurile

valutare din momentul livrării mărfurilor şi al acceptării efectului:
a. creanţa externă la livrarea mărfurilor:
10.000 euro x 34.000 lei/euro = 340.000.000 lei
b. creanţa în momentul acceptării efectului:
c. diferenţa de curs favorabilă ( b - a):
341.000.000 lei – 340.000.000 lei = 1.000.000 lei
d. contabilizarea efectului de comerţ acceptat:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
413 ,,Efecte de primit de la = % 341.000.000
clienţi” 4111 ,,Clienţi” 340.000.000
765 ,,Venituri din diferenţa de curs
valutar” 1.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
6) Primirea efectului de comerţ.

a. creanţa externă la primirea efectului de comerţ:
b. creanţa externă din momentul
acceptării efectului de comerţ
c. diferenţa de curs
valutar favorabilă:
10.000 euro x (34.500 – 34.100) = 4.000.000 lei
d. contabilizat primirea efectului de comerţ şi depunerea leii la bancă:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5113 ,,Efecte de încasat” = % 345.000.000
413 ,,Efecte de primit de la clienţi”
341.000.000
414 765 ,,Venituri din diferenţa de
curs valutar” 4.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
7) Calcularea şi înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12. an ,,N”:

a. calcularea diferenţei de curs valutar:
10.000 euro (34.700 – 34.500) = 2.000.000 lei
b. înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.an ,,N”:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5113 ,,Efecte de încasat” = 765 ,,Venituri din diferenţa de curs
valutar” 2.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
8) Încasarea efectul de comerţ la scadenţă:

a. valoarea nominală a efectului de comerţ:
b. valoarea efectului de comerţ la data încasării acestuia
c. diferenţa de valoare pentru efectul de comerţ (b-a)

350.000.000 lei – 347.000.000 lei = 3.000.000 lei
d. contabilizat încasarea efectului de comerţ:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5124 ,,Conturi la bănci în = % 350.000.000
valută” 5113 ,,Efecte de încasat”
347.000.000
765 ,,Venituri din diferenţe de curs
valutar” 3.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
9) Se decontează T.V.A. aferent procurării mărfurilor livrate la export.

a. înregistrarea dreptului de creanţă opt, recuperarea T.V.A. aferent
cumpărărilor:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4424 ,, T.V.A. de recuperat” = 4426 ,, T.V.A. deductibilă”
38.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. încasarea T.V.A. de la buget după verificarea făcută de organele de

control:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 ,,Conturi la bănci în lei” = 4424 ,, T.V.A. de recuperat”
38.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.2.5 Contabilitatea creanţelor comerciale incerte
Conform Reglementărilor contabile simplificate, creanţele incerte se înregistrează

distinct în contabilitate. Valoarea creanţelor incerte se contabilizează cu contul 4118
,,Clienţi incerţi şi/ sau în litigiu”, reprezentate de drepturile de creanţe neîncasate în
termen de la clienţii deveniţi incerţi, rău platnici, îndeosebi, cei notificaţi, acţionaţi în justiţie.
Creanţele comerciale incerte pot proveni atât din creanţa clienţilor interni sau
externi, iar în cazul declarării acestora în faza de faliment se pot constitui provizioane care
sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Creanţele incerte pot fi scoase din activul
societăţii prin trecerea acestora asupra cheltuielilor, înregistrându-se însă în conturile de
ordine şi evidenţă, fiind posibil reactivarea acestora.
Exemplu: O societate comercială livrează unui client în exerciţiul financiar ,,N”

mărfuri, despre care se cunosc următoarele: valoarea mărfurilor livrate 100.000.000 lei,
T.V.A. 19 %, preţul de înregistrare 80.000.000 lei. Până la sfârşitul exerciţiului financiar
,,N”, clientul nu achită valoarea mărfurilor, fiind declarat de instanţa judecătorească în
stare de faliment. În exerciţiul financiar ,,N+1” se încasează jumătate din valoarea
mărfurilor livrate. Se cere să se facă înregistrările în contabilitate şi în cazul când se
reactivează debitul şi se încasează.

Rezolvare:
1. Facturarea mărfurilor către beneficiar:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4111 ,,Clienţi” = % 119.000.000
707 ,,Venituri din vânzarea
mărfurilor” 100.000.000
4427 ,, T.V.A. colectată”
19.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. Descărcat gestiunea de mărfuri vândute:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
607 ,,Cheltuieli privind mărfurile” = 371 ,,Mărfuri” 80.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. Trecerea creanţei neîncasate în exerciţiul financiar ,,N” la creanţe incerte, în baza

hotărârii judecătoreşti:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4118 ,,Clienţi incerţi sau în litigiu” = 4111 ,,Clienţi” 119.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
4. Contabilizat constituirea provizionului pentru deprecierea creanţelor clienţi:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6814 ,,Cheltuieli de exploatare privind = 491 ,,Provizioane pentru
deprecierea provizioanele pentru deprecierea creanţelor-clienţi” 119.000.000
activelor circulante”
------------------------------------------- -------------------------------------------
5. Încasarea în anul ,,N+1” a jumătate din dreptul de creanţă, conform Extrasului de

cont:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 ,,Conturi la bănci în lei” = 4118 ,,Clienţi incerţi sau în litigiu”
59.500.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
6. Reluarea la venit a jumătate din provizionul constituit, ca urmare a încasării

sumei:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
491 ,,Provizioane pentru deprecierea = 7814 ,,Venituri din provizioane
creanţelor clienţi” pentru deprecierea activelor
circulante” 59.500.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
7. Trecerea asupra cheltuielilor a jumătate din mărimea clienţilor incerţi, în exerciţiul

financiar ,,N+1”, prin înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 4118 ,,Clienţi incerţi sau în litigiu”
59.500.000
50.000.000
654 ,,Pierderi din creanţă şi debitori diverşi”
4427 ,,T.V.A. colectată” 9.500.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
8. Trecerea creanţei scoase din patrimoniu în conturi de ordine şi evidenţă:

DEBIT: 8034 ,,Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare” 59.500.000
9. Contabilizat reactivarea debitorilor scoşi din patrimoniu:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4111 ,,Clienţi” = 7548 ,,Venituri din creanţe
reactivate şi debitori diverşi” 59.500.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
10. Încasat ulterior debitori reactivaţi:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 ,,Conturi la bănci în lei” = 4111 ,,Clienţi”
59.500.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
11. Scos din contul de ordine şi evidenţă debitori incerţi ca urmare a reactivării şi
încasării lor:
CREDIT: 8034 ,,Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare” 59.500.000
8.3 Contabilitatea decontărilor cu personalul muncitor, asigurarea şi

protecţia socială
8.3.1 Cadrul general al avantajelor acordate salariaţilor
Cu excepţia profesiilor liberale, practicate îndeosebi de medici, avocaţi, profesionişti

contabili care lucrează în cabinete particulare precum şi întreprinzătorii individuali, care în
principiu, nu îşi remunerează munca, personalul muncitor beneficiază, conform Noului cod
al muncii (1.03.2003), pentru munca prestată, conform contractului individual sau colectiv
de muncă, încheiat cu angajatorul, de drepturi băneşti cunoscute sub denumirea generică
de salarii. Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană
fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru şi sub autoritatea unu
angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată, în baza
consimţământului părţilor, în forma scrisă în limba română, între angajator şi angajat,
persoană fizică. El se poate încheia şi pe durata determinată, dar numai în condiţiile
exprese prevăzute de lege. Pentru încheierea contractului individual de muncă, persoana
fizică trebuie să dobândească capacitatea de muncă, care are loc cu împlinirea vârstei de

16 ani, fără a fi exclusă posibilitatea angajării în muncă de la 15 ani, dar numai cu acordul
părinţilor.
Munca prestată conform unui contract individual de muncă conferă salariatului
vechimea în muncă. Elementele contractului individual de muncă pot fi modificate numai
pe baza unui act adiţional agreat de ambele părţi contractante.
Clauzele generale din contractul individual de muncă sunt negociate între părţi,
fiind posibil să se cuprindă la acesta şi clauzele speciale, cum ar fi: clauza cu privire la
formarea profesională, clauza de neconcurenţă, clauza de mobilitate, clauza de
confidenţialitate.
O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical care
atestă faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci, în caz contrar
contractul este nul. Contractul individual de muncă se încheie după verificarea prealabilă a
aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea, cu precizarea
că la instituţiile şi autorităţile publice încadrarea personalului se face numai prin concurs
sau examen.
Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de
muncă se poate stabili o perioadă de probă de 30 zile pentru funcţii executive şi de 90 zile
calendaristice pentru funcţii de conducere, cu precizarea că absolvenţii instituţiilor de
învăţământ se încadrează, la debutul lor în profesia pe baza unei perioade de probă
cuprinse între 3 şi 6 luni, care se consideră vechime în muncă.
Fiecare angajator are obligaţia, conform Noului cod al muncii, de a înfiinţa un
Registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se înregistrează la autoritatea publică
competentă, devenind astfel document oficial. Registrul general de evidenţă se
completează în ordinea angajării şi cuprinde elemente de identificare a tuturor salariaţilor,
a elementelor din contractele de muncă ale acestora, precum şi toate situaţiile ce intervin
pe parcursul desfăşurării relaţiilor de muncă în legătură cu executarea, modificarea,
suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă.
Registrul general de evidenţă se păstrează la sediul angajatorului, urmând să fie
pus la dispoziţia inspectoratului de muncă sau oricărei alte autorităţi care îl solicită, în
condiţiile legii. Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor
contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare din
acestea, cu excepţia incompatibilităţii pentru cumulul unor funcţii. Salariaţii care
cumulează mai multe funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator locul unde exercită
funcţia pe care o consideră de bază.
Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se
stabilesc potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă şi al
contractelor individuale de muncă. În Noul cod al muncii, intrat în vigoare la 01.03.2003, se
precizează: ,,contractul colectiv de muncă este convenţia încheiată în formă scrisă între
angajator sau organizaţia patronală, de o parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate, de
cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind: condiţiile de muncă; condiţiile de
salarizare, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă”.
Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni prin acordul părţilor
sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi; iar încetarea acestuia poate avea loc de
drept, ca urmare a convenţiei părţilor, la data convenită de acestea, ca urmare a voinţei
unilaterale a unei părţi, în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege.
Salariile constau din totalitatea veniturilor în bani sau în natură, obţinute de o
persoană fizică ce desfăşoară activitate în baza unui contract individual sau colectiv de
muncă, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau forma sub
care se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, de
maternitate şi pentru concediu privind îngrijirea copilului până la doi ani. Deci, salariul

reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de

muncă.
Salariul cuprinde: salariu de bază; indemnizaţie; sporurile, precum şi alte
adaosuri.
Salariul se stabileşte prin negocieri individuale şi/sau colective, între angajator şi
salariaţi, şi are caracter confidenţial. Salariul de bază minim brut pe ţară, garantat în plată,
pentru un program normal de lucru, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după
consultarea sindicatelor. Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin
contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe ţară. Salariile se
plătesc în bani cel puţin o dată pe lună, în data stabilită prin contractul individual sau
colectiv de muncă, ori prin regulamentul intern.
Plata salariului se poate efectua prin virament, într-un cont lunar sau în numerar
prin casieria unităţii în cauză. Plata în natură a unei părţi din salariu este posibilă numai
dacă este prevăzută expres în contractul colectiv sau individual de muncă. Angajatorul are
obligaţia de a contribui la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale care rezultă
din contractele individuale de muncă, el asigură plata creanţelor care privesc salarizarea.
Constituirea şi utilizarea fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale
trebuie să respecte următoarele principii:
a. patrimoniul instituţiilor de administrare a fondurilor trebuie să fie
independent de capitalul de exploatare al unităţilor şi trebuie să fie constituit
astfel încât asupra acestuia să nu poată fi pus sechestru în cursul procedurii în
caz de insolvabilitate;
b. angajatorii trebuie să contribuie la finanţare în măsura în care acesta
nu este acoperit integral de către autorităţile publice;
c. obligaţia de plată a instituţiilor de administrare a fondurilor va
exista independent de îndeplinirea obligaţiei de contribuţie la finanţare.
Decontarea avantajelor cuvenite personalului în bani sau în natură datorate de
unităţi personalului se suportă conform reglementărilor legale din fondul de salarii.
Se asimilează salariul în vederea impunerii:
a. indemnizaţiile din activităţile desfăşurate ca urmare a unei funcţii de
demnitate publică;
b. drepturile de soldă lunară şi alte drepturi ale cadrelor militare;
c. indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net cuvenite
administraţiilor în companiile naţionale şi la regiile autonome;
d. sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale prin
subscripţie publică;
e. sumele primite de reprezentaţii în adunările generale a acţionarilor, în
condiţiile de administraţie sau în comisiile de cenzori;
f. sumele primite de reprezentanţii organizaţiilor tripartite, conform legii;
g. alte drepturi şi indemnizaţii de natură salarială.
Corelat cu munca salariată, funcţionează sistemul de asigurări şi protecţie socială.
În cadrul acestor autorităţi publice administrative sau private se îngrijesc de crearea,
conservarea şi garantarea ,,avantajelor acumulate” de personalul salariat, cum ar fi:
concediile de boală plătite; asistenţă medicală gratuită; indemnizaţii pentru incapacitate de
muncă; pensiile şi alte avantaje după perioada de muncă.
Angajatorul răspunde de organizarea activităţii de asigurare a sănătăţii şi securităţii
în muncă; el are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli
profesionale, în condiţiile legii, de asemenea, angajatorul are obligaţia să organizeze
instruirea angajaţilor săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În acest sens,
conform Noului Cod al muncii, aplicabil de 01.03.2003, se constituie Comitetul de
securitate şi sănătate în muncă, la nivelul fiecărei persoane juridice cu cel puţin 50
angajaţi. Scopul constituirii lui este de a asigura implicarea salariaţilor la elaborarea şi

aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii.
Funcţionarea acestor sisteme de asigurare şi protecţie socială presupune instituirea
unui sistem de fonduri, pentru constituirea cărora participă angajatorul şi angajaţii,
salariaţii. Aceste sisteme de asigurări şi protecţie socială pot fi grupate astfel:
1. Regimuri de contribuţii definite, conform cărora angajatorul şi angajaţii plătesc
cotizaţii diferite unui anumit fond. Contribuţiile patronatului reprezintă cheltuieli curente de
exploatare cu asigurarea şi protecţia socială, iar contribuţiile angajaţilor apar ca o reţinere
din veniturile salariale efectuată de angajator, prin stopaj la sursă, în formarea fondului.
2. Regimul de prestaţii definite – conform cărora angajatorul este obligat sau se
obligă să plătească contravaloarea unor avantaje definitive acumulate de salariaţi, în
raport cu perioada de muncă prestată. În acest caz angajatorul nu contabilizează
contribuţiile sale la un fond, dar trebuie să contabilizeze constituirea rezervelor necesare
prestaţiilor definite şi să actualizeze, ori de câte ori, la închiderea unui exerciţiu financiar,
excedentul dintre valoarea actualizată a obligaţiilor şi valoarea reală a disponibilităţilor
scade sub o anumită limită. I.A.S. 18 „Avantajele personalului” se ocupă cu această
problemă.
În prezent, în România funcţionează un sistem de asigurări şi protecţie socială
bazat pe un regim de cotizaţii definite la următoarele bugete:
1. Bugetul (contribuţia) sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, la care angajaţii contribuie cu 9,5%, prin stopaj la sursă, iar angajatorul, cu o
cotă, în funcţie de condiţiile de muncă, luându-se ca bază, fondul brut de salarii şi anume:
pentru condiţii normale de muncă 24,5%;
pentru condiţii deosebite de muncă 29,5%;
pentru condiţii speciale de muncă 34,5%.
Fondul (bugetul) este administrat de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi
Sociale (C.N.P.A.S.).
2. Bugetul (contribuţia) pentru asigurările de şomaj, care se alimentează prin
contribuţia angajatorului în cotă de 3,5% din fondul brut de salarii şi 1% contribuţia
salariatului calculată la salariul de încadrare. Bugetul pentru asigurările de şomaj (B.A.S.)
este administrat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (A.N.O.F.M.).
3. Bugetul (contribuţia) asigurărilor sociale de sănătate (B.A.S.S.), alimentat cu
contribuţia unităţii (angajatorului) de 7% din fondul de salarii realizat şi din cota de 6,5%
din salariu brut şi din sumele brute datorate colaboratorilor, cele cuvenite persoanelor ce
se află în concediu medical, în concediu de maternitate, în concediu medical pentru
îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani. În aceste din urmă cazuri contribuţia
se suportă de la bugetul asigurărilor sociale de stat în cota de 6,5% din valoarea a două
salarii minime brute pe ţară.
De asemenea, angajatorul calculează şi varsă contribuţia pentru accidente de
muncă şi boli profesionale, în procent de 0,5 – 4% din fondul de salarii realizat,
contribuţie care se adaugă la cota de C.A.S. datorată de către angajator.
8.3.2 Sistemul de conturi utilizat pentru reflectarea drepturilor salariale

şi a reţinerilor din acestea
Conform Reglementărilor contabile pentru agenţii economici, elaborate de M.F.P în

anul 2002 şi a listei de conturi prevăzută de O.M.F.P. nr. 94/ 2001 şi 306/ 2002, raporturile
dintre angajaţi şi angajatori privind munca prestată se pot distinge două categorii de relaţii
de decontare pentru activitatea contabilă, şi anume:

1. Relaţii de decontare dintre angajator şi angajaţi generate de munca prestată şi de

obligaţiile de a reţine prin stopaj la sursă contribuţiile salariaţilor la fondurile de asigurări şi
protecţia socială.
Aceste relaţii se reflectă în contabilitatea curentă cu grupa de conturi 42 ,,Personal
şi conturi asimilate”, simbolizate şi nominalizate conform celor două ordine (94/2001 şi
306/ 2002) ale ministerului finanţelor publice aceeaşi structură de conturi, toate oglindind
datorii sau creanţă faţă de personal. Aşa ar fi conturile:
DATORII FAŢĂ DE PERSONAL

421 ,,Personal – salarii datorate”
423 ,,Personal – ajutoare materiale datorate”
424 ,,Participarea personalului la profit”
426 ,,Drepturi de personal neridicate”
428 ,,Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul” şi respectiv:
o 4482 ,,Alte datorii în legătură cu personalul”
CREANŢĂ FAŢĂ DE PERSONAL:

425 ,,Avansuri acordate personalului”
427 ,,Reţineri din salarii datorate terţilor”
428 ,,Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”, respectiv:
o 4281 ,,Alte creanţe în legătură cu personalul”.
2. Relaţii de decontare dintre angajator şi organismele de asigurări sociale şi
protecţia socială, distingându-se două categorii de decontări:
a) Cele reprezentate de datoriile faţă de organismele de asigurări şi
protecţie socială, pentru care se folosesc conturile:
431 ,,Asigurări sociale”
o 4311 ,,Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
o 4312 ,,Contribuţia personalului la asigurările sociale”
o 4313 ,,Contribuţia asigurătorului pentru asigurările sociale de
sănătate”
o 4314 ,,Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de
sănătate”
437 ,,Ajutor de şomaj”
o 4371 ,,Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”;
o 4372 ,,Contribuţia personalului la fondul de şomaj”
438 ,,Alte datorii şi creanţe sociale”
o 4381 ,,Alte datorii sociale”
b) Cele reprezentate de creanţele asupra organismelor de asigurări
sociale şi protecţia socială, pentru care se folosesc conturile:
438 ,,Alte datorii şi creanţe sociale”
4382 ,,Alte creanţe sociale”
Microîntreprinderile pot utiliza, pentru reflectarea acestor raporturi legate de
utilizarea forţei de muncă, conturile sintetice de gradul I.
8.3.3 Contabilitatea cheltuielilor cu salariile acordate salariaţilor
Începând cu ianuarie 2000 s-a introdus, în România, sistemul de impozitare pe

venitul global şi, ca urmare, salariile acordate angajaţilor se supun procedurii de
globalizare, în vederea determinării venitului anual global impozabil. Sumele acordate de
angajator angajaţilor, sub forma salariilor de bază, în bani sau natură, sporurile şi
adaosurile de orice fel, cele pentru concedii de odihnă, pentru incapacitate de muncă,
indemnizaţiile brute ale administratorilor, sumele primite de membrii consiliilor de
administraţie, a comisiilor de cenzori, a reprezentanţilor în adunările generale sau alte
drepturi de natură salariale, constituie cheltuieli pentru agentul economic, şi se
înregistrează:
pentru drepturile salariale şi alte drepturi băneşti cuvenite personalului
pentru muncă prestată, şi pentru care s-au întocmit state de plată a salariilor, se
înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
641 ,,Cheltuieli cu salariile = 421 ,,Personal – salarii datorate”
personalului”
------------------------------------------- -------------------------------------------
pentru drepturile salariale cuvenite personalului pentru care nu s-au
întocmit statele de plată, pentru un exerciţiu financiar încheiat, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
641 ,,Cheltuieli cu salariile = 4281 ,,Alte datorii în legătură cu
personalului” personalul”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Avantajele acordate angajaţilor din bugetul sistemului public de pensii şi alte

drepturi de asigurări sociale de către angajator pentru incapacitate temporară de muncă,
pentru concediu privind îngrijirea copilului până la 2 ani, pentru îngrijirea copilului cu
handicap până la 3 ani şi pentru concediile medicale privind îngrijirea copilului cu handicap
accentuat sau grav până la 18 ani, se contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4311 ,,Contribuţia unităţii la = 423 ,,Personal – ajutoare materiale
asigurările sociale” datorate”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Diverse alte ajutoare sociale acordate de angajator–angajaţilor, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6458 ,,Alte cheltuieli privind = 423 ,,Personal ajutoare materiale”
asigurările şi protecţia socială”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Avantajele acordate salariaţilor din profitul net, din fondul de participare a

personalului la profit, în limitele prevederilor legale, sumele cuvenite administratorilor în
unităţile în care statul este acţionar majoritar, precum şi administratorilor regiilor
autonome, sumele cuvenite membrilor fondatori la societăţile constituite prin subscripţie
publică se contabilizează, diferit, şi anume:
a. la societăţile comerciale care aplică O.M.F.P. nr. 94/2001 şi
306/2002, aceste sume nu apar ca obligaţii în situaţiile financiare anuale,
înregistrându-se:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
129 ,,Repartizarea profitului” = 117 ,,Rezultatul reportat”
------------------------------------------- -------------------------------------------
după aprobarea repartizării rezultatului reportat în adunările generale

ale acţionarilor şi asociaţilor, se va înregistra:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
117 ,,Rezultatul reportat” = %
424 ,,Participarea personalului la
profit”
446 ,,Alte impozite, taxe şi
457 ,,Dividende de plată”
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. la societăţile comerciale care nu aplică O.M.F.P. nr. 94/2002 şi

306/2002, aceste avantaje de personalului, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
117 ,,Rezultatul reportat” = %
424 ,,Participarea personalului la
profit”
446 ,,Alte impozite, taxe şi
457 ,,Dividende de plată”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Obligaţiile angajatorului pentru contribuţia la accidentele de muncă şi boli

profesionale, calculată prin aplicarea procentului de 0,5 – 4%, la fondul de salarii realizat,
contribuţia care se adaugă la cota de C.A.S. datorată de angajator, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6458 ,,Alte cheltuieli privind = 4381 ,,Alte datorii sociale”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Datoriile pentru drepturile salariale neridicate, prescrise, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
426 ,,Drepturi salariale neridicate” = 7588 ,,Alte venituri din exploatare”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Alte datorii faţă de personal anulate sau prescrise se înregistrează:

------------------------------------------- x -------------------------------------------
4281 ,,Alte datorii în legătură cu = 7588 ,,Alte venituri de exploatare”
personalul”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Datoriile privind asigurările sociale anulate, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4311 ”Contribuţia unităţii la = 7588 ,,Alte venituri din exploatare”
asigurările sociale de sănătate”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Ajutoarele de şomaj datorate, prescrise anulate, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4371 ,,Ajutor de şomaj” = 7588 ,,Alte venituri din exploatare”
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.3.4 Contabilitatea reţinerilor din veniturile salariale globale
Din veniturile realizate de angajaţi, angajatorul este obligat a reţine prin stopaj la
sursă următoarele:
1. Contribuţia angajatului la bugetul sistemului public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale, în procent de 9,5%, din salariul brut, reprezentat de salariu de bază şi
sporurile cu caracter permanent, fără ca baza de calcul să poată depăşi cinci salarii medii
brute pe economie, reflectată, prin înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 4312 ,,Contribuţia personalului la
421 ,,Personal – salarii datorate” asigurărilor sociale”
423 ,,Personal ajutoare materiale
datorate”
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. Contribuţia angajaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj, în procent de 1% din

salariul de încadrare, reflectat prin, înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 4372 ,,Contribuţia personalului la
421 ,,Personal – salarii datorate” fondul de şomaj”
423 ,,Personal – ajutoare materiale
datorate”
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. Contribuţia angajaţilor la bugetul asigurărilor sociale pentru sănătate, în procent
de 6,5% aplicat asupra salariului brut şi asupra sumelor brute cuvenite colaboratorilor, se
înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 4314 ,,Contribuţia angajaţilor pentru
421 ,,Personal – salarii datorate” asigurările sociale de sănătate”
423 ,,Personal – ajutoare materiale
datorate”
401 ,,Furnizori”
------------------------------------------- -------------------------------------------
4. Pentru persoanele care se află în concediu medical, în concediu de maternitate,

în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, contribuţia
angajaţilor la bugetul asigurărilor sociale se suportă de la bugetul asigurărilor sociale de
stat, tot în cotă de 6,5%, fără a putea depăşi mărimea a două salarii minime brute pe ţară,
reflectându-se în contabilitate, prin înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4311 ,,Contribuţia unităţii la = 4314 ,,Contribuţia angajaţilor pentru
asigurările sociale” asigurările sociale de sănătate”
------------------------------------------- -------------------------------------------
5. Reţinerea avansurilor acordate personalului, cu ocazia decontării chenzinei a II-a

oglindite, se reflectă prin înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 425 ,,Avansuri acordate
421 ,,Personal – salarii datorate” personalului”
------------------------------------------- -------------------------------------------
6. Reţinerile din drepturile salariale în favoarea persoanelor fizice sau juridice,
urmare a popririlor, cumpărărilor în rate, pensiilor alimentare, imputaţiilor în favoarea altor
persoane juridice sau fizice, se contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 427 ,,Reţineri din salarii datorate
421 ,,Personal – salarii datorate” terţilor”
------------------------------------------- -------------------------------------------
7. Reţinerea impozitului pe venituri salariale impune următoarea procedură de lucru,
în prezent, în ţara noastră:
salariile brute datorate personalului muncitor se supun impozitării,
după deducerea din acestea a cheltuielilor deductibile conform relaţiei:
Veniturile nete din salarii Veniturile brute din Deducerile din
supuse impozitării = salarii (în bani sau în - venitul brut
(VNS) natură (VSB) (DVB)
Deducerile din venitul brut se compun din:
a. deduceri personale, reprezentate de:
a1) contribuţia angajatului la asigurările sociale, în procent, de 9,5%;
a2) contribuţia angajatului la asigurările de sănătate, în procent de
6,5 %;
a3) contribuţia personalului la fondul de şomaj, în procent de 1 %
b. deducerea personală suplimentară care se calculează astfel:
b1) prin înmulţirea deducerii personale de bază cu coeficientul de 0,5 pentru soţia,
soţul, copii sau alţi membrii de familie aflaţi în întreţinere;
b2) prin înmulţirea cu coeficientul 1,0 cu deducerea personală de bază, pentru
invalizi de gradul I şi pentru persoanele cu handicap grav;
b3) prin înmulţirea cu coeficientul de 0,5 a deducerii personale de bază, pentru
invalizi de gradul II şi pentru persoanele cu handicap accentuat.
Persoanele aflate în întreţinere a căror venituri depăşesc sumele reprezentând
deducerile personale nu se consideră persoane aflate în întreţinere, iar deducerile
suplimentare însumate nu pot depăşi de trei ori deducerea personală de bază. După
deducerea din veniturile brute din salarii a sumelor, reprezentând deducerea personală de
bază şi suplimentară, se obţine venitul din salarii supus impozitării, de la acelaşi loc de
muncă. Baza de calcul a venitului supus impozitării din salariu se determină prin rotunjire
la 1000 lei, în favoarea contribuabilului.
Mărimea impozitului pe salarii se determină prin aplicarea unor cote progresive de
impozit asupra venitului din salarii impozabil, după care se deduce din totalul obligaţiilor
băneşti faţă de angajaţi, efectuându-se înregistrarea, în contabilitate:

------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 444 ,,Impozit pe venituri de natura
421 ,,Personal – salarii datorate” salariilor”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Impozitul pe venitul din salarii se reţine din veniturile salariale, prin metoda
stopajului la sursă şi este virat la buget de către angajator, respectiv plătitorul de salarii.
Conform O.G.R. nr. 73/1999 şi a O.G.R. nr. 7/2001 privind impozitul pe venit,
angajatorului îi revine sarcina completării, pentru fiecare salariat sau colaborator, a fişelor
fiscale FF1 – Fişa fiscală pentru veniturile din salarii la funcţia de bază şi a FF2 – Fişa
fiscală pentru veniturile din salarii altele decât cele de la funcţia de bază.
Drepturile salariale neridicate în termen şi neprescrise, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% 426 ,,Drepturi de personal neridicate”
421 ,,Personal – salarii datorate”
425 ,,Avansuri acordate personalului”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Drepturile salariale prescrise, anulate, după calculare şi contabilizare, se

înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
426 ,,Drepturi de personal neridicate” = 7588 ,,Alte venituri din exploatare”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Evidenţa operativă şi analitică a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul

Statului de plată şi fişelor FF1 şi FF2.
În cazul avantajelor în natură acordate salariaţilor, procedurile de calcul a drepturilor
salariale şi a reţinerilor din acestea sunt aceleaşi, cu precizarea că în filierele de
înregistrări intervin şi operaţiile:
a. achitarea datoriilor salariale prin acordarea avantajului în natură, de
exemplu produse finite, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
421 ,,Personal – salarii acordate” = 345 ,,Produse finite”
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. contabilizarea T.V.A. aferentă produselor finite acordate ca avantaj în

natură, sau alte bunuri, se suportă de angajator, înregistrându-se:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
635 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 4427 ,, T.V.A. colectată”
şi vărsăminte asimilate”
------------------------------------------- -------------------------------------------

În cazul în care salariaţii unei unităţi iau cu chirie un anumit spaţiu din unitate,
închiriază un utilaj sau folosesc un mijloc de transport în interes personal, în contabilitate
pot interveni următoarele operaţiuni economice:
a. oglindirea creanţei pentru chiria datorată:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4282 ,,Alte creanţe în legătură cu = %
personalul” 706 ,,Venituri din redevenţe, locaţii
de gestiune şi chirii”
4427 ,, T.V.A. colectată”
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. reţinerea creanţei de pe statul de plată se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
421 ,,Personal – salarii datorate” = 4282 ,,Alte creanţe în legătură cu
personalul”
------------------------------------------- -------------------------------------------
c. achitarea prin casieria unităţii sau prin virament a creanţei personalului

angajat s-ar înregistra:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 4282 ,,Alte creanţe în legătură cu
5311 ,,Casa în lei” personalul”
------------------------------------------- -------------------------------------------
În cazul în care personalul unităţii nu îşi efectuează concediul de odihnă până la

sfârşitul unui exerciţiu financiar, indemnizaţiile cuvenite ar putea genera următoarele
înregistrări:
a. contabilizarea indemnizaţiilor de concediu neefectuate, se
înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
personalului” personalul”
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. cuprinderea drepturilor cu indemnizaţiile de concediu în statul de
plată, în luna în care se achită, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4281 ,,Alte datorii în legătură cu = 421 ,,Personal – salarii datorate”
personalul”
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.3.5 Contabilitatea contribuţiei angajatorilor la sistemul de asigurări

sociale şi protecţia socială
Persoanele juridice şi fizice care angajează personal au obligaţia să contribuie la:

1. Bugetul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, după cum
s-a mai precizat, în procent de 24,5%; 29,5% şi 34,5% asupra fondului de salarii realizat,
contabilizat, prin înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6451 ,,Contribuţia unităţii la = 4311 ,,Contribuţia unităţii la
asigurările sociale” asigurările sociale”
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. Bugetul asigurărilor sociale pentru sănătate în procent de 7% aplicat asupra

fondului de salarii realizat, reflectat, conform înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6453 ,,Contribuţia angajatorului pentru = 4313 ,,Contribuţia angajatorului
asigurările sociale de sănătate” pentru asigurările sociale de
sănătate”
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. Bugetul asigurărilor pentru şomaj în procent de 3,5% aplicat asupra fondului de

salarii brut, contabilizat, prin înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6452 ,,Contribuţia unităţii pentru = 4371 ,,Contribuţia unităţii la fondul ajutorul
de şomaj” de şomaj”
------------------------------------------- -------------------------------------------
4. Contribuţia pentru accidente în muncă şi boli profesionale, în procent de 0,5 – 4%

aplicat asupra fondului de salarii realizat, reflectat, prin înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.3.6 Caz ipotetic privind decontările cu personalul, asigurările sociale şi

protecţia socială
La o societate comercială, în legătură cu drepturile salariale, se cunosc următoarele

date:
avansuri achitate 110.000.000 lei;
salarii de încadrare 260.000.000 lei;
adaosuri 42.000.000 lei;
contribuţia unităţii la asigurările sociale 24 %, respectiv 75.990.000
lei;
contribuţia personalului la asigurărilor sociale, 9,5 %, respectiv:
28.690.000 lei;
contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate, 7 %,
respectiv 21.140.000 lei;
contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, în
procent de 6,5 %, respectiv, 19.630.000 lei;

contribuţia unităţii la fondul de şomaj, 3,5 %, respectiv, 10.570.000

lei;
contribuţia personalului la fondul de şomaj, în procent de 1% la
salariul de încadrare, respectiv, 2.600.000 lei;
contribuţia angajatorului pentru accidente în muncă şi boli
profesionale, în procent de 0,5 %, respectiv, 1.510.000 lei;
cheltuieli profesionale, 16.200.000 lei;
deduceri suplimentare 144.000.000 lei;
salariu impozabil 90.880.000 lei;
impozit asupra salariilor 16.777.400 lei;
diverse reţineri în favoarea terţilor 11.000.000 lei;
rest de plată: 113.302.600 lei.
Să se facă toate înregistrările generate de drepturile salariale ale personalului,
ştiind că nu se achită, după termenul de prescriere, salarii pentru 2.200.000 lei.
1. Ridicarea numerarului pentru plata avansului conform documentelor justificative:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
581 ,,Viramente interne” = 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
110.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. Intrarea numerarului în casieria unităţii:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5311 ,,Casa în lei” = 581 ,,Viramente interne”
110.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. Achitat avansul chenzinal, conform listelor de avans:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
425 ,,Avansuri acordate personalului” = 5311 ,,Casa în lei” 110.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
4. Contabilizat drepturile salariale ale personalului, conform Statului de plată:

------------------------------------------- x -------------------------------------------
641 ,,Cheltuieli cu salariile = 421 ,,Personal - salarii datorate”
personalului” 302.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
5. Contabilizat contribuţia unităţii la asigurările sociale

(260.000.000 lei +42.000.000 lei) x 24,5 % = 75.990.000 lei,
conform înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6451 ,,Contribuţia unităţii la = 4311 ,,Contribuţia unităţii la
asigurările sociale” asigurările sociale” 75.990.000
------------------------------------------- -------------------------------------------

6. Contabilizat contribuţia personalului la asigurările sociale

(260.000.000 lei +42.000.000 lei) x 9,5 % = 28.690.000 lei,
------------------------------------------- x -------------------------------------------
421 ,,Personal – salarii datorate” = 4312 ,,Contribuţia personalului la
asigurările sociale” 28.690.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
7. Contabilizat contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
(260.000.000 lei + 42.000.000 lei) x 7 % = 21.140.000 lei, conform înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6453 ,,Contribuţia angajatorului = 4313 ,,Contribuţia angajatorului
pentru asigurările sociale de sănătate” pentru asigurările sociale de
sănătate” 21.140.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
8. Contabilizat contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate

(260.000.000 lei x 6,5 % = 19.630.000):
------------------------------------------- x -------------------------------------------
421 ,,Personal – salarii datorate” = 4314 ,,Contribuţia angajaţilor pentru
asigurările sociale de sănătate”
1.963.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
9. Contabilizat contribuţia unităţii la fondul de şomaj
(260.000.000 lei + 42.000.000 lei) x 3,5 % = 10.570.000 lei,
prin înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6452 ,,Contribuţia unităţii pentru = 4371 ,,Contribuţia unităţii la
fondul de şomaj” ajutorul de şomaj” 10.570.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
10. Contabilizat contribuţia personalului la fondul de şomaj

(260.000.000 lei x 1% = 2.600.000 lei), conform înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
421 ,,Personal – salarii datorate” = 4372 ,,Contribuţia personalului la
fondul de şomaj” 2.600.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
11. Contabilizat contribuţia angajatorului pentru accidente în muncă şi boli

profesionale (260.000.000 lei + 42.000.000 lei) x 0,5 % = 1.510.000 lei, prin înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
asigurările şi protecţie socială” 1.510.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
12. Contabilizat impozitul calculat asupra drepturilor salariale impozabile, respectiv
16.777.400 lei, prin înregistrarea:

------------------------------------------- x -------------------------------------------
421 ,,Personal – salarii datorate” = 444 ,,Impozit pe venituri de natură
salarială” 16.777.400
------------------------------------------- -------------------------------------------
13. Contabilizat diverse reţineri în favoarea partenerilor externi, conform

înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
421 ,,Personal – salarii datorate” = 427 ,,Reţineri din salarii datorate
terţilor” 11.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
14. Contabilizat reţinerea avansului chenzinal, acordat la chenzina I,

110.000.000 lei:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
421 ,,Personal – salarii datorate” = 425 ,,Avansuri acordate
------------------------------------------- -------------------------------------------
15. Se ridică chenzina a II-a, conform cecului de numerar şi a extrasului de cont,

113.302.600 lei, respectiv soldul contului 421 ,,Personal – salarii datorate”, conform
înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
581 ,,Viramente interne” = 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
113.302.600
------------------------------------------- -------------------------------------------
16. Intrarea numerarului în casierie:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5311 ,,Casa în lei” = 581 ,,Viramente interne”
113.302.600
------------------------------------------- -------------------------------------------
17. Achitat chenzina a II-a conform Statelor de plată a salariilor, reflectată prin
înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
421 ,,Personal – salarii datorate” = % 113.302.600
5311 ,,Casa în lei” 110.702.600
426 ,,Drepturi de personal
neridicate” 2.600.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
18. Reluarea drepturilor salariale prescrise la venituri, conform înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
426 ,,Drepturi de personal = 7588 ,,Alte venituri din
neridicate” exploatare” 2.600.000
------------------------------------------- -------------------------------------------

19. Contabilizat virarea obligaţiilor sociale şi fiscale, conform Ordinelor de plată şi

Extrasului de cont:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
187.907.400
4311 ,,Contribuţia unităţii la 75.930.000
asigurările sociale”
4312 ,,Contribuţia personalului 28.690.000
la asigurărilor sociale”
4313 ,,Contribuţia angajatorului 21.140.000
pentru asigurările sociale de sănătate”
4314 ,,Contribuţia angajaţilor 19.630.000
pentru asigurările sociale de sănătate”
4371 ,,Contribuţia unităţii la 10.570.000
fondul de şomaj”
4372 ,,Contribuţia personalului 2.600.000
la fondul de şomaj”
4381 ,,Alte datorii sociale” 1.510.000
444 ,,Impozitul pe venituri de 16.777.400
natură salarială”
427 ,,Reţineri din salarii 11.000.000
datorate terţilor”
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.3.7 Contabilitatea datoriilor faţă de personal şi bugetele de asigurări

sociale şi protecţie socială pentru care nu s-au întocmit state de plată
În derularea activităţii agenţilor economici pot apare cazuri când, pentru unele
datorii de natură salarială faţă de personal, nu s-au întocmit state de plată până la sfârşitul
unui exerciţiu financiar. În asemenea situaţii ar fi: cazurile privind indemnizaţiile pentru
concedii de odihnă neefectuate, sumele datorate personalului sub formă de ajutoare,
precum şi operaţiile ocazionate de garanţiile gestionare reţinute.
Pentru contabilizarea acestora s-a instituit şi nominalizat şi contul 4281 ,,Alte datorii
în legătură cu personalul”. Astfel, conform Legii nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor
şi a H.G.R. nr. 2230/1969 privind gestionarea bunurilor materiale ale agenţilor economici şi
a autorităţilor şi instituţiilor publice, se prevede constituirea garanţiilor gestionare şi
restituirea lor angajaţilor în cauză. Acest fapt generează în contabilitate următoarele
înregistrări:
1. Contabilizarea sumelor reţinute din drepturile salariale sau depuse de gestionari
la casieria unităţii:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 4281 ,,Alte datorii în legătură cu
421 ,,Personal – salarii datorate” personalul”
5311 ,,Casa în lei”
------------------------------------------- -------------------------------------------

2. Depunerea numerarului la bancă sau la CEC pentru garanţia reţinută sau depusă
în numerar:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
581 ,,Viramente interne” = 5311 ,,Casa în lei”
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. Intrarea numerarului în cont la CEC sau la o instituţie bancară, conform extrasului

de cont, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 ,,Conturi la bănci în lei” = 581 ,,Viramente interne”
------------------------------------------- -------------------------------------------
4. Evidenţierea dobânzilor cuvenite fiecărui gestionar pentru sumele constituite

drept depozit, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 ,,Conturi la bănci în lei” = 4281 ,,Alte datorii în legătură cu
personalul”
------------------------------------------- -------------------------------------------
5. Contabilizarea comisioanelor percepute de bănci la retragerea garanţiilor, se

înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4281 ,,Alte datorii în legătură cu = 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
personalul”
------------------------------------------- -------------------------------------------
6. Contabilizat restituirea garanţiei, a dobânzii, mai puţin comisionul reţinut de

bănci, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4281 ,,Alte datorii în legătură cu = %
personalul” 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
5311 ,,Casa în lei”
------------------------------------------- -------------------------------------------
În cazul indemnizaţiilor pentru concediu de odihnă neefectuat până la sfârşitul unui

exerciţiu financiar apar obligaţii reflectate tot cu contul 4281 ,,Alte datorii în legătură cu
personalul”. De exemplu, dacă drepturile pentru concediu de odihnă neefectuat, în anul N,
au fost de 100.000.000 lei, decontate în anul N+1, generează următoarele înregistrări
contabile, ştiind că C.A.S este de 24,5%, C.F.R.S. este de 3,5%, C.A.S.S. de 7%.
1. Contabilizat datoria pentru indemnizaţiile de concediu neefectuate în anul N, prin
înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
personalului” personalul” 100.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------

2. Contabilizat contribuţia unităţii la asigurările sociale

(100.000.000 lei x 24,5% = 24.500.000 lei), prin înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6451 ,,Contribuţia unităţii la = 4381 ,,Alte datorii sociale”
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. Contabilizat contribuţia unităţii la fondul de şomaj
(100.000.000 x 3,5% = 3.500.000 lei), conform înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6452 ,,Contribuţia unităţii la = 4381 ,,Alte datorii sociale”
fondul de şomaj” 3.500.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
4. Contabilizat contribuţia unităţii la asigurările sociale pentru sănătate

(100.000.000 lei x 7% = 7.00.000 lei), se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6453 ,,Contribuţia angajatorului = 4381 ,,Alte datorii sociale”
pentru asigurările sociale de sănătate” 7.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
5. Includerea indemnizaţiilor în statul de salarii în luna în care acestea se plătesc,

se înregistrează, în anul N+1:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4281 ,,Alte datorii în legătură cu = 421 ,,Personal – salarii datorate”
personalul” 100.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
6. Cuprinderea contribuţiilor unităţii în obligaţiile curente pentru asigurarea şi

protecţia socială, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4381 ,,Alte datorii sociale” = % 35.000.000
4311 ,,Contribuţia unităţii la
asigurările sociale”
24.500.000
4371 ,,Contribuţia unităţii la fondul
de şomaj” 3.500.000
4313 ,,Contribuţia angajatorului
pentru asigurările sociale de
sănătate” 7.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
7. Desigur, în filierele de înregistrări pentru indemnizaţiile pentru concediu de

odihnă neefectuat în anul N şi reluate la drepturi salariale în anul N+1, se fac înregistrările
pentru toate contribuţiile suportate de angajat, fără să apară particularităţi în contabilizare.

8. Dacă în anul anterior, respectiv N s-ar fi vărsat în plus contribuţii la fondul de

asigurări pentru sănătate, de exemplu: 3.000.000 lei, în anul N+1, al constatării, se
înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4382 ,,Alte creanţe sociale” = 7588 ,,Alte venituri din exploatare”
3.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
9. Compensarea în anul N+1 a obligaţiilor cu creanţa din contribuţiile la asigurările

sociale de sănătate, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4313 ,,Contribuţia angajatorului = 4382 ,,Alte creanţe sociale”
pentru asigurările sociale de sănătate” 3.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.3.8 Contabilitatea creanţelor faţă de personal şi bugetele de asigurări

şi protecţie socială
În practică, este posibil să apară creanţe ale angajatului asupra salariaţilor sau
asupra bugetelor de asigurări şi protecţie socială. Aşa ar fi de exemplu: sumele pentru
chirii datorate de angajaţi, sumele pentru avansuri acordate şi nejustificate, sumele din
salarii, din ajutoare de boală necuvenite; imputaţii; diverse alte debite asupra angajaţilor,
inclusiv cota-parte din echipamentul de lucru suportat de personalul muncitor, ori din
valoarea biletelor de tratament şi odihnă, a biletelor şi tichetelor de călătorie, a diverselor
altor valori acordate personalului.
Astfel, conform reglementărilor legale, 50 % din valoarea echipamentului de lucru
se suportă de către angajaţi, iar 50 % se acordă de angajator ca avantaj în natură în
favoarea angajaţilor.
Exemplu: O societate comercială a achiziţionat echipament de lucru conform

facturii fiscale, costul de achiziţie 80.000.000 lei, T.V.A. 19%, care se şi achită. Ulterior
recepţiei se distribuie angajaţilor care suportă 50% din valoarea acestuia:
1. Procurat echipament de lucru conform Facturii fiscale şi a Notei de recepţie,
constatare de diferenţe:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 401 ,,Furnizori” 95.200.000
303 ,,Materiale de natura obiectelor 80.000.000
de inventar” 15.200.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. Achitat factura furnizorului conform Ordinului de plată şi Extrasului de cont:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
95.200.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. Contabilizat distribuirea materialelor de natura obiectelor de inventar către

personalul muncitor al societăţii:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
603 ,,Cheltuieli privind materialele = 303 ,,Materiale de natura
de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 80.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
4. Contabilizat dreptul de creanţă asupra personalului pentru 50% din materiale de

natura obiectelor de inventar distribuite angajaţilor:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4282 ,,Alte creanţe în legătură cu = % 47.000.000
personalul” 708 ,,Venituri din activităţi diverse”
40.000.000
4427 ,,T.V.A. colectată”
7.600.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
5. Contabilizat pe cheltuieli cota de 50 % din valoarea echipamentului de lucru

acordat salariaţilor ca avantaj în natură:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
641 ,,Cheltuieli cu salariile = 421 ,,Personal – salarii datorate”
------------------------------------------- -------------------------------------------
6. Contabilizat avantajul în natură acordat salariaţilor la venituri, conform

înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
421 ,,Personal – salarii datorate” = 708 ,,Venituri din activităţi diverse”
40.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
7. Contabilizat suportarea T.V.A. aferentă avantajului în natură acordat angajaţilor,

de către societatea comercială, angajator, conform înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
635 ,,Cheltuieli cu alte = 4427 ,, T.V.A. colectată”
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” 7.600.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
8. Contabilizat reţinerea de 50% (a valorii echipamentului distribuit), din salariile

personalului ce a beneficiat de acesta:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
421 ,,Personal – salarii datorate” = 4282 ,,Alte creanţe în legătură cu
personalul” 47.600.000
------------------------------------------- -------------------------------------------

Exemplu: La o societate comercială se constată în exerciţiul financiar N că s-au

făcut vărsăminte în plus în exerciţiul financiar N-1 în sumă de 9.000.000 lei, pentru
contribuţia la asigurările sociale suportate de angajator. Prin Procesul verbal întocmit de
organul constatator se autorizează compensarea sumei cu obligaţia din anul N, pentru
asigurările sociale:
1. Contabilizat creanţa faţă de bugetul public pentru asigurări sociale:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4382 ,,Alte creanţe sociale” = 7588 ,,Alte venituri de exploatare”
9.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. Reţinerea creanţei din mărimea contribuţiei cuvenite bugetului public privind

asigurările sociale, conform înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4311 ,,Contribuţia unităţii la = 4382 ,,Alte creanţe sociale”
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.3.9 Contabilitatea datoriilor şi creanţelor faţă de stat şi alte organisme

publice
8.3.9.1 Caracterizarea generală a decontărilor faţă de stat şi organismele

publice şi sistemul de conturi utilizat
Ca urmare a desfăşurării activităţii, agenţii economici au obligaţia de a calcula,

înregistra şi deconta impozite şi taxe cu bugetul statului şi cu organismele publice.
Acestea pot să aibă caracter fiscal, reprezentând prelevări obligatorii şi gratuite impuse
de stat din resursele contribuabilului (cum sunt impozitele) şi caracter nefinal, care
reprezintă vărsăminte din venitul net al regiilor autonome, diverse taxe încasate de
instituţiile publice pentru serviciile prestate.
De asemenea, pot să apară şi unele creanţe asupra bugetului şi organismelor
publice, cum ar fi cele privind subvenţiile şi vărsămintele făcute în plus. Unele din
impozitele, taxele şi contribuţiile cu caracter fiscal sunt directe, fiind suportate de către cei
ce le plătesc, cum sunt: impozitul pe profit; impozitul pe venit; impozitul pe veniturile
realizate de persoanele fizice nerezidente; impozite pe dividendele achitate de societăţile
comerciale, şi altele, iar altele sunt indirecte, cum ar fi: T.V.A.; accizele; taxele vamale;
penalităţi; majorări etc. Pentru reflectarea datoriilor şi creanţelor faţă de buget şi alte
organisme publice, în lista de conturi prevăzute de O.M.F.P. nr. 94/2001 şi 306/2002, s-a
prevăzut structura de conturi 441 ,,Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi speciale”, în
cadrul căreia s-au instituit şi nominalizat conturi operaţionale grupate în două categorii şi
anume:
A. Conturi de datorii, şi anume:
441 ,,Impozit pe profit/venit”
442 ,,Taxa pe valoarea adăugată” , cu detalierea:
o 4423 ,, T.V.A. de plată”
o 4427 ,, T.V.A. colectată”
o 4428 ,, T.V.A. neexigibilă”
• 444 ,,Impozit pe salarii”
• 446 ,,Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
• 447 ,,Fonduri speciale, taxe şi vărsăminte asimilate”

• 448 ,,Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului” cu contul
operaţional:
o 4481 ,,Alte datorii faţă de bugetul statului”
B. Conturi de creanţă:
442 ,,Taxa pe valoarea adăugată”; cu conturile operaţionale:
o 4424 ,, T.V.A. de recuperat”
o 4426 ,, T.V.A. deductibilă”
445 ,,Subvenţii”
448 ,,Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”, cu contul operaţional:
o 4482 ,,Alte creanţe privind bugetul statului”.
A. Contabilitatea impozitului pe profit

Impozitul pe profit reprezintă o sursă importantă pentru formarea veniturilor
bugetului de stat. În acelaşi timp, scopul organizării activităţii oricărei unităţi economice
este obţinerea de profit, pentru care trebuie plătit impozit pe profit, iar în cazul
microîntreprinderilor se plăteşte impozit pe venit.
Conform Legii nr. 414/2002, sunt identificaţi agenţii economici plătitori şi exceptaţi
de la plata impozitului pe profit, inclusiv persoanele juridice fără scop patrimonial, în
legătură cu care se precizează:
a) persoanele juridice fără scop patrimonial pentru veniturile realizate din
activităţi economice până la nivelul echivalentului în lei de 10.000 euro, obţinute într-un
exerciţiu financiar, dar nu mai mult de 10 % din veniturile totale neimpozabile, sunt
exceptate de la plata impozitului pe profit.
b) Persoanele juridice române fără scop patrimonial care nu se încadrează în
condiţiile referitoare la nivelul veniturilor menţionate la punctul a), pentru profitul obţinut
din activităţi economice, plătesc impozit pe profit calculat, prin aplicarea cotei de 25 %
asupra masei impozabile.
Sunt plătitori de impozit pe profit (contribuabili), conform Legii nr. 414/2002:
1. Persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă,
atât în România, cât şi din străinătate;
2. Persoanele juridice străine care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent
în România, pentru profitul impozabil aferent acestui sediu permanent;
3. Persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfăşoară activităţi în România
ca beneficiari ori parteneri împreună cu o persoană juridică română într-o asociere sau o
altă entitate ce nu dă naştere unei persoane juridice, pentru profitul realizat în România;
4. Persoanele juridice române şi persoane fizice rezidente, pentru veniturile
realizate atât în România, cât şi în străinătate din asocieri care nu dau naştere unei
persoane juridice. În acest caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se
reţine şi se varsă de către persoana juridică;
5. Persoanele juridice străine care obţin veniturile prevăzute la art.16 din Legea nr.
414/2002, pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
De asemenea, în conţinutul Legii nr. 414/2002 sunt precizate cazurile de exceptare
de la plata impozitului pe profit, fiind menţionate în instrucţiunile privind metodologia de
calcul a impozitului pe profit situaţiile şi condiţiile de exceptare.
Calculul impozitului pe profit se face prin aplicarea cotei de impozit pe profit la baza
de calcul a impozitului pe profit stabilită la sfârşitul fiecărei luni, cumulat de la începutul
anului, vărsându-se până în data de 25 a lunii următoare. Baza de calcul a impozitului pe
profit se calculează cu diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile
efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile, conform relaţiei:
Pim = Vt – Ct – Vnip + Cn,

unde:
Pim - profitul impozabil;
Vt - venituri totale;
Ct - cheltuieli totale;
Vnip - venituri neimpozabile;
Cn - cheltuieli nedeductibile.
Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe profit sau pe venit revine fiecărui
contribuabil.
Obligaţia de plată a impozitului pe profit, calculat lunar, se
înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
691 ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 ,,Impozit pe profit”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Vărsarea impozitului pe profit conform ordinului de plată şi a extrasului

de cont se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
441 ,,Impozit pe profit” = 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Dacă într-o anumită lună impozitul pe profit este mai mic decât cel
înregistrat în luna precedentă, urmare a calculării cumulate a acestuia, diferenţa
se stornează, prin înregistrarea, în roşu:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
691 ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 ,,Impozit pe profit”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Vărsămintele făcute în plus de impozit pe profit se reflectă în debitul contului 441

,,Impozit pe profit”, reprezentând o creanţă asupra bugetului de stat care se poate
contabiliza asupra contului 4482 ,,Alte creanţe privind bugetul statului”, şi se poate recurge
prin compensare cu datoriile din lunile viitoare sau prin restituire a sumei de la buget, în
urma verificării creanţei de organele administraţiei financiare, suma este semnificativă şi
dreptul de creanţă este de lungă durată.
Contabilizarea impozitului pe venit la microîntreprinderi, se
înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
698 ,,Alte cheltuieli cu impozitele care = 441 ,,Impozit pe venit”
nu apar în elementele de mai sus”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Vărsarea impozitului pe venit conform ordinului de plată şi extrasului

de cont, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
441 ,,Impozit pe venit” = 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
------------------------------------------- -------------------------------------------
La calculul impozitului pe venit la microîntreprinderi trebuie avute în vedere

facilităţile şi avantajele fiscale oferite prin H.G.R. nr. 24/2001 privind înfiinţarea şi
funcţionarea acestor structuri din economia românească. Conform O.M.F.P. nr. 94/2001,
în legătură cu impozitul pe profit, pentru unităţile economice care aplică contabilitatea
armonizată cu Directiva a 4-a a C.E.E. şi cu I.A.S., s-au instituit şi nominalizat următoarele
conturi operaţionale:
4411 ,,Impozit pe profit curent”;
4412 ,,Impozit pe profit amânat”;
6911 ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit curent”;
6912 ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat”.
Contabilizarea impozitului pe profit curent, conform calculelor, se

înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6911 ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit =4411 ,,Impozit pe profit curent”
curent”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Achitarea impozitului pe profit curent conform Ordinului de plată şi a

Extrasului de cont, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4411 ,,Impozit pe profit curent” = 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Contabilizarea impozitului pe profit amânat, conform calculelor, se

înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6912 ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit = 4412 ,,Impozit pe profit amânat”
amânat”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Contabilizarea veniturilor din impozitul pe venit amânat, se

contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4412 ,,Impozit pe profit amânat” = 791 ,,Venituri din impozitul pe
profitul amânat”
------------------------------------------- -------------------------------------------
B. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată ( T.V.A.) reprezintă venit la bugetul statului din
categoria impozitelor indirecte, fiind suportată de consumatori şi se calculează în procente,
de fiecare agent economic, asupra operaţiilor privind livrările de bunuri mobile, imobile şi
prestărilor de servicii, precum şi operaţiunilor asimilate acestora, inclusiv din activitatea

financiară de fructificare a capitalului. Teritorial, se supun T.V.A. operaţiunile privind
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României. Bunurile
provenite din import sunt impozitate în România la înregistrarea Declaraţiei vamale, după
intrarea acestora în ţară.
Operaţiunile din sfera T.V.A. se structurează în patru mari categorii:
1. Operaţiuni T.V.A.-tizate la care se aplică cota standard a T.V.A.-lui, care este de
19%;
2. Operaţiuni scutite de T.V.A. cu drept de deducere, pentru care entităţile
economice au drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi
serviciilor achiziţionate, destinate realizării operaţiunilor scutite;
3. Operaţiuni scutite de T.V.A. fără drept de deducere pentru care entităţile
economice nu au drept de deducere a T.V.A. aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate,
destinate realizării operaţiunilor scutite;
4. Alte operaţiuni.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este preţul de achiziţie sau preţul
de cost în momentul livrării bunurilor şi prestării serviciilor.
Nu se cuprind în baza de impozitare a T.V.A.-lui:
a. rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de
furnizori direct clienţilor;
b. penalităţile şi alte sume reprezentând daune – interese stabilite prin hotărâri
judecătoreşti definitive, solicitate pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale;
c. dobânzile percepute pentru plăţi cu întârziere, vânzările cu plata în rate,
operaţiuni de leasing;
d. ambalajele care circulă între furnizori şi clienţi la schimb, fără facturare;
e. veniturile din subvenţii bugetare.
Taxa pe valoarea adăugată se calculează:
a. prin aplicarea cotei standard de T.V.A. asupra bazei de impozitare;
b. pentru mărimea sumelor din vânzarea mărfurilor cu amănuntul, din prestări de
servicii, în care se include şi T.V.A., mărimea acestuia se determină aplicându-se cota
recalculată de T.V.A. asupra sumelor mai sus menţionate.
Cota recalculată de T.V.A. se face prin împărţirea cotei standard de T.V.A. la 100 +
cota standard de T.V.A. de 19%, rezultând cota recalculată de 15,966%. Evidenţa
operativă a T.V.A. se conduce de către plătitorul de T.V.A. cu ajutorul a două jurnale:
1. Jurnalul pentru cumpărări, în care se înregistrează toate
cumpărările în baza facturilor fiscale sau a altor documente justificative, şi
2. Jurnalul pentru vânzări, în care se înregistrează fiecare livrare pe
baza valorii din facturile fiscale emise şi a depunerilor la casierie, din care se
separă T.V.A., dacă este cazul.
Contabilitatea T.V.A. se conduce cu contul 442 T.V.A., care se detaliază pe
următoarele conturi operaţionale, sintetice de gradul II:
4423 ,, T.V.A. de plată”
4424 ,, T.V.A. de recuperat”
4427 ,, T.V.A. calculată”
4428 ,, T.V.A. neexigibilă”.
T.V.A. aferent cumpărărilor se contabilizează în debitul contului 4426 ,,T.V.A.
deductibilă”, iar cel aferent livrărilor în contul 4427 ,,T.V.A. colectată”. Lunar are loc
regularizarea T.V.A. comparându-se ,,T.V.A. colectată” cu ,,T.V.A. deductibilă”, rezultând
,,T.V.A. de plată” pentru care se foloseşte contul 4423 ,,T.V.A. de plată” sau T.V.A. de
rambursat, când intervine contul 4424 ,,T.V.A. de rambursat”. Pentru cumpărările de

bunuri şi servicii cu plata în rate, precum şi pentru cumpărările pentru care nu s-au primit
facturi, T.V.A. se consideră neexigibil, contabilizându-se cu contul 4428 ,,T.V.A.
neexigibil”.
Pentru vânzările de bunuri şi servicii cu plata în rate sau pentru care nu
s-au întocmit încă facturile fiscale de transfer al dreptului de proprietate, precum şi pentru
mărfurile din magazinele de vânzare cu amănuntul T.V.A. aferentă se consideră, de
asemenea, neexigibil şi se contabilizează cu contul 4428 ,,T.V.A. neexigibilă”. Dreptul de
deducere a T.V.A. aferentă pentru operaţiuni cu drept de deducere, cât şi pentru
operaţiuni scutite fără drept de deducere se determină prin aplicarea proratei.
Prorata se determină ca raport între veniturile obţinute din operaţiuni cu drept de
deducere şi veniturile totale din operaţiuni cu şi fără drept de deducere. T.V.A. de dedus
se stabileşte prin înmulţirea T.V.A. deductibilă cu prorata, care se calculează o singură
dată pentru un an calendaristic, cu recalculare în luna decembrie a anului în curs.
Diferenţa dintre T.V.A. deductibilă şi T.V.A. de dedus se suportă de entitatea economică,
considerându-se cheltuială pentru agentul economic.
Pentru evaluarea creanţelor şi datoriilor pentru care prin contractele încheiate între
părţi se prevede ajustarea sumelor de încasat sau de plătit în funcţie de cursul unor valute
se evaluează la sfârşitul exerciţiului în funcţie de evoluţia cursului valutar la acea dată, iar
diferenţele rezultate se evidenţiază pe seama veniturilor, respectiv a cheltuielilor de
exploatare, după caz, calculându-se şi T.V.A. aferentă.
De asemenea, în conformitate cu Ordinul M.F.P. nr. 1784/2002 privind aprobarea
precizărilor de închidere a exerciţiului financiar pe anul 2002, şi cu Normele de aplicare a
Legii nr. 345/2002 privind T.V.A., pentru întocmirea facturilor fiscale de execuţie silită,
T.V.A. nu se evidenţiază în conturile specifice de T.V.A., ci cu contul 446 ,,Alte impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate”, efectuându-se înregistrarea contabilă:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4111 ,,Clienţi” = 446 ,,Alte impozite, taxe şi
------------------------------------------- -------------------------------------------
Exemple practice cu T.V.A.

1. O societate comercială plătitoare de T.V.A. cumpără piese de schimb în valoare
de 30.000.000 lei, T.V.A. 19% şi vinde, în cursul aceleiaşi luni, prestaţii în sumă de
90.000.000 lei, T.V.A. 19%. Să se înregistreze operaţiunile în contabilitate şi să se
regularizeze T.V.A.
2. Se achiziţionează conform facturii fiscale mărfuri la un magazin de vânzare cu
amănuntul, la valoarea de 500.000.000 lei, T.V.A. 19%, adaosul comercial 20%. Se vând
jumătate din mărfurile achiziţionate. Se cere să se facă toate operaţiunile, inclusiv
regularizarea T.V.A.
3. O societate comercială achiziţionează materii prime în valoare de 50.000.000 lei,
T.V.A. 19% şi obţine din producţie produsul A care este T.V.A.-tizat, la preţ înregistrare
6.000.000 lei, preţ livrare 75.000.000 lei, T.V.A. 19%, produsul B, preţ înregistrare
100.000.000 lei, preţ livrare 125.000.000 lei, fără drept de deducere a T.V.A.. Să se facă
toate înregistrările în contabilitate inclusiv regularizarea T.V.A.
C. Contabilitatea impozitului pe venit de natură salarială

Impozitul pe veniturile salariale constituie o sursă importată de alimentare a
bugetului de stat, calculându-se în cote progresive, în funcţie de câştigurile realizate din
salarii, ajutoare materiale, participarea personalului la profit, sau în funcţie de plăţile
achitate colaboratorilor. Angajatorul are sarcina calculării, înregistrării, reţinerii şi vărsării

impozitului pe veniturile de natură salarială prin stopaj la sursă. Pentru contabilizarea
impozitului pe veniturile salariale, s-a rezervat contul 444 ,,Impozit pe venituri de natură
salarială”.
Contabilizarea impozitului asupra câştigurilor realizate de personalul salariat, pe
ajutoarele materiale şi pe sumele reprezentând participarea personalului la profit, se face,
prin înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 444 ,,Impozit pe venituri de natură
421 ,,Personal – salarii datorate” salarială”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Virarea impozitului pe veniturile de natură salarială conform Ordinului de plată şi

Extrasului de cont, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
444 ,,Impozit pe venituri de natură = 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
salarială”
------------------------------------------- -------------------------------------------
D. Contabilitatea decontărilor privind subvenţiile
Unităţile economice pot să beneficieze de subvenţii din partea guvernului şi a altor
instituţii similare, locale, naţionale sau internaţionale. În principiu, subvenţia este o
finanţare nerambursabilă şi nepurtătoare de dobândă destinată acoperirii diferenţei dintre
costurile mai mari şi preţul de vânzare mai mic sau pentru realizarea unor obiective de
investiţii sau acţiuni precis delimitate. Subvenţiile sunt deci transferuri de resurse, care pot
fi acordate sub formă monetară sau nemonetară la valoarea justă şi nu se recunosc până
când nu există suficientă siguranţă ca: a) beneficiarul acestora va respecta condiţiile
pentru primirea subvenţiei şi b) subvenţiile vor fi primite.
Practic, se pot distinge următoarele categorii de subvenţii:
1. Subvenţii pentru investiţii care constau în transferuri de capital primit de
unitatea economică pentru realizarea de obiective de investiţii.
2. Subvenţii pentru exploatare, respectiv pentru acoperirea diferenţelor de preţ la
anumite bunuri sau servicii, care constau în transferuri curente de resurse. Acestea sunt
subvenţii pe produs, legate de politica preţurilor maximale, mai mici de cât consumul de
resurse sau subvenţii destinate acoperirii pierderilor din desfăşurarea activităţii curente.
3. Subvenţii guvernamentale primite ca şi compensaţii, ca urmare a pierderilor
înregistrate datorită unor cheltuieli ocazionate de evenimente extraordinare.
Reflectarea subvenţiilor în contabilitate diferă în funcţie de natura subvenţiilor,
momentul primirii, însă indiferent de aceasta, conform O.M.F.P. nr. 306/2002, se impune
utilizarea următoarelor conturi:
445 ,,Subvenţii de primit”, dacă subvenţia nu se încasează în termenul
prevăzut, creându-se creanţa pentru primirea acestora;
131 ,,Subvenţii pentru investiţii”, a cărui conţinut şi funcţie a fost
prezentat la capitolul de capitaluri, din prezentul materiale, şi
741 ,,Venituri din subvenţii pentru exploatare”, care conform O.M.F.P.
nr. 306//2002, se detaliază pe următoarele conturi operaţionale:
o 7411 ,,Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de
afaceri”
o 7417 ,,Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor

venituri”
În contabilitate, în legătură cu subvenţiile sunt posibile următoarele înregistrări:
Încasarea subvenţiilor pentru investiţii în cadrul termenelor
programate, se contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 ,,Conturi la bănci în lei” = 131 ,,Subvenţii pentru investiţii”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Încasarea subvenţiilor pentru exploatare în termenele prevăzute, se

înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
7411 ,,Venituri din subvenţii de
exploatare aferente cifrei de afaceri”
7417 ,,Venituri din subvenţii de
exploatare aferente altor venituri”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Încasarea subvenţiilor reprezentând compensaţii urmare a unor

evenimente extraordinare, se contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 ,,Conturi la bănci în lei” = 771 ,,Venituri din subvenţii pentru
evenimente extraordinare şi altele
similare”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Contabilizarea dreptului de creanţe asupra organismelor care vor

acorda subvenţia, indiferent de natura acesteia, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
445 ,,Subvenţii” = %
131 ,,Subvenţii pentru investiţii”
741 ,,Venituri din subvenţii pentru
exploatare” – cu conturile
operaţionale
771 ,,Venituri din subvenţii pentru
evenimente extraordinare şi altele
similare”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Restituirea subvenţiilor pentru investiţii neutilizate, se contabilizează:

------------------------------------------- x -------------------------------------------
131 ,,Subvenţii pentru investiţii” = %
462 ,,Creditori diverşi”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Reluarea subvenţiei pentru investiţii la venituri corespunzător

amortizării calculate, se contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
131 ,,Subvenţii pentru investiţii” = 7582 ,,Venituri din donaţii şi
subvenţii”
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.4 Contabilitatea altor decontări privind fondurile speciale şi buget
8.4.1 Contabilitatea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Datoriile privind alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate pot fi generate din:
a. impozitul pe dividende cuvenit bugetului pentru sumele ce reprezintă dividende
distribuite acţionarilor sau asociaţilor persoane fizice sau juridice, şi care, în prezent, sunt
în procent de 5 % aplicat asupra sumelor achitate drept dividende. Dacă dividendele nu
se distribuie până la sfârşitul exerciţiului în care AGA a hotărât distribuirea lor, impozitul
pe dividende se plăteşte până cel târziu 31.12. a anului respectiv;
b. accizele datorate bugetului de stat drept taxe pe consumaţie pentru anumite
produse, datorându-se bugetului de la data livrării produselor sau de la data înregistrării
declaraţiei vamale de import;
c. impozitul pe ţiţeiul din producţie proprie şi pe gazele naturale, stabilit sub forma
unei mărimi pe unitate de măsură;
d. impozite şi taxe locale, cum sunt cele privind: impozitul pe clădiri şi terenuri
proprietate a unităţilor economice, impozitul asupra mijloacelor de transport;
e. diverse taxe pentru avizări şi autorizări; pentru publicitate, afişaj, impozitul pe
spectacole;
f. taxă pentru folosirea terenurilor proprietate de stat; vărsăminte din profitul net
al regiilor publice şi diverse alte impozite şi taxe datorate bugetului statului sau bugetului
local.
Diversitatea mare a acestor alte impozite şi taxe impune organizarea unei
contabilităţi analitice pentru fiecare fel de impozit şi taxă datorate.
Contabilitatea obligaţiei de plată a altor impozite şi taxe se realizează prin folosirea
contului 446 ,,Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, cont sintetic de gradul I,
operaţional, cont de pasiv, detaliat în analitice după necesităţile informative ale fiecărei
entităţi economice.
Contabilizarea obligaţiilor de plată a impozitului pe dividende datorat
de acţionari sau asociaţi, reţinut prin stopaj la sursă, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
457 ,,Dividende de plată” = 446 ,,Alte impozite, taxe şi
------------------------------------------- -------------------------------------------
Contabilizarea cotei din profitul net datorat de regiile autonome

bugetului, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
129 ,,Repartizarea profitului” = 446 ,,Alte impozite, taxe şi
------------------------------------------- -------------------------------------------

Contabilizarea altor impozite şi taxe, inclusiv accize, datorate

bugetului central sau local, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
635 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 446 ,,Alte impozite, taxe şi
şi vărsăminte asimilate” vărsăminteasimilate”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Achitarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, conform

chitanţelor, ordinelor de plată, extraselor de cont, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
446 ,,Alte impozite, taxe şi vărsăminte = %
asimilate” 5311 ,,Casa în lei”
5191 ,,Credite bancare pe termen
scurt”
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.4.2 Contabilitatea datoriilor faţă de organismele publice
Unităţile economice au obligaţia să contribuie la formarea unor fonduri sociale, în

diferite etape de dezvoltare a societăţii. Aceste fonduri sunt administrate de diferite
organisme publice. Astfel, se constituie „Fondul special al drumurilor publice” prin
aplicarea unor cote asupra preţurilor, valorii carburanţilor, autovehiculelor şi remorcilor
livrate la intern sau a celor importate; Fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea
punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum şi a celorlalte unităţi vamale, prin
perceperea unui comision de 0,5% asupra valorii în vamă a mărfurilor importate, sau
pentru servicii de care beneficiază agenţii economici în cazul importurilor; ,,Fondul special
pentru dezvoltarea sistemului energetic”, format prin aplicarea cotei de 10% din tariful
energiei electrice şi de 2% din tariful energiei termice, furnizată consumatorilor din unităţi
economie, fără a opera şi pentru consumatorii casnici; diverse alte fonduri, cum este şi
,,Fondul pentru asigurările sociale de sănătate”, pentru care detalii au fost prezentate, cu
ocazia tratării drepturilor salariale ale angajaţilor.
Contabilitatea acestor fonduri speciale faţă de organismele publice se conduce în
contul 447 ,,Fonduri speciale, taxe şi vărsăminte asimilate”, care se detaliază pe fiecare
fond special constituit pe seama cheltuielilor şi datorat diverselor organisme publice. De
exemplu, formarea fondului special pentru sănătate, constituit la producătorii de băuturi
alcoolice, prin aplicarea procentului de 2% asupra mărimii veniturilor din livrarea băuturilor
alcoolice, se contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
635 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 447 ,,Fonduri speciale – de taxe şi
şi vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”
Analitic: ,,x”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Contabilizarea contribuţiei la constituirea aceluiaşi fond de către comercianţi, prin

aplicarea procentului de 2% asupra adaosului comercial aferent vânzărilor, se
contabilizează:

------------------------------------------- x -------------------------------------------
635 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 447 ,,Fonduri speciale – taxe şi
şi vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”
Analitic: ,,x”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Vărsarea fondurilor speciale către organismele care le administrează, conform

ordinelor de plată şi extraselor de cont se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
447 ,,Fonduri speciale – taxe şi = 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
Analitic: ,,x”
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.4.3 Contabilitatea altor datorii şi creanţe faţă de bugetul statului
Din raporturile entităţilor economice pot să apară datorii faţă de stat din operaţiuni
diverse cum ar fi: aplicarea de amenzi şi penalităţi, drepturi salariale prescrise, dar şi unele
creanţe asupra statului, cum ar fi: vărsămintele în plus din impozite vărsate, diminuări de
penalităţi etc.
Contabilitatea altor datorii şi creanţe faţă de bugetul statului se conduce cu ajutorul
contului 448 ,,Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”, care se dezvoltă pe două conturi
operaţionale de gradul II şi anume:
4481 ,,Alte datorii faţă de bugetul statului”, cont operaţional, cu funcţie
de pasiv, şi
4482 ,,Alte creanţe privind bugetul statului”, cont operaţional, cu
funcţie de activ.
În contabilitate, în legătură cu alte datorii şi creanţe cu bugetul statului sunt posibile
următoarele înregistrări contabile:
Contabilizarea penalităţile, amenzile şi despăgubirile datorate
bugetului, pe baza constatărilor organelor abilitate, conform înregistrării:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6581 ,,Despăgubiri, amenzi şi = 4481 ,,Alte datorii faţă de bugetul
penalităţi” statului”
Analitic ,,x”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Contabilizat virarea la bugetul de stat a amenzilor, penalităţilor şi

despăgubirilor, conform extraselor de cont, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4481 ,,Alte datorii faţă de bugetul = 5121 ,,Conturi la bănci în lei”
statului”
Analitic ,,x”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Anularea unor datorii faţă de bugetul de stat, se reflectă, prin

înregistrarea:

------------------------------------------- x -------------------------------------------
4481 ,,Alte datorii faţă de bugetul = 7581 ,,Venituri din despăgubiri,
statului” amenzi şi penalităţi”
Analitic ,,x”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Contabilizarea unor creanţe asupra bugetului de stat:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4482 ,,Alte creanţe privind bugetul = 7581 ,,Venituri din despăgubiri,
statului” amenzi şi penalităţi”
Analitic ”x”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Contabilizat încasarea creanţei de la bugetul de stat:

------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 ,,Conturi la bănci în lei” = 4482 ,,Alte creanţe privind bugetul
statului”
Analitic ”x”
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.5 Contabilitatea decontărilor cu grupul şi asociaţii
8.5.1 Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului
Dacă prin asocierea unor persoane fizice sau juridice care aduc aporturi în numerar
sau natură se constituie societăţile comerciale, grupul reprezintă un ansamblu de societăţi
comerciale legate prin relaţii de capital şi management.
Într-un sens mai larg, grupul de întreprinderi cuprinde o societate mamă şi toate filialele
sale, filiala fiind societatea comercială controlată de către societatea mamă. Fiecare
componentă a grupului îşi păstrează autonomia şi personalitatea juridică şi economică,
ridicându-se problema întocmirii bilanţului de consolidare.
Societăţile comerciale ce formează grupul îşi pot acorda ajutoare materiale şi
financiare cu titlu rambursabil, generând datorii şi obligaţii. Pentru reflectarea acestora în
contabilitate s-a constituit şi nominalizat contul 451 „Decontări în cadrul grupului”, care
se desfăşoară pe două conturi operaţionale de gradul II, respectiv:
4511 „Decontări în cadrul grupului”
4518 „Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului”
Primul fiind cont de activ, iar al doilea bifuncţional, se debitează cu mărimea
valorilor materiale şi băneşti transmise altor unităţi din cadrul grupului, inclusiv cu mărimea
dobânzilor calculate şi se creditează cu ocazia primirii acestor valori. Contabilitatea
decontărilor dintre unităţile din cadrul grupului se înregistrează reciproc şi ţin aceeaşi
perioadă de gestiune, atât în contabilitatea unităţii debitoare, cât şi în a celei creditoare,
aparţinând aceluiaşi grup.
Exemplu: O societate comercială „A” din cadrul unui grup acordă în anul N, unei
alte societăţi „B” din cadrul grupului un ajutor financiar pentru 10.000.000.000 lei, cu o
dobândă de 15% pe an, restituindu-se în anul N+1 suma de 7.000.000.000 lei din ajutorul
acordat şi dobânda cuvenită pentru anul N.
Operaţiuni contabile:
1. contabilizat acordarea ajutorului financiar între cele două societăţi

a. acordarea ajutorului financiar de către societatea comercială A,

conform extrasului de cont:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4511 „Decontări în cadru grupului” = 5121 „Conturi la bănci în lei”
10.000.000.000
Analitic „B”
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. primirea ajutorului financiar la societatea comercială „B”, conform

extrasului de cont
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4511 „Decontări în cadrul
grupului” 10.000.000.000
Analitic „A”
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. contabilizarea dobânzii calculate pentru ajutorul financiar:

(10.000.000.000 x 15% = 1.500.000.000 lei)
a. dreptul de a încasa dobânzi la societatea comercială „A”:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4518 „Dobânzi aferente = 766 „Venituri din dobânzi”
decontărilor în cadrul grupului” 1.500.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. obligaţia de plată a dobânzii la societatea comercială „B”
------------------------------------------- x -------------------------------------------
666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 4518 „Dobânzi aferente
decontărilor în cadrul grupului”
1.500.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. decontarea în exerciţiul financiar N+1 a sumei parţiale din ajutorul

acordat şi integral dobânda
a. achitarea parţială a obligaţiei şi integral dobânda, conform extrasului
de cont, la societatea comercială „B”:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 5121 „Conturi la bănci în lei”
8.500.000.000
4511 „Decontări în cadrul grupului” 7.000.000.000
Analitic „A”
4518 „Dobânzi aferente în 1.500.000.000
cadrul grupului”
------------------------------------------- -------------------------------------------

b. încasarea parţială a ajutorului financiar şi a dobânzii calculate,

conform extrasului de cont la societatea „A”:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 „Conturi la bănci în lei” = % 8.500.000.000
4511 „Decontări în cadrul grupului” 7.000.000.000
Analitic „B”
4518 „Dobânzi aferente în 1.500.000.000
cadrul grupului”
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.5.2 Contabilitatea decontărilor privind interesele de participare
Ajutoarele financiare acordate în cadrul grupului pot fi reprezentate uneori şi sub

forma intereselor de participare. Interesul de participare se poate transforma într-o
participare în acţiuni sau în intenţia de a achiziţiona acţiuni. Deci, interesele de participare
reprezintă interesele deţinute de o întreprindere în acţiunile altei întreprinderi.
Interesele de participare sunt deţinute pe termen lung în scopul garantării
contribuţiei la activităţile întreprinderii respective. Interesele de participare cuprind: a)
investiţiile în întreprinderile asociate şi b) investiţiile strategice.
Întreprinderea asociată reprezintă întreprinderea în care investitorul are o
influenţă semnificativă şi care nu este nici filială şi nici afiliată şi în care un investitor deţine
între 20 până la 50% din acţiunile cu drept de vot ale întreprinderii asociate.
O participare de 10% sau mai mult în acţiunile cu drept de vot ale altei societăţi se
consideră că este o investiţie strategică.
Contabilitatea decontărilor privind interesele de participare se conduce cu contul
452 „Decontări privind interesele de participare”, care se desfăşoară pe 2 conturi
operaţionale, şi anume:
4521 „Decontări privind interesele de participare”, cont sintetic de
gradul II, operaţional, cont bifuncţional;
4528 „Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare”,
cont sintetic operaţional, bifuncţional.
Decontările privind interesele de participare presupun înregistrări în contabilitatea
investitorului şi a unităţii asociate.
Exemplu: O societatea comercială A1, acordă sub formă de disponibil un ajutor

financiar societăţii comerciale A2, incluzând un interes de participare de 500.000.000 lei,
cu o dobândă de 10% pe an, care se şi decontează în anul N+1, când se şi convertesc
interesele de participare în acţiuni. Să se facă înregistrările la societatea comercială A1 şi
A2.
1. acordarea ajutorului sub forma intereselor de participare
a. la societatea comercială A1:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4521 „Decontări privind = 5121 „Conturi la bănci în lei”
interesele de participare” 500.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. la societatea comercială A2:

------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4521 „Decontări privind interesele
de participare” 500.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. calculul şi înregistrarea dobânzii pentru ajutorul acordat:

(500.000.000 x 10% = 50.000.000 lei)
a. la societatea comercială A1:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4528 „Dobânzi aferente decontărilor = 766 „Venituri din dobânzi”
privind interesele de participare” 50.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. la societatea comercială A2:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 4528 „Dobânzi aferente
decontărilor privind interesele de
participare” 50.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. încasarea, respectiv, decontarea dobânzilor în anul N+1:

a. achitarea dobânzii de către societatea comercială A2:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4528 „Dobânzi aferente decontărilor = 5121 „Conturi la bănci în lei”
privind interesele de participare” 50.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. încasat dobânda la societatea comercială A1:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4528 „Dobânzi aferente
decontărilor privind interesele de
participare” 50.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.5.3 Contabilitatea decontărilor cu asociaţii
Datoriile şi creanţele din relaţiile cu asociaţii şi societăţile comerciale pot proveni ca

urmare a sumelor acordate de asociaţi societăţii, din operaţiuni de capital, precum şi din
dividende cuvenite asociaţilor.
Contabilitatea decontărilor cu asociaţii se realizează cu ajutorul conturilor:
455 „Sume acordate asociaţilor”, cont sintetic de gradul I, cont de
pasiv, defalcat pe două conturi operaţionale de gradul II, respectiv:
o 4551 „Asociaţi – conturi curente”
o 4558 „Asociaţi – dobânzi la conturi curente”
456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul”, cont sintetic,
operaţional, cu funcţie de activ.

457 „Dividende de plată”, cont sintetic, operaţional, cont de pasiv,

oglindind evidenţa dividendelor acordate acţionarilor sau asociaţilor,
corespunzător aportului de capital.
Exemplu nr. 1: Un asociat la o societatea cu răspundere limitată acordă societăţii

un împrumut, conform contractului, 20.000.000 lei, cu o dobândă de 18% pe an. După
expirarea anului N se restituie asociatului împrumutul acordat şi i se achită dobânda
cuvenită:
1. depunerea de către asociat a sumei de 20.000.000 lei la casierie,
conform chitanţei şi contractului:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5311 „Casa în lei” = 4551 „Asociaţi–conturi curente”
20.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. calculul şi înregistrarea dobânzii cuvenite asociatului

(20.000.000 lei x 18% = 3.600.000 lei):
------------------------------------------- x -------------------------------------------
666 „Cheltuieli cu dobânzile” = 4558 „Asociaţi – dobânzi la conturi
curente” 3.600.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. rambursarea împrumutului şi achitarea dobânzii către asociat,

conform extrasului de cont:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
23.600.000
4551 „Asociaţi-conturi curente” 20.000.000
4558 „Asociaţi - dobânzi la 3.600.000
conturi curente”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Exemplul nr. 2: La o societate cu răspundere limitată, cu un capital social de

33.000.000 lei se retrage un asociat din societate căruia i se calculează părţi sociale
cuvenite 1.800.000 lei.
1. contabilizarea sumei cuvenite asociatului retras din societate:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
1012 „Capital subscris vărsat” = 456 „Decontări cu asociaţii
privind capitalul” 1.800.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. contabilizarea achitării prin casierie a părţilor sociale cuvenite

asociatului retras din societate:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
456 „Decontări cu asociaţii = 5311 „Casa în lei” 1.800.000
privind capitalul”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Exemplul nr. 3: La o societate comercială se propune de către Consiliul de

Administraţie şi se aprobă de către AGA repartizarea din profitul net, drept dividende suma
de 100.000.000 lei care, după impozitare, este lăsată de către asociaţi la dispoziţia unităţii:
1. repartizarea la dividende a sumei de 100.000.000 le, conform hotărârii
AGA:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
117 „Rezultatul reportat” = 457 „Dividende de plată”
100.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. contabilizarea impozitului de 5% aferent dividendelor ce se distribuie

asociaţilor (100.000.000 lei x 5% = 5.000.000 lei):
------------------------------------------- x -------------------------------------------
457 „Dividende de plată” = 446 „Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate” 5.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. contabilizarea dividendelor impozitate lăsate la dispoziţia societăţii

comerciale (100.000.000 lei – 5.000.000 lei = 95.000.000 lei):
------------------------------------------- x -------------------------------------------
457 „Dividende de plată” = 4551 „Asociaţi-conturi curente”
95.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
4. contabilizarea virării impozitului pe dividende conform ordinului de

plată şi a extrasului de cont:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
446 „Alte impozite, taxe şi = 5121 „Conturi la bănci în lei”
vărsăminte asimilate” 5.000.000
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.5.4 Contabilitatea datoriilor şi creanţelor din operaţiuni în participaţie
Pentru desfăşurarea în comun a unor afaceri, societăţile comerciale se pot asocia,

participând cu o anumită cotă la realizarea afacerii. Aşa ar fi, de exemplu, desfacerea în
comun a anumitor mărfuri, exploatarea produselor de carieră, construcţia în comun a unor
obiective de investiţii, etc. O asemenea asociere are la bază un contract de asociere în
participaţie, iar rezultatele financiare obţinute se împart între asociaţi, proporţional cu
procentul de participare la realizarea afacerii. Prin contractul de asociere, în participaţie se
stabileşte şi unitatea care are obligaţia de a conduce contabilitatea, în virtutea căreia
transmite obligatoriu lunar Decontul de cheltuieli şi venituri pentru fiecare din unităţile
asociate în participaţie. După primirea cotei de cheltuieli şi venituri, fiecare asociat în
participaţie îşi calculează propriile rezultate financiare pentru întreaga sa activitate.
Contabilitatea operaţiilor în participaţie se conduce cu ajutorul contului 458
„Decontări din operaţii în participaţie”, cont sintetic de gradul I, bifuncţional, prin care se

ţine evidenţa decontării veniturilor şi a cheltuielilor din aceste operaţii, precum şi a sumelor
virate între co-participanţi.
Contul se detaliază pe două conturi sintetice de gradul II, şi anume:
4581 „Decontări din operaţii în participaţie – pasiv”, folosit în
contabilitatea coparticipanţilor care au un rol pasiv, respectiv, coparticipanţi care
nu ţin evidenţa afacerii în participaţie, şi
4582 „Decontări din operaţii în participaţie – activ”, folosit în
contabilitatea coparticipanţilor care au rol activ, respectiv, conduc contabilitatea
în participaţie.
În analitic, contul 4582 „Decontări din operaţii în participaţie – activ” se detaliază pe
fiecare co-participant, iar verificarea corectitudinii operaţiilor în participaţie se face prin
confruntarea soldurilor conturilor 4581 şi 4582.
În legătură cu operaţiunile în participaţie, în contabilitatea unităţilor participante pot
interveni următoarele înregistrări:
1. plata, respectiv încasarea cotei de participare la realizarea afacerii,
co-participante sunt societăţile comerciale „A”, care şi conduce contabilitatea şi
societatea comercială „B”.
a. Încasarea cotei de participare de la societatea comercială „B”:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4582 „Decontări din operaţii în
participare – activ”
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. plata cotei de participare către „A”:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4581 „Decontări din operaţii în = 5121 „Conturi la bănci în lei”
participaţie – pasiv”
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. transmiterea lunară, conform decontului de cheltuieli, corespunzător

cotei de participare:
a. la societatea comercială „A”, care conduce contabilitatea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4582 „Decontări din operaţii în = %
participaţie – activ” Conturile de cheltuieli din clasa a
6 – a, care au intervenit în operaţiile
în participaţie
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. primirea cotei de cheltuieli la societatea comercială „B” de la

societatea „A”:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 4581 „Decontări din operaţii în
Conturile de cheltuieli din clasa a 6 – a, participaţie – pasiv”
care au intervenit în operaţiile în participaţie
------------------------------------------- -------------------------------------------

3. transmiterea de venituri, conform decontului de venituri, de către

societatea „A” către societatea „B”, proporţional cu cota de participare la
afacere:
a. transmiterea veniturilor la societatea „B”:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 4582 „Decontări din operaţii în
Conturile din clasa a 7–a care au participaţie – activ”
intervenit în operaţiile în participaţie”
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. primirea cotei de venituri de la societatea „A”, în contabilitatea
societăţii „B”:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4581 „Decontări din operaţii în = %
participare – pasiv” Conturile din clasa a 7 – a care au
intervenit în operaţiile în participaţie
------------------------------------------- -------------------------------------------
După reţinerea, respectiv transmiterea cotelor de venituri şi de cheltuieli societăţilor

care sunt co-participante la afacere, se însumează cheltuielile şi veniturile la unităţilor
respectiv cu cheltuieli proprii, rezultând totalul cheltuielilor şi veniturilor, după care îşi
stabilesc fiecare din acestea rezultatele, calculându-şi impozitele pe profit datorate.
8.5.5 Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi
Pe lângă creanţele şi datoriile curente generate de vânzările de bunuri şi prestările

de servicii, decontările cu personalul pentru munca prestată, legăturile dintre unităţi şi
subunităţi, cele din cadrul grupului etc., pot să apară şi diverse alte creanţe şi datorii într-o
multitudine de situaţii.
Aşa ar fi de exemplu: creanţele apărute din imputaţii, din emisiuni de obligaţiuni, din
vânzări de active imobilizate, din reactivări de debite sau diverse datorii, cum ar fi sumele
încasate şi necuvenite; sumele datorate terţilor reprezentând despăgubiri şi penalităţi;
datorii privind achiziţionarea titlurilor de plasament şi diverse alte datorii.
Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi se conduce cu contul 461 „Debitori
diverşi”, cont de activ, detaliat pe fiecare debitor, respectiv contul 462 „Creditori
diverşi”, cont de pasiv, detaliat pe fiecare creditor. De exemplu:
creanţele din imputaţii, conform deciziei de imputare, se
contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
461 „Debitori diverşi” = %
Analitic: Debitor „X” 7588 „Alte venituri din exploatare”
4427 „ T.V.A. colectată”
------------------------------------------- -------------------------------------------
contabilizarea creanţelor din subscrierea de obligaţiuni cu primă, se

înregistrează:

------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 161 „Împrumuturi din emisiuni de
461 „Debitori diverşi” obligaţiuni”
169 „Prime privind rambursarea
obligaţiunilor”
------------------------------------------- -------------------------------------------
contabilizarea încasării debitorilor diverşi, cu eventualele sconturi
acordate:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 461 „Debitori diverşi”
5121 „Conturi la bănci în lei” Analitic: Debitor „X”
5311 „Casa în lei”
667 „Cheltuieli privind sconturile
acordate”
------------------------------------------- -------------------------------------------
contabilizarea sumelor încasate de o societate comercială şi
necuvenite, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 462 „Creditori diverşi”
5121 „Conturi la bănci în lei”
------------------------------------------- -------------------------------------------
contabilizarea sumelor datorate terţilor din despăgubiri şi penalităţi,
------------------------------------------- x -------------------------------------------
6581 „Despăgubiri, amenzi şi = 462 „Creditori diverşi”
penalităţi”
------------------------------------------- -------------------------------------------
contabilizarea achiziţionării unor titluri de plasament:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 462 „Creditori diverşi”
502 „Acţiuni proprii”
506 „Obligaţiuni”
508 „Alte investiţii financiare pe
termen scurt şi creanţe asimilate”
------------------------------------------- -------------------------------------------
contabilizarea plăţii datoriilor pentru achiziţionarea titlurilor de
plasament, conform documentelor justificative:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
462 „Creditori diverşi” = %
5121 „Conturi la bănci în lei”
------------------------------------------- -------------------------------------------

contabilizarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile la închiderea

exerciţiului financiar, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
665 „Cheltuieli din diferenţe de = 462 „Creditori diverşi”
curs valutar”
------------------------------------------- -------------------------------------------
contabilizat diferenţele favorabile de curs valutar, aferente datoriilor

achitate, sau la sfârşitul exerciţiului financiar:
------------------------------------------- x
-------------------------------------------
462 „Creditori diverşi” = %
5124 „Conturi la bănci în valută”
765 „Venituri din diferenţe de
curs valutar”
------------------------------------------- -------------------------------------------
contabilizarea datoriei prescrise sau anulate:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
462 „Creditori diverşi” = 7588 „Alte venituri din exploatare”
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.5.6 Contabilitatea operaţiilor de regularizare
În derularea activităţii agenţilor economici apar unele cheltuieli sau venituri care
privesc exerciţiile viitoare sau unele operaţiuni care, temporar, se contabilizează în
anumite conturi, iar ulterior, după clarificare, se trec la alte conturi. Toate aceste situaţii se
cunosc în doctrina şi practica contabilă sub denumirea de conturi de regularizare. Aşa ar fi
de exemplu: cheltuielile şi veniturile înregistrate în avans şi care urmează a se eşalona pe
cheltuieli sau venituri, conform unor scadenţare; ori eventuale sume în curs de clarificare
care nu pot afecta o anumită cheltuială sau un anumit venit etc.
Contabilitatea operaţiilor în curs de clarificare se realizează cu structura de conturi
47 „Conturi de regularizare şi asimilate”, în cadrul căreia s-au simbolizat şi nominalizat
următoarele conturi:
471 „Cheltuieli înregistrate în avans”, cont sintetic, operaţional, cont de
activ.
472 „Venituri înregistrate în avans”, cont sintetic, operaţional, cont de
activ.
Exemplul nr. 1: O societate comercială achită prin virament bancar în anul N, suma
pentru abonamentele la presa de specialitate pentru anul N+1. Să se efectueze
înregistrările în contabilitatea unităţii economice plătitoare şi a celei primitoare:
1. contabilizarea achitării/încasării sumei pentru abonamente:
a. în contabilitatea unităţii care achită suma
------------------------------------------- x -------------------------------------------
471 „Cheltuieli înregistrate în avans”
4428 „ T.V.A. neexigibilă”
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. în contabilitatea unităţii care a primit suma în avans, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 „Conturi la bănci in lei” = %
472 „Venituri înregistrate în
avans”
4428 „ T.V.A. neexigibilă”
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. trecerea asupra cheltuielilor curente ale fiecărei luni, conform scadenţarului, cota
din cheltuieli, respectiv, venituri, în anul N+1, prin înregistrarea:
a. în contabilitatea plătitorului:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
628 „Alte cheltuieli cu serviciile = 471 „Cheltuieli înregistrate în
executate de către terţi” avans”
------------------------------------------- -------------------------------------------
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4426 „ T.V.A. deductibilă” = 4428 „ T.V.A. neexigibilă”
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. în contabilitatea prestatorului de servicii:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
472 „Venituri înregistrate în avans” = 704 „Venituri din lucrări
executate şi servicii prestate”
------------------------------------------- -------------------------------------------
concomitent:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4428 „ T.V.A. neexigibilă” = 4427 „ T.V.A. colectată”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Exemplul nr. 2: Contabilizarea dobânzilor în cazul leasing-ului financiar, în

contabilitatea locatarului şi a locatorului:
a. în contabilitatea locatorului:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
2679 „Dobânzi aferente altor creanţe = 472 „Venituri înregistrate în
imobilizate” avans”
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. în contabilitatea locatarului:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
471 „Cheltuieli înregistrate în avans” = 1687 „Dobânzi aferente altor
împrumuturi şi datorii asimilate”
------------------------------------------- -------------------------------------------
preluarea la venituri, respectiv, la cheltuieli a sumelor reprezentând

dobânzi în perioadele viitoare de gestiune:
a. în contabilitatea locatorului:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
472 „Venituri înregistrate în avans” = 706 „Venituri din redevenţe,
locaţii de gestiune şi chirii”
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. în contabilitatea locatarului:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 471 „Cheltuieli înregistrate în
avans”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Contul 473 „Decontări din operaţii în curs de clarificare”, cont sintetic,

bifuncţional, cu ajutorul căruia se conduce evidenţa sumelor în curs de clarificare,
impunând cercetări pentru a fi trecute pe anumite conturi. Aşa ar fi, spre exemplu, sumele
încasate în conturile de la bancă, dar necuvenite, lipsurile din gestiuni din motive
necunoscute, etc.
Exemplu: O societatea comercială încasează prin bancă o sumă, care nu poate fi

clarificată, ulterior se stabileşte că suma aparţine altei societăţi comerciale, virându-se
acesteia:
1. contabilizarea sumei încasate şi necuvenite, conform extrasului de cont:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
5121 „Conturi la bănci în lei” = 473 „Decontări din operaţii în
curs de clarificare”
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. virarea sumei beneficiarului, în urma clasificării destinatarului:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
473 „Decontări din operaţii în curs = 5121 „Conturi la bănci în lei”
de clarificare”
------------------------------------------- -------------------------------------------
Exemplu: Se constată lipsa unor materiale de natura obiectelor de inventar care, în

urma cercetărilor, nu poate fi imputată, suportându-se de unitate:
1. constatarea lipsei pentru care nu s-a identificat responsabilitatea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
473 „Decontări din operaţii în curs = 303 „Materiale de natura de
clarificare” obiectelor de inventar”
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. trecerea lipsei constate asupra cheltuielilor unităţii:

------------------------------------------- x -------------------------------------------
603 „Cheltuieli privind materialele = 473 „Decontări din de natura
obiectelor de inventar” operaţii în curs de clarificare”
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.5.7 Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii
Operaţii din decontări din cadrul unităţii apar când sunt organizate entităţi
economice sub forma combinatelor, trusturilor ori când, în cadrul unei unităţi economice,
sunt organizate decupaje, subunităţi cu contabilitate proprie. Asemenea operaţii privesc
mişcările interne de resurse, prestările reciproce de servicii, reflectându-se atât în
contabilitatea unităţii (subunităţii) predătoare, cât şi în contabilitatea unităţii (subunităţii)
primitoare, fiind de mărimi egale şi derulate, în aceeaşi perioadă de gestiune, motiv pentru
care în balanţa de verificare a unităţii nu generează solduri debitoare sau creditoare.
Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii se conduce cu grupa de conturi 48
„Decontări în cadrul unităţii”, constituindu-se şi simbolizându-se două conturi
operaţionale şi anume:
481 „Decontări între unitate şi subunităţi”, cont sintetic de gradul I,
operaţional, cont bifuncţional. Cu ajutorul lui se conduce evidenţa
decontărilor între unitate şi subunităţile sale fără personalitate juridică, dar care
conduc contabilitate.
Exemplu: Se transferă de către o unitate economică unei subunităţi cu evidenţă

proprie ambalaje de transport, evaluate la cost efectiv.
1. transferul ambalajelor de transport de la unitate la subunitate, conform Avizului
de însoţire a mărfii, se contabilizează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
481 „Decontări între unitate şi = 388 „Ambalaje”
subunităţi”
Analitic: Subunitatea „X”
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. primirea ambalajelor la subunitate:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
388 „Ambalaje” = 481 „Decontări între unitate şi
subunităţi”
Analitic: Unitatea „X”
------------------------------------------- -------------------------------------------
482 ”Decontări între subunităţi”, cont sintetic de gradul I,

operaţional, bifuncţional, detaliat în analitic pe fiecare subunitate.
Cu ajutorul contului se conduce evidenţa decontărilor între subunităţi, fără
personalitate juridică, dar care conduc contabilitate proprie.
Exemplu: Subunitatea „A” a unei societăţi comerciale transferă la subunitatea „B” a

aceleiaşi unităţi, semifabricate evaluate la cost efectiv, conform avizului de însoţire a
mărfii:
a. livrarea semifabricatelor de către subunitatea „A”, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
482 „Decontări între subunităţi” = 341 „Semifabricate”
Analitic: Subunitatea „B”
------------------------------------------- -------------------------------------------
b. primirea semifabricatelor la subunitatea „B”, se înregistrează:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
341 „Semifabricate” = 482 „Decontări între subunităţi”
Analitic: Subunitatea „A”
------------------------------------------- -------------------------------------------
8.5.8 Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor
Creanţele agenţilor economici se pot deprecia reversibil sau ireversibil. În cazul

deprecierii ireversibile, din diverse motive, ele se scad din contabilitate, trecându-se pe
cheltuieli. În cazul deprecierii reversibile a creanţelor se pot constitui provizioane care, în
unele situaţii, sunt deductibile fiscal. Ca mărime, provizioanele se stabilesc prin
compararea valorii nominale cu valoarea actuală a acestora, fiind posibilă majorarea,
diminuarea sau anularea acestora.
Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor se conduce cu grupa de
conturi 49 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor”, iar în cadrul acesteia s-au
nominalizat conturile:
491 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi”;
495 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor – decontări în cadrul
grupului şi cu asociaţii”;
496 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi”.
Constituirea provizioanelor pentru deprecierea reversibilă a creanţelor constituie o
cheltuială contabilizată în contul 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
pentru deprecierea activelor circulante”, iar diminuarea sau anularea acestora se tratează
ca şi un venit, contabilizat 7814 „Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor
circulante”.
În legătură cu o creanţă depreciată reversibil, pentru care se constituie un provizion,
fără a se putea încasa, trecându-se apoi pe pierderi, sunt posibile următoarele înregistrări
în contabilitate:
1. trecerea creanţei curente la creanţe incerte, prin înregistrarea:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” = 4111 „Clienţi”
------------------------------------------- -------------------------------------------
2. contabilizarea provizionului pentru deprecierea clienţilor:

------------------------------------------- x -------------------------------------------
6814 „Cheltuieli de exploatare privind = 491 „Provizioane pentru
provizioanele pentru deprecierea deprecierea creanţelor – clienţi”
activelor circulante”
------------------------------------------- -------------------------------------------
3. contabilizarea pierderii din creanţe prin trecerea acesteia pe cheltuieli, urmare a

falimentului:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
% = 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
654 „Pierderi din creanţe şi debitori
diverşi”
4426 „ T.V.A. deductibilă”
------------------------------------------- -------------------------------------------
4. trecerea creanţei depreciate, până la expirarea perioadei de prescriere, în

conturile speciale:
DEBIT: 8034 „Debitori scoşi din evidenţă şi urmăriţi în continuare”
5. reluarea la venituri a provizionului pentru deprecierea clienţilor:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
491 „Provizioane pentru deprecierea = 7814 „Venituri din
creanţelor – clienţi” provizioane pentru
deprecierea activelor circulante”
------------------------------------------- -------------------------------------------
6. contabilizarea reactivării creanţei – clienţi:
------------------------------------------- x -------------------------------------------
4111 „Clienţi” = %
754 „Venituri din creanţe
reactivate şi debitori diverşi”
4427 „ T.V.A. colectată”
------------------------------------------- -------------------------------------------
7. contabilizat scoaterea din evidenţă a creanţelor la expirarea termenelor de

prescriere ori la încasarea acestora:
CREDIT: 8034 „Debitori scoşi din evidenţă şi urmăriţi în continuare”.
Teste de verificare - grile
1. Enumeraţi principalele clase conturi care ţin evidenţa elementelor

patrimoniale din sfera decontărilor cu terţii.
2. Rezolvaţi exerciţiile de contabilitate din caietul de aplicaţii, capitolul 3, cu
privire la activităţile economice aferente operaţiunilor de decontare cu terţii.


Contabilitatea Decontarilor Cu Tertii Cu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Decontarilor Cu Tertii Cu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII

Contabilitatea decontărilor cu terţii

Timp mediu de studiu: 90 minute

8.1 Conţinutul, structura şi organizarea contabilităţii decontărilor

11 September 2012 Lect.univ.dr. Cătălin POPA 185

8.2 Contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii

Cumpărările de bunuri şi servicii de către un agent economic, de la furnizori interni

de la furnizorii interni şi în valută convertibilă în lei, la cursul valutar de la data recepţiei

Aprovizionarea stocurilor de mărfuri conform facturii fiscale, în condiţiile inventarului

Spre deosebire de cumpărările de stocuri pentru producţie sau pentru comerţ,

În situaţia cumpărărilor stocurilor de mărfuri de la furnizori externi, în contabilitate

b) achitarea valorii facturii furnizorului extern, conform extrasului de cont,

c) achitarea valorii facturii furnizorului extern, conform extrasului de cont,

d) achitarea valorii facturii furnizorului extern, conform extrasului de cont,

11 September 2012 Lect.univ.dr. Cătălin POPA 188

În cazul cumpărării de stocuri de la furnizori interni, când cumpărătorul acordă

Exemplu: Se acordă unui furnizori un avans în sumă de 100.000.000 lei, plus

b) primirea stocurilor de piese de schimb de la furnizor, conform facturii

c) regularizarea avansului acordat furnizorului, cu obligaţia faţă de

d) decontat diferenţa faţă de furnizorul de piese de schimb, conform

11 September 2012 Lect.univ.dr. Cătălin POPA 189

În cazul în care cumpărările de stocuri de la furnizori sunt refuzate din diverse

Exemplu: Se achiziţionează, conform facturii fiscale, combustibil, în condiţiile

c. achitarea, la scadenţă a Ordinului de plată, conform Extrasului de

11 September 2012 Lect.univ.dr. Cătălin POPA 190

Exemplu: Se achiziţionează un autoturism pentru transport marfă, preţ factură

b. emiterea şi acceptarea tratei:

c) achitarea tratei, conform extrasului contului de împrumut:

În raporturile dintre furnizori şi beneficiari, în urma livrărilor de bunuri şi servicii, apar

Exemplu: O societate comercială a achiziţionat materii prime de la furnizori,

b. contabilizat factura fiscală în roşu, pentru rabatul de 1% acordat

c) contabilizat risturnul de 1% acordat ulterior de furnizor, conform facturii, în

Exemplu: Se cumpără de la un furnizor mărfuri conform facturii fiscale, în sumă de

b. contabilizat achitarea valorii facturii fiscale a furnizorului, conform

11 September 2012 Lect.univ.dr. Cătălin POPA 192

8.2.2 Contabilitatea datoriilor comerciale din cumpărări pentru care nu

În practică, pot apare situaţii, în cadrul relaţiilor de vânzare-cumpărare între

Exemplu: La sfârşitul exerciţiului financiar ,,N”, s-au primit la o societate

b. primirea facturii fiscale în exerciţiul ,,N+1”, înregistrându-se:

c) trecerea T.V.A. neexigibilă asupra celui exigibil, urmare a primirii

11 September 2012 Lect.univ.dr. Cătălin POPA 193

8.2.3 Contabilitatea decontărilor pe baza avansurilor acordate

În raporturile dintre agenţii economici apar şi situaţii, îndeosebi în cazul producţiei

Exemplu: O societate comercială, în calitate de cumpărător, acordă altei societăţi

b) primirea furajelor de la furnizor conform facturii fiscale:

c) regularizat avansul acordat prin deducerea acestuia din cuantumul

d) calculul şi înregistrarea diferenţei de sumă faţă de furnizorul de stocuri:

8.2.4 Contabilitatea creanţelor din vânzări de bunuri şi servicii pe credit

Vânzările de bunuri şi servicii de către furnizori generează drepturi de creanţă

11 September 2012 Lect.univ.dr. Cătălin POPA 195

facturile externe exprimate în valută şi convertite în lei la cursul valutar de la data

Exemplu: O societate comercială ,,A”, livrează societăţii comerciale ,,B” produse

2. Destocarea produselor finite livrate:

11 September 2012 Lect.univ.dr. Cătălin POPA 196

3. Acceptarea biletului la ordin de către furnizor:

4. Depunerea efectului de primit de la clienţi la bancă furnizorului:

11 September 2012 Lect.univ.dr. Cătălin POPA 197

Încasarea dreptului de creanţă cu întârziere, cu perceperea de penalităţi, conform

În raporturile dintre furnizori şi clienţi, în legătură cu livrările de bunuri şi servicii, pot

De asemenea, în raporturile dintre furnizori şi cumpărători, pot apare situaţii, după

Exemplu: Un furnizor livrează unui cumpărător produse finite, preţ livrare

2. Destocarea produselor finite livrate, la preţ înregistrare:

3. Facturarea bunurilor în exerciţiul financiar ,,N+1”

b. la cumpărător – primirea facturii: