Acatistul pentru un răposat

Acest acatist se citește zilnic 40 de zile după moarte și tot atât înainte
de pomenirea răposatului la un an.

CONDACUL 1
Apărător ales și Arhiereu Care Ți-ai pus sufletul pentru mântuirea lumii păcătoase, Cel
ce ne-ai dat nouă putere să fim fii ai lui Dumnezeu și să viețuim în Împărăția Ta
neapusă, dăruiește iertare și bucurie veșnică celui adormit, pentru care rugându-ne
strigăm Ție:
Iisuse, Judecătorule Atotmilostive, învrednicește-l de dulceața raiului pe robul
Tău (numele).
ICOSUL 1
Sfinte îngere dat de Dumnezeu, vino și te roagă pentru robul tău pe care l-ai însoțit în
toate căile vieții, l-ai păzit și l-ai povățuit, înalță cu noi împreună glas către
Atotînduratul Mântuitor:
Iisuse, rupe zapisul păcatului robului Tău (numele);
Iisuse, tămăduiește rănile lui sufletești;
1
Iisuse, fă să nu fie pe pământ amintiri rele despre el;
Iisuse, pentru aceasta miluiește-i pe cei pe care i-a întristat și i-a obijduit;
Iisuse, acoperă nedesăvârșirea lui cu veșmântul luminat al răscumpărării Tale;
Iisuse, veselește-l cu milostivirea Ta;
Iisuse, cel negrăit, mare și minunat, arată-Te Tu Însuți lui;
Iisuse, Judecătorule Atotmilostive, învrednicește-l de dulceața raiului pe robul
Tău (numele).
CONDACUL 2
Ca o porumbiță nemângâiată se poartă sufletul deasupra tărâmului pământesc, privind
de la înălțimea înțelegerii dumnezeiești păcatele și ispitele căii trecute, întristându-se
cu amar de ziua cea fără de întoarcere care a trecut fără de niciun folos, dar miluiește-
l pe robul Tău, Stăpâne, ca să intre în odihna Ta, cântând: Aliluia!
ICOSUL 2
Dacă Tu ai pătimit pentru toată lumea, dacă ai vărsat lacrimi și sudoare de sânge
pentru cei vii și pentru cei morți, cine dar ne va opri pe noi să ne rugăm pentru
cel răposat? Urmând Ție, Celui Care Te-ai pogorât chiar și până la iad, ne rugăm
pentru mântuirea robului Tău:
Iisuse, Dătătorule de viață, luminează-l pe dânsul cu lumina Ta;
Iisuse, să fie el una cu Tine și cu Tatăl;
Iisuse, Care îi chemi pe toți în via Ta, nu uita să-l luminezi pe el cu lumina Ta;
Iisuse, împărțitorule darnic al veșnicelor răsplătiri, arată-l pe el luminat în cămara Ta;
Iisuse, întoarce sufletului lui puterile pline de har ale curăției întâi zidite;
Iisuse, să se înmulțească în numele lui faptele bune;
Iisuse, încălzește-i pe cei rămași orfani cu bucuria Ta cea tainică;
Iisuse, Judecătorule Atotmilostive, învrednicește-l de dulceața raiului pe robul
Tău (numele).
CONDACUL 3
Legat fiind cu lanțurile trupului, întru păcate cădea robul Tău, sufletul lui însă suspina
după sfințenia și adevărul Tău veșnic; acum dar, când neputința trupească zace în
putreziciunea pământului, sufletul lui să se înalțe mai presus decât soarele către Tine,
Cel Atotsfânt, și să cânte cântare izbăvirii: Aliluia!
CONDACUL 3
Cel dintâi dintre apostolii Tăi, stând lângă rug, în noaptea rece, s-a lepădat de Tine și
Tu, Cel ce știi neputința firii omenești, l-ai mântuit pe el, iartă-i și robului
Tău (numele) mulțimea căderilor de la voia Ta:
Iisuse, sălășluiește-l pe el acolo unde nu sunt rătăciri;
Iisuse, slobozește-l de greutatea mustrării de conștiință;
2
Iisuse, fă să piară în veci amintirea păcatelor;
Iisuse, să nu pomenești ispitirile tinereții lui;
Iisuse, curățește-l pe el de tainicele fărădelegi;
Iisuse, însemnează-l pe el cu lumina lină a mântuirii;
Iisuse, Judecătorule Atotmilostive, învrednicește-l de dulceața raiului pe robul
Tău (numele).
CONDACUL 4
Furtunile vieții au trecut, s-au sfârșit suferințele pământești, neputincioși sunt dușmanii
întru răutatea lor, dar puternică este dragostea care îi izbăvește din veșnicul întuneric
și-i mântuiește pe toți, pentru care se înalță către Tine cu îndrăzneală cântarea: Aliluia!
ICOSUL 4
Tu, Izbăvitorul nostru, ești milostiv fără de măsură către noi. Ce să mai adăugăm la
nevoința dragostei Tale mântuitoare? Dar precum Simon Cirineul Ți-a ajutat Ție, Celui
Atotputernic, să duci Crucea, așa și acum este plăcut bunătății Tale să săvârșești
mântuirea apropiaților noștri prin mijlocirea noastră:
Iisuse, Tu ne-ai poruncit să ducem greutățile unul altuia;
Iisuse, Tu ai pus legământul dragostei între cei morți și vii;
Iisuse, primește nevoințele celor ce iubesc să slujească spre mântuirea robului
Tău (numele);
Iisuse, auzi suspinul inimii lui înălțat pe buzele noastre;
Iisuse, primește lacrimile noastre ca pocăință a lui;
Iisuse, Judecătorule Atotmilostive, învrednicește-l de dulceața raiului pe robul
Tău (numele).
CONDACUL 5
Dumnezeule, ultima suspinare a răsuflării înainte de moarte să fie primită ca
rugăciunea tâlharului înțelept. El s-a stins pe crucea vieții, dă-i ca și aceluia să
moștenească făgăduințele Tale: „Amin zic ție, astăzi vei fi cu Mine în rai”, unde cetele
păcătoșilor care s-au pocăit cântă cu bucurie: Aliluia!
ICOSUL 5
Răstignit pentru noi, chinuit pentru noi, tinde de pe Crucea Ta mâna, cu picăturile
sângelui Tău spală fără de urmă greșelile lui, cu goliciunea Ta cea cu bun chip
încălzește sufletul dezgolit și orfan:
Iisuse, Tu l-ai cunoscut și l-ai iubit dinainte de nașterea lui;
Iisuse, Tu l-ai văzut pe el de la înălțimea Crucii Tale;
Iisuse, Tu i-ai întins lui, celui ce venea în depărtare, brațele Tale rănite;
Iisuse, Tu pe Golgota însângerată suspinai pentru iertarea păcatelor lui;
Iisuse, Tu cu blândețe în groaznice chinuri mureai;
3
Iisuse, Cel ce ai răbdat punerea în mormânt, sfințește-i pacea lui din mormânt;
Iisuse, Cel Înviat, înalță la Tatăl sufletul cel înrăit de lume și de Tine mântuit;
Iisuse, Judecătorule Atotmilostive, învrednicește-l de dulceața raiului pe robul
Tău (numele).
CONDACUL 6
Doarme el somnul de veci, sufletul lui însă nu dormitează, ci Te așteaptă pe Tine,
Doamne, însetat fiind de Tine, Mirele cel veșnic. Să se împlinească asupra celui
răposat cuvintele Tale: „Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu are viață
veșnică”. Dăruiește-i lui să mănânce din tainica mană și să cânte lângă prestolul Tău:
Aliluia!
ICOSUL 6
Moartea l-a despărțit de toți cei de aproape, sufletul s-a îndepărtat, cunoscuții suspină,
numai Tu, Unul, ai rămas aproape. S-au destrămat îngrădirile trupului și Te-ai
descoperit Tu în nespusa măreție a Dumnezeirii întru așteptarea răspunsului;
Iisuse, Dragostea cea mai presus de toată înțelegerea, miluiește-l pe robul
Tău (numele);
Iisuse, îndepărtându-se de Tine, el greu se chinuia;
Iisuse, iartă necredincioșia sufletului lui;
Iisuse, speranțele cele risipite nășteau dorul de Tine;
Iisuse, amintește-Ți clipele când sufletul lui sălta de încântarea Ta;
Iisuse, dăruiește-i răposatului nepământeasca bucurie și pace;
Iisuse, Unule credincios, fără de schimbare, primește-l pe dânsul;
Iisuse, Judecătorule Atotmilostive, învrednicește-l de dulceața raiului pe
robul Tău (numele).
CONDACUL 7
Credem că despărțirea noastră nu va fi lungă. Te înmormântăm pe tine ca sămânța în
câmp, iar creșterea ta va fi în altă țară. Neghina păcatelor tale să piară în mormânt, iar
faptele bune să strălucească acolo unde semințele bunătății dau roade nepieritoare,
unde sufletele sfinților cântă: Aliluia!
ICOSUL 7
Când răposatul va fi dat uitării, când chipul lui se va șterge din inimi și vremea va
șterge împreună cu mormântul lui râvna rugăciunii pentru el, să nu-l lași atunci pe el,
ci dă-i mângâiere sufletului singur:
Iisuse, dragostea nu se răcește niciodată;
Iisuse, bunăvoința Ta este nesecată;
Iisuse, să se spele păcatele lui în rugăciunile neîncetate ale Bisericii prin aducerea
jertfei celei fără de sânge;
4
Iisuse, cu mijlocirile tuturor sfinților dăruiește-i lui harul rugăciunilor pentru cei vii;
Iisuse, în zilele încercărilor noastre primește mijlocirea lui pentru noi;
Iisuse, Judecătorule Atotmilostive, învrednicește-l de dulceața raiului pe robul
Tău (numele).
CONDACUL 8
Cu lacrimi să ne rugăm atunci când amintirea răposatului este dureros de vie, să-i
pomenim numele ziua și noaptea, făcând milostenii, hrănindu-i pe cei flămânzi, zicând
dintru adâncul sufletului: Aliluia!
ICOSUL 8
Sfântul Ioan Teologul, văzătorul tainelor, a văzut la prestolul Mielului lui Dumnezeu
mulțime de oameni în veșminte albe: aceștia sunt cei care au venit de la adâncă durere.
Zi și noapte ei slujesc cu bucurie lui Dumnezeu și Dumnezeu sălășluiește întru dânșii
și nu se va atinge de ei munca:
Iisuse, scrie-l și pe robul Tău (numele) împreună cu dânșii;
Iisuse, el mult a pătimit și s-a chinuit;
Iisuse, Tu știi toate ceasurile lui amare și clipele pline de durere;
Iisuse, scârbe și necazuri a avut el pe pământ, dă-i lui bucurie în ceruri;
Iisuse, îndulcește-l pe el din izvoarele apei celei vii;
Iisuse, șterge toată lacrima de la ochii lui;
Iisuse, sălășluiește-l acolo unde nu frige soarele, ci viază soarele dreptății Tale;
Iisuse, Judecătorule Atotmilostive, învrednicește-l de dulceața raiului pe robul
Tău (numele).
CONDACUL 9
Călătoria pământească s-a sfârșit. Ce trecere plină de har în lumea duhului, ce priveliști
ale frumuseții lumii cerești, noi și necunoscute lumii pământești! Sufletul se întoarce în
patria sa, unde, soarele luminos al dreptății lui Dumnezeu îi luminează pe cei ce cântă:
Aliluia!
ICOSUL 9
Dacă strălucirea și urma Ta lasă lumină pe fețele muritorilor, atunci cum ești Tu
Însuți? Dacă roadele mâinilor Tale sunt atât de minunate și pământul care oglindește
doar urma Ta este plin de atâta nespusă măreție, atunci cum este chipul Tău nevăzut?
Descoperă slava Ta răposatului robului Tău (numele):
Iisuse, ascute-i auzul lui pentru înțelegerea Dumnezeirii Tale;
Iisuse, deschide-i auzul lui pentru priceperea celor cerești;
Iisuse, bucuria lui să fie preaîmbelșugată;
Iisuse, întărește în el nădejdea întâlnirii în locașurile veșnice;
Iisuse, dă-ne nouă să simțim puterea plină de har a rugăciunii pentru răposați;
5
Iisuse, Judecătorule Atotmilostive, învrednicește-l de dulceața raiului pe robul
Tău (numele).
CONDACUL 10
Tatăl nostru, primește-l pe cel răposat în Împărăția Ta, unde nu este păcat și răutate,
unde voia Ta sfântă e neclintită, unde în mulțimile preacuratelor suflete și a îngerilor
fără de prihană se sfințește numele Tău cel plin de har și răspândește bună mireasmă
lauda: Aliluia!
ICOSUL 10
În ziua aceea îngerii vor pune prestolul Tău, Judecătorule, și Tu vei străluci întru slava
Tatălui Tău, dând fiecărui om răsplată. O, privește atunci cu milă la smeritul robul
Tău (numele), zicându-i: „Vino de-a dreapta Mea”:
Iisuse, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Care ai putere să ierți păcatele;
Iisuse, iartă-i lui păcatele cele uitate și tăinuite din rușine;
Iisuse, lasă-i lui fărădelegile neputinței și ale neștiinței;
Iisuse, izbăvește-l de adâncurile întunecate ale deznădejdii iadului;
IIsuse, să moștenească el făgăduințele Tale de viață dătătoare;
Iisuse, să fie și el împreună cu cei binecuvântați ai Tatălui Tău;
Iisuse, dăruiește-i bucurie nesfârșită în veci;
Iisuse, Judecătorule Atotmilostive, învrednicește-l de dulceața raiului pe robul
Tău (numele).
CONDACUL 11
Atotbunule Stăpâne, să i se deschidă răposatului porțile luminoase ale raiului ca să-l
întâmpine cu bucurie pe el soboarele drepților și ale sfinților, mulțimea celor apropiați
și a celor care l-au iubit, să se bucure de el îngerii Tăi cei purtători de lumină, ca s-
o vadă acolo și pe pururi fericită Maica Ta, unde răsună biruitor: Aliluia!
ICOSUL 11
Suflarea Ta învie florile și toată natura, trezește mulțimea celor mai mici făpturi,
privirea Ta este mai luminoasă decât cerul primăverii. Dragostea Ta, Iisuse, este mai
caldă decât razele soarelui. Tu, din pulberea pământului ai înviat trupul pieritor al
omului spre zorii nepieritoarei vieți veșnice, luminează-l atunci și pe robul
Tău (numele) cu lumina milei Tale:
Iisuse, în dreapta Ta sunt bunăvoința și viața;
Iisuse, în privirea Ta sunt dragostea și lumina;
Iisuse, izbăvește-l pe răposat de veșnica moarte duhovnicească;
Iisuse, el a adormit cu nădejde, așa precum râul Nil înainte de iarna rece;
Iisuse, deșteaptă-l pe el când ierburile pământului se vor înveșmânta în florile
veșniciei;
6
Iisuse, nimic din cele pământești să nu umbrească ultimul lui somn;
Iisuse, Tu ești fericirea cea neschimbată și scopul vieții noastre;
Iisuse, Judecătorule Atotmilostive, învrednicește-l de dulceața raiului pe robul
Tău (numele).
CONDACUL 12
Hristoase, Tu – Împărăția veșnică, Tu – pământul celor blânzi, Tu – locașul multora,
Tu – băutura nouă, Tu – veșmântul și cununa cuvioșilor, Tu – patul odihnei sfinților,
Tu – preadulce Iisuse! Ție Ți se cuvine laudă: Aliluia!
ICOSUL 12
În chipul nepământeștilor frumuseți ale livezilor pline de pace și ale luminoaselor
locașuri strălucitoare ca razele soarelui și în nespusa minunăție a cântărilor cerești Tu
ne-ai descoperit nouă fericirea celor ce Te iubesc pe Tine:
Iisuse, să intre robul Tău în bucuria Ta;
Iisuse, îmbracă-l pe el întru strălucirea slavei Tatălui;
Iisuse, luminează-l cu razele Duhului Sfânt;
Iisuse, fă să se înalțe el din slavă în slavă;
Iisuse, fă să te vadă pe Tine față către Față;
Iisuse, Judecătorule Atotmilostive, învrednicește-l de dulceața raiului pe robul
Tău (numele).
CONDACUL 13
O, Mire cel fără de moarte, care vii cu îngerii în mijlocul nopții păcatului și
a necredinței să judeci toată lumea, deschide ușile cămării Tale celei slăvite robului
Tău (numele) ca în veci să cânte împreună cu nenumăratele cete ale sfinților: Aliluia!
(Acest condac se zice de trei ori, apoi zicem Icosul 1 și Condacul 1.)
RUGĂCIUNE
Doamne Dumnezeule, înspăimântătoare și de neocolit este judecata Ta cea nefățarnică!
Duhul nostru se zbuciumă într-o mare și groaznică tulburare, inima tremură și se
topește ca ceara numai de la rostirea cuvântului Tău nestrămutat al ultimei judecăți;
limba amuțește în așteptarea sunetului trâmbiței Arhanghelului, care va trezi din morți
și va chema pe cei vii la strașnica Ta Judecată; de la răsărit și de la apus, de la miază-zi
și de la miază-noapte.
O, cu adevărat va fi strașnică ziua aceea în care vei veni, Dumnezeule, pe
pământ întru slavă cu îngerii și cu sfinții. Cei din înălțime și din adâncurile pământului
– toți vor sta atunci cu frică și cu cutremur; cerul și pământul vei chema la judecată să
judeci toată lumea întru dreptate!

7
 Înfricoșătoare va fi ziua aceea în care se vor pune scaunele la judecată, se vor
deschide cărțile și se vor descoperi înaintea Ta, a îngerilor și a oamenilor faptele
noastre cele vădite și cele ascunse, cuvintele și gândurile; pentru că nimic la Tine,
Doamne, nu este ascuns care nu va fi descoperit atunci, nici tainic care să nu se
vădească. Cine va putea, Judecătorule drepte, să stea atunci neclintit în fața Ta și a
întregii lumi de sus și de jos? Dacă dreptul cu anevoie se va mântui, atunci cel necurat
și păcătos cum se va afla? Cine ne va apăra pe noi, dacă nu milostivirea Ta, Doamne?
Unde vom fugi de la Judecata Ta cea dreaptă?
O, îndură-Te, îndură-Te atunci de noi și de cel trecut la Tine din viața aceasta,
de pururi pomenitul robul Tău (numele) și nu-l osândi după păcatele lui la munca
veșnică. Binevoiește dar, Preîndurate Doamne, a primi la jertfelnicul Tău cel mai
presus de ceruri jertfa noastră pentru el, rugăciunea noastră și milostenia ca o tămâie cu
bun miros, împreună cu rugăciunile și Jertfa cea fără de sânge a păstorilor sfintei Tale
Biserici, ca să nu se rușineze înaintea Ta, a îngerilor și a întregii lumi adormitul robul
Tău (numele).
Auzi-ne pe noi, Dumnezeul nostru, și nu ne lăsa până în sfârșit; caută la cei ce
și-au plecat genunchii, aruncându-se jos în fața Ta, Doamne. Auzi-i pe cei care cer
mila Ta și Împărăția cerească adormitului robului Tău (numele). Ție ne rugăm,
Preaîndurate Iisuse, când vei veni cu îngerii Tăi și cu sfinții să judeci lumea, miluiește,
miluiește atunci, Mântuitorule, zidirea Ta, căci este chipul slavei Tale celei negrăite.
Cu inimă înfrântă cerem și ne rugăm Ție, Mântuitorul și Răscumpărătorul nostru, nu-
l judeca pe robul Tău (numele) cu judecata Ta cea dreaptă la veșnica muncă, chiar dacă
și este vrednic de toată osânda și munca, nu-l înlătura de turma aleșilor Tăi, ci pentru
îndurarea Ta cea nespusă, pentru multa răbdare și dragoste către noi, păcătoșii și
nevrednicii robii Tăi, în numele preascumpei Tale jertfe de pe Cruce, învrednicește-l
pe el, Stăpâne, de Împărăția Ta pe care ai gătit-o celor ce Te iubesc pe Tine de la
facerea lumii. Și să intre în locul odihnei, lăudând întru tot sfântul și mult încuviințatul
Tău Nume, slăvind iubirea Ta de oameni și îndurările Tale. Că Tu ești Dumnezeul
milei și al îndurărilor și Ție slavă înălțăm, împreună și Părintelui Tău Celui fără de
început și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururi și în
vecii vecilor. Amin.