MODULUL49.

Psiniatrie ~i nursing in psihiatrie

EV ALU AREA FUNCTIILOR PSIHICE

Nivelul de con~tienfa :
-un pacient con~tient rasnunde prompt la lntrebari ~i percepe ceea ce se intampla In jurul sau
-pe masura ce constienta sa se diminueaza, este mai putin capabil de a se concentra ~i mai putin cooperant
-pentru evaluarea nivelului de con~tienta se poate utiliza scara Glasgow
Comportament si infafi~are:
-se vor observa atitudinile ~i reactille pacientului In timpul examenului fizic
-aspectul sau reflecta modul cu care se percepe (se va observa daca vesmintele sunt potrivite locului ~t
sezonului)
Vorbire, limbaj
-se va cere pacientului sa numeasca obiectele care Ii sunt aratate ~i sa citeasca cu voce tare fraze simple
Capacitatea de a infelege si rezolva problema se evafueaza prin teste, convorbiri
Orientare: pacientul sa redea corect locul unde se afla, de cand, da~a prezent
invafare: de exemplu pacientul sa demonstreze modul de efectuare a igienei cavitatii bucale
Memorie (imediata, recenta, trecuta):
-se va cere pacientului sa repete o serie de numere, crescand progresiv numarul cifrelor
-se va cere pacientului sa-~i aminteasca evenimentele produse in ziva respectiva
-se va cere pacientului sa numeasca antecedente medicate sau familiale; sa-~i spuna data na~terii
Gandire: se va cere pacientului sa interpreteze, sa explice fraze simple
Judecata: pacientui va fi pus sa explice ce va face fri anumite situatii (de exemplu, ce va face daca s-ar
lmbolnavi ~i este singur acasa)
Funcfia senzoriala si de percepfie:
-se vor folosi diver~i stimuli (lumino~i, auditivi, olfactivi, tactil) si se va observa modul de reactie al pacientului
Afectivitatea se evalueaza prin observarea pacientului (trist, anxios, agresiv)
Dupa aprecierea functiilor psihice, se vor culege informatii referitoare la:
-habitat: aspectul locuintei ~i starea de igiena, aranjament interior, decoratiuni interioare
-familie: rolul pacientului in familie, calitatea relatikr, existenta unor conflicte trenante (avand in vedere
subiectivismul familiei, se pot cere relatii ~i de la prietenii apropiati, vecini)
-loc de munca: incadrare afectiva In colectiv, randament profesional, stari contlictuale ~i motivele acestora,
aspecte antisociale
-starea de igiena a tegumentelor, aspectul vestimentatiei
-comportament in trecut
-modul de dezvoltare a personalitatii
-starea morfo-functionala a diferitelor organe ~i aparate
Examinari paraclinice:
-radiologice: radiografie craniana, arteriografie, tomografie computerizata, mielografie
-electroencefalograma
-examen genetic: examene citogenetice (cariotipul, testul Barr), examinari morfologice (dermatoglifele
palmare)
-examinari de laborator: sange (V.S.H., glicemie, uree, acid uric, creatinina, colesterol, V.D.R.L., probe de
disproteinemie); urina ( sumar); L.C.R.
-examen psihologic: teste de personalitate; teste de investigare a atentiei, memoriel

---- ----- - --
 PSIHOPATIILE

Notiunea a fost introdusa de catre Babinski in 1884. Termenul de psihopatie tinde sa fie Inlocuit cu eel
de personalitate structurata dizarmonic; aceasta permite mentinerea In afara patologicului, In zona de trecere
dintre normal ~i anormal.
Caracteristicile psihopati ilor:
-se cristalizeaza in adolescenta;
-persista toata viata;
-se manifesta pe plan comportamental;
-determina tulburari de adaptare.~i integrare armonioasa in societate, datorita controlului incomplet al sferelor
afectiv-volitionale ~i instinctuale.
Dizarmoniile personalitatii pot fi clasificate ~i caracterizate astfel:
1. Psihopatia astenicii:
-subiectii obosesc u~or la eforturi obi~nuite;
-sunt impresionabili, emotivi;
-au capacitate de munca ~i randament scazute ..
2. Psihopatia de tip exploziv:
-subiectil au Inclinare spre manifestari violente, explozive;
-comportamentul este inegal;
-fondul dispozitional este disforic, subiectul fiind iritabil, irascibil;
-aceasta dizarmonie devine mai evidenta in adolescenta, andropauza, menopauza, senilitate ~i dupa unele
afectiuni somatice.
3. Psihopatia istericii:
-subiectii sunt lipsiti de rezistenta la frustrare;
-teatralism in exprimare ~i comportament;
-egocentrism;
-pe acest fundal timic survin frecvent crize isterice.
4. Psihopatia paranoidii:
-personalitate dizarmonica, banuitoare, suspicioasa, interpretativa;
-orgoliu excesiv;
-profund interesati de putere ~i titluri, gelo~i ~i invidio~i pe cei cu statut social ridicat;
-psihorigiditate ~i perseverare inflexibila in propriile convingeri eronate;
-ajung la procese, scandaluri, reclamatii (inclusiv fata de lngrijirile medicale);
-pe acest fond evolueaza de obicei paranoia.
5. Psihopatia afectivii cu varietiiJile:
a. afectivul euforic excitat afectiv, optimist, vesel, volubil, hiperactiv, predispus la excese erotice ~i toxice
(alcoolism, droguri);
b.afectivul depresiv posac, indispus, cu tendinta de izolare sociala, pesimist, sceptic, dezgustat de viata;
capacitatea de conlucrare In colectiv este redusa;
c.afectivul ciclotimic caracterizat prin oscilatii timice intre euforie i depresie.
6. Personalitatea structuratii dizamionic de tip schizoid:
-incapacitatea subiectilor de a stabili relatii sociale, izolare, retragere in sine;
-indiferenta ~i raceala afectiva;
-insuficienta pulsionala;
-barbatii, din Iipsa abilihatii sociale, reu~esc cu greu sa se casatoreasca;
-functionalitatea sociala este sever limitata;
-inclinati spre speculatii abstracte, dar lipsiti de creativitate;
-bizarerii in gandire ~i tendinta de a adera la convingeri excentrice religioase;
2
-se considera acest tip de personalitate ca o faza prodromala a psihozei.
7. Personalitatea structuratii dizarmonic de tip antisocial si pervers sexual:
-lipsa de adaptare constanta la normele sociomorale ale societatii (conflict direct cu societatea);
-afectivitate primitiva, cu tulburari instinctuale ~i reactii brutale;
-debuteaza sub varsta de 18 ani prin chiul, exmatriculari, fugi de acasa, delincventa juvenila, minciuna
persistenta, vandalism;
-ca adult, absenteaza de la locul de munca ~i are ocupatii ilegale: prostitutie, furturi, vanzare de droguri;
-perversiunile sexuale sunt frecvent practicate; sunt frecvent predispu~i la infectare cu HIV.
Tratament, asistenta sociala si medicala
Frecventele conflicte survenite in mediul social (~coala, familie, lac de munca) pot avea implicatii
medico-legale. Se incearca prin metode pedagogice, educationale, psihologice sau chiar coercitive, sa se
armonizeze reactiile ~ i tendintele impulsive (In ~coli speciale ~i institutii de reeducare). Educatia sanitara pentru
o viata echilibrata ~i asigurarea igienei mentale poate contribui la profilaxia decompensarilor.
In decompensari cu agresivitate crescuta se pot administra neuroleptice sedative. in intervalul dintre
decompensari, solicitarile medicale sunt inexistente.

ALCOOLISMUL
Definitie. Dependenta de alcool ~i ansamblul manifestarilor patologice datorate acestei dependente sau
pierderea libertatii de a se abtine de la alcool (P. Fouquet).
Abuzul de alcool este o problema larg raspandita, in continua cre~tere in multe societati. Modifica
dispozitia afectiva ~i gandirea, in unele tari fiind drogul eel mai raspandit. Creste rata criminalitatii, numarul
accidentelor rutiere precum !?i rata sinuciderilor. Indivizii !?i familiile sunt distruse, pe masura ce abuzul de
alcool afecteaza sanatatea fizica, sanatatea psihica, relatiile cu ceilalti si productivitatea muncii.
Ca un depresor al sistemului nervos central , alcoolul are o uzanta sociala in foarte multe cazuri: pentru a
favoriza relaxarea !?i sarbatorirea diferitelor evenimente !?i participarea la ritualuri sacre. Cand este folosit ln
mod responsabil !?i cu moderatie, alcoolul poate fi placut, inofensiv !?i uneori benefic.
Dependenta de alcool este considerata o boala de mari proportii. 0 deteriorare clinica sau o stare de
suferinta profunda este evidenta pe masura ce indivizii se angajeaza Intr-un tipar al consumului abuziv de
alcool. Avand nevoie sa consume cantitati mari de alcool pentru a se produce efectul dorit, individul este
preocupat cum si1-!?i procure substanta. Dupa o perioada de timp, e!?ecul In a mentine nivelul de alcool In sange
~i in tesuturi duce la renuntare abstinenta. Aceasta este o stare marcata de mult disconfort si schimbari psiho-
logice si comportamentale manifestate prin neadaptare. Exista insa o puternica componenta compulsiva, care se
manifesta prin tendinta de a consuma cantihati de alcool mai mari decat doreste individul si prin frecventele
tentative nereusite de a reduce sau a regla consumul de alcool .
El isi dedica perioade excesive de timp pentru obtinerea si consumul alcoolului si pentru refacere dupa
ut;Jizarea acestuia. Abuzul de alcool este definit ca folosirea repetata a alcoolului care duce la consecinte
daunatoare. Intoxicatia alcoolica este o stare reversibila caracterizata prin tulburari comportamentale sau
psihologice induse de efectul alcoolului asupra sistemului nervos central al individului .
Tulburarile includ modificari ale perceptiei , atentiei , judecatii , dispozitiei afective , ale gandirii , ale ciclului
somn-veghe , precum si ale comportamentului interpersonal si psihomotor . Modificarile comportamentale sau
psihologice manifestate clinic , datorate efectului alcoolului asupra sistemului nervos central sunt generate de o
tulburare psihica. Dozele excesiv de mari de alcool pot deprima centrii respiratori , cauzand moartea .Abstinenta
alcoolica este micsorarea sau stoparea consumului regulat si masiv de alcool . Abstinenta se manifesta prin
tulburari in functiile comportamentale, cognitive si fiziologice ale organismului , afectand nefavorabil si
domeniile de activitate sociale.
Simptome clinice frecvent asociate dependentei de alcool: Simptome psihologice : iritabilitate , instabilitate
afectiva , scaderea afectiva scaderea duratei de concentrare a atentiei, vorbire cu glas tare , scaderea inhibitiei ,
tulburari de memeorie.
3
Simptome fizice:dificultati in vorbire , lipsa coordonari, pierderea de cunostinta , scaderea duratei de somn ,
facies hiper emic, scaderea functiilor psihomotorii, deces datorat depresiei respiratorii.
Simptome de abstinenta: greata si voma, anxietate, stare depresiva sau iritabilitate , indispozitie sau slabiciune ,
tahicardie , transpiratii , hipertensiune arteriala , hipotensiune ortostatica , tremor accentuat al mainilor , limbii
si pleoapelor , convulsii si moarte . Simptomele usoare de abstinenta sunt prezente cu o intensitate scazuta dupa
12-24 ore de la intreruperea aportului de alcool si pot dura pana la 48-72 ore.
Simptomele majore bde abstinenta apar dupa 2-3 zile de la intreruperea aportului de alcool si pot dura 3-5 zile .
Particularitati de ingrijire a pacientului in abstinenta de alcool :
-se masoara functiile vitale,
- se monitorizeaza echilibrul hidroelectrolitic al pacientului ,
- se efectueaza rehidratarea orala sau parenterala intravenoasa la indicatia medicului ,
- se administreaza sulfat de magneziu pentru scaderea iritabilitatii si prevenirea convulsiilor,
- pentru tratarea deficitului nutritional se aplica vitaminoterapia, in special vitamina B 1, si se asigura aportul de
principii nutritive,
- regimul alimentar va fi bogat in proteine , jumatte din necesarul de calorii va fi asigurat de glucide in functie
de toleranta pacientului,
- se administreza medicatia prescrisa in functie de protocolul tratamentului de dezintoxicare,
-se testeaza frecvent orientarea temporo-spatiala ,
- se orienteaza, dupa nevoi , pacientul asupra cadrului temporospatial si a persoanelor di jur;
- se asigura luminozitate corespunzatoare in camera;
- se explica ingrijirile si tratamentul care se aplica pentru a obtine colaborarea pacientului;
- se evita zgomotele puternice sau alti stimuli neplacuti;
-se discuta cu pacientii, se incurajeaza si se calmeaza;
- se implica familia sa ramana in preajma pacientului ;
- se previn accidentele ce se pot solda cu leziuni ale pacientului si ale altora ;
- se trateaza toate bolile cronice cauzate de consumul de alcool :afectiuni respiratorii , cardiace si inflamatorii;
- se realizeaza reabilitarea sociala a pacientului alcoolic ;
- se asigura o relatie de incredere, acceptare si ajutor , evitand tendinta de a judeca , a respinge sau a dispretui
pacientul;
-se stabilesc , de comun acord cu pacientul obiective clare care sa contureze responsabilitatea acestuia fata de
problemele identificate .
Se ajuta pacientul pentru solutionarea lor.
Pacientul si familia sa sunt instruiti cu privire la simptomele biologice , sociale si psihologice precum si la
consecintele abuzul de alcool (reactiile adverse ale alcoolului , evolutia dependentei si a consumului cronic ,
rata recaderilor, efectul asupra relatiilor maritale, familiei , simptomele, tratamentul etc).
Pacientul este indrumat sa participe la reuniunile diferitelor grupuri bde psihoterapie ( de exemplu alcoolicii
anonimi) care creeaza o atmosfera de incredere si respect :
-se incurajeaza pacientul sa-si exprime sentimentele ;
- se incurajeaza autoanaliza gandirii si sentimentelor defectuase si a celorlalte comportamente de inadaptare ;
- se ajuta pacientul in identificarea si intarirea punctelor forte personale si invatarea a unor noi modalitai de
gandire, de simtire si de actiune;
-se indruma pacientul sa isi dezvolte capacitati psihice ce ii vor permite afirmarea , ca si adaptare in societate;

4
Toxicomaniile

Definitie ;Intoxicatia cu doze crescute de droguri (opiode, cocaina , amfetamina) . Dozele crescute de opioide
apar in urma folosirii heroinei si sunt cele mai frecvent accidentale, iar in anumite situatii sunt folosite in scop
suicidar.
Decesul survenit in urma folosirii hereoinei apre cand;
- indivizii folosesc heroina mai concentrata de cat in mod obisnuit ;
-nu exista eerienta folosirii drogului , toleranta la drog fiind scazuta
-folosirea drogului se face dupa scurte perioade de abstinenta , toleranta la drog este scazuta , subiectul
decedand prin depresie a centrilor respiratori.
Manifestari ale toxicitatii sunt: respiratia superficiaJa sau apneea, in foarte putine cazuri apar hipotensiune si
tahicardie . Temperatura corepului este normnala, febra sugerand prezenta unei infctii prin seringa nesterila.
Pacientul este stupoos sau comatos.
Pupilele sunt miotice, pielea cianoticobservandu-se locul de injectare intravenoasa a drogului .
Pot aparea zgomote pulmonare anormale , orientand medicul asupra unui edem polmonar, necardiogen sau
prezentei unei pneumonii bacteriene .
Terapia consta in administrae de Naloxona , un atagonist opioid puternic , care se administreaza in cantitatea de
2 mg in bolus . in edem pulmonar se administreaza oxigen sub presiune . pneumonia de aspiratie este tratata cu
antibiotice . Cocaina si anfetamina sunt droguri psihostimulate ale sistemului nervos. Cocaina sub forma de sare
, hidroclorica este folosita intranazal prin aspiraresau prin injectii intravenoase. Cocaina numita Crak foarte
puternica este fumata.Cele mai multe cazuri de supradoare apar in urma fumatului sau prin administraea
intravenoasa .
Amfetamina este folosita oral, intravenos sau fumata .Doza letala este de 20-25 mg I Kg corp.
Terapia consta in :
-evitarea supradozarii drogurilor, daca aceasta sa facut prin ingestie, se produce voma,
- pentru anftamine se foarteaza eliminarerenala prin acidifierea urinei;
-rizele de agiatie psihomotoie severa sunt tratate cu diaepan sau lorazepan intravenos daca nu cedeaza se
administreaza Fenitoin ;
- Hiperpiria se trateaza cu clorpromazin 10 mg intramuscular la 6 ore, inpachetare in cearceafuri umede;
-tahiaritmia produsa de cocaina si amfetamina raspunde la Propanolol 2 mg I kg corp[ pe zi,
- hipertensiunea arteriala se trateaza cu Fentolamina sau nitro prusiat de sodiu ;
- agitatie extema trebuie tratata cu Bezodiazepine , iar daca se adauga simptome psihotice se asociaza
Haloperidol 5 mg oral.

Patologia psihiatrica secundara unor boli

In general orice boala somanitica determina un grad diferit de modificari psihice in orice moment al evolutiei .
Ele au la origine disfunctia cerebrala secundara modificarilor morfologice si I sau embolice.
In scop didactic se poate sistematiza patologia psihica secundara astefel :
1. Mnifestari psihice din perioada puerperala: graviditate; post-partum (precoce, tardiv) postabortum.
2. Manifestari psihice in boli generate : boli infectioase , boli endocrine .
3. Manifestari psihice in boli cu localizare encefalica ; traumatisme cranio-cerebrale (ICC) Tumori
cerebrate, Iues cerebral; boli neurologice degenerative ; epilepsii .
Perioada de sarcina si lauzie
Un climat psihic negativ , atitudinea nefavorabila fata de produsul de conceptie si femeia insarcinata au
un rasunet puternic , data fiind perioada speciala pe care o strabate femeia gravida.
Conditiile de stres pentru gravida rezulta din ;
1. Proasta organizare a serviciilor medicate in cursul sarcinii , nasterii sau avortului .
Momentul nasterii ca si actul sexual , implica intimitate, de aceea o ambianta psihica neglijenta din
partea personalului poate constitui un factor de stres suplimentar.

5
2. Deficientele sociale si economice care perturba mesajul de implinire din cursul nasterii si post -
partum.
Suferintele aparute dincursul avortului trebuie intelese ca trairi psihice negative , relatate
simptomatic ca durere de catre pacienta . Un avert spontan survenit in cursul unei sracini dorite ,
poate fi declasnsat nu numai de cauze ginecologice , ci mai ales de cauze psihice.
Cele mai multe avorturi spontane sunt declansate de cauze psihologice , datorita sensibilitatii
receptorilor uterini la neuromediatorii simpato-adrenergici, descaracti in conditii de stres.un conflict
psihic poate determina contractii uterine si avert spontan.ulterior , pacienta poate dezvolta o stare
depresiv -anxioasa .
Lauzia poate fi asimilata unei Mici menopauze (in conditiile modificarii brutale a paletei endocrine)
si determina , la toate femeile , o stare de depresie psihica de durata variabila (dar nu de intensitate
psihotica ). in post - partumul precoce (pana la 42 de zile ), se pot instala stari anxioase,
confuzionale chiar delirante ,aparute fara o perioada premonitorie si in absenta simtomatologiei
infectioase. Modul de producere pare a fi dezechilibrul hidroelectrolitic , hormonal si efortul secreter
al laptelui. De cele mai multe ori ,prognosticul este favorabil .
Uneori un episod confuzional sau delirant poate percede chiar instalarea unei stari psihotice afective
, ca de exemplu , depresia . Incidenta depresiei postnatale variaza intre 5 si 10 % dintre lauze. Pe
fundalul timic negativ (durere morala , inhibitie , inertie psihomotorie, tulburari de somn)pot aparea
idei delirante cu continut central pe matemitate si produsul de conceptie : ideea de culpabilitate ,
autoacuzare, teama de a nu-si pierde copilul. 0 gravitate extrema prezinta ideile de autoliza , de
infanticid si tendinta de suicid in doi . Tot in post-partum se pot instala stari schizofreniforme ,
determinand cu comportament autist , raceala afectiva , agresivitate , idei delirante de persecutie ,
gelozie.
La etilicele cronice pot survenii sindromul de sevraj si delirium tremens in perioada post-partum ,
dupa 12-24 ore de la ultima ingestie . Alcoolismul cronic duce la malnutritie matema (in special
deficit de acid folic )infectii ,boli hepatice.
Tulburarile survenite in post-partumul tardiv, 42 zile - 1 an , sunt mult mai rare. De obicei apar
tulburarile nevrotice , declansate de suprasolicitarile fizice si psihice la care este supus organismul
femei.
Pot aparea anxietate dezinteres pentru copii sau sentimentul incapacitatii in fata exigentelor impuse
de ingrijirea acestuia.
Bolile lnfecto-contagioase ,febrile determina modificari psihice in grade variate , atat in perioada
prodromala, cat si in perioada de stare. Aceste manifestari sunt si mai evidente , daca procesul
patologic are ca tinta encefalul .
A. Sindromul prodromal infectios consta in cefalee , astenie, hipoprosexie (diminuarea capacitatii
de concentrare si a interesului ), hipomnezie de fixare , irascibilitate, labilitate afectiva, anxietate
, tulburari de somn.
B. Delirul febril se caracterizeaza prin somn nelinistit cu cosmaruri , este reversibil , fenomenele
psihice disparand dupa vindecarea bolii febrile.

Afectiunile infectioase cerebrate (meningite encefalite,supuratii cerebrale -abcesul cerebral si

trombofleblitele cerebrale) induc tulburari psihice in tabloul clinic.
A. Meningitele virale. Tulburari psihice grave sunt determinate de meningitele purulente produse
de miningococ, pneumococ, bacilul Koch. In perioada de stare, alaturi de sindromul meningeal si
modificarile LCD, apare un sindrom confuzional marcat.
B. Encefatlitele determina un tablou clinic complex numit sindromul encefalitic: cefalee,
obnubilare, confuzie, stare de coma (uneori), tulburari ale ritmului nictemeral (somn-veghe).
De cele mai multe ori encefalitele determina sechele neuropsihice postinfectioase: sindrom
psihoorganic deteriorativ (dementa), pareze, plegii, focare epileptogene.

6
 Encefalita subacuta poate aparea la aproximativ 1/3 din pacientii cu SIDA. Debuteaza printr-o stare
confuzionala acuta, precedata de febra. 0 alta modalitate de debut mimeaza depresia psihica. Treptat
se modifica profund functiile cognitive, comportamentale, motorii.Deteriorarea neuropsihica a
pacientului duce la dementa severa, tulburari de mers (instabilitatea, parapareza progresiva,
hipokinezie generala), incontinenta sfincteriana.
Studii longitudinale (limitate prin decesul rapid al pacientilor) au demonstrat ca aproximativ 50%
din pacientii cu SIDA dezvolta tulburari psihice severe.
Modificarile psihice in bolile endocrine. Hipotiroidia duce la conturarea unor tablouri nevrotice.
Hipertiroidia determina iritabilitate, anxietate, oscilatii mari ale dispozitiei. Se contureaza tablouri de
tip maniacal.
In concluzie, sub masca unor acuze somatice anodine se pot ascunde urgente psihiatrice majore,
dupa cum, afectiuni grave, care pot periclita viata bolnavului, pot prezenta la debut tulburari psihice
acute. De exemplu:
- bolnav cu infarct miocardic, trimis la prihiatrie pentru criza de anxietate sau de agitatie
psihomotorie
- bolnav cu hepatita anicterica, internat pentru sindrom depresiv sau neurastenic.
- diabet zaharat decompensat generand crize epileptice sau sindrom confuzional
- pacient cu pancreatita acuta, internat cu crize epileptice sau agitatie psihomotorie
- perforatia gastrica sau doudenala genereaza agitatie psihomotorie
- bolnav cu tumoara cerebrala sau hematom cerebral, internat cu stare de agitatie psihomotorie,
sindrom confuzional , stare delirant-halucinatorie, sindrom depresiv
- porfiria acuta intermitenta poate sa se manifeste sub forma unui sindrom confuzional, unei stari
delirant- halucinatorie, sindrom depresiv, sau maniacal
- bolnav cu maladie Addison, internat pentru sindrom depresiv
- accident vascular cerebral, determinand afazie sau dezorientare temporo-spatiala, poate fi
considerat, eronat, drept caz psihiatric.
lgnorarea problemelor neuropsihiatrice duce la erori de diagnostic la bolnavii cu psihoze sau nevroz.
Acuzele subiective ale pacientului depresiv se pot referi la orce organ sau sistem (depresie mascata).
Riscul ii constituie cazurile de sinucidere in serviciile de medicina, chirurgie etc.

TULBURARI PSIHICE IN TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE

in traumatismele cranio-cerebrale se pot intalni tulburari psihice acute si cronice sechelare. Pe prim plan
se situeaza pierderea starii de con~tenta cu durata variabila ~i intensitate de la obnubilare la coma. La ie~irea din
coma sau chiar in comotiile mai u~oare se poate instala o stare de confuzie mintala ~i agitatie psihomotorie,
uneori delir traumatic cu halucinatii vizuale. Dupa delirul traumatic poate urma sindromul Korsakov,
caracterizat prin tulburari de memorie ~i confabulatie. Acesta se poate vindeca in 2-3 saptarnani ori se poate
croniciza.
Tulburarile psihice tardive posttraumatice sunt: cerebrastenia posttraumatica (sindromul subiectiv al
traumatizatului cranian), dementa posttraumatica, epilepsia posttraumatica.

TULBUAARILE PSIHICE IN TUMORILE CEREBRALE

Tumorile frontale determina tulburari ale:

a. comportamentului: dezinhibat, necenzurat, lipsit de simtul autocritic, reactii inadecvate mediului social ;
b. functiilor de cunoa~tere: dezorientare temporo-spatiala, confuzie mintala;
c. intelectului : amnezie de fixare cu uitarea faptelor recente;
d. activitatii: apatie, pierde initiativa, lipsa de interes ~i finalizare;
e. afectivitatii: bulimie, hipererotism, sindrom moriatic, constand in euforie puerila, natanga, calambururi
inadecvate, obscene.
7
 Tumorile temporale pot determina epilepsie cu crize paroxistice, constand in stari crepusculare (stare
de vis cu tulburarea perceptiei prezentului, fenomene de ,jamais vu i ,,cleja vu"), survin halucinatii gustative,
olfactive, halucinatii auditive, vizuale.
Tumorile parietale sunt Insotite de tulburari de sensibilitate, halucinatii kinestezice (mi~carea
membrelor paretice, membru supranumerar). Lezarea emisferei dominante determina apraxie (tulburare a
activitatii gestuale !ara paralizie motorie sau de coordonare, ~i !ara deficit intelectual).
Tumorile occipitale pot determina halucinatii vizuale; bolnavul nu recunoatte figurile cele mai
familiare ti nici nu se poate identifica intr-o fotografie de grup sau izolat.

NEVROZELE

Definitie. Reprezinta un grup de afectiuni cu determinare psihogena, exprimate clinic intr-o

simptomatologie cu debut insidios si intensitate redusa, resimtita neplacut de bolnav. Nevroticul nu are
halucinatii, este orientat temporo-spatial ~i la propria persoana.
Simptomatologia nu altereaza insertia pacientului In real, ci Ii provoaca dificultati de adaptare la mediu.
Majoritatea nevroticilor i~i pot des!a~ura activitatile socio-profesionale ~i familiale la un nivel apropiat de eel
obi~nuit. Suferinta nevrotica este traita con~tient ~i penibil de catre bolnav.
Personalitatea premorbida, dizarmonica, predispune in mod particular la dezvoltarea nevrozelor. Tulburarile
apar in conditiile suprasolicitarii psihice. De obicei, ele sunt reversibile.
Clasificarea formelor clinice de nevroze:
1.nediferentiate (neurastenia, nevroza depresiva ~i anxioasa)
2.diferentiate (nevroza fobica, obsesivo-fobica, isterica, nevroza cu exprimare motorie)'.
Nevroza astenica
Cauza o reprezinta sUprasolicitarea indelungata, care duce la epuizare, la oboseala patologica a
functiilor psihice. Neurastenia este reversibila numai dupa un tratament adecvat ~i scoaterea din mediul psiho-
traumatizant.
Trepiedul simptomatic al nevrozei astenice este constituit de: astenie, cefalee, insomnie. -Fatigabilitatea
este rapida, rara legatura cu efortul, pacientii nu se pot concentra, atentia slabe~te rapid, nu mai pot achizitiona
notiuni noi, nu mai pot citi o carte. Deseori, izbucnesc 'iji plans sau ofteaza.
Somnul este neodihnitor, superficial, apar insomnii (de adormire, readormire sau insomnie totala). La
trezire, neurastenicul este mai obosit decat s-a culcat.
Cefaleea are caracterul unei dureri ,,In casca", cu punct de plecare occipital. Cefaleea este rezistenta la
antialgicele obi~nuite.
Neurastenia este Insotita de hiperestezie polisenzoriala: 'ii supara fo~netul foilor de ziar, scartaitul u~ii,
robinetul ce picura.
Pacientul are o erie de tulburari functionale ale aparatelor cardiovascular ~i respirator, precum si
ceneerelij. II deranjeaza contactul hainelor cu pielea, acuza parestezii ale extremitatilor (furnicaturi, amorteli).
Alte echivalente somatice functionale constau in senzatil de sufocare, de ,,nod in gat", ,,constrictie faringiana".
Pacientii au valuri de caldura, alternand cu senzatie de frig, palpitatii (tahicardie), extremitatti reci, transpiratii,
vertij, diaree (colon iritabil), polakiurie.
Uneori, starea psihica dominanta este de anxietate (iminenta unui pericol nedeterminat).
Tratament
1. Profilaxia neurasteniei consta Intr-un program rational de munca ~i relaxare (odihna, activitate fizica,
plimbari, drumetii).
2. Tratamentul curativ vizeaza:
a. restabilirea somnului, folosind hipnotice
b. reducerea anxietatii, a starii de tensiune psihica; se utilizeaza tranchilizante
c. 'in nevroza depresiva se folosesc antidepresive
d. in combaterea asteniei se utilizeaza psihotonice

8
 Cura sanatoriala, cu program de odihna activa, psihoterapie, metodele de relaxare ~i ergoterapia
(ocupatii placute, ca pictura, lucrul de mana) intregesc tratamentul nevrozelor.
Nevroza obsesivo-fobic~ (psihastenia) se caracterizeaza printr-o serie de simptome functionale
reversibile, dar foarte neplacute. In campul ideativ al bolnavilor apar obsesii ~i fobii, fata de care bolnavul are
atitudine critica ~i lupta impotriva lor. Pacientul este framil.ntat de amintiri obsesive, de imagini lipsite de
semnificatie ce revin obsesiv.
Tatamentul nevrozei obsesivo-fobice este individualizat, diferentiat de la caz la caz. Chimioterapia
cuprinde anxiolitice, sedative, antidepresive, tranchilizante. Psihoterapia trebuie condusa cu rabdare si
perseverenta.
Nevrozele motorii sunt forme clinice de nevroza, caracterizate prin manifestari mixte, de ip neurastenic
~i motor: nevroza ticurilor, crampa profesionala, logonevroza (balbismul sau balbil.iala).
Factorii favorilanti in etiologia lor sunt starile conflictuale existente in familie ~i particularitatile
temperamentului (structuri psihice labile, imaturitate psihica)
Isteria (nevroza isterica)
A fost descrisa la inceputul secolului trecut de Charcot ~i Babinski.
Crizele isterice se dezlantuie secundar unor conditii stresante. Aceste crize survin la personalitatea
structurata dizarmonic, caracterizata de: imaturitate afectiva, infantilism al gil.ndirii si labilitate emotionala;
egocentrism ; dependenta afectiva, ,,sugativa afectiva" ; teatralism, excesiva dramatizare, erotizarea raporturilor
sociale ~i exhibitionism.
Tratamentul crizei de isterie:
- Nu se sustine bolnavul.
- Nu se creeaza agitatie in jurul lui , se indeparteaza publicul spectator.
- Se transporta bolnavul intr-o camera linistita.
- Se administreaza sedative injectabil (Clorpromazin, Diazepam).
- Se poate injecta ~i apa distilata, intradermic, perimamelonar (neindicat) sau suprapubian, in scopul crearii unei
alte dominante corticale.
- Se sustrage atenta pacientului de la preocuparea sa asupra crizei.
Trebuie evitata accentuarea simptomelor prin:
- reducerea situatiilor generatoare de conflict ~i anxietate din jurul pacientului;
- centrarea pe trairea sufleteasca ~i nu pe simptomele somatice;
- distragerea atentiei de la acuzele somatice;
- antrenarea pacientului Tri activitati relaxante;
- abordarea bolii psihice cu calm ~i blandete.

TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP PARANOID

Indivizii c,are apartin acestei grupe sunt exagerat de s uspicio~i ~i neincrezatori , preocupati de a nu fi
manipulati , In~elati. Ei sunt secreto~i in legatura cu existenta lor, prudenti, interpretativi. Persoana paranoida
deseori devine certareata ~i critica fata de ceilalti pentru a mentine distanta din jurul ei, evita sa-~i exteriorizeze
sentimentele, cu exceptia celor impulsive, de furie . Ace~ti indivizi nu se pot relaxa, deoarece ei se atla In mod
constant Intr-o stare de tensiune, temandu-se ca altii ar putea sa le controleze activitatile. Asteptandu-se sa fie
jigniti de ceilalti, ei se indoiesc de loialitatea ~i devotamentul prietenilor ~i al familiei.
Particularitati de ingrijire:
- se abordeaza pacientul intr-o maniera bazata pe blil.ndete, neagresivitate ~i interes;
- se respecta intimitatea pacientului;
- se analizeaza factorii care au contribuit la sentimentul de suspiciune, nelncredere etc.;
- se ajuta pacientul sa se aprecieze in mod realist ~i sa-~i fixeze idealuri bazate pe realitate;
- se Incurajeaza pacientul sa-~i examineze comportamentul, starile afective nemultumitoare ~i perceptia asupra
eu-lui;

9
- se incurajeaza pacientul sa-~i structureze experientele pozitive ~i aducatoare de satisfactii in contrast cu cele
bazate pe neincredere ~i nefericire;
- nu se contrazice pacientul in afirmatille ~i credintele sale irationale, se specifica insa ca asistentul medical nu
Imparta~e~te aceste vederi sau convingeri;
- se va supraveghea pacientul pentru satisfacerea nevoilor fundamentale;
- in activitatea desfa~urata asistentul medical trebuie sa fie calma, fara sa impuna un anumit comportament, sa
fie gata sa ofere ajutor In fiecare ~edinta de terapie individuala sau de grup;
- pacientul va fi consultat Intotdeauna inainte de formularea unui plan de tratament.

DEPRESIA

Definitie. Depresia psihotica este o stare afectiva de intensa Incarcaturii negativa, traita de bolnav ca o
dt!rere moralii profunda
Pacienti cu depresie prezintii o privire stinsii, lipsitii de striilucire, mimica ~tearsii, expresia felei tradeaza
tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii.
Vestimentatia poate fi in dezordine, murdarii sau necalcata, Intotdeauna in culori inchise, sumbre.
Stabile~te cu dificultate un contact verbal, vorbe~te monoton cu voce stinsa, atentia este redusii, se concentreaza
cu greu asupra discutiei.
Principalele sindroame diagnosticate cu tulburiiri afective sunt depresia majora (tulburare unipolarii) ~i
boala maniaco-depresivii (tulburare bipolarii). Multe simptome afective sunt secundare bolilor somatice, cum ar
fi: boli cardio-vasculare, neurologice (A VC, Parkinson) boli infectioase, cancere etc.
In depresia majorii eel putin cinci dintre urmatoarele simptome trebuie sa fie prezente pentru eel putin
doua siiptiimani ~i sii demonstreze fie o schimbare de activitate, fie pierderea interesului sau a placerii.
Aceste simptome sunt:
• Depresia prezentii pe toata durata zilei , aproape In fiecare zi, semnalata de subiect sau observata de ceilalti;
• Pierderea in greutate in absenta unui regim adecvat (sciiderea cu 5% a greutatii corporale
pe lunii) sau cre~terea apetitului si a greutatii ;
• Insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi ;
• Agitatie psihomotorie sau reducerea activitiitii de fiecare zi;
• Oboseala sau pierderea energiei , prezentii pe parcursul zilei;
• Sentimente de lipsa a respectului fatii de sine sau culpabilitate excesivii;
• Sciiderea capacitatil de gandire, de concentrare sau de decizie;
• Ganduri obsesive despre moarte, dar nu teama de moarte, rarii tentative de suicid. Nuse poate stabili prezenta
unui factor organic care sii initieze ~i sii mentinii sindromul depresiv.
Particularitati de ingrijire:
A. Mentinerea stiirii de siinatate a pacientului:
• Supravegherea intensivii a pacientului;
• Se Tnliitura de la pacient obiectele ascutite (lame de ras, obiecte taioase) etc.;
• Se Incurajeazii pacientul sii-~i exprime sentimentele;
• in mod repetat, se evalueazii riscul de suicid.
B. Se aplicii miisuri pentru imbuniitatirea increderii In sine:
• Se Incearcii sustragerea pacientului de la preocupiiri negative;
• Implicarea pacientului In activitiiti recreative, de petrecerea timpului in mod placut;
• Se instruie~te pacientul sa aplice autodisciplina;
• Se ajutii pacientul sii-~i evalueze controlul ~i procesele emotionale astfel incat sii aparii sentimente de
multumire;
• Recunoa~terea indeplinirii obiectivelor prin consideratii pozitive, concrete;
• Se ajutii pacientii in identificarea ~i notarea punctelor forte personale: se acceptii sentimentele negative ale
pr.cientului, dar se limiteaza timpul alocat pentru rememorarea impresiilor negative;

10
• Se instruieste pacientul sa aplice diferite moduri de a refuza, pentru a-i Impiedica pe altii manipuleze sau sa
profite de pe urma Jui;
• Se acorda pacientului responsabilitatiln ingrijire. Nu trebuie sa se instituie o dependenta inutila in Ingrijirea sa
fata de membrii echipei de ingrijire;
• Se lucreaza activ cu pacientul pentru stabilirea controlului relatillor sale interumane viata sa coticliana (in
afara spitalului). Scopul major este de a ajuta pacientul sa-~i imbunatateasca controlul asupra vietii proprii;
• Educarea ~i s!atuirea familiei pentru a participa la Ingrijirea pacientului. Este important sa inteleaga rolul
stresului ~i gasirea unor modalitati de a-i face fata;
• Se incurajeaza exprimarea verbala ~i non-verbala a sentimentelor pacientului, se evita discutia In
contradictoriu ~i orice atitudine ce ar putea leza sentimentele pacientului;
• Se vor dezvolta relatille interpersonale, pacientii fiind incurajati sa participe la activitati grup. Se vor crea
conditil pentru ca pacientii sa invete regulile sociale ~i sale exerseze intr-un mediu protejat;
• Adesea pacientii depresivi sufera de un deficit de aport alimentar si lichidian. Trebuie Iuate masuri de
combatere a constipatiel generata de lipsa de activitate ~i de aportul insuficient de Iichide;
• Restabilirea ritmului circadian. Adesea, noaptea sporesc sentimentele de deznadejde ale pacientului,
conducand la o perioada de insomnie, In care pacientul gandeste mult asupra problemelor sale;
• Administrarea tratamentului;
• Supravegherea efectelor tratamentului prescris.

Episodul maniacal este caracterizat prin urmatoarele semne:

• 0 perioada de timp definita, cu afectivitate exaltata, expansiva sau intabila Tntr-o maniera anormala,
persistand o perioada de eel putin o saptarnana;
• In cursul perioadei de modificare a afectivitatii , trebuie sa fie prezente eel putin trei dintre urmatoarele
simptome:
- Cre~terea stimei fata de sine, cu idei de grandoare;
- Reducerea nevoii de somn (2-3 ore din 24);
- Dorinta de a vorbi tot timpul;
- Fuga de idei, prezenta agitatiei psihomotorii;
- Cre~terea activitatii orientate spre un scop social, profesional, ~colar.
Obiective speciale in ingrijirea maniei
- Riscul de ran ire, hiperactivitatea, agitatia, impulsivitatea, tendinta catre izbucnirile ostile expun pe pacienti
riscului de a se rani singuri. De aceea este important sa se promoveze siguranta pacientului.
- Se va asigura o alimentatie ~i un aport lichidian adecvat pe o perioada lunga de timp. Pacientul hiperactiv va
consuma cu predilectie mici gustari care nu asigura necesarul energetic al organismului.
- Optimismul nejustificat ~i judecata alterata sunt datorate unei perceptii inadecvate a mediului Inconjurator al
pacientului. Asistentul medical trebuie sa faca tot ceea ce este posibil pentru a forma o gandire bazata pe
realitate. Realitatea trebuie prezentata In cursul discutiilor cu pacientul. Pacientii vor fi implicati in activitati
concrete de lngrijire.
- Tulburarile de somn, ritmul somn-veghe poate deveni atat de neregulat, incat poate avea ca urmare o epuizare
potential letala. Asistentul medical trebuie sa supravegheze semnele de oboseala ~i de epuizare pentru o
evaluare corecta a satisfacerii nevoli de a dormi a se odihni.
- Se va reduce intensitatea stimulilor din mediul Inconjuratorlnainte de culcare. De asemenea, se vor introduce
norme de igiena a somnului atunci cand este necesar. Dorinta pacientilor de a-i manipula pe ceilalti conform
dorintelor ~i nevoilor lor constituie principala bariera in stabilirea de relatii normale putand aparea reactii de
ostilitate ~i respingere. Echipa de ingrijire trebuie sa stabileasca limite ~i sa asigure In mod constant
respectarea lor.

11
SCHIZOFRENIA
Definitie. Schizofrenia este o boala psihica, avand caracteristice doua sau mai multe sirnptome: fiecare
din ele dureaza eel putin o luna. Aceste simptome sunt: idei delirante, halucinatii, vorbire dezorganizata
(incoerenta, Intrerupere brusca in exprimarea unei idei), simptome negative (aplatizarea afectiva, alogie).
Simptomele caracteristice schizofreniei trebuie sa fie Insotite de o incapacitate de adaptare sociala ~i
ocupationala pentru o perioada importanta de timp, bolnavul prezentand relatii interpersonale alterate
(neintelegeri la serviciu ~i In familie) sau sa aiba in timpul copilariei sau adolescentei un comportament
modificat.
Particularitati de ingrijire
• Scaderea anxietatii pacientului;
• Incurajarea participarii sale la activitatile din mediul Inconjurator;
• Diminuarea comportamentului defensiv;
• Cre~terea respectului fata de sine;
• Stabilirea unei relatii pacient - echipa de Ingrijire bazata pe cinste ~i Incredere;
• Acordarea de ingrijire adecvate necesitatilor;
• Asigurarea securitatii pacientului; ascultarea cu atentie a mesajului pacientului pentru a lntelege elementele
reale ~i simbolice din acesta;
• Daca pacientul are tulburari de perceptie distorsionate (idei delirante ~i halucinatii) nu se fac discutii in
contradictoriu. Examinatorul va relata propria sa perceptie asupra realitatii rara a discredita pacientul,
explicand ca nu trece prin experientele percepute de el;
• Se va pune accent in relatia cu pacientul pe pastrarea demnitatii sale;
• Se ajuta pacientul in dobandirea ~i mentinerea unei igiene personale corespunzatoare precum si a unei tinute
vestirrientare adecvate;
• Indrumarea pacientului catre activitati simple, lipsite de pericole, intr-o limita corespunzatoare starii sale;
• Incurajarea pacientului sa reduca izolarea prin angajarea de discutii ~i Incercarea de noi comportamente in
cadrul relatillor sociale;
• Structurarea activitatii, astfel Incat sa fie implicat pacientul, terapeutul ~i alte persoane;
• Socializarea pacientului prin introducerea intr-un grup care desra~oara activitati sociale esentiale;
• Protejarea pacientului de agresiuni fizice atunci cand acesta are tulburari de perceptie, care Ii determina un
comportament agresiv sau frica;
• Ajutarea pacientilor sa distinga tulburarile halucinatorii sau delirante de realitate;
• Asistentul medical va nota orice pierdere a coerentei in continutul mesajului verbal al pacientului ;
• Familia trebuie implicata in tratamentul pacientului, programele de educatie psihologica familiala trebuie sa
combine educatia cu necesitatea de sprijin reciproc;
• Administrarea medicatiei prescrise de medic;
• Observarea efectelor tratamentului ~i inregistrarea reactiilor adverse medicamentoase;
• Evaluarea atitudinii pacientilor fata de tratament ~i de continuarea aplicarii tratamentului medicamentos;
• Stabilirea unei comunicari adecvate.

12
DEMENTA

Definitie. Dementa este o tulburare organica caracterizata prin deteriorari care includ deficiente de
judecata, de memorie ~i o gandire abstracta, marcata prin schimbari de personalitate.
Observata eel mai frecvent la adultii mai in varsta, aceasta tulburare cronica, progresiva distruge
con~tiinta ~i sarace~te personal itatea.
Simptomele frecvente sunt: pierderea memoriei, a orientarii, a controlului asupra impulsurilor ~i
emotiilor, pierderea capacitatil de abstractizare, pierderea capacitatii de a rezolva eficient problemele cotidiene,
tulburari de vorbire, incapacitatea de a executa activitati motorii, schimbarea de personalitate.
Particulatitati de ingrijire:
- se va supraveghea permanent orientarea pacientului prin: folosirea de ceasuri, calendare, aparate radio, la
nevoie aparate auditive sau ochelari de vedere ;
- se orienteaza pacientul verbal prin discutii la intervale relativ scurte;
- ~e scrie citet pe u~a camerei numele pacientului;
- se eticheteaza obiectele din camera;
- se furnizeaza reviste ~i ziare pacientului pentru a se informa;
- se ajuta pacientul s'i'i-~i pastreze obiectele personale In camera sa;
- se stimuleazi'i memoria pacientului, folosind indicatoare de orientare etc.;
- se folose~te o abordare Intelegatoare fati'i de pacient ~i de familia sa;
- se asigura o atmosfera bazata pe siguranta, buni'ivointa ~i libertate;
- se comunica frecvent cu pacientul;
- comunicarea verbala trebuie ~a fie clara ~i concisa;
- se folosesc intrebari la care raspunsul este ,,da" sau ,,nu";
- se evita folosirea cuvintelor care se inteleg greu ;
- asistentul medical se asigura ca ceea ce spune este In concordanta cu comportamentul sau;
- se cauta moduri de a ajuta ~i sprijini pacientul in lngrijirea sa;
- se promoveaza implicarea in activitatile zilnice, folosind frecvent cre~terea Increderii in sine;
- se include pacientul In viata de familie;
- se explica in mod clar ceea ce se a~teapta din partea pacientului;
- se implici'i pacientul in autoingrijire de cate ori este posibil;
- se ajuta pacientul sa-~i limiteze puterea lui de decizie la un nivel caruia ii poate face fata;
- se face un program zilnic Ii si'iptamanal de activitati;
_ se acorda atentie schimbarilor rapide ale dispozitiei afective a pacientului, se evita atingerea sa cand acesta
este agitat;
- se incurajeaza familia sa se implice in tratamentul pacientului si si'i accepte boala sa;
- se aplica tratamentul conform prescrpitiei medicale.

13