- -------
• 1· ·
. ~ 9 - lNGRIJIREA COPllLOR cu .B~LI. ALE
APARATULUI RESPIRATOR . .·
...
~:·,~~ .:·:P~~~~.~~ ·_ . _
. :.:-/':. ~· ;i;::;J;;_;~., :~~:L:~,;-~,;;.:··. -~
/'.l ..:.. ii . -:
. .- :-Afcmie =:: voce stins~ ~bia pe~ceptibiii{: .... , . i. :. .,';~·.:. ·,. : ~; ·· Sonoritate pulmonarii. '-= sunetul normal care se obtine 'prin pcrcutia
.. ~A~_nee op~ea oompietA a respirati.i.J~r.'~~"-:':';"~- ·,~~~: ::'.: .. !-::,~ '.:
':
..C:!~n<!Za = c~l~tie vinet~e a pielii,' 'ureor(~i ·_3· mu~aselor~ datori~
cr~.en~ hemoglobmet recluse dm sangele "Capilar; in'detrinicatul oxihemo-
globme1 car~ ~cad~ ca ~a~e _a deficitului de oxigenar~ a san~Clui:· · ..
:-;··... Cpr:ru:'J: - .s~dor: lDSJ:?!f8lOr ~ z~omot'-produ.& in, "'1spiJ:atic. ra nivelul
lanngelu1, datontl mgustAr11 lumenulu1 acestuia ...., .'·: . .. . .
Disfagie = dificultate ta deglutitie (inghitlr~):'.. ··,_._ "·
Disfonie = ~gu~ealll . " 1·:· · •
. Disp~ee .=.~ificultate in respiratie, ma"nifestatA prin crc~tereai frccven-
fet, a amphtudmu sau a.ambelor componente. Exist! dispnee inspiratorie (de
exemplu in obstructia laringianll), dispnee expiratorie (de exenplu in astmul
bron~ic) ~i dispnee interesand amf>ii timpi ai ciclului respirator.
Drenaj = dispozitiv alclltuir dinti:-un tub de cauciuc (sau o me~ din
tifon steril sau din comprese sterile) prin care se favorizeazi1 scurgerea in 1.
afara a Iichidului sau a purofului dmtr-o cavi~te sau o .~olectie.
Exudat = produs de secretie in cursul unui proces inf:Iarnator, cu carac-
ter purulent sau nu. . . • ., ~ . . )I.,. :• ._,, : , . , . . • •
. Hematozii :o: totalitateaschimburilor gaz.oase de la mvelul plamamlor,
constand din trecerea oxigenului din alveole iri sAngele capilar ~i a bioxi~u­
Jui de carbon din sangele capilar in aerul. alveolar. .. . ·.' . . .
Hiperemie =zonli congestiona~ ro$ie, a unei po~iuni de ptele sau de
mucoasa . -. .•
· Matitate pubnonarii = sunetul obtinut la pereutia t_?~ce-lu1 mtr-o zon 11
in care, in loc de aer, exist! condensare pulmonarlii sau 11ch1d.
Murmur vezicu/ar = zgomotul inspirator cu caracter di.lice, aspuat1v
. .
care se percepe la auscultatia: pllirnanului nonnal. ·. . .
Nivel nidroaeric ::;: imagine radiologicll in cazul _prezente~ concomt·
tente de Iichid $i aer intr-o cavitate in torace (abces pulmona.r parpal ~vacll:at,
piopneumotorax); se caracterizeazll printr-o l~i~ dre~p~ onzo!1talll (~n ~nee
pozitie a bolnavului) care se~ra opacitatea hch1dulut (s1tuatl1. m partva mfe-
rioarll) de claritatea perfectli a pungii de aer (situatll deasupraJ.
224
· Ohstrucfie na:alii = infundarca nasului, cu impicdicare!I rcspiratici
ilazalc normalc.
·•IJ ·" Odinofagie = durcrc la dcglutitic.
. .
· · · · . .' .
. ... Raluri = zgomotc supraadllugatc, pcrccputc la auscultatia puhnonulm,
'~produse de secrctii de difcritc dimcnsiuni in teritoriul bronhopulmonar.
t;· Ri11oree = scurgcrc din nas, scroasli sau mucopurulcntli. . ··
_,ii!•: - Sondii Petzer == sonda din cauciuc cu un caplit ·in formli de ciupcrca
· ' · ntru a-i impicdica ie~irca din cavitatca unde a fost instala~. ·· : , , ·
· 'toracelui, datoritA confinutului aerie al plamanilor. : ' ·'·. '. · · .. · : · ···;. ·
: Suflu amforic = suflu cu rczonanfli muzicalli, metalicli; i)erceput la aus-
'Cultatia pllimanului in drcptul unci cavi~ti mari plinc cu acr. · ·,
f 1r1 ·•· Sujlu tu bar= zgomot suflant, aspru, grav, perceput in ambii timpi res-
iratorii la· auscultatia pllimanului in drcptul unui focar de condcnsare pul-
. onarli. · ·
ra 1 · iiraj = depriniarea plirtilor moi ale toracclui in i'nspiratic, datorita ·patrun-
._dcrii cu dificullatc a aerului prin ci!ilc respiratorii supcrioare in caz de obstacol
) Ia accst nivel; exista. tiraj suprastemal, intcrcostal, subcostal ~i epigastric.
; i,! Toracotomie minimii = pleurotomic minimli = m icil interventic chirur-
gicalli, constand dintr-o incizic cat o butonicrli in pcretclc lateral toracic, prin
!!. ; care sc creazl o calc de acccs clitrc cavitatca plcuralii.
;· ·.~/ · Wheezing (citit huizing) = zgomot care seamlinli cu un ~uierat sau cu o
::. Ji ,,haraialli" ~i care aparc in cxpiratic in urma obstructici pariialc a bronhiilor
. mici (sc intalne~tc in astmul bron~ic, in uncle pneumonii interstitiale, in
.-bronhopneumopatiile cronice obstructive). · ·
t l"' i
RINOFARINGITA ACUTA (INFECTIA ACl!TA A CAILOR
. .. RESPIRATORII SUPERIOARE, IACRS) '
...
Este cea mai frecventli 'afectiune acutll rcspiratorie . : ·
Etiologic ·; .
. Cauza determinantii: eel mai frecvent infectia prin contaminare cu vi-
· : rusuri de Ia pcrsoane bolnave din anturajul co'pilului: ririovirusuri, mixo~
virusuri, adenovirusuri.
. 1· Cauzele favorizante: sezonul rccc, aglomcratia, sclldcrca rczistcntci
;· , - ~ntiinfcctioase prin su?nutritie sau alte stliri de caren~ii a organismului.
.; ·~ -· Simptomatolog1e · · ·
;·l Debut brose cu obstructie nazala, stranut, senzatie de usturimc farin-
:~ gian~i. in scurt timp aparc stare subfcbri~ll. sau febra modcratli ~i rinorec
~ scroasli (cu lichid alb-galbui transparent). In continuarc sc instalcazll. o tusc
scaca, iritativa ~i rinoreea devinc mucopurulcnta. La sugar sc adaugli stare de
225
 agitatic $i imposibilitatca de a sugc din cauza obstructiei · nazale. Examcnul ANG IN El .E (AMIGDALOFARINGITELE ACUTE)
obicctiv nu constatc1 altceva decat un faringc hiperemic. -: .. · .
Evolutia cstc de 3-7 zile, cu vindecarc spontana daca .nu apar compli- . Sunt inflamati i ale cclor doua amigdalc palatine ~i , concom itcnt, ale
catii. ) aringclui . Sc clasifica dupa aspcctul !or, care indica !n uncle cazuri ~i cti-
Compli<;afii posibile . . . _\,togia. Prczinta uncle simptomc comunc care difera insa ca intcnsitatc in
- otita medic conges.t iva sau supurata; , ,: i!1. u :c t:J;r :u :. , ·· '" .functic de gravitatca angir.ei: . . . . .
· - traheobron~i ta sau pneumonie :interstitialli;· prin evolutia procesului . -' · · - fcbra cstc prczcnta, mai ridicata in _anginck bactericne, in special in
infcctios cc'itrc caile respiratoriUnferfoare; :: . :1 . 1:1·.,.. ..., : .• , '· ,. , :. . · . : ccle cu lcziuni locale importante; . ·. . .
· •-:- la sugari~ diaree acuta parentcralli,.convulsiHebrile (daca,fcbra·ajunge' .,,.~ · .. :- disfagia apare in toatc fqrmcle de' ,a,.ngi,?a; .~.ai. acccntuatli in caz de
la valori mai ridicatc); . . · i,; .,1 :~ ,;1 - ~ •. ": ' ~ 1· "J i '·~ ·1·· i~ r>''. ,, . 11.. • , .. , l~~iuni ulcerative; fa fel odinofagia; ··· .:· '. ·: ·: :·. ·. . . ' · . · "· .. ·
- la copii mai mari, sinuzita frontaHi sau maxilara. , .. ;~1.. · ~ . - adcnopatia satelita, sub forma ganglionilor 'submaxilari mliriti ~i unc-.
Profilaxie · .... · ori dtircro$i, este adcseori prczcilta. . ·
. -_Calirca p rganismului copilµlui ppn obi$nuirca ·treptata cu tcmpcra- { · ,. Angina eriteinatoasa (angina ,,~o~ie"): ~- . . . . ·..
tun maJ scazute. '
• •
• •.,i · ,.. ' . , . '.. ·,. . .. • -, 1;.· j t : •, . ,.,: .· . ·. • .
• .- ' J • ' ~
'f I
. . ., Estc de natura virotica sau reprczmta pnmul stadm al unct angmc care
- Evitarca starilor de subm.ifritic, carcnta vitaminicli, malnutritie. pro- ·va cvolua ditrc o alta forma (pultacce etc.). Simptomclc mcntionate sunt prc-
tcin~ca!orica, surmenaj,' care creaza un tercn vulncrabil in fata agentilor in- zentc dar atcm;atc. Examenul cavitatii bucofanngienc evidentiaza cohgcstia
fcct10~1. . ., . . · ..... , · ... . ·· ,, ·' ·" .· · ; intcnsa a amigdalelor, pilierilor ~i faringelui.
- Vitaminizarea rationala a copiil~r. .· . "· . . . .· ·. . Angina veziculoasa (herpangina) ·
- Evitarea aglomeratiilor ~i a oontactului cu pcrsoanc care prczinta Estc produsa de virusul Coxsackie sau, mai rar, de altc virusuri. Sc ob-
fcnomcne respiratorii acute. . . . . . , scrva prczcnta microvcziculclor pc amigdalc ~i pilieri.
Tratamcnt · · Angina pultacee (purulenta, angina ,,alba")
I. Rcpaus in casa (nu estc nccesar chiar in pat): copilul nu trcbuic su ,. Estc eel mai frccvcnt produsli de strcptococul hemolitic din grupa A.
iasa ~i sa inhalczc acrul rccc, riscand prclungirca bolii ~i aparitia complica- Simptomclc mcntio rntc sunt mai intense, febra .poatc atingc uneori 40°. La
liilor. Bauturi calde (ccai, lapte) sunt indicate. l~j~ examcnul cavitatii bucofaringicnc sc obscrva amigdalclc ~i pilicrii intens
2. Antitcrmicc: Paracetamol supozitoare sau pc calc oralii (sirop, com- k hipcrcmiati ~i dcpozitc albc de puroi in criptelc amigdalicnc sau la Sijprafata
primatc) sub forma de Efcralgan, Panadol. Sau Ibuprofen sub forma de Nu- -J~- amigdalclor. Accste depozitc se iau u~or pe spatula.cu care sc cfcctueaza cxa-
rofcn (Marcofen) sirop. . . . . . . , . .. ~> minarea faringelui. ·
Acid acctilsalicilic (aspiri1ia) se adminisfreaza la copiii mai mari pen-
tru cfcctul antitcrmic ~i analgczic.
·:~r .:
~'f$.
Angina pseudomcmbranoasa. . .
Sc intalne~tc in mononuclcoza mfcct1oasa, produsa de v1rusul Epstem-
. .
3. Instilatii nazalc numai in caz de obstructie .nazalli -importanta: la su- 'f:t' Barr. Mult mai rar poatc fi produsa de bacilul difteric,, dcoarccc astazi, vac-
gari cu scr fizio logic cu sau fllra adaos de efedrina infantil din fiola; la copii '.;f{ cinarea DTP (diftero-tctano-pcrtussis) a ?~s la cnidicarca diftcriei. Uncor!
mai mari aceca~i formula sau colargol (protargol); la adolescenti sc poatc poatc fi produsa ~i de s\n.:ptococul hcmoht1c. La cxamcnul local sc constata
administra Rinofug sau Bixtonim. . : . .,; :( . .· . . . ·, ; ··
4. Vitamina C pc cale orala, pcntru crc~tcrca rczistcntci antiinfcctioasc.
',i.::.%..,.f<
.
prezcnta unci membrane albc, sau alb-cenu~ic, care imbraca amigdalcle,
pilierii ~i lucta, cuprinzand partial $i palatul moale. Falsa mcmbrana estc unc-
Uncle prcparatc antitcrmice o au incorporata din fabricli . . . "tt.· ori greu de dcsprins cu spatula (mancvra nici nu cste indicata!). Simptomclc
5. Antibiotice se ·administrcaza numai la ,.1>ugari: -, A mpicilina sau
Amoxicilina pc cale oralli, cu rol de protectie fata de cotnplicatiil~ bactcrienc
.ii: generate sunt in functic de etiologic, adenopatia satclita estc intotdcauna
,;.-.~.•,i' prczcntli, fiind hipcrtrofiati ganglionii submandi~ulari sau cei latcroccrvicali.
care pot survcni. Ele nu au efect asupra virusurilor $i .nu scurteaza boala. - Angina ulceronecrotica
Este produsa de o asociatie bactcriana fuso-spirilaru (bacillus
fusiformis + Borelia vinccnti) ~i dctcrminli o stare gcncraHl altcrata, scptica.
fcbra ridicatii, sialorcc, adenopatie satelita importanta, halcna fctidll. Local.

226 227
 ,..
sc constata lcziuni de distrugcrc a mucoasci, ulccratii cu fur du! cenm;iu-mur- ~ e"'marcatli incat aproapc SC UOCSC pc Jinia mcdiana, creind dificultati }~ .dc-
dar, urat mirositoare. Toatc simptomcle comunc anginclor sunt prczcntc in- ·~;. ' u.titie ~i la respiratia oralli. Ganglionii mandibulari sunt. de r~gula mant1 de
tens, alimentatia cste aproapc imposibila. ·, r Jum. Pc acest fond apar rcpetatc puseuri acute de am1gdahta care acccn-
Complicatiile posibile in angine aza
tabloul descris. . . .
Dc~i boli cu cvolutic in general bcnigna, anginelc po lua un aspect de .. Amigdalele hipcrtrofiatc sc constituic ca un focar ?.~ intectic care poatc
gravitate din cauza complicatiilor care pot survcni, in cazu cand sunt negli- '~·~ -fenriina rcurruitisrti''artiCular·acut, 'sindrom poststrcptocdc1c sau g~omeru-
jate. Aceste complicatii a par in special in cclc de cauza bal tcriana. ·:. &~efriHi difuza acuta poststrcptococica. . .. . . · .· ·
. , ~ Complica/iile locale $i de veciniitate sunt: flcgmom l amigdalian (co- .:·~ "·:;..~ Tratanierit:~~r-:_.!~.rt r.:·: n:".; :·-:ti< ,..·.._· ..:;!!.·~- >·)'i r ..l~-h -: ..= ~ :"'
;,l · '.-. ;;. p1 -~H.q~i ...~ ~·

lcctic purulcnta forinatli in interiorul amigdalei) ~i adenoHegmonul latero- -., ..-~,· -:Cure ·repetate heliomarine, vara pe litoral, pot duce la r~gresi.a ami g-
cervical (colectic purulenta formata intr-unul din ganglionii limfatici Iatero- · 'i~for'~i incefueirepisoadel6r de' acutizare. -· :~. - ·• '.' · ,'. ; -:. · ' ~· .i
cervicali). ' .,.: - in caz de persisten~, se recomandli adenoarrugdalectomta sub pro-
- Complica/iile la distanJii sunt date in special de strcptococul beta- Sti~ de Penicilinli G injectabilli. · · · · ' ·
hcmolitic din grupa A: cndocardita bacterianli, septicemic, glomerulonefrita f;t ·. . .:::.~. r;_~~.. ; · . :~ :·..
/ I -1 • • : :: •• ~~ .

difuzli acutli, rcumatism arti~ular acut. · . 'ADENOIDITA CRONICA · · · . ' r ·. · .,_ .. 1

. Investigafii de laborator . . · (illPERTRCJFfA DE-VEGF:TATll ADENOIDE)" :•:

- Exudatul faringian cvidcntiazli uneori germcnul cauzal; cstc utilli ~i · ..
antibiograma efcctuatli pentru genncnele identificat. . . Constli din ·mArirca de volum a amigdalei faringienc, care este situaU\
- Hcmolcuco!,rrama arata in anginelc bactcrienc lcucocitoza crescuta ' Jinia medianli a plafon'ului faringclui (a nu se con.funda cu amigdalele
cu ncutrofilic ~i dcvierea la stanga a ncutrofilclor (aparitia de formc tinerc). a/atine, situate fn /ojile amigdaliene $i care sunt net vizibile la deschiderea
in angincle virotice exista lcucopcnie cu limfocitoza. in mononucleoza . gurii!). · · .
infeqioasa apar in sangc elementelc celulare caracteristice Jimfocitoide. .!:It·.: Slmptomatologia consta din g.P~tDJctic na43la cromca, ceca cc deter-
- Examcnul de urina estc util pcntru dcpistarca everitualclor compli- _, mina pc copil sli stca aproape permanent cu gura dcsch.isli pcntru a putea :cs-
catii renale. >. pira. Acest fcnomcn se accentucazli in tjmp~I_ so~~1u.h!b ~and sc adau~~ ~· un
Tratament ~- u~.r sfQrlli.t Alte simptome sunt: aspect particular al fcte1 cu o ~xpres1c pa~ca
Este difcrcntiat in functic de etiologie. Astlizi s-a renuntat la tratamentelc ·'Y ,. mirata (din cauza gurii intredeschise), ceca ce crcaza aspectul t1p1c de ,,fac1cs
locale, considcrare ineficiente ~i cu rise de a impinge infectia in profunzime. .;;~. ailenoidian", u~~~ intarzicre i~ cr~~tC.f!?, stare de _i_!itabilitate a- copilului. In
- Antibioticoterapia estc obligatorie. In anginele streptococice . · :,eerioadele de acutizare, a~are ~1 ? nnoree mucopurulcnta.~ . · . v.
Pcnicilin~ timp de 10 zilc sau Eritromicina pe aceea~i durata au ramas cele .~: : (~· · Complicafiile sunt m sp~cial legate de sfcra ORL: am1gdaltta cromca
indicate. In angina cu stafilococ, Oxacilina sau Cefazolina. In angina ulccro- ii <;>Jlhlpertrofica, oti~. medic con~e'stiva sau supurata,. unco~i recidivanta.' .· · ·
nccrotica tot Penicilina G, in doze mai mari la care se asociaza o cefalospo- ;~~, " Tratamentul consta dm cure repetate hchomannc cfectuatc vara pc
rina de gencratia I-a (Cefazolina). :~'. litoral. In caz de e~ec sau aparitie a complicatiilor mcntionatc, se recomanda
- Antitcrmicele: Paracetamol, Nurofen etc. au indicatie in perioada . .:6·. adenoidcctomia (extirparea vegctatiilor adenoidc). · '
febrila. \~.~.·. ,: ::. . : : . ..
- Alimentatia va fi de crutare: multe lichidc ~i alimcntc semiconsis- OTITAMEDIE
tentc, regimul in ansamblu fiind hiposodat.
Apare ca o complicatie a unei rinofaringite · sau adcnoidite acute, in
AMIGDALITA CRONICA HIPERTROFICA urma cxpunerii la frig sau curenti de aer, dupa scaldat in apa rece.
(HIPERTROFIA AMIGDALIANA) Germenii cauzali sunt: streptococul, stafilococul, pneumococul ~ . a .
Exista doua forme: otita mcdie congestiva ~i otita medic supurata.
Se constituic de obicei dupli repctate amigdalite acute. Amigdalelc sunt Simptomatologia comuna consUI din:
hipcrtrofiatc, cu criptc vizibile pc suprafata lor. Uneori hipertrofia este atat - fcbra, uncori ridicata;
--~

228 229
 - durcri la nivclul l!rccl1ii afcctate. La sugari sc manifcstli prin stare de
agitatic, tipcte, freaca capul de pcmli, are o rcactie intcnsli la apasarea pc tra- . . - Pij_~~alc.lc alcoolizatc pc regiunea cervicala a .
gusul urechii bolnavc; .. · ," - Inh~latu cu adrcnaJina. in solutie diluatli ( . nt~noara .
- daca cxista o perforatic spontana a timpanului, se obscrva aparitia de ~ - Ox1gen pe masc~, in functic de prezentgre~ aphc~blla Ia copilul mic!)
- In ca d . · · a c1anozc1
puroi in conductul auditiv extern. . z c e~cc ~t nsc de asfixie· traheost . . . .
Examenul ORL, obligatoriu, confirma diagnosticul_~~ prpciz~~7..a care '9c canuli! in trahec. · -- Qmic, urmata de introduccrc
cslc stadiul bolii. :;··•,,,-. · .,, · 1. ,. ;,- . -·~T'~. ·Laringit~ st~iduloasa. (pseudocr:upul) , .. , . .. _.. .
Complicafia de tcmut a bolii nctratate cste otomastoiq~~..: ...;: . , ~:~' Este o larmg1tJ spasmodica de na·t ,1 .·· · · ·· 1 · - '·' {;.. : :. . • •
ta I . ur" Vlfa1a dar cu .
·>. . ·· ·· · · .. 1!-, · ,.JW" . a erg1ca m produccrea eL: Sin:rpt()n;<1td!~· . ·
v • • ' •

.. o ~mportanta com-
Tratament · -~•··
-in otita medic congestivli, instalalii ~uricularc cu ~~l~~tic_~~J glicerifl.3, : .wsau ab~nta, ~,latt:'.ltOf}te, stridor ·as
'·i~tor~tq C,0.Q~~ dm .febra lll.Q~..@.: - I
boraxata lnclilzitli u~or. .. · · -~~~c se: ms~leaza. brusc, de _'obicei n~/\ea." .(com~!)./J;'oate aceste fcno- ,I
- in otita medic supurntli, timpanoccntcza cfcctuata. de specialistul .!'3Plda dar ex1stli posibilitatca recidivclo/ · ~egresia lor estc tot atat de
ORL cstc unnatli de Mi auriculare (fara presiune!) efectuate cu apli oxigcna- ,.,.. Tratamentu/ C'itC asemanator cu al cru ulu"1 ~ . .
ta, upoi cu Rivanol solutic I o/oo ~i instilatii cu suspcosic de Cloramfenicol. :,.:.<" Laringi!a subg~otica (crupul)..:! ;: " p ... ' _1,n plus romcrgan ~i calciu.
- AntLbioticotcrapic obligatorie in ambclc formc: j\plpicilina sau .. j, !n funcfte de ctiologie cxista;, cru i al · ·> · .
{{!staz1 practic disparut in urma Yac.ci"nx i:>. ~pt ' e~up fUJcoltc, crup diftcric
A moxicilina per os sau i.m. in functic de grnvitatc. ·· "·. . Simptomato!ogie
.
- Antitcnnicc pc pcrioada de fcbrilitate. ~- . ., · an1 ·sis emat)ce · ant'd'ft
J 1 cricc) :
- disfo~ie ac~cntuata panil la a(~qie~ :,,
LARING~TELE - JCn.!J~ f.9~)_u_n~8:--Cc...rYi~1~ _a.!lterioara;
- cornaJ Cfil.r.i@rl..in,t~, insotit de tiraj· ·
Sc deoscbcsc mai multc forme: laringita acutli simpla (catarala); larin- -:- _tuse 14.tnltoarc· · '
~'. ilu obstruanta supraglotica (cpiglotita); laringita obstruanta subglotica TI fcbr~ uncori ridicata
( pi<c u<locrupul ~i crupul). ratament
Laringita acuta simpla (catarala) . - Local, pri~nite caldc, alcoolizale re i . .
Este produsa de virusuri sczonicrc ~i favorizata de frig ·~i de cforturi -A~mosfcra umeda in camera prin rcarc~a~n~a. prcl~nng1ana.
vo<:ulc. Simptomatologia consta din_gfafQIJic, l,uS(( scaca r~~a, jena in rcgiu- .,, - Htdrocortizon ncmlsuccinat i v . un mmu1atc in apa, intinsc.
1tt:1t untcrioara a gatului, stare subfcbrilli sau afcbrilitatc . . .... · - Inhalatii (la copilul mare co~pcra t) .
Tratamentul consta din rcpa~~- vocal, ~auturL_c8:_\~~~ pfi~nitc _ caldc :~~alantc-.-- --- · · ' n cu ccai de mu~ctc1 sau solutii
11 •o(Jl izate puse pe rcgiunea antcrioarli a gatului,)n~al~t_ii, cu c.~~i de m,ul?et~r · · - Bauturi cal~ daca poatc inghifi.
nu 1.' ll solutii inhalante. De rcguUi, antibioticele nu sunt nece~;µ-c. Sc v.a cvita · · · - Romcr~a.n ~t efcdrina per os (daca poatc i 11 l) .
inha larea de aer rcce ~i bliuturile rcci. · · · · - Un antJb1ot1c (cefalosporina de 'geriera ·, ng 111 .
Laringita obstruanta supraglotica (epiglotita) . . , - f_n cazuri grave, cu cvolutic spre asfi!i~· a f-a sau A~picili_na) i.v.
Estc produsa de Haemophilus influcnzac, mai rar de · pneumococ; erea unct canule prin butonicra creata. . ~ trfillcos.tomJe cu mlroduc- fa
.. t11 filt)coc sau streptococ. Simptomatologia consta in febra ridicata, stare . "'
' 11 ·ralll altcrata, disfonic rnarcata, disfagic, cornaj ~i tiraj (manifcslari ale ~
TRAH_EOBRQN~ITA A CUTA
d i1.pnec i laringicne); in cazurilc grave apar cianozil ~i scmne de asfixic.
Tratamentul estc de urgenta: Etiologie
Ampicilina +Oxacilina i.v. (sau Cloramfcnicol + o cefalosporina) . . .- Cauze deterninante: poatc succcdc un~-. '. ..
Umidificrca acrnlui din incapcrc cu ccarccafuri udc sau cu vase ra~orn superioare rinofaringita acutx). . 1 mfcctn a.cute a cailor rcspi-
m . . d a ' v1roze sczon ( . .
1k s1,;hi se In care fierbe ccai de mu~etcl; txo v1rusun, a enc virusuri)· inhalarca uno I . . , iere nn ovirusuri
,, . , r a crgern '
· ll idrocortizon hemisuccinat i. v. repctat. - Cau::e.1avonza11te: sczonul recc· scadc '.
(dcficitc imunc); atmosfcra noluata (fur~ de tutrca rczistcniei antiinfcctioase
· un, furn de la sobc etc.)
230
231
 Simptomatologie
- .T~ cstc principalul simptom. La inceput seaca, apoi productiva
(umcda), copilul dand senzatia ca ,,rupe" secrepi 1n cavitatea toracica.-
- Copiii mari acuza jcna rctrostcmallL
- .febra.cste modcrata, durcaiA 2=.5 zilc, sau poatc lipsi.
- La auscultatia toracelui (pe care uncori o fac, in mod empiric, chiar
parintii) sc pcrccp numeroase sccretii groase (raluri bron~iCe), difuze, care se
modifica odata cu tusea, schimbandu-~i sediul sau disparand.
- Expectoratia nu poatc ft constatata decat la a:dolescen~i, deoarecc
copiii mici inghit --~ecrctiile din cailc respiratorii. Aceasta exp< ctoratie are
aspect mucopurulent.
Tratament
I. !le a.us in_casa pentru a nu ·inhala aer rccc, care prclun!;e~tc boala.
2 Bauturi calde (ceaiuri, supe, lapte): · .... ·.
3. Siropuri expcctorante: Sirogal,Trecid (peste 5 ani), Paxdadin . .
4 .Antitermice, daca este nevoie: Paracetamol, Nurofcn.
5: Vitainlrlli·c per os, pentru cre~terca rezistcntei antiinfectioasc
BRON~IOLITA ACUTA
- - ----
Estc o afectiune rcspiratoric de natura virotica, ce aparc la copii sub
varsta de 2 ani .
Etiologic
Boala este produsa de virusul sincitial respirator, adcnovirusuri sau de
Mycoplasma pncumoniac. Sczonul recc ii favorizcaza aparitia ~i uneori poatc
lua caracter epidemic.
Simptomatologie
- febra cste variabila, uncori ridicata;
- tuse intensa, chinuitoarc;
- ~~pne~a _cstc marcata, cu polipnec (pana la 80 rcspiratii/minut);
- cxista cianoza perioronazala;
- se obscrva bJJ.ai ale. ar1pilor nasului, tiraj inter ~i subcostal;
- cxpiratia estc prclungitil, cu wheezing pcrceptibil;
- In forma numita ,,cdcmatoasa" care aparc la sugarii mici, sc obscrva
In jurnl gurii o seriozitate spumoasa.
Jnvestigatii paraclinice
- Este dcoscbit de util cxamenul radiologic, evidcntiind uncle aspccte
caracteristice.
- Hemograma arata lct1copcnic cu limfocitoza.
Tratamentul
Estc ascmanator cu al bronhopncumoniei (a sc vedca mai jos).
232
. ~~ · ,· . . r .
·
, ~t. :. , ..·Este o afectiune respiratorie de natura alcrgica, manitcstata prm cn.(;1,;
.· ~-· · re~.J:!r~n.te ~e dis~~xpiratorie paroxistic~. Aparc In forma ti pica dupa viirs-
;·-e.,,. ta de 2 am, la copm sub aceasta varsili manifcstandu-sc sub fonna de bron-
. · · '. ~ita asmatifonna recidivanta.
·<·~'.: .. Etiologle . ·.
, ·. - Cauza determinantii. Boala este produsa ca urmarc a inhalarii de par-
~ ticule submicroscopiee dintr-un p~eumalergen. Accasta categoric include o
,f _gai:n~ intinsli de substantc ~i materiale': praful de casli, particulc din par de cal
.1s~u de_ la alte_animate domestice, Iana, blanurile, sporii de ciuperci, polenul
,~ ~I p~rhcule dm plante, pulberile din difcrite tainuri, tcsaturile de bumbac sau
Lde .n, puful de la pasari ~i partieule din fulgi, fragmente din corpul unor
·'.'~carieni care exista in p1ituri (Dermophyton), produse cosmcticc etc. Un rol
",!lportant ii au alergenele bacteriene din foeare de infcctic din organism:
., 1pertrofia de vegetatii adenoide sau hipertrofia amigdaliana.
!) · ._ - C'!.uze favorizante. Intervin sezonul rcce, infectiile acute ale cailor
;\, resptratorn supcrioarc; fumul, praful, labilitatca emotionala a unor copii, c-
.. -:, fortul fizic.
Simptomatologie
B~ala se manifcsta prin crize (puseuri) paroxisticc cu o durata de
}.: 12-48 de ore, s~parate prin pcrioadc de acalmie, cand nu aparc nici un simp-
._,>t<_ tom. Acestc pcnoadc sunt de durata variabila, de la catcva saptamiini la c<1tc-
'; va luni, in functic de frccvcnta crizelor acute.
- Dcbutul unci crize es.tc brusc, dcscori in cursul noptii.
. - Simptom~l eel mai caractcristic cstc <li_spneca de ti~ pirator: cxpi-
, ~tia. este pr~lung1ta, am~Ia ~i se efectucaza cu un efort vizibtl. Toracelc apa-
-re dtlatat, fitnd parca plm cu aer pe care nu ii poatc cvacua dccat cu mare
· ff?~;. pentru a-~i u~ura expiratia, copilul sc ridica in ~ezut ~i sc sprijina pc
·: maim;
< - Expiratia estc illfil!litll.de_un zgomot caracteristic, ~uicrator: whee-
. zmg-ul perceptibil de la distanfli.
'· - J_ysea.e.~Ja !nc...e11ut sea~ dar devine rapid roductiva umcda;
- Respiratia cste incarcata cu sccretii; aeestca sc perccp daca apropicm
·:. urcchea de gura copilului dar eel mai binc la auscultatia toracclui, undc zgo-
. motele produse de secretii se aud pe toata intinderca toracclui sub forma de
,>raluri bron~ice.
- Copiii mai mari pot elimina prin tuse o scerctie vascoasA, albicioasa.
. . ·, - In fonnclc grave, prclungite, aparc ~ian_qza pcrioronazala.
· '. · - {~Q.ra.. poatc a pare uneori: in formclc cu etiologic infcctioasa sau In
. '.'~ formclc severe.
233
 - Sffir~itul crizci cstc, in formclc comunc, la fcl de brusc ca ~i dcbutul.
Mecanismul de produccrc a crizei de astm bronsic (patogenia)
Declan~area crizci ·arc loc ca urmarc a contactului mucoasclor,rcspira-
torii cu un pncumakrgcn fata de care organismul a fost anterior scnsibilizat
(a produs anticorpi spccifici). Sc produce clibcrarea unor substantc in special
din mastocite (cclulc prczente in tcsutul conjunctiv In gcncral, .iilclusiv in·eel
1
pulmonar) ~i din bazofilclc din sange: histamina, scrotonin~ ;etC:>Crc~ic ~i
concc'ntratia .sangtiina a imunoglobulinci E (lg E). . . . . ' .· · :· . .
Toatc· accste subs'tantc produc, la nivelul bronhiilofmic~· ~HiJbronhio­
Iclor, modificarilc responsabilc de aparitia cnzCi ~i ahurrie:bionhocoristlictia
(ingustarca lumcnului bronhiilor mici), hipcrsccretia ' de mu'cus . ~i ·edemul
mucoasei bron!;)icc. In acest fcl se crcaza un obstacol in ·calea aerului ce ·ur-
mcaza a fi expirat ~i apar fcnomcncle dcscrise la simptomatologia bolii.
Investjgajiile paraclinice in astmiil bron~ic ' , · .-.. · ::•
- Hcmolcp~!!ID.aJUata cozinofilie sangui~ii ·u~or ercscuta. _ ' ··•
- RauiOgrafia toradca evidentiaza plamani hiperacrati, dilatati. · · '-;
- Probelc functionalc respiratorii (s_piromctria) se efoctueaza numai in
afara crizclor. Ele aratli o tulburarc a functici bronhopulmonarc de tip ob-
structiv ~i sclidcrca capacitatii vitale rcspiratorii.
- Tcstcle alc!:£9lqgif~sc fac tot in pcrioadcle de latcnta. Sc testcaza
prin injcctii intradcrmice, racutc pc fata antcrioara a antebratului, sensibili-
tatca la suspcnsii de polcn, praf de casa, puf de pasari, pcri de animate, anti-
gcne bactcricne etc. Acestc tcstc folosesc ulterior pentru cfectuarea unei
dcscnsibilizAri spccifice la alcrgcnul la care copilul cstc sensibil.
Tratamentul crizei de astm bron~ic
Existli trei grupe principalc de mcdicamcnte din care sc va lua elite
unul singur. Asocierca se poatc face tntrc douli sau trci mcdicamente.
1. Din grupa xantinelor sc utilizcaza Miofilin, administrat la intcrvalc
de catc 6 ore. Prima doza sc face i.v. lent, 4 mg/kg corp; cstc urmata de
administrari oralc, cate 3 mg/kgcorp la fiecare 6 ore. · · _'!'":; .
2. Din a doua &rrupa fac parte corticosteroizii. Sc pot administra pe mai
multe cai:
- la copiii mici, care nu coopercaza, hidrocortizon hemisuccinat catc
5 mg/kgcorp i.v. la 6 ore interval; sau hcmisuccinat de metilprcdnisolon
(Solu.-Mcdrol) i.v.;
- la copiii pcste 7 ani sc pot utiliza dozatoarcle manualc presurizatc
(,,spray-uri"), din care acc~tia inhalcaza 1-2 pufuri de 1-3 ori pe zi, in
functie de varsta. Existii bcclometazon dipropionat (Bccotide), triamcinolon
acctonid (Kcnacort) etc.;
- la toatc varstclc SC poate administra Prcdnison, comprimatc de 5 mg,
In doza de l-2 mg/kgcorp/zi fractional in 3 prize.
234
.i;:< '. · · . 3.- ~n cca d~ a treia grupa se incadrcaza bronhodilatatoare simpati-
~· ·f~o.m1~_ct1cc cu actmn~ beta.-2 sclcctivil, adica actionan<l in special asupra tcr-
. i -. punatnlor ncrvoasc sunpat1cc din bronhiile mici, cu cfcct de dil.atarc a aces-
..,. .... ;-!.t?ra. Sc a??1inistrcaza sub forma inhalatorie la copiii pcstc 7 ani, unde ace~­
~.~ 1.t~i: · tta pot ut11Iza dozatoarelc manualc prcsurizatc .(spray). Prcparatclc folositc
/ ~· ~-1. s.~11.t A_stmo~~~t (Alupen9.' Salbutamol (Ventohn), Fcnoterol (Bcrotec) ~. a.,
·,._ ,:J?.1IJ,Ca~c cop11~ :co~pcra~t1 m~lcaza 1-2 pufuri de 1-3 ori pc zi. Pcntru copi-
'} ·'i n de varsta ma1 m1c~ cx1sta ~1 forrnc oralc ale unora din accste medicamcnte:
pei~pfimate . ~i suspensii 01:ale:.
f · Altc mcdicamcntc. · ·
:1;> :-:- Ant1~ioticcl~ nu ·~u indicatie dcciit in cazul astmului declan~at de o
mfect1e acuta sau prm ex1stenta unor focarc infcctioase cronicc reactivate.
.L . -: .Sirop.urilc ~xpcctorantc, preparatclc cu Romcrgan ~i efcdrina au
l md1cat11 rcstranse ~t rezultatc neconcludcnte. ·
·t ·: ".,. ~xigen~l arc _indi.catie _numai in formcle severe, cu cianoza ~i feno-
. ~ene- de msufi~1cnta rcsp1ratonc acuta. De ascmcnea, in starea de rau astma- 'i• ·.
' tic cc cstc carac~erizat~ prin .~ezistcnta la tratamcntclc uzuale ~i prin pcrsis-
1 • ! tenta fcnomcnelor resp1ratorn cu o mare intcnsitatc. fn accastli forma scvcra
' :: ;'.~:. \ de astm, se adauga tonicardicc digitalicc, pcrfuzii ·cndovenoase cu solutie de
.'· ,;_ gluco~~· com~~tcrca acid?~ei rcspiratorii cu solutii de bicarbonat de Na,
, ;.~:1 recch1ltbrarc h1droclectrohhca.
"~.' Tratamentul astmului bron~ic intre crize (in perioada de latcnfa) I
. 1: Prcparatc 9c cof!_i~stcroizi inhaJabilc, utilizate in doze mai mici ~i
1
.•, la dtfcntc mtcrvale, in functie de gravitatca formci de astm.
1
~, 1 2. Dcsensi?iliza~tc ~espccifice:
' - Cromoghcat d1sod1c (Intal) sub forma inhalatorie·
-~: - Kctotifen (Zaditen) sirop sau comprimate pe calc,oral.a.
. :'t.' .·. 3._ Dc~nsibiliza~e spcci~ca prin injectii subcutanatc in conccntratii
',,A progres1ve cu susp~ns1a de ~nttgen la care copilul a fost gasit sensibil prin
~ , ~ efectuarca testelor mtrad9rm1ce; · .
4. Balneofiz~~t~rapieJ<: in.arc. (hcliotcrapic) sau in statiuni balneare . II
. ~-; profilatc pc acest hp de a~cctmm: ~ovora (camere de presiunc, acrosoli cu
, ; ape sulfuroase, raze ultrav1oletc tmttte pe torace). · I
~1 La c0piii mari s-a incercat i.;i tratamcntul in salina (~edinte rcpetate).
.: . 5. As~narea fo_ca~elor de infcctie: vcgctatii adcnoidc amigdalc
, h1pertrofiate, otita medic recidivanta. '
:e; . 6. ~sihoterapie cu incurajarea copilului ~i a familici, aratand ca viitorul
'', cop1lulu1 nu cste comprimis.
7. In final trcbuie sa mentionam ca unelc _q~zurLdc..ast~n chiar rebel la
tratamentclc ef~ctuat~, ~au.~i~decaL~pontan, odata cu instal;rca pubcrtatii,
c_a~e ad~cc mod1fican nu numa1 somat1cc, en<locrine ~i psihicc dar ~i de rcac-
hv1tatc 1muna.
235
 ··-1

'.if-'
Tabelul nr. 8 - Principalele medicamcnte utilizate in eriza de astm bron~ic :~·

~-· C-ontinuarea tabelului m: 8

Categorla :, Grupa .. . Denumlrea Forms de prczcntare Mod de at.lmlnls::- .-. -~t' ._C_a_tc_g_o-rl_a....,...-G-r_u_p_a--r--D-en_u_m_lr-ca-..,-F-·o-r-m-a-d-:-e-p-rc-z-.e-n-ta-r-crM~o-=d-d:-e-a-d:-m-1-:-n-:-is--
1

trarc · "1.Y trarc

Metil-xan- Deriva1i de Miofilina Fiole de 10 ml=240 Prima do;r.ii = 4-6
tine ... , teofilina mg/ }'.ge i.v. lent; Bcclometazon
Inhalator manual Oupii viirsla de 7
.. . . :- ,; mg. ..
ani: 1-3 puff-uri de
.... .. Comprim~te.'a mo mg apoi ciite 3 mg/kgc presurizat (dozator.
dipropioriat
""\
la cal•! 6 ore inter- (i3DP. Becotid,
spray). · · '" 50 mcgpc zi
' 1•· • 1.; : -~. • i '.. T '\ '. , , i • •J \ , •• val . Solu\ie 50 mcg/ml
Bccloforte) ·
Glucocorti- pentru ncbuli:zliri ·. '. · '-<: : 'f ·"··
Izoproterenol Inhalator·nia·nual prc- Dupb varsta de 7 coizi inhala-1----.;_-+.:------.;._--+-------t
(Bronhodilatin, surizat (dozator-spray). ani: 1-2 pufuri Fluticazon· Inhalator manual DupA varsta de 7
tori
Aleudrin) . Solutie 0,5% pt. ncbu- repet.1te la ncvoie. dipropioilat ' presuri7.at'(dozator -l ani: 1-2 puff-uri de - J

lizliri. .. 0,5-1 5 mcg/kgc in (Flixotidc) spray) Diskhaler folii 50 mcg de 2 ori pe

62-adre .. ' , ·~- ~ .. Fiole ~~-,I pe~tru J>EV Iii'
PEV · .,. · ··'" ...,, .
zi

nergice cu Triamcinolon Inhalator manual prc-

.: . ·'
selectivitate Inh~lator rrianual pre-·
I putf, rcpetat la acctonid (Kcnit surizat (dozator spray) -··
-;. Mctaproterenol surizat. ~-;'. _, -'
nevo•e dupll 5 mi- , '
joasli cort)
(Alupent,,
Solutie 2%,. j,Cntru
nute, apoi dupa Hidrocor-tizon fiole a 25 mg+o fiolli I0-30 mg/kgc/24
Astmopent)
·:. : nebulizliri.· . ,. .
4 ore hcmisuc-cinat de solvent , ore i.v. fractional
Fiole de 1 ml pt.s.c.
1-1,5 mg/kgc/zi, .,. 1------1---------+--------l
Flacoane a 250 ~i 500 2 mg/kgc/24 ore
~.,

per os, fractional in

Comprimate a 20 mg. Hcmisuc-cinat
Simpatico Sirop a 10 mg/5 ml
4 pri7e de metilpredni- mg i.v. fractional in
lice (adrc- t-----+::F:-en_o_t-er-071--+l::..:.nh:.:.:!:l:..:..~~~l!.'.!!.-+:D:.t::.::.:::.__ _ _...J ;_~· solon 4 prize
nergicc) a ator manua pre- upA varsta de IO
(Berolcc) suri7,at ani: I pulfde 100 "-4.' (Solu-Mcdrol)
Solutie 0,5% pentru mcg de 2-3 ori pe .,.
.n)
··.:. Prcdnol Fiolc a 20 mg. 40 mg,
nebulizllri zi Corticoizi
250mg
Comprimate de 2,5 mg Glucocor-
Suspensie a 0,25 · .'!', tieoi7j Urbason solu- Fiole a 40 mg/ml
'ti.'
mg/picitura : ~:?. injectabili hi le
. :rt I mg/kgc/24 ore
132-adre- Albutcrol Inhalator manual pre- Dupa varsta de 7 ·. -.~-
Dcxarne-thazon Fiolc a 8 mg
nergice cu ani: 1 puff de 100 (Solu i.v. frae\ionat
(Salbutamol

I
surizatv
mcg de 3-4 ori pe Deeadron)
selectivitate Ventolin) Solutie 0,5% pentru zi. I mg/kgc/24 ore
inaltli nebulizliri. Compri- Betamethasone Fiole de I ml=4 mg
0,2-0,4 mg/kgc/ zi
mate a.2 mg ~j 4 mg. (Celestone) i.v. fractional
per os, fractionat
Sirop a 2 mg/5 ml . in 4 arize. I mg/kgc/24 ore
Prednisolon Fiole de I ml=25 mg
Parasimpa- Bromura de Atrovent Inhalator manual pre- Dupli varsta de 7 lt (Supcrcortisol) i.m. fractional ....,,
'~"tj'.
ticolitice ipratropium surizat (dozato~-~pray) . ani: 1-2 puffuri de 2 mg/kgc/24 ore
Prednison Comprimate a 5 mg
(anti co
linergice)
Bromura de
oxitropium
SoluJie 0,025% per os 3-4 ori/zi .:'.-ti ~\"'"
Glucoeor-
tieoizi orali per os, divizat in
3 prize.
Oxivent

BRONHOPNEUMONIA (PNEUMONIA LOBULAAA)

;.•, Estc o afcctiune pulmonara acum, grav~. intalnit~ de regula numai pan~ la
varsta de 3 ani, caraetcrizatA prin aparitia de multiple foeare <le condensare, cen-
trate pc eate o bronh~e lobularli ~i, eel mai adcsca, prczcnte in ltmbii pllimani.

236 237

p
 ~'
Etiologie " . ·. antibiograma, este un critcriu pcntru optiunca de tratamcnt etiologic (alcgcrca

1 Cauza cleter111ina111<'i: inkc\ia pulmonara acrogcna sau hcmatogcna cu ·"- ~i.,:;.antibioticclor la care acc~ti germeni sunt eel mai sensibili)
pncumococ (Streptococcus pncumoninc), Hacmophilus inllucnzac, ·
Klcbsiella pneumoniae, mai rar cu al\i gcrmcni bactcricni . •<.;· ·
no Complicafii posibile ...
- Insuficienta cardiaca, desprc care am mcntionat la simptomatologic,
Ca11zc.f£11·oriza11te: sczonul rccc, vf1rs1a midi, rezis!cn\a scazulii la infcc- ... . este frccvcnta, constituic un factor de agravarc :;;i dcscori , cauza dcccsulu i.
J tii prin stare de denutri\ic (malnutri\ia protcin-calorid.i) sau prin dcficitc imune. :. . :.\~. frnpunc tratamentul c~respunzator (a sc vcdea n:iai jos). ·
Siniptomatologie
~ Boala debutcaza brusc, fie in plina stare sanatate, fie ca um1are a unei
· • .'\\h - Convulsiile ·fcbrile .pot aparea .din cauza cre~tcrii importante a tern~
.pcraturii:-Pot surveni insa ~i conv:ulsi! hipoxicc. · . · ·. · ·: ·
infectii acute de cai respiratorii superioare. , s:;• "1·~ Mcnirigita·J:;a'ctetiana este··urinarea diseminarii infectici de la pHiman
1 .. ·:- .:...:g~Q_ra' ~ste ridi~~putand adesea depi1~i 49~C
i - Dispne~a este marcata, ~nsotit,? s}e-:-pqfiQne.e, geamat expirator, batai
~e . eale hcmatofe~a: (p~in s~i:igt?)r- .' \ " ", · . · ' · . !: '· . '. ··:n · ·
'. . , - Diareea de·cauza parcntcrala, in~tita adeseori ~i de varsaturi, cstc o
ale aripioarelor nazale care ritmeaza mi~dirile respiratorii .
lndica tic pentru tnitament dietetic·~i 'medicatie orala.
----==-Frccvent se observa tiraj intercostal ~i mi~cari ritmice ,,In piston" ale '
] capului, ritmand mi~carile respiratorii. 1
. _Evolu ie . ~i prognostic , ,.
Nctratatli, bronhopneumonia
.
detcrinina in aproapc toate cazurile,
-.Tusea este frccventa, moniliforma (caractcrizata prin zgomotc egalc,
.. oartea CQp_jjuluj, Sub ! tratarricntul . corcspunzator, instituit prccocc, sunt
numcroase, care se succed :fara pauze), obositoare.
nrnltc ~(inse de v.indecar'c, ctfo durata a bolii de 7-15 zilc. Exista insa ~i for-
l · · - Cl@.9za pcrioronazala.. deseori prczenta, indica deficicn\a in hcma-
toza (oXigenarca sangclui la nivelul plamilnului) datorita lcziunilor pulmo-
nare intinsc.
.. ...
-~~~
t hie
tluc
prclungite, care depa~es6 accast~ durata precum ~i formc supraacute, care
la dcccs in 1-2 zilc, chiar sub un tratamcnt corcct instituit. ·
- _Starea genera la a sugarului sau copilului mic cstc r._rofund .!!Jterat~.,;. . '~; ·· Profilaxit:

l rcactivitatea este scazuta, privirea anxioasa. faciesul suferind. In fonnelc grave

sc instaleaza coma hipoxica (prin deficit <le oxigcnare a ccntrilor ncrvo:;;i).
-- -~oorexia, manifcstata prin rcfu7tt1 sanului sau al bibcronului, cste
::-. -- ~alirca organismult1i _copilului pdn toate mijloacclc posibilc: obi~-
"~( nuirca copilului cu acrul rcce, alimcntatie complcta ~i cchilibrata, cfcctuarca
. · tuturor vaccinarilor conform calcndarului anual. ---
clalorilii altcrarii starii gcncrale. -- - Evitarca contactului cu pcrsoaJlCJillfcJindc de afcc\iuni acute ale cai-
- Descori se asociazii semne de insuficicn\a cardiacfl: tahicardic extrema, lor rcspiratorii superioare.
jugulare turgescentc, cdeme pcriforice, chiar :;;i la fata, hcpatomcgalic. Tratament
J.ny~_ii para.c(inicc • I. Sc-institufo de urgcntli tratamcntul cu 2-3 antibioticc in asocicrc, chiar

l - Examcnul radiologic pulmonar este pretios, cl prcciziind nu numai

··
.
- diagnosticul dar ~i localizarea, lntinderea ~i evo-
lutia lcziunilor pulmonare (fig.nr. 4).
. daca nu sc poate dctcrmina gcrmcnclc bactcrian cauzal. Se administreaza:
.-: ·
.:"'::·
- asocicre de Penicilina G + Gcntamicina + Ccfazolin sau
- Ampicilina + Oxacilina + Ceftriaxon sau
- J.!..e~euco_g@JlHL arata anemic intrain- .· -L - Mcropcnem +Amoksiklav sau
)¥
J fectioasa (scaderea hematiilor ~i in special al
hemoglobinci), 'Ieucocitoza crcscuta ~i neutrotilie
cu aparitia de fonne tinere numeroase din seria
. , ~ -
- Pipcracilina + Netromicina sau
- Vancomicina + Imipenem etc.
Toate antibioticclc sc .dau pc cale cndovcnoasa, sub forma de pcrfuzic,
granulocitara. ·-. pc 0 pcrioada de 7-10 zile.
l - Gazometria sanguina aratii scadcrea satu-
ra\iei in-oxigeri asai1gclul(Tiormal trcbuie sa fie
.
In cazul unci antibiogramc din flora trahcala care indica sensibilitatc la
anumitc antibiotice-, se vor utiliza accstca.
eel pu\in de 85'Yo); mai arata crc~terca presiunii .;; E:;;ecul terapeutic, constand in agravarca simptomclor clinicc ~i a ima-
bioxidului de carbon (PaC0 2) ~i acidoza rcspirato- " ginii rndiologicc sau lipsa de raspuns la o anumita asocicrc de antibioticc im-
Fig. nr. 4. ·- Bronhopneu- rie datorita accstei cre~tcri.
monic bilatcralll: opacitati punc schimbarcd accstora.
- Examcnul _.Q.~<;::tcriologic din sccrctja .tra-
muhipk. ck dimcnsiuni di - Sc va tine scama de toxicitatca unor antibioticc, pcntru a se cvita admi-
heala. greu de rccoltat, poiiTerii1ric i11 cviJcn\a gcr-
frritc. in ambii c.impi pul- nistrarca lor o pcrioada prca 'indclungata. Sprc cxcmplu, Gcntamicina cstc
mcnul bacterian cauzal. Daca SC cl'cctucad1 ~i
J monari toxica pcntru ril1ichi.

2. _0:igenul _pc masca sau sub clopot sc_mietan~ este indicat In majori- u
tatca cazurifor de catrc dispncca intcnsa ~i mai ales de catrc prczcnta ciano-
zci. Debi tu I optim cstc de j-6_J!tri/JJlinuUi trcbuie tot timpul umidificat prin
trccerca curcntului de oxigen printr-un barbotor cu apa distilata.
3. Fcbra ridicata sc combatc cu supozitoarc, cu Parac\!tamol. Daca co-
pilul poatc inghiti sc poatc administra ~i Nurofcn solutic (Marcofcn) per os.
Este contraindicatii impachetarea sugarului :0' bronhopl'J,e ymonie Jn Cf!ar-
ceaf11ri cy apJ rece. chiar in condi/ii de./1iperpirexie! .. ,. •;:: ·.
. 4. lmpot~i,~a insuficicntei cardi<1c_e car~,.Y1~ote~te fr.esy~P:tbr<?nhopneu-
moma, sc admm1strcaza: . .'·<. ;; .,;, . . ', "·. :·:··· ..
-_Qigmtin i.v. 0,02-0,04 mg/kgcorp/24 ore, fr~ctionatin 2-3 prize; ··
- I:uroscmid (diuretic salurctic cu actiune rapida) Lv. 1-2 mg/kgc/24
ore in 1-2 prize. . · ., · . . ·
5. ~ta.Wi. daca poate primi pe cale· orala, va ff data In cantitati
mici ~i rcpetatc ~i va ti 0 alimentatie de crutare, cu '.<>"valoare calorica doar de
intretincrc (cca 2/3 din ratia normala), constand' mai ales din lichide. Regi-
mul va fi dcsodat. Daca_nu sc poatc _alimenta: Sc va institgtriti~p.arenkrala
endovcnoasa total~f dar cu o cantitate de lichide diminuata la cca 2/3 din ratia
normala, pentru a nu supralncarca inima care este ~i a~a dcstul de solicitata.
... J
Simptomatologie.
Dupa o incubatie variabila in functic de agentul infectios cauzal, dcbu-
tul est~ brusc cu febra variabila, stare.de curbatura, tuse scaca, durcri toracic.:c.
In scurt timp apare dispnec de tip expirator, . insotita dcseori ~i de
wheezing. Rcspiratia dcvine zgomotoasa ~i sc pcrccp secretii din caile rcspi-
ratorii daca ne apropiem de gura copilului. Cianoza apare rar, numai in for-
-· ]
...
melc grave. Durata bolii este de 2-3 saptamanL:1. · ...
Investlgafii paraclioice .
, ' · · Sernnificativ est~ exame!lul radiologic pulmonar care arata descn hilar,
. : ;·hiliobaz.al ~i interstitial accentuat bilateral, lu~d aspect ,,in plete de calugar"
spre bazele pllimanilor. (fig. nr. 5) ·; ·• · · '' · ? .
·' - , :;:·- Tratament
· •· · _,., ·-Deoarece·agentul etiologic est~ foarte grcu
· ·, ; de · pus-, in evidcnta, tratamentul etiologic se face
"empiric, ~·adiCa pe baz.a rezultatelor care se pot
' ·· observa. .Se folosesc asocieri de cate 2 antibiotice:
': ;: : Ampicillnli. + Cefazolin, Penicilina + Gentamicina
1
· .etc. La copiii trecuti de 7 ani se poate folosi Tetra-
ciclina sau Eritromicina care au rezultatc mai bunc f I

Compozitia pcrfuziei: solutic glucoza 5% ~i 10%, solutii de aminoacizi, .' · asupra genurilor Mycoplasma ~i Chlamydia.
eventual solutic de albumina umana, solutii electrolitice iri raport cu nece- - Oxigenul estc necesar numai in formclc
sitatilc ~i picrdcrilc sufcritc (solutii de clorura de Na, de cI.:>rura de potasiu, Fig. nr. 5. - Pneumonic in- grave, insotite de cianoza.
de bicarbonat de Na). terstifiala: descn hilar, hilicr. - Tratamentul simptomatic ~i al tulburarilor
hazal ~i interstitial accentual· asociate este la fcl ca la bronhopneumonic.
~- fn..cazJJ.~CQD.Yulsii _febrile sau hipoxicc se admini!-treaza Diazepam
i.v. lent 0,3 mg/kgcorp/doza, putandu-se repeta, sau fenobarbital 1.rn.
5 mg/kgc/doza. Pot da rezultate bunc ~i bai calde, racitc trcp1.at ~i cu prudenti\.
bilateral. Se observii aspec-
tul de ,,plete de calugl!r"
prin accentuarea intersti-
PNEUMONIA LOBARA ~I SEGMENTARA
-
7. Diarcca de cauza parentcrala impune t£gim dietetic cu rcalimcntare tiului de la hilurile pulmo- Se intalne~te numai la copii pcste 3 ani, ex-
progrcsiva ~i un c_him!.Qterapic pc cale oralli (cotnmoxi,iz~l\ ~- · · nare sprc baze
primand o capacitate de apararc mai buna a plama-
. ~.
nilor in fata infectiei, comparativ cu copiii mai mici.
PNEUMONIILE INTERSTITIALE Etiologle .. .
- Cauza determinantii . estc infcctia acrogcna pulmonara cu
Sunt un grup de afcctiuni pulmonare de etiologic vanata, caractcrizate Streptococcus pneumoniae (pneumococul)
prin infiltrarea spatiilor intcrstitialc din pulmoni ~i prin simptomatologie In - Cauzafavorizantii: frigul
special functionala foarte zgomotoasa In contrast cu scrnncle fizice, steta- Simptomatologie
custice, care sunt mai saracc. - Debut brusc cu fcbra ridicata, varsaturi. Spre deoscbire de adulti ,
Etiologic copiii nu fac frison ~i nu au junghiul toracic bine localizat.
- Cauze determinante: infcctia pulrnonara (uncori cu caractcr epidem- - In locul junghiului, copiii acuza dureri abdominale, care uncori pot
ic) cu agcnti infcctio~i de tipul Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pncu- preta la confuzii cu apcndicita acuta sau altc cauzc de abdomen durcros acut.
moniac, rickcttsii, adcnovirnsuri, mjxovirusuri, Legionella etc., In general - Tusea este prczcnta intotdcauna, de intensitate variabila.
organismc infrabacteriene. - Dispncea este mai putin intensa decat in bronhopncumonic.
- Cauze javorizante: sczonul rccc, contactul cu alti bolnavi cu pncu- - La adolescenti apare ~i cxpectoratia ,,ruginie" descrisa la adulti; co-
monii intcrsti~ialc sau cu infcctii acute ale cailor rcspiratorii superioare. piii mai mici insa NU expectoreaza. ]
240 241
 - Uncori aparc herpes labial, sub forma unui buchct de microvczicule PLEUREZllLE SEROFIBRINOASE
la comisura bucala sau Ianga aripa nazala,. · 1· · .:;. · _ • • •I • . .;··.·. .
- Durata bolii estc in medic de 1 ztlc, cu scll.derea trcptala a fcbrcq1 . E tao og1c- ... -· .... -· .. _. "··· .. .
regresia simptomclor sub tratamentul -corespunzator.· :.' f' :.·.Cea mai freeventa 'cauza este tubc.rculo1.a. Mai cxista plcurczii scrofi-
· 1brinoasc ca o complicatie In pneumonia lobara ~i in pncumoniilc intcrsti(iale
lnvestigatii paraclinice .
- Examcnul radiologic pulmonar aratii imaginea cara(t\.:n~11c:t: opac1- .; Simptomatologie · ·
tate omogcna, triunghiulara cu varful in hilul pulmonaqi .baza .la pcretele - ~.; . Debutul. c~te· ~~.~c cu· 'fcbra variablla;: fuse seadl ~i dureri in hcmi-
lateral toracic. (fig. nr. 6) .·L ~ . . ·· toracele bolnav: Dispneca cstc prczenta ~i proportionala cu masa de revll.rsat
.. ,. : ...· ;; . ; ,;·: .;r· - Hemolcucograroa suatll. lc~~9citoza mult P,lc~ra.l: ~ c.~~~itat~ ' ~i~it de·~:licliid · nl! pr~~u~-~ dispnec. Cantitatilc mari de
. ,_.. crcscut~ cu n~u~t:.Q.fllj1:::. §! .,ik~viere la stiinga a neu- dudat pot proouce o bombare a hcm1toracclm afcctat.
trofilelor. . 1.~ :·n -·sin ·, .,. «:r · ";:; 1 ·;·~ ···11 ·
• .,, Investigafii ·paraclinice· · ., . ·' ·" · :
- V.SH este inult ·crcscut. '..;.. . Examenu/.radiologic pulmonar cste fundamental : arata un aspect ca-
Complicatii posibile ' ~ctcristic'"CicopaCltate omogen~ intr-unul din hcmitoracc, avand limita supe-
] - Abcedarc;a pneumoniei cit forrnarca unui
abces pul~onar i!J- ~c~la~i lac. . : . . ._ "os
rioara s~b for:m~ :u,nei curbe ~blice mai ridic~ta ~nsprc pcrctcle toracic ~i mai
situata inspre piediastin. Se obscrva opacificrca sinusului costodiafrag-
- Pleurczie parapneumomca· (concom1tenta ~ .. matic' ~i iii cazul unor cantitati mari de exudat, deplasarea mediastinului de
cu pneumonia) sau ·m,cta~n~umonic~ (care apare . '; partca opilsa:·'f>tin impihgerc (fig.nr. 7). fri' plus, 'cxamenul radiologic cvi-
dupa vindecarca pneumome,1). . dcntiaza ~i leziunilc puhnonare, vizibile dupa evacuarca lichidului pleural.
· - Mfocarditll. cu fnsuficientll. cardiacll.. . .:- /DR la PPD (intradermoreactia la ,,purified protein derivative" =
Fi~. nr. 6. - Imaginca radi- - PeritoniHi pncuinococica derivatul proteic purificat al unci culturi de bacili tubcrculo~i) 2 unitati arata
ologicii tipica a unei pncu- - Mcningita pcnumococidi ,lprezenta infcctici tuberculoasc in organism.
J monii lombarc pneumococi-
cc: opacitatc omogena, net
dclimitata, situata in lobul
_ Otitll. medic supurata cu pncumococ.
_ Septicemic cu pncumococ .
_ Colaps infcctios (prabu~Jrca ctrcul~tt~~
. . .
! VSH este constant crcscut.
Examenul lichidului pleural obtinut prin
punctia plcuralii arata:
sup.:rior drcpt, avand l"orma perifcricc cu scadcrca brusca ~i marcata a tcns1un11
J triunghiulara cu varful in hil
~i baza la pcretclc lateral
toracic
artcrialc_).
Tratamentul pncumoniei lo are
· b
- aspectul serocitrin al lichrdului;
- rcactia Rivalta (flicuta cu acid acetic gla-
cial) pozitiva, indidnd un rcvarsat cu caractcr
l. Rcpaus la pat. . . . inflamator;
J 2. AsoCiere de antibioticc: Penicilina + Gentamicina sau o cefalospo-
rina din gencratia I~a (Ccfazolin). ·
3. Combaterca febrei cu antitermicc: Paracetamol, Nurofen.
~ examenul citologic la microscop rclcva
limfocitoza in pleurczia de natura tubcrculoasa;
...:. examenul bacteriologic cste in cele mai
4. impotriva tusc_i: sirop expecto_rant sau .Paxcladin. • . multc cazuri negativ, bacilul tubcrculozei fiind
5. Alimcntatie u~oara, de crutare; regim hidro~harat cat t1mp arc Fl~. nr. 7. - Pleurczie de greu de decelat ~i numai prin tchnici spcciale.
varsaturi apoi regim lactofilinos pana la scaderea fcbrct. mare cavilatc dreaptA: opa- - Hemoleucograma arata, In cazul infcctiei
i;itate omogcnA in hemi-· TBC, lcucocitoza ii~or crescuta cu limfocitoza. in
PLEUREZIILE toracelc drcpt, avand mar- cazul plcurcziilor care complica pneumoniilc bac-
ginca superioara in forma teriene lcucocitoza cste crescuta ~i aparc ncutrofi-
Sunt afcctiuni inflamatorii ale plcurci. Se i~part !n dou~ mari gru~e: , unei curbe care urcli dinsprc lic cu dcvierc ia stanga a ncutrofilclor.
- Plf!urezii uscate (pleurite), car~ su!lt t_ar~ hch1d m cav1tat~a p)eural~, 1
;-mediastin spre pcretcle late~
- Pleurezii exudative, care contm hch1d mflamator (exudat) m cav1- rat tor.icic
j tatea plcurala. Dupa caracterul lichidului~ ac.cstca se. s1:1blmpart in:
• pleurezii serofibrinoase, care au hch1d scroc1trm; . . , .
• pleure::.ii serohemoragice, In care rcvarsatul pleural contmc ~1 sangc,
• plrnr('::ii 1111rulente (empieme), in care cxudatul pleural cste format
J din puroi .

242 243
 Tabelul nr. 9 - Modific~rile ·stetacustice pulmonare in principalcle Tratarnentul pleureziei serofibrinoasc
boli ale aparatului respirator I. Punctia plcurala estc nccesara in cclc mai multc cazuri, atat pcntru
Denumirea bolii Modificari Ia percufia Modifidiri la auscul- ii.. examcnul lichidului pleural, nccesar stabi!irii diagnosticului, cat ~i in scop
toracelui tafia toracclui .., ·~.: terapcutic, pcntru accelerarca rcabsorbtici exudatului pleural. Uncori ea
:\. ·rcprezinta chiar o urgcntii, daca rcviirsatul pleural cstc in cantitate foartc
lnfcctia acutii a cll.ilor. ·-. Sonoritate pulmonara Murmur vezicular i.::-~marc ~i produce tulburiiri respiratorii importante.
respiratorii superioafe .- normaUi •'. •_;; ,· .· t· . ;,~~-·: nerriodit cat 2. Tratamentul ctiologiC difcra dupii ·cauza pleureziei: · ·· !:.
Trah~bron~ita acuta ., SonQritate. pulmonara ., Nyrp.er9ase _raluri ;ii~ - In pleurczia scrofibrinoasii TBC, tratament cu tuberculostatice:_izo-.
,. Il0fll1~a ;.;,!_1 ;::~ . / ~: . T!:·~J: gro~d.lifuze pc toata . ;niazidA, pirazinamidii, etambutol, rifampicinii: Durat~ tratamentului cste ·de
. ; •,_· ··'• ·n :·, aria.toracelui, care sc
. . ,. '
: ·. ..
; modifica prin tuse
: 9-12 luni, tr:ccandu-sc de la schema de administrare zilnica la schema 217,
:'.'adica 2 zilc din cele 7 ale saptiimanii, restul fiind zilc de pauza:. -- ·
Astmul bron~ic In crizii Hipersotioritate pul- - Ploaie de raluri de toate ·: - in pleurezia parapncumonica, tratamentul este cu asociatie de
·' monara (plliman hiper~ calibrele pe toatli >antibioticc: Penicilina + Gentamicin~ In i}erfuzii i.v. sau Piperacilina +
acrat) .. , 1'·. · • " suprafata toi-acclui .:fCefazolin.
Bron~iolita acuta r Sonoritate pulmonara . .., Numeroase raluri de 3. Febra se combate cu Paracetamol sau N:urofeq. ! · . ·~ . ,,
nofIJ}ala .. toate calibrelc in -., 4. impotriva tusei suparatoare uncori: Trecid sirop la copiii peste 5 ani,
.. , ·' ambelc campuri pul- ··Sau Codenal comprimate. ·
monare 5. impotriva durerilor toracicc: Algocalmin supozitoare pentru copii,
Pneumonii interstitiale Uneori hipersonoritate Numcroasc raluri in · sau comprimate; la copiii mari, acid acetilsalicilic.
pulmonara la bazcle pul- ambcle campuri pul-
monilor monare PLEUREZIILE PURULENTE (EMPIEME)
·~ ]
Bronhopneumonia Uncori se pot perccpc Rcspiratie suflantii ~i Sunt caracterizate printr-o stare infectioasli gravii ~i tulburari respira-
zone de matitate raluri fine la nivclul •': torii mai importante decat in pleureziile serofibrinoase.

Pneumonia Jobara
]imitate
Matitatc limitata In
zona de condensare·a
focarelor pulmonare
Suflu tubar ~i, in. perioa-
da'initialli ~i spre vinde-
Etiologic
Ca frecventa, pc primul plan sta infectia cu stafilococul auriu hemolitic
~ · coagulazo-pozitiv (stafilococ patogen). Mai rar se intalncsc in etiologia
.: J
focarului pneumonic care, raluri ftnc (crepi- empicmelor pneumococul, streptococul ~i Haemophilus influenzae. Din
'. tante) la nivelul fo.
caiului de condensare
cauza leziunilor importante coexistentc in parenchimul pulmonar, boala pro-
dusii de stafilococ a fost denumita stafilococie pleuropulmonara.
,.
J
Pleurezia uscata (pleu- Sonoritate pulmonara Frecaturi pleuralc la
rita) normal a i nivclul zonei afcctatc STAFILOCOCIA PLEUROPULMONARA
Pleurezia de mare cavi- Matitate neta, intinsa Disparitia murmurului Etiologie ~i patogenie
tate eel putin la Yz-2/3 infe- vczicular in zona undc lnfectarea plamanului cu stafilococul auriu se poate face pc cale aero-
rioare ale hemitoracelui se intcrpune revarsatul
gena, de la o persoana din anturajul copilului care prezintli un focar de infeetie
afectat din pleura
stafilocociea cu eliminare de germeni. Se poate face insli ~i pe cale hemato-
Pneumotorax Hipersonoritate marcata Disparitia murmurului ~ · genii (sanguina) cu stafilococi patogeni proveniti dintr-un focar situat in cor-
In hcmitoracele afcctat vezicular, uneori suflu pul propriu: furuncul, orgelet (ulcior), flegmon, artrita supurata, etc.
,,amforic" Factori favorizanfi sunt: varsta midi (boala arc frecventa maxima la

244
sugari); o infectic rcspiratorie preexistcnta care favorizeaza aparitia infectici

245
-
f•
i
 stafilococice la nivcl pulmonar (gripa in formclc severe); scadcrca rczistcntei
antiinfectioase a organismului. . ~; ·. . ·r," .• ·
;, :~: . _liemoleucograma aratli anemic cu difcritc grade de intcnsitatc, Jeuco-

1
Simptomatologie : . ·:.. ...... . ,.;.. . citoza crcscuta, ncutrofilic cu devicre la stanga (formc tincrc numeroasc). ·
- Boala dcbutcazA brusc, cu febra ridicata, dispne~. geamat cxpirator. Examenul exudatului pleural extras prin punctic cvidcntiaili urieori
- Starca gencrala a copilului cste.profund modificata: facics suferind ' z . : sta~Jococul aunu hemolitic. Ca cclule', sc constata cxtrcm de numcroas.::
cu ochii incer.canati, infundati, . ptjyirca . !lllXioasa, culoarca tcgumcntclor polim~clcarc ncutrofiJe, in cca mai mare parte distruse (accstca alcatuicsc
plumburie, stare toxica. EX.1~~,p.ianoia .i>~n9rQ~n~11l', ::: .,:, . . · . . ~ . ~atcnalul principal din puroi) .. h .. ;:;HJrf't<:. · .·· : i:;, = · · ... ·',· .. .- . . : . :. "

~ Sc .constata. rnetconsm ?bdommal, apar RYlirsatun, anorexia cstc ,. · Gazome~ria sanguina poate arafa·<leficit in saturarea sangeluf cu oxi-
tota!a:. ·" ;1' ·;;:·;;.~;·r·,·;" :·; ' :'...'.X('~~·,,·;.','.'~:~;.r; .':-,',; .";~·;;;,.~~ ·,T_ ,.,,,:~·;,· :'..
1 ;_ gc~ (Pa02), ac1dozA respiratorie ~i metabolica. ,.:;:" "·' ": ,: ;,. ·.,_, · ·:: ..;kim: ....
- - Tusea arc o 1iltens1tate mcd1e dar chspncea ·este'marcatli. '· Exam~nul sum?r_ d~ urinii' arata ·rnodificlirif farli a fi vor1'a dCspre. o
a!'
.:_ La ex.am~nul !)Zic· toracehii' s<!"J>riafo'obs<!fV~'imobilitatca· respira-
1
.· afcctarc lcz1onaJa a rm1chmlui!' ''· · ,,. •.·, ni:! · ':· 1· .,. • .. : • ""-'' .••'.

torie ~j chiar bombarea hemiforace)ui 'afcctat."fn ·aCC?Stli zona SC .constata ·· 1 Complicafii posibile . . .·:. · ·
matitatc intinsa iar murmurul vezicular estc abolit. ' . - Piop~eumotorax, In urma plitrundcrii prin efractic in pleura a acrului
.. . .
- Evolutia ·este spre agravare 'rapida, .staie·toxico-septicli tot mai pronun- . di~ a!vcolc situate. in apropiere de periferia ·pulmonului. Poate insa aparca ~i
tata, colaps infectios. In absenta tratamentului, decesul survine in cateva zile. , prm mt~parca acc1dentalli a pcretclui pulmonar in cursul punctiei pleurale.
lnvestigafii paraclinice•·" ' • .,,, .....J ... :111).:u .·; Ld ; ,· .... : Const~ m prczcnta concomitenta a poroiului ~i a aerului in cavitatea plcurala,
Examenul radiologic pulmonar arata cvolutia leziunilor ~i cea radio- . ,cu turhrea (~ola~area~ pulmonului insprc mediastin. Radiologic, sc obscrva
logica in urmatoarelc faze succesivc: ... ,. .. .... :aspectuJ de tmagme h1droaeric~r (lichid + aer) cu riivel de lichid orizontal.
· · . I. in pHhnani numeroasc opacitati (con- ~~~· . - !nsuflcien/a carrfiaca dreaptii apare frecvcnt, se evidentiazA prin
densari) care sunt localizari ale infcctici stafiloco- . t~' tah~card1c extrema, edcmc pcriferice, vene jugularc turgesccntc hepatome-
cice, de obicci bilaterale. In pleura sc obscrva ,~;. gahe. · '
opacitatca formata de lichidul purulent, opacitate
;1· - Socul toxicos~ptic constli din prlibu~irca circulatici pcrifcricc,
care imbraca aspcctul dcscris in pleurczii, cu mar- scadcrea brutala a tensmnii arterialc ~i tulburari mctabolicc grave concomi-
ginca superioara inaltandu-sc spre pcrctclc lateral tcnte. Poate fi cauza unui dcces rapid.
toracic ·~i · impingand mediastinul inspre partea
opusli (fig.nr.8).
.f· . --:4-nemia intrainfec/ioasii (scliderea 'hematiilor dar in special a hemo-
,.~ globmc1) ~oate fi gra~a, impunand tratamentul de substitufic cor~spunziitor.
· II.Jn stadiul urmlUor, opacitlitile pulmonarc
capatli aspectul tipic al unor abccse, cu imagini .f . . . - !?tareea acuta parentera/ii sc manifcsta prin scaune lichidc ~i semi-
Fig. nr. 8. - Stalilococie· hidroaerice · (semn al evacuarii partialc a ',' '. ~ ..Jtch1dc 1_n numar uneori ridicat, putand chiar sa duca, in caz de asociere cu
·. : 1 varsatun numeroase, la deshidratarea silgarului. .
plcuropulmonarii m perioa- . continutului..lor). in pleurli,.. exudatul, daca a fost
da de stare. fn hemitoracele cvacuat. apare scazut .ca nivel. Daca a survenit :t~ i . - ~onv~l~ii~efekrile SC manifc5ta sub forma de contracturi muscuJarc
drept, opacitatea caracteris- complicatia (pe care o vom descric mai jos) t tomcc ~t clomce, msot1tc de pierdcrea cuno~tinfeL
ticli cxudatului pleural ~i o · Tratamentul stafilocociei pJeuro-puJmonare
imagine hidroacricli (nivelul · numita piopneumotorax, aparc nivel hidroacric ~i
lichidului este perfect ori- in pleura. ·· I· De urgenta sc. impune evacuarea puroiului din pleura prin punctic
10ntal) data de un abccs m. In urmatorul stadiu, dacli boala evoluea- e:acuatoare. J?eo~r~cc el nu poate fi ins~ scos in totalitate ~i sc reface partial,
pulmonar parlial cvacuat. In zA favorabil, in pulmon se formeaza, pc locul fos- ·~ este ~ecesa~li mstJtutrca drcnajului pleural continuu prin sonda Pczzer, intro-
pulmonul slang o opacitatc · telor abcese, imagini de bulc aerie~ mari, cu peretc "fr· dusa m cav1~atca pleurala, dup~ o mica incizie (toracotomic) minima.
rotunda (abccs neevacuat) ~i subtire ~i fara lichid in interior. In pleura, acrul ·• DrcnaJul pleural sc face fie pasiv (prin scurgerc in sens gravitational
o imagine hidroacricli la ·
haza (abces ptihnonar par- cste total resorbit, ramanc doar o ingro~are mar-
l.- mtr-un v~s cu pcIT?angan~t de potasiu) fie activ, prin aspiratic cu un aspira-
\ial cvacuat) cata la peretcle lateral toracic (pahiplcuritii) l?i une- tor elc_ctr~c la pre~rnne 1_ruca. Durata drenajului ·cstc variabila, In functic de
ori adcrcnte pleurale. cv~lut1e,_ mtrc 5 ~1 14 z1le. Pc toatli durata drcnajului sc vor face controale
rad10log1~c perioctice pcntru a se vedea stadiul de cvolutie a leziunilor pul-
monarc ~1 a cxudatului pleural.
246
 2 An tibioticc antistafilococicc In asocicre (catc douf administrate In · )-1 in cazul bolilor rcspiratorii acute, estc necesara urmarirca continua
pcrfuzi~ cndovcnoasa ti mp de I 0-14 zil~: .oxacilina, Cloxac1!~n.a, M~tic·ili·n~, '.~i1.- a copifului pentru a inregistra cvolutia fcnomcnelor bolii. Trcbuic zilnic
Ccfazolina. Daca s-a putut cfrctua ant1b1ograma la gcrmcn11 1dcnt1ficat m 1 : ·"" · imcgistrat~ frecventa rcspiratorie. Valorile normalc, in raport cu varsta, sunt
i.s .
cx udatul pleural, se vor utiliza antibioticcle cclc mai active. . ~ ..... urmatoarele:
3. Impotriva colapsului infcctios? perfozie cndovcn.ois~ cont11.rn~ cu - nou-nascut: 40-44 respiratii/minut;
solulii incalzitc la tempcratura corpulu1 de: glucoza 5c:'o ~1 I0 Yo: cl01.ura ~c - sugar: 35 respirntiilminut;
sodiu, bicarbonat de sodiu. Estc indicat ~i hidrocort1zon :1cm1succmat m - intre 1-2 ani: 30 respiratii/minut;
administrare de scurta duraUI i. v. . . . . - la 4 ani: 25 respiratii/minut; · j; ~
: '.. • - • •
I

4. Alimentatia orala este dcseori greu de efectuat .sau i::h1ar 1.~pos1b1la - la 6 ani: 22 respitatiilminut;
din cauza starii grave ~i a tulburarilor digestive. Se va trcce .a nutnt1a parct'.~ - la I 0 ani: 20 respiratii/minut; "
tcrala endovcnoasa totala cu solutiile mcntionate mai sus ~ , in plus, solutn - adolescenti: 18 respiratii/minut;
de aminoacizi. - adulti femei: 18 rcspiratiilminut;
5. in caz de scmne de insuficienta cardiaca: Digoxin ;.v. sub controlul - adulti barbati 15-16 respiratii/minut; •·,
Trebuie urmarite ~i alte manifestari respiratorii care indidi gravitatca
ritmului cardiac ~i Furosemid . . . .
6. Oxigenul cste indicat, 1n caz de d1spnee mtensa ~t c1anoza, pc masca bolii: cianoza, zgomotele respiratorii, intcnsitatea tusei~~ aparitia altor
sau sub clopot scmietan~. · .. fenomenc (tiraj, meteorism abdominal). ··
7. in caz de anemic hipocroma intrainfcctioasa marc:ita, tr~nsf~z~t cu · · ~ fnregistrarea temperaturii corporale eel ptitiri de dciua ori pe zi, cste
concentrat critrocitar izogrup izo-Rh, catc 5-10 ml/kgcorp/z1, pana la importanta in bolilc acute respiratorii care, In majoritatea tor, evolueaza cu
redrcsarea hcmoglobinci pcstc 9- 10 g/dl. fcbra . Fara a fi un indicator absolut al mersului bolii, cre~terca sau
8. Dad i a existat diaree, se va face dictotcrapia corcspunzatoare cu ':. f. descre~terca febrei poate ft scmnificatica pentru o evolutie defavorabila sau
realimcntarc progrcsiva. favorabil~L
9. In caz de abccsc pulmon1rc mari, care nu 't ln privinta alimentatici boinavilor cu afcc\iuni rcspiratorii, trcbuic
se resorb sub tratamcntul medic< mentos, poatc fi stabilit ca :
neccsara evacuarca lor prin punctie transtoracala, .-.. - in cazul cand alimentatia pe gura estc imposibila, din cauza
interventie care se poatc efectua rumai intr-un ser- fcnomenelor respiratorii intense, NU se va insista ~i nu se va forta copilul. In
viciu de specialitate. La fcl punci-ia cvacuato~re a \~ asemcnea situatii se instituie, la indicatia medicului, nutritia parcnterala
bulclor mari de aer formate in Jltimul stad1u al ~~~; endovc~oasa totala. Ulterior, alimentatia orala va fi reluata cu prudenta ~i
bolii, daca acestea, prin dimensi•milc tor, produc ;~! . prot:,>Tes1v;
tulburari in rnecanica respiratiei. J~' · - in perioada acuta, febriUi, alimentatia trebuie sa fie de crutare (rcgim
T- hidric, hidrozaharat, apoi lactofliinos). Nu sc urrnarc~tc in aceste zile aport
Fig. nr. 9. - Complex pri· 'I ROLUL ASISTENTEI MEDICALE iN ~f caloric sau ratie alimentara excedentara ci adaptarca alimentatiei la toleranta
· mar tbc pulmonar nccom- iNGRIJIREA COPIILOR CU BOLi ALE i
digestiva care estc scazuta. Copiii sunt anorexici, au dcseori vllrsaturi, pro-
plicat. L.a baza dn:apta se APARATULUI RESPIRATOR i.· duse de febra sau de tuse, ~i orice insistcnta cu o alimentatie mai bogata
obsetva mica leziune pro- ·'' agravcaza accste manifcstari.
dusa de ~ancrul de inocu- {L. Rolul profilactic consta in a indruma ,, 6: in cazul diareei care poate aparca in mod secundar (diarce parcntc-
larc. In hilul drept, adeno- familia ~i a face tot posibilul ca un copil sa1~at~s sa
patie hilara; opacitate omo- NU vina in contact cu un bolnav cu o afectrnne
!
rala), sc procedeaza la fcl ca la orice boala diarcica, adica se incepe cu o dicta
genii, net delimilata cu con- . . f·
hidrica (a se vedea din capitolul 31, paragraful ,,Boala diareica acuta la sugar
tur semicircular respiratQne acuta. . '" ~i copilul mic"), se continua cu dicta de tranzi~ie ~i apoi sc face rcalimcnta-
iJo situatie aparte o prezin~ astmul bro~~t~ re pr~esiva cu un lapte dietetic sau cu orez pasat cu branzli de vaci.
infantil, unde trebuie depistat ~i evitat alcrgenul la ~arc cop1lul cste scns1b1l
~i care, in cantitati infinitesimale, poatc declan~a cnza de astm.
'IJ) La cfcctuarca tratamentclor, asistcnta medicala trebuic sa tina seama •
de rcactiile adverse care pot aparca ~i sa le scmnalczc cclor care stabilcsc

248 24 9
tratamcntul. Sublinicm ca, in cazul pcnicilinci, (frccvcnt folosita in bolilc
30 ~ iNG.RIJIREA:COPIILO"R cu
acute respriatorii) trcbuic racuta testarca la scnsibilitatc a copilului, pentru a
nu risca vrco rcacti.: anafilactica grava. Se procedeazii in fclul urmator: ·
- un flacon de Pcnicilina G de 400.000 u. sc dizolvii in 4 ml scr fizio~ ' ·no,~~· CARDidVASCULARE
logic (rczulta l 00.000 u/rnl);
- se ia I ml din accst flacon ~i sc amesteca intr:-.un flacon gol, stcril, cu <
-.
alti 9 ml ser fiziologic (rczulta I 0.000 u/ml); ··· · ' · · " ' •· "·
,..., se ia 1 ml din accst al doilca flacon ~i se amcstecli intr-un al trcilca , . DEFI.NITll_ ~I E~PLICATIIl.!1 ;>s.s1t~111,;-,. .. ... .. :. . :.
flacon go!, steril, cu alti 9 ml ser fiziologic (rezultli .l.000 .u/ml); J ·:· · · !'~. . '!'/'""f.":' ~· ·;1::"-'i \1lf·, lf··i~~ ·\.lfH):.> :!~· U.tii>F,.;p·~~· :. Vttl" ,, .. ~ ;: . u ·:-
- din accst ultim flacon se injcctcazii intradcrmic, pe fata antcrioarli a .; C~rdioP._atii;<;png:~itale..~ .boJi µc;i~tm~~ ci;;ca~c c.opii'~·l se na~t~ ...
antcbratului, 0,2--0,4 ml (200-400 u); :1 . Cranoza de cauz'! cardiacii..= culoare1~inetie:;<1 pielii ~i a mucoas~lor
- sc unnarc~te timp de o ora locul injectat. Dacli nu aparc nici o rcactie datonta fie amcst~culu_1 de sangc neoxigcnat pestc eel oxigenat (contaminarc
locala, inseamna cli nu cxista alcrgie la pcnicilina ~i sc poate introduce in vcnoasa)_fie ~cfic1tulm ~e hemat~za prin· inimficic;,nta activitatii cardiace.
tratamcnt. Dacli apare ro~eata locala, miincarime, tumcfactie sau vrco reactie l~ju~d1bul· ':". port1µn~Jn , form~ oc pall).i,~ ~ .a,., unui vas sau a unci altc
gcncrala (urticarie, prurit, cdem al buzelor) sc confirma alcgie la pcnicilina formatrnm ana·.0~1c.c tubular~. .:· , _ ;, .,,:;: ~ .- •.. ,,· . , ;,
~i nu sc va utiliza in tratamcnt. · Ort<_Jpnee = .dtficultatc in rcspiratie care apare in pozitia de dccubit
8. Sc vor controla frccvcnt Jocurile unde .s-au cfcctuat injecti i intra- (cul~at) ~1 c~re obh,ga.bolria':111 S~)~e ridicc in ~zut pentru a putca rcspira mai
muscularc (sa nu apara flcgmon prin injcctita!) ~i undc s-au instalat branulc u~or, se mtalne~tc m msufic1cnfa cardiaca.
(sa nu sc tumcficzc locul, sa nu apara semne de infcctic a pcretclui vcnci = Sept = pcrctc dcspartitor intrc doua cavitiW
flcbita). Dupa scoaterea branulci, locul va fi pansat stcril ~i controlat in Stenozii = ingustare.
pcrioada urmiltoarc ca sa nu sangerezc sau sa nu apara scmnc de infcctie. , Sunt =shunt= comu~ica~c anormala intre doua cavitati ale inimii sau
mtrc doua va_sc, ~arc scurtctrcmtcazii astfcl circulatia sangclui.
, Sz!f~u s1stob~ = ~gomot ~normal, care sc pcrcepc la auscultatia inimii ~i
~are s_c s1tucaza m timpul ststolci ventricularc. Se descriu ~asc grade de
mtcns1tatc, notate 116, 216, : .. ... 616. ·
Va/vu/ii = ~onnati~nc · anato~ica alcatuita din mai multc cute de
m~coa~a (~alvc) ~1 care are rolul de a inchidc, in anumite rnomcnte, treccrca
pnn onficml sau lumenul ·unde este situata.

I
~- - - - - - - A. aortii
A. pulmonanl
.,,,,,.- - - ~

' .- .- .... - - - ·vcnclc rulmonarc ' t<ingi

.
k - - -
V. cavii supcrioara - - ~ ,....., Atriul stiing

~·' ,,.,- - Vcnlriculul sliing ('cra rnt

Jc <'cl Jrcpt prin scptul
inLcrvcntricular intact

Vcn triculul J •cpt - - _,

Fig. nr. 10. - Cordul norma 1

250 251
 A. aorta
CARDIOPATll CONGENITALE
Acest grnp de boli .sc Jntalne~te exclusiv in cursul copilariei dar
cvolutia se poate prclungi ~i mai tarzhi, in perioada adulta. <'.Jasificarea se
face, clinic, In primul rand dupa existcnta sau nu a cianozei (t 1bclul nr. I 0). Comunicarc inl'::r-
i;trialii (DSA)
.. .
A) CARDIOPATII CONGENITALE NECIANOGENE
Defectul septa) ventricular (DS.V, comunicarea interventricularii)
Este cea mai frecventa .cardiopa~ie congenital~. Poate apare izolat sau
asociat ·cu alte dcfecte din i 'n~tere; afo inimii. Este in general. bitie tolerat,
uneori fiind o descoperire medicalli cu ocazia ·unei consultatii. Fig. nr. 12. - Defectul septa! atrial (DSA)
La ausculta/ia cordului se petcepe un suflu ·si.stolic intens, gmdul
5-616, pe intrcaga arie precordiala ~i in rcgiunea dorsalii. · ~. , · Apariti~ hipertensiunii pulmonare ca o complicatic estc mai frccventa.
La examenul radiologic,~ cordul apare mlirit in toate diametrele.
in timp, DSV se poate complica cu hipcrtensiune pulmonarli sau cu Tabelul_nr.. ~O. :_ <:lasi_~carea cardiopatiilor congenitale
cndocarditli bacteriana. · ·> ·· · ' · Grupa Subgrupa Denumirea Ca racteristici
Din acest motiv, interventia operatorie este necesarli in majoritatea
cazurilor. Stenoza aorticli Puls slab la
valvulara toatc artercle
!"- _ __,: __ _ A. 81 rta pcrifericc; TA
- - - - - A. p.1lmonara scazuta
Stcnoza aortica
Prin subval vulara
V. cava supcrioaril ______ _
,.. ___ • Corr , uni~rcK intcrvcn·
·.~
;f",
obstacol al 1-----~;;.....-----1~------1
Coarctatia de aorta Puls slab ~i TA
Atriul drcpt - - - - -
1.
,,,.. --
tricliarii (OSV)

Vcntrict !ul •tang hipcrtrotiat

>!if m1m11
.· ·,~~:. Cardio~atii Fara ~unt st.angi
(stenoza istmului
aortic)
scazuta la
mcmbrclc
]
.. ;~ congem- (tarn
i· :;:~ .tale necia- arnestec infcrioare
Vcnlriculul c.lrcpt hipcrtrotia1- . - - - -· -
· :~i nogene sanguin) Stcnoza mitralli
., ?~~
;£~'i.
congcnitala
Fig. nr. 11. - Defect septa! ventricular (DSV) ·r1: Cord triatrial ·
-~ii}
•eil,
_.,.JQ...._.
Prin Stenoza artcrci Poatc fi izolata
. ~.'.i obstacol al pulmonare sau asociata alto
Defectul septal atrial (DSA, comunicarea interatriala)
Este mai rar intalnit dccat DSV. Poate aparc izolat sau asociat cu altc inimii lcziuni
drepte H~ertensiunca
anomalii cardiace congenitalc.
La auscultatia cordului se percepe un suflu sistolic de intensitate ccva pulmonara primitiva
mai micli decat eel din DSV ~i cu localizare in special catrc baza inimii adica
in spatiilc intcrcostale supcrioarc (II, III). Radiografia inimii aratl:i o mlirire
de volum modcrata, necaracteristica.

252
253 ..
 Continua~e tabelul nr. /0 Continua re tahe/11/ nr: l 0
Dcxtropozitia
Sc asociaza
cordului Atrczia tricuspida DSA ·~i uncori
Fara Situs invcrsus lnima ~i ficatul DSV
~unt situate in pozitii
Fara .. Sc asociazli
.. (tara , : inverse dcciit Boala Ebstdn
obs taco I !
DSA in 2/3 din
amestec normal
., ... eazuri ,JIJ
sanguin) Sindrom Wolff- }...,,: Crize de
Parkinson-White · tahicardic Dcxtropozitia
'
I <'•' .. i~·.··f~ paroxistica aortci .'+ DSV +
stenoi~ infundi-
~

La nivel Defect septal atrial Tetralogia Fallot bular~ a artcrei

,, atrial (DSA) ;: . :'- ' , ; i • ~ · f ~·· •.
Cu obstacol al pulmonar~. +
Atriu unic inimii drcptc ~i hip~rtrofie de
.- comunicare vcntricul drcpt
La nivcl Defect scptal . . ·-.~· .
Cardiopatii anorrnala in DSA + stcnoza
ventricu- ventricular (DSV) amontc
con gem- artcrci pulmo-
tar
talc Vcntricul unic Trilogia Fallot - narc + hipcrtro-
neciano- Cardiopatii con- fie vcntriculara
La nivel Pcrsistcnta canalului
gene Cu ~unt gcnitale ciano- drca ta.
aorto-pul- arterial (PCA)
stanga- gene (cu ~unt
monar Fcrcastra aorto- Pcntalogia Fallot Tetralogia Fallot
drcapta, drcapta-stanga =
pulmonarli +DSA
(amcstcc amcstcc sanguin
san!,'tlin La nivele Canal atriovcntricular ~eno-artcrial) Defect septa! al
artcrio- multiple co mun Sindromul inimii + obsta-
vcnos) intoarccrea venoasa Vcnclc pulmo- Eisenmenger cot arteriolar in
pulmonara anormala narc se deschid teritoriul artcr0i
..
in atriul drept, ulmonare.
sau in vena cava . Aorta din ventri-
l supcrioara, vcna
Cardiopatii cu
Transpozitia maril9r culul drcpt, arte-
malpozitii ra pulmonara din
cavli inferioara, arterialc vase
trunchiul venos vcntriculul stang;
exista DSA
J brahio-ccfalic
sting. Valvula mitrala
Asocicre DSV+DSA atrczica + vcntri-
Car<liopatii cul stang mic +
Asociere DSV+PCA tara obstacol, valvula aorticli
H ipoplazia inimii
·. ~: cu amcstec
Fistula artcrio- stangi atrczica +aorta
sangum asccndcnta !;ii
vcnoasa perifcridi
vcno-artcrial crosa aortci cu
diamctrul rcdus
1
• DSA constm1t
254
 0 alta invcstigatie nccesara in coarctatia de aorta cste oscilomctria, .
Contim1are tabe IuI n·r. JO care cvidentiaza pulsatiile arterialc scazute In teritoriul mcmbrclor infcri-
Trunchi arterial comun oarc, sprc dcoscbire de cclc normalc la membrelc supcrioare.'
Cardiopatii con- oirdiopatii Opcratia constli In rczccarca po[\iunii stcn0zate ~i efcctuarca unc1
Vena cava anormal anastomoze intre cclc doua capcte astfcl create ale artcrei aorte.
genitalc ciano- rarii obstacol,
drenata in atriuJ stang
gene (cu ~unt ell amestec
· ~- B) CARDIOPATII CO~GENITALE CIANOGENE ""
dreapta-stanga = sanguin · .. , ... .fistula arterio~ · ~ · '. ·' Tetrafo'g ia'Fallot '''.·': ',. · " · . . . ; . ·... . ,.
·amestec sang\Jin vcno-arterial venoasa pulmonara
. Este cea , triai importantli .~i ; .~~i . f~ecventa " c~rc:lioP,atie '·c~ngenitala 11
veno-arterial) cianogen~.: Cqn~tli din a~~ierca a patru lczi1:1ni struct~rale' ale i~imii: ··
.. · . fectarea (endocardita bacteriana). . · '. ~ dcx~roP,Ozitia aor,~ei (aorta este ,,dilare" pe scptul interventr.icular in
La f~l suprain nalului arterial (PCA, canal arterial permeabtl) loc ·sa. p0rneasc~ din vcntriculul stang, cum ar fi normal);·
Pers1stenta ell A • t" intrauterina un rol foarte imp )rtant: cl leaga . - defect septa! ventricular ('inchiderca septului·intcrventricular nu cstc
t al are m vial"" . l t. pu l
. Accs can rta ~i asigura trccerca sangclui din circu a1 1a - ·•f'Ji. posibila .datorita _Preze~ici aort~,i. c~re ~ impied,ica);' . · . · • .,· · ·, i • .
artera 'p~lmona~a d;i~~ (reamintim ca in via~ intrauterina plamanul nu. are ·~: . . . ...: .stcnozA: 1!1fu~d11JuJ.~ra a artcre1 pulmonarc ( c~te mgus~.ata ponmnca
monara m cea s1ste ·1 ase acestea tacandu-se la nivelul placente1, ca ~f·.\· 1mt1ala a artere1); .. .. . , , · : . .. · , · ·
. . l
n_1c1 un ro . ms~.
A hiJJ1bl.lO c gazo , a ta ani
pupa na~tere, else inch~de. in cateva zile sau. s P m · ~· _: hipertrofie ventricuiarli dreap\i (consecinta efortului de mus- depus
~1 aportul nutrtttv) .. l poate persista dcsch1s izolat sau 'in asoc1erc cu altc .'?il·· culatura ventriculului drept pcnfru a invirigc obstacolul creat de stcnozli}.
,. Canalul arteria . . ·z·.,.. Simpiomatolo~ie · ·
l.. d" congemtale. . I d" t
anoma n car iacc . tcnta la auscultatie se perccpe un suflu s1sto o- . ia: o I
re La na~tcrc sc poatc pcrcepc un sufhi sistolic discrct. Dar semnele ca-
in caz d~ per;isspatiile intercostale superioarc. Tcnsiun~a artcnala cstc ractcristicc bolii apar dc-abia la varsta de 2-3 luni, ciind se instaleaza
para~ternal stang~ ~lica crescuta, TA diastolica scazuta. cianoza, din ce in ce mai acccntuata ~i persistent.a. Cianoza cste vizibila nu
mod1ficata: TA sis . . t x numai la tegumente ci ~i la mucoase (conjunctivala, bucala). Sc asociaza
azii prm 11ga ura.
Se opere. de aorta (stenoza istmului aortic) . )" ~i degetc hipocratice: falangetcic sunt rotunjite ca ni~te baghetc de tobo~ar,
Coarct~trn onsta lntr-o ingustarc a portiunii dintrc crosa aort1ca unghiile bombate in ,,sticla de ceasornic".
Anomaha c Exista doua tipuri: , , Ulterior cre~terca In greutatc ~i in Ina Itime sunt intarziate, copilul ramiinc
aorta de~cen~cnt.3. ·1 (fetal) In care stenoza este situata in amontc de canalul hipotrofic pondcro-statural. Dezvoltarca psihomotoric cste insa nonnala.
- tipul mfanU
r- ____ -·A . aorta Jcxtropusa
arterial; . · "n care stenoza sc aflli in aval de canalul arterial ~i 'in ca~e
· - tlpul ~dul\~ lnchis iar circulatia col~terala toracica compcnsatonc - - - - A. pulomnara mull hipophv.iaUi ~i
cu slcno:di infunJibulani la cmcr-
canalul arterial cs ltata gcn\a Jin vcntricu lu I Jrcpt
este foarte bine dc~v~e pc~cepc un suflu sistolic necaracteristi~ par~~tcmal
La a~sc':1ltay~ensitati. Este insli un simp~om caracteristic d1spant1a pul-
/ /' Vcnlriculul stang
A

stan~, de d1fcnte tn mbrelor inferioare (eel ma1 bine se perccpe feno~enul la

sulm la arterel~ ~~ jumatatea arcadei inghinale). Tcnsiunea art~nal~ este Airiul Jrcpl - · - __ Detect scf>tal ventricular cu ~unt

artcra fc~urala, brcle superioarc ~i scazu~ ll1.ult la m~mbre~c. m'.enoarc~ Jrcapla-slanga

cre~cuta I~ meTT_Je artcriala colatcrala de dcnvatie care as1gura mg~tia m~m

Ex1sta? cir~ulat• ( ea prin aorta estc insuficienta din cauza ste.nozc1 sus s1tu-
brelor mfcnoar~e ~sigurata prin artercl~ intercostale ~i, uneon, sc poate pcr- Vcnlriculul Jrcpl hipcrtrofiat- -

ate ). Aceasta es·stolic discret la acest i:i1v~1. . . . ,-

cepe un suflu s1 I sc observa insa ma1 bme la cxamcnul ra~1~log1c al ~ora Fig. nr. 13. - Tctralogie Fallo!
. Fcnom~nucauza maririi arterelor intercostalc supras0hc1tatc ca c1rcu-
cel.m undc, d13 ompensatoric, sc produc eroziuni subcostale .
latte colatcrala c
257
256
 cdusa Ca sa sc odihneasca dupa un mic ,.... _ _ ____ /\. aorta hipopla1iutil
Capacitatca de cfort cstc r . · (. . ~ttin·,") in care circulatia pul-
cfort, copilul adopta pozitia pc ~me ~·s~u !5 ' ,
\';::::?::::::L . - - · ··: A pulmonurii '\"; .

x t ~ . ~ . cspiratta U!,m.atn. ~x
monan1 cs c 1avonzata ~t r · . d h' ·e ·in care cianoza sc acccntucaL<l,
. F . .. fl c cnze e tpox1 , .
~ecvcnt acc~h copn a. .. icrdcrea cuno~tin\ci; in eazun grave sc
apare d1spncc, poatc survcm chiar P . . , . . Dcf<.'Cl septa! 11tri11l - - ;.... -· . Vcntric't1lu! stuni; tilpoplaziat
. in interventic chinirgicala, cu ·y~carea unc~
.!". ;
poate produce decqsu,l._ . . . ; :t .. · . Airl~l Jrc~t · ...:..::...
Tratame1it11l rad1ca~ co~sta . 11. •1• ca pulmonara pcntru a 'im,bunatAt1
.anastomoze tntrc cjrculati~ .sistcrntc ~ .c · ' · ·· . · ~. :l ·-~-11 ' ; l.': •
car¥
i

dcbitul·,sanguin merge· sprc p~amam."ta 'in adrrilnist~area de Prbpranol~l .. ~ Vcntriculul .J\Cpt - .- :·.,
·' Tratamentul'}>,anil la ?pcrati_c co~s nara timp de 4-5 ~ zile in fiecar.~
per os~- pcntru a favorii.a c1rculat1a pu mo ' ·. .
Fig. nr. 15. - Hipoplazia inimii stangi
sapta111ana: . ·: . ·. en a trebuic administrat oxigcn cu ?cbit d~
_I~ cr~zclc de hlpox1~, ?c urgen;s lent, bicarbonat de sodiu solupc 8,4 %.
6-8 htri/~inut, prop~nolo~ mtn~v olu\ie glucoza 5% ~i Diazcpam t.v. lent.,. lnvestigafii necesare in cardiopatiile congenitale
in perfuz1e endov~1~oasa .dllu~t tn sTMV) . . · .. · · . • - Hem9leucograma arata mo<lificari in cardiopatiile eongenitak ciano-
Transpozif1a mardor 'as~ ( en a aortci din ventriculul drcpt (m :' gene: cresc aprcciabil hematiilc (pot ajungc la 7.000.000/mcl), hcmoglobina
. Accastli anomalic consta dmafm~r~ a~'tcrci pulmonarc din vcntric~lul ' (pana la 20 g/dl), hematocritul (pana la 75%). In caz de complicatie
toe de eel stang, cum ar fi norm. ) ~ nu ar fi posibila daca nu ar cx1sta ~;- infcetioasa (endocardita bacteriana) sc produce cre~tcrea leucocitelor cu neu-
• (" l d 1 d t) suprav1ctuirea ' • . trofilic ~i dcvierca la stanga a ncutrofilclor.
stang m. oe c ce _rei:. . . la) care sa asigurc amestcG de sange cu ox1~
o comumcare (de ob1ce1 mteratna - VSH cste foarte scazuta 'in formelc cianogcne (sub I mm/o ora). in
genarca lui. . . a se manifcsta prin cianoza chiar de la schimb cre~tc in cndocarditelc bactcricne.
Simptomatologia estc grav ' - Examenul radiologic al cordului cvidentiaza difcritc aspecte: uncle
na~tcr~, di_spncc, d~fi~ultati la.~urr. r ricale pa\iativc (cu mare rise ~i ea) caractcristice, cum estc in tetralogia Fallot, altelc constand doar In marirea
ln hpsa unc1 mtcrventn c mu g ·de vol um a cordului.
survine de regula deccsul. - Elcctrocardiograma (ECG) arata hipcrti:ofii atrialc sau ventriculare
\ (in functic de lcziuni), dcvieri de ax electric, cvcntuale tulburari de ritm .
A. aortii cu provcnin\ii .:. - Echocardiografia cste o investigatic fundamcntala, indicand tipul
,- - - - - -Jin vcntriculul drcpl
_ _ _ _ /\. pulmonari\ cu provcnicn\a
' Jeziunii, sediul ~i dimensiunile. Mctoda Doppler furnizeaza- in plus date
.,-..{'7-..,. din vcntriculul s\ang · privind dinamica circulatorie la anumite nive\c .
}' . · - Catctcrismul cardiac estc ncccsar dcc;>areec aducc precizil.ri asupra
] ,'. leziunilor, presiunilor intracavitare din co:rd, oximctria sanguina 'in cavitatilc
;. ,cordului. Se face prin introducerea .uQui cateter prin vcna fcmurala, ..aeesta
·~..W,cand, prin impingcre prin vena iliaca extcma, vcna iliaca comuna, vena
' cava infcrioara pana In atriul drept, apoi In ventriculul drcpt ~i mai dcpartc
J -:. in artera puhronara sau, daca exista comunicari intre cavitati, poatc ti dus
~ p~in acestca ir cavitatile stangi ale inimii. "·
,ft,
Vcntriculul drc(lt - -
] Transpozitic nccorcctatii a marilor vase
CARDIOPATII DOBANDITE
Flg. nr. 14. -
Sunt nu10eroase, au o etiologic foartc variata i;;i gravitatea lor cste dcsc-
ori extrema .
.J
259
258
 ENDOCARDITE BACTERIENE VALVULOPATIILE INIMll .'
Sunt leziuni ale valvulclor, unele congeuitalc (au fo st mcntionatc !a
Sunt inflamatii ale endocardului, in special ale cclui valvular, . <J ~~fcl
cardiopatiilc congenitalc) dar majoritatea sunt doban<litc, ca scchcle in spe-
!neat, chiar dadl sc vindcca, pot li1sa sechclc valvularc pcntr'I rcstul v1ct11.
a) Endocardite benigne
cial ale reumatis_mului articular acut (RAA) care ,,tinge articulatiilc dar
)( .. "
...
mu~ca 1n1ma_.,.. _ ,,-_,, ...' .u •.?.:., . . . I;-.- :. ·:J, ,..
Dintrc accstea, mai importanta estc_endocardita reurnatismalii.
/~: ; ·,: a) Stenoza mitrali - !
Etiologie: strcptococul beta-hcmolitic,' agcntul etiol•>gic al rcnma-
tismului articular acut, detcrmina .,cndocardita benigni1", cc•~ rcumatismala.
- Consta dintr-o ingustarc a orificiului mitral (undc sangele trece din ..
''atriul stang in ventriculul stang) datorita leziunii definitive a valvulei mitrale.
Aceasta, de~i nu pune in pcricol imediat viata bolnavul~i, pc•ate crca o lczi- -~, :.'.:; Accasta leziune se .instaleaza la cca 1-2 ani de la un atac intens de
une invalidanta pcntru tot restul vietii, prin valvulopatia scchelara car~ ·~: RAA . ' "•.·· ·· . : i_.rf:·. .:•-'· . !,
ramane uncori dupa ea. Valvulopati~ poate evolua spre dccompcnsarc ~1
\'

•· Simpfomatologie . .
insuficienta cardiaca, punand in pcricol direct viata bolnavului. :;.}1,-,; 1·:-;- jena precordiala; -...1 - ;_ .- ,-
b) Endocardite bacteriene maligne . - dispnee de efort apoi, odata cu evolutia, ~i dispnee de decubit;
Etiologie: - · -. · -. ·, . _,.., · .: - · - • 1_1; • '· ·- tuse · ;~cardiadi't. (~ra vreo afectiune acuta pulmonara); ...
Cauza determinantii: infectia' endocardica· ce poate fi provocata de .) ·· :..:. cfarioza peiioronazala, accentuata la cfort ~i odata cu evolutia bolii;
strcptococul viridans, de stafilococ, de pneumococ, etc. . - . .. - hemoptizii in perioadele de agravare;
. Cauze fa vurizante: leziuni prcexistentc ale cordului: card10pat11 con- - uneori se complica cu embolii, in accst caz canst.and din cheaguri I I

gcnitalc, valvulopatii, etc. care sunt transportate prin torcntul sanguin la difcritc organe;
Simptomatologie - . . .
,•• -· . - la .cord se constata marirea matitatii prccordiale, freamat la pal pare,
Boala cvolucaza ca o septicemic, cu fcbra ridicata de hp mtcrm1tent :''.~: uru1tura diastolica ~i suflu presistolic;
(septic), stare gcnerala alterata, paloare marcata, splcnomegalic, erupti~ ·· · - evolutie spre insuficicnta cardiaca stanga, apoi globala.
petc~iala, fcnomcnclc pcrsistand, in formele cronice, mai multc saptamam. Investigafii paraclinice
La cord sc pcrccp tahicardie ~i sufluri. - Examenul radiologic" arata hipcrtrofic atriala ·stanga. La fol ECG.
Investigatii paraclinice . v • • v - Echocardiografia aduce prccizari, date privind dimensiunilc, etc. I I

- Hemolcucograma arata anemic intrainfcc\ioasa,_ leucoc1toza nd1cata ;- 1:. • Tr~tamentul radical consta din li1rgirea, pe calc chirurgicala, a orifi-
..,, .
cu neutrofilie ~i devicre la stanga a neutrofilelor. ~~ . ~1~lm m1tral, eventual cu implantare de valve noi .
- VSH cste mult crescuta, dep~ind uneori 100 mm!o ora. ___ .: . b) lnsuficienfa mitrala
- Hcmocultura poate pune in cvidenta germencle cauzal, daca este ·.;! ·_ Leziunea consta din inc~pacitatca valvulc.i 'rnitrale .de a inchide com-
- ;~~- plct orificiul atrio-ventricular stang In timpul sistolci vcntriculare. Din
corect recoltata. Trcbuie insotita ~i de antibiograma, care orientcaza asupra
antibioticului de utilizat. ·.: ,_~i.-. ace~stii cauza o parte. din sange .r~flucaza din ventriculul stang in atr_iul stang. • I
Tratamentul endocarditelor bacterienc maligne .. -:~ Se mstaleaza ca lezmne definihva la cca 3-6 !uni de la un atac intens de
· ~~~ reumatism articular acut.
Estc indicata asocierc de antibiotice in perfuzic endovenoasa, alesc in
functic de germcncle idcntificat prin hemocultura. Sc poate utiliza Pcnicili~a . Simptomatologie
G cristalina (In doze foarte mari) + Gentamicina; Pipcracilina + Ccfazolm; :F: Initia! apar palpitatii ~i dispnee de efort. Trcptat se instaleaza !;ii dispnec
Oxacilina + Ccfazolina; lmipcnem sau Meronem etc. Tratamcntul estc ~~ ~~~ de .repaus ~··.ulterior, apar semne de insuficienta cardiaca stilnga. La auscul-
durata ~i trcbu ic efcctuat piina la disparitia fobrei ~i negativarea hcmoculturn.
: +:, tat1a cordulm se pcrccpc un suflu sistolic In ,,ta~nitura de aburi", cu propa-
gare spre axila stanga.
Prognostic
In abscnta tratamcntului, cndocarditcle bactcriene mali gnc due la Examcnul radiologic al cordului arata hipcrtrofie ventriculara stanga .
Echocardiografia este concludenta.
dcccs rrin stare scptica sau insuficicnta cardiaca.

260 261

l
 Tratamentul conservator cste eel al fcnomcnclor de insuficicn\a car- Investigafii
<liaca (vczi mai jos) Tratamcntul chirurgical consta in implantarca unci noi :; · - ~xamcnul radiologic arata marirca de volum a cor<lului prin crc~tcrca
valvulc. ·· · · ¢. tuturor d1amctrclor.
c) lnsuticienfa aortica · · · · . . . . · · - ECG arata scaderea amplitudinii undclor prod use de contrnctia vcn-
Lcziunca consta in incapacitatca valvulci sigmoide aort1cc de a mch 1<le triculara (trasc11 hipovoltat}.
complct ic~irca din ventriculul stang in aorta, in timpul <liastolci vcn~·icula_rc - Echocardiografia arata dilatarca cavitatilor cor<lului.
~i al diastolci generate. Din accasta cauza, sangelc din aorta rctlueaza pafl1al Tratamentul miocarditelor
in vcntriculul stang in timpul diastoleL · ,; · · ·.' ·., ": · .. Estc de urgenta, riscand altfcl o dccompcnsare cardiaca ircvcrsibila.
Slmptomatologle · .!: ' ·.!:,. · "' <,. " ; · · .. · · : .i".i i.. ': I. Rcpaus strict la pat. NU este ingaduit nici eel mai mic cfort.
- Palpitatii, dispncc de cfort, bombarea arici precordialc, puls amplu ~i , . 2. Digoxin i.v. lent (a se vedea insuficienta cardiaca-tratamcnt)
,,saltAref', dans arterial (se observa pulsatii ample, vizibilc la m~rilc artere~. 3. Furosemid, ca diuretic cu actiunc rapida.
- Tcnsiunea artcriala sistolica (maxima) estc crescuta, tens1unca artcn- '.· · 4. Tratament etiologic, in functie de cauza. In oricc caz, sc instituic
all1 diastolicl1 (minima) cste coborita, rczultand astfcl.o tensiunc difcrcntiala : ~ntibioticot~rapie de pro.tectic ~Am~icilina i. v. sau o ccfalosporina) .
mare. · ·· · · · ·· .r 5. Acid ade.nosmtr1fosfonc (tnfosfaden) pentru rolul care ii arc In pro-
- La auscultatia cordului se pcrcepc suflu diastolic mediostcrnal ~i in .~esul de contract1c a musculaturii. Administrarc i.v. Jent.
drcapta stcmului in spatiul U, cu propagare catrc vasclc gatului (artcrclc 6. Prcdnison pcntru cfcctul antiinflamator.
carotidc). ;. ·~· 7. Alimentatie de crutare: regim hidrozaharat, apoi lactorainos vcge-
- Ulterior apar scmnele de insuficicnta cardiaca. . ·. tarian desodat.
Tratamcntul chirurgical consta din reimplantarca unc1 valvulc aor-
tice noi. PERICARDITELE
Sunt afcqiuni inflamatorii ale scroasci pcricardicc. Exista:
MIOCARDITELE - Pcricardita uscatii (rarii lichid).
Sunt boli inflamatorii ale 11u1-;.chiului cardiac, cu cfccte importantc ' "-'' - Pericardita cxudativa (cu lichid inflamator): scrofibrinoasii; puru-
.,1.: Icnta.
asupra functici accstuia.
·" ' - Pericardita constrictiva: adcrente fibroasc intrc foitclc pcricardului,
Etiologle: . . .. . . . , .
Ccl mai frccvcnt sunt de natura v1rot1ca: m1xovm1sun, virusun " r care impicdica contractiilc normalc cardiacc. ·
Coxackie. Bactcrienc sunt cclc prrnlusc lie strcptococul bcta-hcmolilic (mio- : ~; Pericardita serofibrinoasa
cardita rcumatismall\), mai rar de Streptococcus pncumoniac (pncumococ), /·'. :j: . .
Estc form'l cea mai frccventa ~i cu simptomatologia cca mai caracte-
Salmonella typhi (miocardita tifica).
.. ;~;,;:! rtstldi.
~m.. Etiologie:
Simptomatologie · ··'/"·
- fcbrl1 moderata sau abscnta, in functie de agcntul cauzal; lX Estc eel mai frecvcnt de natura reumatismala (RAA) sau <le natura
~: tuberculoasa. .
- jcna prccordiala, palpitatii; ·
- dispnce, chiar ~i in rcpaus; Simpt<>matologie
- fcbra va ·iabila, In functic de cauza;
- varsaturi;
- tahicardic ~i tulburari de ritm cardiac (aritmii); . . - jena ~i cniar dureri precordiale;
- semnc de insuficicnta cdrdiaca globala: cianoza a fete1, vcnc JUgularc - dispnce ;hiar ~i in repaus;
turgcscentc, edcme dcclivc, hcpatomcgalie; - sc obsc:va bombarca rcgiunii prccordialc in cazurilc cu cantitatc
mare de lichid;
- hipotensiunc arteriala;
- la auscultatia cordului se pcrccp zgomotele asurzitc, accclcratc, - apar se;nnc de insuficicnta cardiaca drcapta: turgcs<.:cnta vcnclor
J pauzclc cgalc lntrc clc, ritm In trci timpi (<le galop). jugularc, ctlcmc dcclivc, hcpatomcgalic;

262 263
 - la auscultatia cordului zgomotele sunt mult asurzitc;
- tensiunea arteriala scazuta uncori; ·~· ~~~~'.ari in umplcrca cu s3ngc a cavitiltilcr cordului, piina Ia insuficicnta ear-
/nvestiga(ii parac/i11ice
- Examenul radiologic aratli o cnorma marire a opacitali cardiacc care l ; .-Flutt~rul ~i fibrilafia atriala: dezorgimizarc ~ .·activ~latii contractile
1
1
"
I
ia uncori aspect de ,,cara fa". l~ • ~ rn~cardl!i~11 pr_l_n apar!tia a nu~ercasc focarc de plccarc a stimulilor situate ••
m m1oc~rduJ atrnlor. Ritmul _dcvme ncrcgulat, nu se mai pot numara batailc
- ECG arata scaderca voltajului undelor.in toate deriva iilc
- Echocardiografia atesta prezenta lichiduluVin scroasa pericardica.
...:. Punctia pcricardica arata aspe((tul ~i natura. lichidului. ~xamenul bac-
cordulu1. A par fcnomene de msuficientii cardiaca . .· ·..-...< " ,,;~· " · ·•
. . - ,Fib~ilafia v~nt~icuJa~a:_ dczorganizare complcta a activitatii con-
J
teriologic al exudatului pcricardic ·p9ate pune· in eviden~ ger nencle cauzal. tr:.ictilc ~ .m10c~rdulu1. ?m rcgmnea vcntriculilor, duciind la contiacfii nere-
Tratamentul pericarditeiseroftbrinoase -." ·. · -: .: . '· . .
Estc de mare urgcn~ pcntru a nu se ajunge la tamponeda cordului, in
' gulate ~1. mcfic1cnte ~1 m caz ca nu se poate face defibrilareaciii timp util J
• dcccs prm stop cardiac. · ·· . : , · . ,;;'.· ,. . . . • a
J
care o cantitate foarte mare dc_lichid pericardic poate impiedica cxpansiunca - ~Jocuri atrio-ventriculare: intarzieri in ·transinitcrc~ stimulilor de .
inimii in diastola, cu efect mortal. I;

atorii in general.
-: :~ · - · ' .. ,. ·;:·
1. Prcdnison; favorizand scaderea exudatului ~i a fenomenclor inflam-
.. .. ,., ,r.. ':, . i.' : '· :; . '· .
contrac~1c de-a lungul cailor sistemului excito-conductor al inimii de la atrii
' Ia v~ntncule, ceca cc
. card1e extrema).
due~ la rarirea C?nsidcrabiH1 a ritm~lui cardiac (bradi-
" · ·· ' · '·
I
2. Antibioticoterapie in functie de agentul cauzal. In pericardita tuber-
culoasa se fac tubcrculostaticc: streptomicina i.m.; rifampicina, izoniazida.
··~.. . To~tc accstc tulbura:ri de·ritm neccsita, pen~ a· pufoa.'fi 1 °id~~tificatc ~i
!; dia~nos~1catc, cl.ectrocard1ograma, investigatia care stabilc~te tipul aritmici
~ J
3. Punctie pcricardidi (poate fi prima optiune in caz de fenomcnc ·. sed1ul c1, cvolutia. '·
grave) cu cvacuarea treptata a lichidului: nu foartc brusc ~i nu toata ~antitatca
dintr-odata.
Tratamen.tul cstc difcrcntiat, in functie de tipul aritmiei. Exista
n.um~roas~ mcd1camente antiaritmice, se utilizeaza Digoxin in uncle formc '" J
4 . Poatc fi ncccsar tratamentul chirurgical cu pcricardectomic ~i insti- '~f.:!· :~J~~~sta ~di m~ncvrc manuale de_tratament (sprc excmplu: comprcsiune digi-
tuirea unui drcnaj pcricardic de catcva zile, dcoarece cxudatul se reface rapid 11!1P ~ cateva ~e~undc pe smusul carotidian sau pc globi i oculari, 1n caz Ill
~i punctiile nu ii pot cvacua in mod satistacator. de tah1card1c parox1stica supravcntriculara).
;~~~.-
!<'..-'
ARJTMIILE (DISRITMIILE) ·.;,; r·~ INSUFICIENTA CARDIAC....\
.. :~:·
Sunt tulburari in succesiunea mecanismelor care dirijeaza contractiilc .:; ~~~ Estc .incapac!tatea cord~lui ~c a asigura . dct>itul sanguin . necesar
cardiace. Au, ca manifestarc clinica, ncregularitati ale zgomotclor cordului, ~· ., .fl. organel~r ~1 fe~utunlor c?rpulu1. Ex1sta, in functie de sediul de producere:
ale pulsului, modificari ale ritmului cardiac, prin accelcrarca sau rarirca ;~'. ·~·~ - ~nsufic1enta card1aca stanga;
acestuia etc. Cele mai importantc sunt: ~ ·~. - msuficienia cardiaca dreapta; · .
- Tahicardia sinusala: accclcrare a ritmului cardiac t'lra modificarca ]
- insuficienta cardiaca globala, intercsand ambele p°arti ale · · ..
punctului de plecare a stimulilor (tot din nodulul sinoatrial). Se 1ntalnc~te in . Iog1e
Et10 · m1m11.
febra. a) Cauze care /in de inimii: .. .
- Bradicardia sinusala: rarire acccntuata a ritmului cardiac, rara - uncle cardiopatii congenitalc;
modificare a punctului de pornire a stimulilor.
- Extrasistolele atriale ~i cele ventriculare: contractii premature ale - endocardit~, ~i~ca~?~tc ~i p~ricardite exudative sau constrictive;
- v~Jvu.l:>patnle m1m11 m stadnlc avansate de cvolutie; .
miocardului, manifcstate prin palpitatii ~i care modificii regularitatca batl:'lilor - antmnle grave; ·
cardiace. b) Cauze vasculare:
- Tahicardia paroxistica supraventriculara ~i cea ventriculara: ...,
accelerare extrema a ritmului cardiac (pcsti::: 180-200 contractii pc minut, - hipcrtcnsiunea arterialil din glomcrulonefritelc severe·

.
- fistulclc artcrio-venoase perifericc. '
care se mcn~inc toh.t~i regulat), survine in crizc de durata vanabila ~i produce
c) Cauze pulmonare #pleura le
264 )
265
j!

J Edcmul pulrnonar acut cardiogen

.- pn~opatii . grave: bronhopneumonic, pncumonii intcrstitia\c . Estc forma supraacuta ~i ,11 • , •· . •
mcnponat ca cdemul pulmonar g~\ a msufic1.entc1 card1acc stangi. De
gaze (de lupta asfixiante sau ~~~ P~~~c ~vea ~ ~ltc_ cauzc: intoxicatia cu
1
J severe, pneumonli lobarc intinse; · ·
- plcurczii de mare cavitatc cu cantita\i importantc de lichid; pneumo-
lichidc perfuzate in execs (~au r . ~s a;)), s~pramcarcarca circulatiei cu
torax; cvacuari bru~tc ~i in cantitati mari ale unui revarsat pleural masiv; 5· . za Ja rogcn& ; gnpa SCVCf'd
imptome/e .se instaleaza brutal i ·e I ·
- hipcrtcnsiunc artcrialli pulmonara. / orclor in abscnta tratainentului: ~ ~o ut1a . estc ·rap1da,
.
de ordinul
d) Cauze endocrine:
' - dispnee din cc in :Ce .mai:acce~tu~tA ~ . r .
- tuse .c?ntinua, spastic~· obositoare; ~po ,•pnce progres1va;
- hipertiroidismul avansat pan.ii la tireotoxicoza;
_. . - .fcocromocitom =: .tumora a mcdulosuprarenalei sccrctoarc de sub- '· , :.
stante vasocoristfictoarc (catecola'minc) . . ·... . : ·. . i " ~pant1a lal g~ra a unei ·spute rozatc, car~ se reface mere~~ : .. : '.
=
. _: numai la bazcle pulmonilor, a oi din ce Ap J ~t~ral. ~alu~ fine •. la lnccput
. e) Cauze sangilin.e:·. ".. . ,. a auscu tat1a toracclm se percc b.l . ,
- ancmii severe; . .
- supraincarcarea circulatorie cu lichide perfu7..atc endovenos in execs. -1~~ (caractcr asccndcnt); .:. J., p . , . m ce ~1 m tcntornle ma1 sus situate
j (AtenJie, cauzii iatrogenii!) .. ~lti... .- d~ca nu se intervine la tim se d · ·
mersmne mterna) datorita umpleri· .~· !pro . uce deccsul prm asfix1e (sub-
. · .
Clasificarea lnsuficientei cardiace du pa mecanismul de producere .,, .." dat. . . -: . ta veo c or pulmonare cu lichidul transsu-
- .Prin supraincarcare de volum: in inima se aduna cantita\i mari de
j sangc care nu pot fi expulzate. Exemplc: stcnoza mitralli, insuficicnta r""< lnsuficienfa: cardi~~i :dreapta
mitralli. ·· · :~ - turgcsccnta venclor jugulare·
- Prin supraincarcare de presiunc: cxista un obstacol in fata vcntriculu-
.~rf~· formelc grave ~i asciia; uneon ~t a c organelor gcnitalc cxterne. fn
- cdcmc dee live (la gambe) ' · . 1
j lui stang care ii impiedica activitatca. Excmplc: hipcrtcnsiunca arterialli,
stcnoza aortica.
-- hepatomcgalie
varsaturi; durcroasa la pa Ipare
. . (hepatomegahc
· . congcstiva);
- Prin sclidcrea performantei miocardice. Excmplc: miocarditc, uncle
- oligurie;
aritmii.
- lnsuficienta cardiaca hipodiastolica: umplerca inimii cu siinge in - tahicardie; ,
cursul diastolei nu se face decat partial. Exemple: tahicardia paroxistica, - scadcrea tensiunii art~riale.
pericardita cxudativa sau cea constrictiva. lnsuficienfa cardiacs globala .
Slmptomatologie
Difer~ dupa sediul insuficicntei cardiace.
r.· Rcunc~te simptomatologia ar bel
,:; .. stanga la cea dreapta. .
· .
f
suAccesiunea aparitiei simptomelor ~ste o~cttf un esc.ns~ mat ~us. De ob.icci
. .
a ce c dm msufic1cnta card1aca
lnsuficlenta cardhlci stanga
- Dispnce care se agraveaza progresiv in timp: initial cstc dispncc de , . In~estigatii paracllnicc necesarc in insuficienta card· •
efort, apoi apare ~i in decubit ~i sub forma de crize de intensificare nocturna - xamenul radiologic arata cord ma 1't 1. I . iaca
cavitatile interesate Qi de cauza . fi .
, ..,.
~
10 su 1c1cnte1.
~ a te mod1fic1iri in functie de
care obliga pe bolnav la ortopnee.
- Tuse seaca, apoi productiva, in absenta unei afec\iuni pu\monarc . - Elcctrocard10grama evidcntiaza d . . . , . .
h1pcrtrofii ventriculare Qi atrialc event lctv1labt11 al~ axu~u1 elcctnc al inimii,
E h · "' • ua u ur1in de ntm
J (tuse cardiaca).
- Cianoza pcrioronazala, aparnta in timp. - c oca;·d1ografia dcccleaza mod'fi a .1 ·
precizeaza u~ehdimensiuni ~i presiuni. 1 ic n c structurale fine din cord,
- Scadcrca tensiunii artcriale (daca nu cumva cauza estc o afcctiunc
care produce hipcrtensiune artc~riarn) diaea -dreapta.
Presmn<:a venoasll. ccntrala (PVC) estc crcscutii in insuficienta car-
l - Aparitia, in timp, a fenomenelor de staza pulmonara cu prezcnta de
~ Hcmole icograma arata modificllri i fi · . · · A .
raluri pcrsistcnte in tcritoriul pulmonar. bactcnenc prezi•1ta leucocitoza crcscuta n nt ufinc,.t1eddc ~t1olog1e; In mfcctii
- Oligurie, prin scadcrca dcbitului sanguin renal. trofilclor. , eu ro J ic, ev1erc la stanga a neu-
J - Tahicardic.
- Apari\ia cdcmului pulmonar acut cardiogcn .
267
 . :I.ff

Tratamentul insuficientei cardiace trci dintr~ ccle ratru membrc, cu slabir..:a ~i rotarca lor la catc un sfcrt Jc orJ
1. Rcpaus strict Ja pat; pozitia optima este c:a scmi~cziinda, care · interval. In acest mod nici unul dintrc mcmbrc nu suporta 0 staza continua
usurcaza respira•ia ~i cu mcmbrcle inferioare atamiinde, pcntru a scadea · mai mult de ~de ora. Toatc accste manevre urrnarcsc sa scada fluxul de san-
n:ixul de sange ~atrc plaman. La sugari salteaua se a~eaza pc un plan 1ncli- ge catrc pli'imanii incarcati cu transsudat. Se mai face ~i aspiratia secrctiilor
nat, astfcl incat capul sa fie la un nivel superior. . . abundcntc care vin din cailc respiratorii infcrioarc in faringe !ji cavitatca 1
2. Digoxin i.v., in doza initiala (de incarcare) pentru saturare rap1da de -::w:.i. bucalA. , ... _, _,
0,03-0,05 mg/kgcorp/24 ore, fractionat in 3 prize? prima fiind ~ din totalul ~~; ~~. · 9. Rcduccrea consumului de Iichide ~i a lichidelor pcrfu2abile.
zilei. in zilele urmatoare doza se va scadea Ia. JUmatate, apot .Ja do~ ?e , ;. ~;.' I 0. Alimentatia rcdusa initial la regim hidrozaharat· apoi Iacto-filinos
intretincre care este cca Y4 - 1/8 din doza'. de·incarcare ·~i ca~e se_ admtms- '.'~ ",'.II!-/ Vegetarian filra sare, in cantitati mici ~i 1 repctate.' ,;: ,.. ' ,. . " JI
trcaza per os. In tot timpul administrarii digoxinului ·(ca a oncanu preparat --··;:- - · ,, : . ,,... ;.. . ., 1 · ·

digitalic) cste obligatorie numaratoarea pulsului ~i controlar~ periodic~ a t~? .

INSUFICIENTA CIRCU~~TORI~ .PERIFERICA
ECG. Acestea
adverse, sunt ~1i~pusle
bradicardia delbfap~dl
une e tu uran eca.tmDi~Ioxinul
n . n cazun. ~Ired, e epnnptrraedorezaacrtenslee
su ;:';
, .-:·~:-..~..•-:_.·.·:' (C.· OLA,PSUL VAS_.~ULA
_ -~··'· ~. O'.c. _UL) .
.adauga la accste reactii adverse varsaturi ~i uneori vedere in culoare galbena '. ';(_ Estc o prabu~tre brutala a circulatiei pcrifcrice, cu scaderca intensa ~i
a obiectclor. . · ,,. .,: ,.,,. · ;-, · . . · ~'. J~pida a tc~siunii arteriale, datorita unui dezechilibru intrc masa sanguina
3. Furosemid, ca diuretic cu actiune rapida in doza de I -2 mg/kg- .': ' circulanta ~t pa tu I vascular, deci intrc continut ~i continator. Clasificarca
corp/24 ore i.v., In 1-2 prize, este necesar pcntru : indepartare~ volumelor . . ~ocului sc face dupa critcrii etiopatogcnicc (cau:la + mecanismul de produ-
cxcedcntarc de lichid care incarca circulatia ~i travaliul cordulut cerc).
4. Un antibiotic de protcctic este necesar, dat fiind ~tenti~lul ~e . 1. ~ocul hipovolemic, produs prin scaderca masei sanguine; arc pre-
suprainfectarc al plamanului din cauza stazei ~i dacli exts~a. ~tiolog!e smnea vcnoasa ccntrala (PVC) scazuta. Cuprinde:
infectioasa. Se alege intre Ampicilina i.v., Cefazolin iv. sau Pemcthna G (m • Socul hemoragic produs de hcmoragii extemc sau intcrne masive;
infeciia strcptococica). . . . . • Socu/ anhidremic prin picr<lcri de apa ~i clcctroliti aparc in :
5. Oxigenul se administreaza in cazul aparitiei cianozei Y al disp1:leei . - varsaturi ~i dia~·ee intense (holcra, toxiinfcctii alimcntarc, gas-
foarte intense. Se poate da pe masca, cateter nazal, clopot se1!1t~tan!j. _o ;ige- trocntente acute grave, tox1coza sugarului, uhelc intoxicatii);
nul trcbuie umidificat prin trecere printr-un barbotor cu apa dtstilata ~t, m se- - tr~nspiratii masive (tcmperatura extcrioarA foartc ridicatii);
zonul cald, racit prin trecerc prin vas cu ghea~. · : : · · . . . • . - dnrreza fortata la bolnavi cu hipoproteinemic care primcsc diure-
6. Prednl.sonul sau h1'drocort1'zonul hcm1·suscc1nat au md1cat1e 1 m caz, de , "' ~ .
scxdere a tcnsiunii arteriale, in miocarditele cu semne inflamatorii marca.te, ·· ttce .1ara a 11 sc asigura ~i un aport proteic (excmplu: administrareade
. Furo-
sem1d 1a un copil cu sindrom ncfrotic inainte de a primi pcrfuzii cu albumina
umana, i'l spoliaza de Iichide ~i de elcctroliti plasmatici).
a
in colagenoze. · . . trebu1e
7. Colcctiile de lichid pleurale sau pencard1ce ' . ncaparat evac~-': ·
ate deoarece constituie un obstacol in calea activitatii normale a cordulm. • Socul prin plasmoragie aparc in arsurf pe suprafcte lntinsc, la nivclul
'
Evacuarea se face cu blandete ~i progresiv. De ment1onat. cax •m caz dc carora transudcaza mari cantitati de plasma. .
revarsat de lichid in pcricard, Digoxinul nu este indicat, fiind vor?a ~c un • Socul prin sechestrare de lichide in cavitati ale organismului: ascita
obstaeol mccanic care trcbuic inlaturat ~i nu de un deficit al mu~chtulut car- ,cu volum mare, hidrotorax masiv, ocluzic intcstinala .
. . • ~ocul.din fnsujic~en~a corticosuprarenalii. acutii: se pierd apa !ji clcc-
diac. 8. in edemul pulmonar acut, tratamentul ~i'ebuie
sa fie mai rapid mai ~i
troliti prm urma, 111 cant1tat1 mari.
intens, Pe tanga toate masurile mentionate,- in cazuri exceptionale se ~~ate . 2. Socul distributiv, produs prin sciiderea· rczistcntei arteriolarc ~i
face 0 sangcrare prin punctie venoasa cu un ac mai gros (proce?eu utihzat cap1larc la pcrifcria aparatului circulator. Include: ·
astazi foarte rar ~i numai in situatii extreme). Sau SC poate prachca puncrca r • Socul septic (endotoxinic) in stari infectioasc grave:
de garouri care sa impiedice intoarccrea v~no~sa a ->an!?el~i, dc~i la .o pre- I •
Socu/ toxic aparut in unelc intoxicatii accidcntalc cu opiacee fcn o-
siunc ma i micll decat tensiunca artcriala s1stohca (maxima) la radacm1lc a ; barbital, romcrgan. '

268 269
 · · - H·e moleucograma
• Socul wwfi/uctic cstc o rcactic de hipcrscnsibilitatc. Aparc la uncle . ~/.· :- ~ecoltarea, farira·scoate cantitati . r . .
'.~;· b~och1m1c: glicemie, urce',• creatiniti . p ~a mat de sang~, a unor probe de
. •
mcdicamcntc (pcnicilina, procaina), substantc de contrast iodate utilizatc in sange. . ":· : : -.; i. . . :: .. cm.1c, _Jonograma scncli, bicarbonat' in
radiologic, intcpaturi de vicspe.
• Socul termic aparc la supralncalzirc.
• Soc11l traumatic cstc urmarca unor traumatismc prin agenti fizici , ·.··:. cautie. .. .• . . . . . p:n ru gazomctr_ie ~s~nguina, cu
- Recoltarea unc{ probe t .
accca~i
p
rc-

Tra t arnentul~ocuhii·W''''-;-<L ·~:,.f:.

. .. . ........ . . .
accidcntc, cazaturi grave. .'
• Socul prin arsurii, provocat de dureri, chiar daca plasmoragia nu cstc '1
'fl,i ·. · :·.· ·.· ·!>· ·L.

:J).' f n f~.tyThem6iJg'id:~ I :~.-~~. ~ ~f~:Z::1 ~:..~~. ~iplJl°d~ ~oc.

Se· face difcfontiat · i1Huhcf ·d . .. · ·
dcosebit de mare. . . . ·, .. · ' . · · . .. ' .i' ... ' ...
• Socul chirurgical estc datornt trau~atizari) intraoperatorii a unor I. Transfuzii de 's ange:'izo"·' · i;· · ..·; ·. . '. ;.: ~ . .: ·
poatc folosi siingc ·grupa OI carp t o-R~ 6numa1 tn abscnta accstuia SC
corpu\ui. Sc vor urmari hcmogram~na_ ohr umvcr~al), incalzit la tempcratura
zone reflcxogene (pcritoncu, mezouri). - · ·
• Socul anestezic se produce In uncle cazuri de anestezie gcncrala prc-
2 M " · ''d. · . . ~1 ematocntul
lungita. · incompatibila
• Socul posttransfitzional aparc In caz de transfuzie
. ane"'.re e hcmostaza pentru
- in plagi: pansamcnte co
a ' ..... . ·.
. ev1ta not picrden de sangc·
.
· 1· ·· ·
. r~~ut (sll\bitc la fiecare J·umlltate d roun - ~ radacina mcmbrului
· mpres1ve ga
x. /
(eroare ~ocul cardiogen produs prin activitatca deficitara a cordului.
3.grava!). ·· , ' .. .
' :.. gangrena mcmbrului); si.Jturi ale pix ··.
e Ofc:l catc· 5 min t ·
u ,e, pentru a nu produce
Estc caractcrizat prin crc~tcrca prcsiunii venoasc ccntralc (ceca cc . x • • agu, .
. ~)'•::~ hemostattc- t~ cp1staxis tampon nazal anterior cu
(NU din vatii ci din . .
.
.Adrcnostazm sau cu unguent
scmnifica staza in marea circulatic).

hipoplazia inimii stangi; coarcta\ia de aorta.

. .
• Socul din leziuni stmct11rale ale inimii sttingi: stcnoza aortica scvcra; '*' '. . - in hemoragii
,,,t b1l, care comprima vasele fisurat
eso'fago-ga~~,;:;~'.cs~n~~nlc
.
rasucitc!);
Blackmore cu balona~ gonfla-
• Soc11l din boli cardiace nestructurale: cardiomiopatii, miocarditc,
uncle aritmii (tahicardia paroxistica), tamponada cordului in rcvr1rsatclc pcri- ·". 3. St.iclcla cal~e extremita~:
4. H1drocort1zon hemisuccinat iv
cardicc mari. neonatal din hipoxia nou-11iisc11t11/11i (cnccfalopatia hipoxic-
• .Socul -~~~ 5. Bllu.t~ri caldc pe gura. ··
·;? cul~atll inTredclenb urg ( cxccptand
~ocul
.,,,. 6.
b 1 Poz1t1c
j • trau , t" 1
ischcmicll a NN). . ')#;/.• '/ n anhidremic prin pierde .· d - . ma ismc c cranicnc).
Simptomatologie ; ·t·. 1. Rchidratare endovcnoasa . .;; e.apa ~·t electro/ifi:
Manifestllrilc comunc In difcritc\c formc de ~oc sunt: t; \" /.~olutie glucozA 5% ~i 10%· solu.t 11.. drap1l · prm perfuzie cu solutii diferitc·
- stare de prostratic (apatie, indifcrcn\a) cu scMcrea reactivita\ii ~i t · gic) I · ·' c c orurll de sodi (' I · ·
imposibilitatea vreunci activita\1, fara a cxista lnsli picrdcrea cuno~tintci; i'· ,: ; SO uttc de cJorura de potasiu· S l f d . b' . U tnC USlV scr fizio\o-
' . [de concc_ntratia bicarbonatului pl;._:a~:e ~ ~c~r~onat de sodiu, in functie
- cxtremitati reci, uneori acopcrite <le transpim\ii;
~i
·· sc poutc produce scaderca tcrnpcraturii corpului (hipotcrrnic) dad
-~ ''. (; 2. ln~alzirca
cxtrcmitatilor. ' re at.a m JOnograma scricii.
'<,'· 3 · Hid'.o.co~izon · hcmisuccinat i.v.
h\1\11:1,·ul nu era curnvu fcbril; ~.
,, ·."ff· la sindro1!1ul de dcshidrata~e acuta
, 4. Anttbwttcotcrapie in functic d . . '
- tcgumentclc sun\ palidc; c mfcctta gastrointestinal ii care a dus
-pulsul cste accelcrat (tahicardic) dar foartc slab pcrceptibil (filiform);
- tcnsiunca a1icriala foartc mull scazuta, scadcrca fiind brusca; t ,f ·,: ~)In ~·oc1~~ prin plasmoragie. din arsuri: .
- oligurie;
•
~1
'. Pcrfuzn c .1dovcnoasc cu plasma
" ?clarc lncalzirc h tcmpcratura corp~lui ~~0~1~pa~a c~~1g:lata (d~1pa
dccon-
· · ..;etc intcnsa. . , ,_ 2. Tratament.JI local al arsurii intt·-Jn . ~olup1 tk a. lb~1m111ii uman<i .
c:1
ln\'cstigatii nccesare 'in starilc de ~oc ,. 3. Antibioticoterapic pcntru . • . d' sen 1c1u de spccialttutc.
Data fiind urgcnta de tratament, investiga\iilc sc vor dcsfa:;;ura paralcl 4 C a imp1c ica supra . ~
, . . . ombaterca durcrii cu Fortral A . . m cctarca aisurii.
cu masuri\e tcrapcuticc. ~1 h1pnotic), Trama!. ' lgocalmm, Fcnobarbital (ca scdativ
- Masurarea repctata a tcn.;iunii arteria\c.
- Masurarca, acolo uncle estc posibil, a prcsiunii vcnoasc ccntralc.
271
270
 { - --~,

d) In $UCtli prin sechestrare de I ichide ,m cav1·tat·t ~ le corpului·· intcr-

, d . .: ROLULASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA COPULOR
vcntie opcratoric (daca estc boala chirurgicala), p~rfuzte. ·~ndov~n~as~ dc ,· i CU BOLi CARDIOVASCULARE
rccchilibrare hidroelectro!itica
· fi I~i t solutii
•· ·de alburnma umi na. ·Ltch~du e
1 11 ter"1le pcntru a fi ultcnor per-
d"t·· ·. ;'ff
,~f ~'f; Data fiind gravitatca multora din aceste afectiuni, cste in primul ranJ
ascita sc rccomanda sa 1c rcco ta m con t s . .. c de · un ro de supravcghcrc continua a bolnavilor (monitoriz.arc dinica): starca
fuzat din nou in circulatia bolnavului, cvitiind astfcl picrdc n important gencrala ~i. aspcctul copilului bolnav (mai ales daca cste vorba de sugari);
proteine ~in corp. -. : . . ~. . . aparit!a ciariozei, a dispneci, aedemelor, a varsiHurilor. · ·
. I. Pe;fuzie eQdQ,v~nq~sa
continua cu ~ohitii.el<?~~H?W;~'~'
e) Jn wcul de insuficren/a cort1cosuprarena/a. " · ' .. ,._ '• ". ·

titate de clorura de sodiu corespu~toare pie~dertJ.~~ ~l . so.~ l_lll~H~ .gluy i ~

~:n-
av,and.
:.
'.·. ( 2; Sunt necesare o seric de masuriHori care trebuie tacutc zilnic, uncori
chiar' rfo mai multe ori pe zi. · ·
. - . .- Diureza ·se masoara pe 24 de ore, strangandu-sc uri'na intr-un borcan.
:·:.

2 . .Hidroc9r:t~<?!1 hemisuccina.t i.v. asoc1at _cu desox.1< ~fttco~teron · · : ·, · · - Ritmul respirator se masoara zilnic ~i ori de cate ori sur\tine o
Se continua -~u Supcrpredf1ol per os. · · ·· · · · .. · .. agravare in evolutia bolii. Valorilc normale in raport cu varsta sunt date in
./) in ,w)cul septic (endotoxinic): . .. ... .. capitolul 29 la ,,ROLUL ASISTENTEI MEDICALE fN · INGRlJIREA I
I. Perfuzie endovenoasa continua cu ,soluti~ ~ htdroe~e~t~ohticc (ser f COPIILOR CU BOLI RESPIRATORII"
fiziologic, solutie Ring~r)._·
. ·. . , . .! . : . · . ·: , . . ·'.· ;, • . : - . Pulsul (sau alura vpntriculara cand acesta nu poate ti numarat) "trc-
I
2. Tratamentul c.hirurg1cal al focarelor sephce . .. ,. ·" · , " ·ocon r: lfoie' luat zilnic :$1 chiar de ·mai multe ori pe zi in cazuri 'de agravare: Sc
3. Me<licatie adrcnergica: Dopainina sau Dobuta~ml cu rol vas - :, numara pc un minut mtreg, pentru ca pot exista inegalitilti. Valorile normale
I
strictor. . . . ~.. raport cu varsta sunt (i'n medie ):
in
4. Antibioticotcrapie corespunzatoare germcmlor cm 1za1~:.· · Nou-niiscut 130-140/minut
g) in ~·ocul anajilactic: , .. , lui se " Sugar 120/minut
I. Adrcnalina s.c. de urg:nta, e~entual r~peta!a; m 1t;sa .raspunsu ·'. 'f- La 2 ani I J O/minut t I

poatc administra i. v. lent dar dtluata m scr fiz1olog1c de I ( ort. . . ·; : La 4 ani I 00/minut
2. lnstituirca de urgcntl:'l. a unci per~uzii en~ovenoase cu s~r. fi~~oc~f~f~1 La 5-7 ani 90-J 00/minut
3. Pc calea pcrfuzici se introduce h1drocorttzo~ hem su~cmat ~ 1 La 8-10 ani 80/minut
gluconic lent (acesta nu se va amcstcca cu alte mcd1came11 te.)~dacina mem-
1 ~·
f I
La pubcrtate 75-80/minut
4. in intcpaturi de insccte la membre sc pune garou a r. •10 . 1 '':!. · Se observa di frecventa pulsuloi normal scadc od~ cu crc~tcrea in
brului intcpat ~i sc injecteaza adrenalina diluata de ](. on s.c.
mtcpi:ltum.
• x
5 La·• ·
nevoie masaj cardiac - . ·
extern pnn comprestum
. . · ·
JUTU

stcrnale '
ntmtce pre fl b"i .·~ ·~,
_; ,~~: varsta, la fel ca frecventa respiratoric.

' ·~i,,~
· ·
. .
- Tensiunea arteriala este o masuratoare dcseori ncccsarii. Valorile nor-
male medii sunt:
. ;

. 6: La nevoic insuflatie gura la gura sau cu balonul autogon a .· :i ~.;, 1 La 3 ani

Ruben, alterniind ~i oxigen pc masca sau prin cateter endonazaL :i ~-. ' La 5 ani 70150 mmHg
8 I

h) in $Octtl traumatic: . ·' · · · : coza i :~f.i' La 6-8 ani

80160 mmHg
I. Montarea unei pcrfuzii cndovenoase contmue cu solutte g1u ~ · La IO ani 90/60 mm Hg - I 00/60 mmHg
$,
-
ser fiziologic. ·' · La 12 ani 100170 mmHg
2. Hidrocortizon hemisuccinat i.v. . . . ., Sau sc pot utiliza formulclc: 110170 mmHg
3. Combatcrea durcrii cu Fortral, Tramal etc. mJectabtl. TA sistolica (maxima)= 80 +2 V ±10 mmHg
i) In $Ocul cardiogen: ~:
-
. • . (in care V = varsta in ani )
1. Dopamina sau Dobutar:nina .1.'v. m perfuz1e endovenoasa. ?' · TA diastolica (minima) =TA maxima/2 + Jo mmHg
2. Digoxin numai in card10pat11le nestructurale. Exista aparate care dau rezultatuJ In kilopascali (kPa). Formulclc de
3. Oxigcnotcrapic. conversiunc sunt:
mmHg = numarul de kPa x 7,501
kPa = numarul de mmHg x 0, 1333

272 273
 Pcntru corectltudinca inaSl;r~torii SC rccomanda: fa' .difcrite varstc,
man~c:te de diferitc dimensiuni, a:Itrniritcr'i 'rczulfatclc' pot ti cr~atc.
'._ .· _!' 3, Orice copil care prime~te Digoxin .s.au _alt p,rcparat digitalie .trcbuic ,.,
.
supravcgheat cli grijil, date fiind riscurile de intqlcranta, de supradozarc sau
de intoxicatie digit_alica. Se urmarcsc: pulsul ca
frccvet1Ja pc minut (sa nu , 31. INGRIJIREA COPIILOR CU BOLI DIGESTIVE
apara b1:1dieardic) ~i·:.9~ . ~e~t1lari!~tf,,j ~P~pti~:. ~nWf.{J4!b~r~-~(, (~ft~~~,i~t.~!c,, 1W.-\
varsatun, vcdcrc m culoarca galbc,na) 1. ~ra~cu1 qlcptr9~ard}ografic c~rc poate ·~~;
fi alterat. .. . . ' . . . . " .... :: . . . : ) . '. ' .. . . :· . . . ': '·· . ' .
/A\ . . . r~. ~ .,f-.1 :: ( . .t"\j 11 11t· 1 1-•r.~ . '1f. ' ...:! :.:· .. · .,l ' !,:.
,: ! .'.r ~J ;..In . tratapientyl boUl9r , card_i<,va,s,~ula~c;:::r~~pe.ctar.e~... regimiilui de DEFINITll ~I EXPLICA TH ·t ;··
viaf~ .alimentar. estc una din co.ndiliilc":succesh!ui terap_cuhc.Jv1csele mici .... • !: ,. .
~i iepetatc a!C cardiacului dc'compcnsat; '~ruiarcii°"~e' cel ·m~i inic ~cfort in insu- 31:· . Astrup = mieromctoda de laborato~ c~re, intr-o cantitatc mica de sangc,
ficienta cardiac&:sau chiar ilumai in imi;icn'ta'a'ccstci~: pozitia de confort rcs·- }.' · dozeaza componentclc cchilibrului acido-bazic.
piraioT:ifl timpul repausului, evitarca ¢xcei;ului qc
,lj¢hiq9 . ~i a unei alimen- ~~·. . 8-E. = Basis excess = parametru:-<leterminat prin micromctoda Astrup
tatii bogatc -in sodiu (alimente sarate);'ieprezinta'tot,atatea repere importante . care indica prin crc~terc aparitia unci alcaloze iar prin scadcre instalarea unei
in tr~~,rneritul cardi~cilo~)i revi,ne; asi~~?,nfoipicd)safo s.a a5jgµ,r,q ;re~pfifl~r.ea . acidoze. Valoa ·ca normaHi cste de la - 2 la<t-2 mEq/l.
accsto..r conditii. . · ·. . · · .. . . ... , - .. .
BriJii peritonealii =:= lama de tcsut fibros care une~te doua portiuni ale
a
5, Jn administrarca mcdicamcntclor,' in special 'cgJor. CC SC adrescaza
..... , .
peritoneului, producand tulburari de tranzit intestinal, durcri, etc. Existil
aparatului cardio-vascular (tonice cardiacc digitalicc, antiaritniicc", adrcner-
gicc), asistenta mcdicala trebuie sa fie info~mata asupra posibilclor rcac1ii bride congenitale ~i bride postopcratorii .
adverse. fn terapcutica modern a, un loc important ii ocupa cunoa~tcrca ~-
-·f;· Bronhop11eumopatie cronidi obslructivii. = sindrom respirator caractc-
cfcctclor sccundarc, ncdorite, ale mcdicamcntelor, dintre care uncle pot fi •. rizat prin cpisuadc repetatc de dispnce cxpiratorie, tusc ~i sccrctii bron~icc
foartc grave. Exista o tolcranta individualii difcrita fata de mcdicamentc, abundcnte, datorita unor obstructii In c<'iilc acr icnc infcrioarc (bronhocon -
posibilitatea unor rcactii alergice sau a unor afcetiuni sccundarc importantc. ,, strictic, cdcm al mucoasci, mucozitati abundcntc alcatu ind adcvaratc ,,do-
Ca exemplu poate fi mentionata reactia unor pcrsoanc fata de Pcnicilina, f:l~ puri" etc.)
. mcrgand pana la ~ocul anafilactic mortal. Din accst motiv, copilul sub trata- : ;
1
Bron~·iecta=ie = dilatatic cronica a bronhiilor cu dcformarca !or ~i

r mcnt trcbuic urmarit ~i din punct de vcdcrc al tolerantci medicamentoasc.

.6. 'in cazul utilizarii pcnicilinci. cristalinc. _i~jcctab(le, . inccpe~ca trata-
mcntului trcbuic preccdata de testarca sensibilitatii la pcnicilina prin admi-
nistrarea unei cantitllti de . 100-:-300 unitati i. dcnnic. ~A~~asta cantitatc se
, (;
:~'~ suprainfcctare, <luciind la bronhoree abundcnta, mucopurulcnta. care sc ma·-
"·i ·" · P._ifcsta in special dimincata, dupa somn.
f'·
.
Celuloza = polimcr macromolecular de glucoza care formcaza schclc-
C' .'. tul cclulclor din plantc. Este practic uedigerabil in tubul digcstiv uman, con-
rcalizcaza prin dilutii succesivc tacute cu ser fiziologic ~i trecutc prin mai
-~ kr:1 consistenta bolului fecal iar in cantitatc mare poatc prod uce diarcc. Este
multc flacoane. In cazul unci reactii pozitivc la tcstarc. pcnicilina va fi inlo-
cuil<i cu critrnmicina sau cu o cefalosporina din prim,~ gcncratie (Ccfazolin) . !z· de cvitat in realimentarca din BDA ~i din gastrocnteritelc acute ca ~i in con-
·~·· valescenta acestora. ' · · .
Dccizia ii va revcni totusi mcdicului ·curant, pc care asistcnta trcbuic sa ii
~;;~ · · · Cestvde = clasll de vicrmi paraziti din sublncrcngatura viermilor lati
I puna la curent cu observatiilc flicutc_
J: 1
_Tratamcntele trebuie cfcctuate cu dcoscbita atentic. De cvitat ad-
ministrarile intravenoase prca rapide, scurgerilc paravenoase de medicament ~$
~· (plathclminti) . ~ uprindc teniilc, botriocefalul, Hymenolcpis nana .
Citoslatic e = mcdicamcntc anticanceroase, cu proprictatca de a bloca
injcctat, injcctiile efcctuate fara asigurarca riguroasa a ascpsici. Sc \'Or uti- ' ·••·· diviziunca cclu .clor malignc. Exemplc: vincristina, daunorubicina , ciclofos-
1 liza matcrialc de unica folosinta in efcctuarea tratamcntclor injectabilc ~i a
pcrfuzi i lor cndovenoase.
famida, metrohcxat etc.
Duplicafi ~ intestinalii = malfonnatic congcnitalii constfind dintr-o
structura tubuh ra (cu lumen), ata~ata unui segment intestinal, cu care poatc
comunica sau PU .

274 275