TEMATICI DE INTERES 

ALE PREȘEDINȚIEI ROMÂNIEI LA

CONSILIUL UE1

 
I. Europa convergenței: creștere, competitivitate, conectivitate
a. Dezvoltare durabilă, convergență, ocupare și drepturi sociale
b. Inovare și digitalizare
c. Conectivitate și piețe

 II. Europa siguranței

a. Securitatea internă a UE: gestionarea frontierelor externe, funcționarea
spațiului Schengen, combaterea criminalității și terorismului
b. Securitatea cibernetică
c. Viitorul spațiului de libertate, securitate și justiție (post-Stockholm)

III. Europa, actor global

a. Politica de Securitate și Apărare Comună și eficienţa acţiunii externe a UE
b. Consistenţa politicii UE în vecinătatea sa
c. Onorarea angajamentelor internaționale ale UE

 IV. Europa valorilor comune

a. Solidaritate, coeziune și respectarea demnității umane
b. Democrație, libertate și justiție
c. Toleranță, diversitate, egalitate de șanse și nediscriminare

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene:  Oportunitate și

responsabilitate

România va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene într-un moment de

mari transformări pentru viitorul proiectului european. Cele mai importante vor fi
finalizarea procesului Brexit, pregătirea noului cadru financiar multianual, finalul de
mandat al Comisiei Europene și al Parlamentului European.
Acestea sunt doar câteva elemente punctuale ale contextului primului semestru al
anului 2019. Există însă și dinamici mai difuze, dar la fel de relevante, precum o
nevoie din ce în ce mai perceptibilă de reformă și de inovație în anumite sectoare ale

1
http://www.romania2019.eu/tematici-de-interes/
politicilor europene, care transpare din multiplicarea discuțiilor la nivel european cu
privire la viitorul Uniunii.
În același timp, provocările din mediul internațional par a fi din ce în ce mai
semnificative, obligând Uniunea să-și asume un rol mai important în afacerile globale.
Nu în ultimul rând, consolidarea legăturii dintre cetățeni și Uniune și implicarea cât
mai activă a acestora în procesele decizionale constituie o provocare generală la
nivelul blocului comunitar, precum și un domeniu imperios de acțiune. În context,
Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va trebui să dea dovadă de
viziune și de inovație, rămânând în același timp în limitele tradiției Președințiilor
europene.
Președinția va acționa în primul rând ca mediator imparțial și facilitator de
consens, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația
europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese
legislative bine organizate şi a cooperării dintre statele membre.
Prin urmare, tematicile de interes pe care România le va propune Uniunii în
calitate de stat care exercită Președinția Consiliului în anul 2019 au pe de o parte o
dimensiune care ține de încheierea dosarelor și proceselor legislative în curs, și pe de
altă parte o dimensiune orientată către viitorul Uniunii Europene, post-Brexit, și în
pragul unei programări legislative, dar și bugetare noi.
Orice viziune despre viitor trebuie construită întorcându-ne la fundamente, iar în
centrul construcției europene se află cei 500 de milioane de locuitori din statele
membre.  Nu în ultimul rând, politicile Uniunii Europene trebuie construite printr-o
raportare permanentă la valorile comune: respectarea demnității umane, libertății,
democrației, egalității, justiției, precum și respectarea drepturilor omului, solidaritate,
pluralism, nediscriminare, toleranță și egalitate între femei și bărbați.
În formularea tematicilor de interes ale Președinției, România a avut în vedere
cetățeanul atât ca sursă, cât și ca finalitate. Pe de o parte, procesul de elaborare este
conceput ca un proces democratic, deliberativ, de jos în sus, în care se oferă
oportunitatea atât instituțiilor publice, cât și societății civile sau populației să se
pronunțe asupra tematicilor pe care le consideră cele mai importante pentru includerea
printre dosarele prioritare ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. 
Pe de altă parte, la nivel de conținut, preocuparea principală în formularea tematicilor
este orientată către măsura în care acestea corespund principiilor înscrise în Tratate și
servesc interesele tuturor cetățenilor europeni. În forma lor finală, prioritățile
Președinției României la Consiliul UE vor fi corelate cu agenda legislativă a Uniunii
Europene. Contextul instituțional al preluării Președinției de către România este unul
particular: finalul mandatului Parlamentului European și al Comisiei. Particularitatea
acestui moment constă în faptul că, pe de o parte, vor fi necesare eforturi susținute
pentru încheierea dosarelor legislative în curs, iar pe de altă parte posibilitatea
introducerii unor teme noi pe agenda europeană va fi destul de limitată.
 Eseu
privind tematicile de interes a fi promovate ca urmare a preluării președinției
UE de către România

În contextul în care România va prelua Președinția Consiliului Uniunii

Europene , statul român va trebui să facă față unei imense provocări
administrative, de expertiză și de imagine în contextul instituțional și politic al
Uniunii Europene.
Mai mult decât sarcina asigurării președinției rotative, România are însă și o
extraordinară oportunitate de a-și transforma imaginea, reputația și atractivitatea
față de toate statele membre, cât și față de numeroși parteneri politici, comerciali și
culturali de pretudindeni.
În acest stadiu al pregătirilor pentru acest moment, este deosebit de
importantă implicarea societății civile, a mass-media, a mediului academic și chiar
al mediului politic prin comunicarea către decidenții politici a punctelor de vedere
asupra priorităților ce trebuie luate în discuție.
Suntem conștienți că o mare parte din eforturi vor ține de logistică și
personal, dar considerăm că pentru o Președinție de succes nu trebuie doar să
supraviețuim, ci să excelăm.
În acest sens, apreciem ca fiind oportună aducerea în atenția dumneavoastră
a următoarelor aspecte pe care le considerăm eminamente promovabile
I. EDUCAȚIE:

 Contribuţia educaţiei şi formării profesionale la dezvoltarea economică

Considerăm că este necesar ca statele membre, în afară de a urmări consolidarea

finanţelor publice, să asigure investiţii eficiente și în educaţie şi formare
profesională, care constituie un domeniu favorabil creşterii economice.
Totodată, este necesar ca, la nivel naţional, al statelor membre, să se asigure
investiţii orientate şi eficiente, să fie îmbunătăţite calitatea şi statutul cadrelor
didactice, precum şi să se dezvolte competenţe corespunzătoare cerinţelor de pe
piaţa forţei de muncă. La nivel european, dorim să subliniem faptul că sectorul
educaţiei şi formării profesionale trebuie să joace un rol mai proeminent în punerea
în aplicare a aspectelor legate de educaţie şi formare profesională din Strategia
Europa 2020, prin asigurarea faptului că miniştrii educaţiei dezbat periodic
chestiuni legate de semestrul european şi prin promovarea cooperării între
Comitetul pentru educaţie şi Comitetul pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi
cu alte comitete relevante.
Astfel, performanţele educaţionale ar putea fi îmbunătăţite în Uniune, cum ar fi
reducerea numărului de abandonuri şcolare, facilitarea tranziţiei tinerilor de la
educaţie şi formare către piaţa forţei de muncă, consolidarea învăţământului
profesional şi tehnic, modernizarea învăţământului superior, precum şi ameliorarea
accesului la educaţie pentru grupurile dezavantajate.

 Îmbunătăţirea calităţii şi statutului cadrelor didactice

Pentru a avea sisteme de educaţie europene performante, este nevoie de cadre

didactice de înaltă calitate. În special, acest lucru presupune îmbunătăţirea formării
profesionale iniţiale a cadrelor didactice, punându-se la dispoziţie sprijin individual
pentru cadrele didactice tinere, astfel încât să se evite „abandonul” în decursul
primilor câţiva ani de activitate, consolidându-se formarea la locul de muncă şi
făcând ca profesia de cadru didactic să fie mai atractivă din punct de vedere
financiar, dar şi în materie de dezvoltare personală.
La baza tuturor sistemelor de educaţie şi formare stau cadrele didactice, acestea
fiind un factor determinant pentru succesul educaţional: cadrele didactice ar trebui
să fie în continuare un model de urmat pentru elevi şi studenţi. Ameliorarea
calităţii şi statutului cadrelor didactice la nivelul statelor membre, prin imbold de
politici europene, este, cu siguranță, o preocupare majoră pentru toate statele
membre, chiar şi în condiţiile actualelor constrângeri de natură financiară.

II. Tineret

 Protecţia copiilor în lumea digitală (un internet mai bun pentru copii)

Propunem o serie de acţiuni care trebuie întreprinse de către statele membre şi

industria TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor ), în special în următoarele
patru domenii:
I. stimularea calităţii conţinutului online destinat copiilor şi tinerilor;
II. sporirea gradului de conştientizare şi responsabilizare a copiilor şi a
părinţilor şi cadrelor didactice;
III. crearea unui mediu online sigur pentru copii, în special prin încurajarea unor
setări de confidenţialitate specifice vârstei şi utilizarea la scară mai largă a
instrumentelor de control parental;
IV. combaterea imaginilor conţinând abuzuri sexuale asupra copiilor, în special
prin cooperarea dintre reprezentanţii industriei, autorităţile de aplicare a legii
şi liniile telefonice de urgenţă.

 Incluziunea socială a tinerilor

Ar trebuie dezvoltate programe care să vină în întâmpinarea tinerilor care nu

sunt incluși pe piața muncii motvat și de faptul că nu au fost capabili să
promoveze examenul de bacalaureat. Ne pronunțăm în favoarea programelor şi
a activităţilor care facilitează accesul pe piaţa muncii şi care permit creşterea
capacităţii de inserţie profesională, prin intermediul orientării profesionale şi al
furnizării de informaţii către tineri cu privire la oportunităţile în materie de
angajare, educaţie şi formare.