Intoxicatii alimentare cu pesticide

Intoxicatii alimentare-generalitati.

Intoxicatia este o stare mordiba (bolnavicioasa) produsa sub actiunea unei substante
exogene sau endogene de natura organica sau anorganica, de provenienta vegetala,
animala sau minerala, caracterizata prin tulburari profunde metabolice,uneori cu sfarsit
letal.
Efectele toxice asupra organismului, apar in timp in raport de mai multi factori, unele
mai prompt, altele mai lent.
Alimentele pot fi considerate factori ai mediului ambiant cu care omul stabileste relatii
stranse in toata perioada vietii sale.Cea mai importanta si cea mai veche relatie este
determinata de faptul ca alimentele furnizeaza organismului substante nutritive de care
acesta are nevoie pentru asigurarea energiei necesare proceselor vitale, pentru sinteza
substantelor proprii si repararea uzurii, precum si pentru formarea substantelor active
(enzime, hormoni,etc) care favorizeaza desfasurarea normala a proceselor metabolice.
Alimentele trebuie sa asigure cantitati optime din toate substantele de care are nevoie
organismul. Numai astfel alimentatia devine o cale eficienta de influientare favorabila a
dezvoltarii armonioase fizice si mentale a organismelor tinere,de amplificare a capacitatii
de munca si de adaptare la factorii de mediu.
Toxiinfectiile si intoxicatiile alimentare sunt o problema mult mai mare pentru
industria alimentara de azi decat in ultimele decade, cativa factorii care au condus la
aceasta sunt :identificarea de noi agenti cu risc de boala, faptul ca unii agenti traditionali
sunt asociati azi cu alimente care inainte nu prezentau un risc, o crestere a numarului de
focare masive de infectie inregistrate, impactul toxiinfectiilor alimentare(TIA)asupra
copiilor, varstnicilor.

Pesticide(substante fitofarmaceutice)-generalitati.

Sub numele de pesticide se grupeaza o serie de substante chimice toxice,intrebuintate

in agricultura in vederea protectiei plantelor fata de boli si diversi daunatori,asiguranduse
astfel obtinerea unor recolte mari si stabile.
Preparatele contra daunatorilor,au fost cunoscute de foarte mult timp.Datorita
progreselor in chimia de sinteza,s-au putut obtine cele mai numeroase si eficace
substante.Nu s-a putut realiza dezideratul de a gasi substante nocive numai pentru
daunatori si netoxice pentru om sau animale si insecte folositoare.
Toate acest substante sunt periculoase in diferite grade, unele reprezentand toxici
dintre cei mai puternici.
Pentru om, riscul de intoxicatie, acuta sau cronica, poate fi de natura profesionala,
accidentala sau voluntara si prin contaminarea mediului inconjurator – sol, surse de apa,
alimente, aer – cu mari implicatii ulterioare.
In raport cu actiunea lor principala pesticidele se clasifica in:

1
referat.clopotel.ro
 Fungicide : substante folosite impotriva ciupercilor parazite.Ele includ fungicide
anorganice si organice.
In fungicidele anorganice sunt cuprinse urmatoarele substante: fungicide pe baza de sulf,
pe baza de cupru, pe baza de staniu, pe baza de mercur, etc.
Fungicidele oraganice cuprind : tiocarbonati, tiourami, clornitrobenzol, hexaclorbenzol,
derivatii chinolinei, etc .
Insecticide : substante utilizate impotriva insectelor daunatoare. In aceata grupe
sunt cuprinse urmatoarele substante anorganice : arseniati, clorsilicati, produse cu bariu,
produse cu sulf, s.a.
Isecticidele organice includ mai multe subgrupe : hidrocarburi
clorurate :hexaclorciclohexan, lindan, insecticide dienice, diclordifenil tricloretan. etc.

Esteri fosforici intre care principalele produse sunt : Paration , Malation , Clortion , etc
Acaricide : mijloace folosite in compaterea acarienilor paraziti . Cuprin
urmatoarele subgrupe: acaricide organofosforice , acaricide cu sulf si esteri sulfonati ,
acaricide organice fara fosfor si sulf
Erbicide : mijloce utilizate in compaterea burulenilor , cu urmatoarele subgrupe:
erbicide de contact , erbicide sistematice care pot fii erbicide stimulatoare de crestere si
nestimulatoare de crestere
Nematocide si sterilizanti ai solului : substante folosite impotriva nematozilor
paraziti .
Moloscocide : substante folosite in combaterea gasteropodelor daunatore
Raticide : substante folosite impotriva rozatoarelor .

Toxicitatea pesticidelor.

Majoritatea produselor fitofarmaceutice folosite in practica agricola sunt toxice

pentru om si animalele domestice. Aplicarea stropirilor sistematice in pomicultura,
legumicultura, etc, duce la acumularea de produse fitofarmaceutice pe fructe, legume,
frunze, care nu se descompun in totalitate si nu au timp de a fi spalate de ploi. Aceste
reziduuri prezinta un pericol pentru sanatatea omului. Ele pot actiona direct sau prin
intermediul laptelui, carnii, untului,ca urmare a hranirii animalelor cu furaje ce au fost
tratate cu pesticide.
Este important de retinut faptul ca unele substante, desi nu au toxicitate acuta se
pot acumula in organism prin consumarea sistematica a alimentelor contaminate, putand
produce tulburari importante. S-ar putea ca unele produse sa intre in combinatii cu
componentele alimentelor dand compusi chimici toxici sau sa inactiveze alimentele,
scazandu-le valoarea nutritive. Pe de alta parte se pot produce schimbari ale gustului si
mirosului alimentelor scazandu-le valoarea comerciala .
Toxicitatea pesticidelor se apreciaza in primul rand dupa doza toxica letala
(DL50) a 50% din alimentele de experienta. Doza toxica letala (DL50) nu poate reflecta
decat in mod simplificat gradul de periculozitate al unei substante. Cu toate aceste
considerente, statisticile demonstreaza ca 86% din totalul intoxicatiilor cu pesticide in
lume sunt provocate de substante avand DL50 sub 50 mg/kg corp.
Pentru protectia consumatorilor, masura cea mai adecvata o reprezinta fixarea
unor limite de toleranta, alimentele contaminate cu reziduuri peste aceasta limita fiind
scoase din comert si in general din consum. Respectarea limitelor de toleranta in

2
referat.clopotel.ro
comercializarea produselor vegetale impune producatorilor acestora respectarea dozelor
recomandate, precum si respectarea unui interval limita intre tratament si recoltare (timp
de pauza).
In scopul aprecierii toxicitatii pesticidelor s-au stabilit urmatorii termeni :
-doza fara efect respectiv cantitatea de substanta (mg/kg corp
animal) care, administrata in hrana in mod continuu, timp de minim doi ani si
absorbita de animalele de experienta (minim doua specii) nu produce nici un fel de efecte
nocive;
-doza zilnica acceptabila pentru specia umana (DJA) reprezinta cantitatea de
substanta absorbita zilnic pe tot parcursul vietii si care nu reprezinta nici un risc
previzibil, pe baza tuturor datelor toxicologice cunoscute (DJA se calculeaza ca 1/100 din
doza fara efect si se exprima in mg/kg corp);
-reziduuri acceptabile sau tolerabile, reprezinta cantitatea de pesticid (inclusiv
metabolitii sai stabili) aflata intr-un produs alimentar si care poate fi ingerata odata cu
aceasta, zilnic, tot timpul vietii, fara pericol;
-limita practica de reziduuri, reprezinta cantitatea maxima de reziduuri autorizata
intr-un anumit produs alimentar (limita maxima se stabileste in functie de DJA, de
cantitatea ingerata si de importanta alimentului);
-limita maxima admisibila (LMA) se stabileste obiectiv pe baza datelor
toxicologice, dar in practica la stabilirea ei se tine seama si de considerente privind
sensibilitatea mijloacelor analitice disponibile pentru a se asigura eficienta controlului;
-doza zilnica acceptabila pentru individ este data de produsul DJA x greutatea
individuala;
-toleranta reprezinta DJA x greutatea corporala in kg/produs alimentar consumat
in kg ;
-limita maxima de contaminare admisa (Lc) este data de raportul N/F (in mg/kg
aliment) in care N reprezinta doza fara efect (la stabilirea careia se iau in consideratie
toate modificarile constatate chiar si cele reversibile), iar F reprezinta un factor de
toxicitate cu valoare intre 100 – 500 in functie de gravitatea efectelor constatate la
animalele de experienta;
-doza maxima zilnica admisa pentru om (DMZA) se stabileste dupa formula N x
60/F in (mg/om/zi). La DMZA se aplica un factor de prudenta (0-30) in functie de
frecventa ingestiei alimentului contaminat.
La calcularea acestor valori se tine seama in special de efectul mutagen al
substantei, adica de capacitatea ei de a influenta structura acizilor nucleici, purtatori ai
informatiei ereditare a organismului. Alterarea structurii acestora poate provoca:
-un efect cancerigen, daca afecteaza celulele unor tesuturi din organisme mature;
-un efect teratogen sau malformatii, daca sunt afectate celulele embrionare;
-embriotoxicitatea, cand efectele teratogene devin incompatibile cu viata;
-mutageneza (modificarea caracterelor de specie), in cazul afectarii celulelor
reproducatoare.

Pe tarabele din piete, uneori se vinde otrava. Si asta chiar in fructe si legume. De
vina sunt pesticidele din ele, pentru care in Romania nu exista control. Prezenta
substantelor chimice in hrana poate produce intoxicatii alimentare, ulcer, hepatita si chiar
cancer. Pesticidele distrug daunatorii si favorizeaza cresterea plantelor. Pentru o

3
referat.clopotel.ro
productie cat mai buna, taranii le folosesc la culturi, fara a respecta insa calitatile sau
modul de administrare. In tara noastra intra tone de pesticide interzise in Europa.
Cei care se ocupa de agricultura spun ca nu au ce sa faca, fara astfel de substante nu ar
putea face fata pe piata. Periculoase sunt mai ales piersicile, boabele de struguri, merele,
fasolea verde, capsunile si rosiile. Acestea pot avea efecte grave asupra fertilitatii si a
sistemului nervos.
In Europa de Vest, ar putea fi interzise peste 90 de pesticide. Medicii au
descoperit ca, in cazul copiilor, asemenea substante afecteaza functionarea creierului.
Efectele secundare sunt autismul, hiperactivitatea si, in multe situatii, un coeficient de
inteligenta scazut. In cazul adultilor, reziduurile de pesticide de pe fructele sau legumele
consumate pot provoca maladii grave, precum cancerul.

Bibliografie:
„Efectele reziduale ale erbicidelor”- Lucian Ghinea, Ioan Vladutu, Mihai Berca,
Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1987.
„Contaminanti in produsele vegetale”- Dr.Ing. Ersilia Alexa, Editura Eurobit,
Timisoara, 2003.
„Toxicologie”-Cornelia Vatä,Editura Mongabit,2002

4
referat.clopotel.ro