INFECTII CUTANATE BACTERIENE

INTRODUCERE:
Suprafata pielii umane si foliculii pilosi sunt colonizati imediat dupa nastere de un numar
important de bacterii comensale. Flora bacteriana a pielii este formata din:
 Flora rezidenta:
 bacterii nepatogene care colonizeaza permanent pielea, cu exceptia
ductelor glandelor sudoripare ecrine si apocrine; reprezinta flora
cutanata normala.
 Este formata din: coci Gram pozitivi (Staphylococcus spp., Micrococcus
spp), bacili Gram pozitivi (Corynebacterium spp, Brevibacterium spp.) si
bacili Gram-negativi (Acinetobacter spp.).
 In foliculii pilosi se afla de regula Propioniacterium spp. (principalii
rezidenti anaerobi) si levuri (Pityrosporum spp.).
 Flora temporar rezidenta:
 bacterii care contamineaza pielea, se multiplica si pot fi depistate o
perioada de timp (doua ore in conditii normale);
 determina manifestari patologice.
 Flora tranzitorie:
 bacterii care contamineaza pielea pe o perioada scurta si care nu se
multiplica;
 S. Auriu este prezent la nivelul narilor si in regiunea perinazala a unor
indivizi si se poate raspandi de la acest nivel la piele.
 Enterobacteriaceae(prezente in flora normala intestinala) si
Pseodomonadaceae (prezente in mediu, mai ales in spatiile umede) pot
de asemenea contamina pielea.
 Daca bariera cutanata este intacta,acesti agenti nu produc nicio boala.

Manifestarile infectioase bacteriene cutanate sunt influentate de:

 Tipul de bacterie (patogenitate),

 Gradul de contaminare,
 gradul de uscaciune sau de maceratie a tegumentelor ,
 eficacitatea antibacteriana a secretiei sebacee,
 rezistenta si continuitatea epiteliului,

1
  prezenta germenilor saprofiti cu rol de inhibitori competitivi,
 statusul imun al gazdei,
 pH-ul cutanat (5,4-5,9,mai ridicat in axile si ighinal. Acest pH usor acid favorizeaza
dezvoltarea florei saprofite. Utilizarea de sapunuri antibacteriene alcaline duce la
cresterea pH-ului si ladeshidraterea pielii, ceea ce produce modificari ale florei normale
si favorizarea contaminarii cu S. Auriu).
 Contiunutul de apa si grasimi al stratului cornos.
 Temperatura cutanata.

Infectiile pielii cu bacterii piogene se numesc piodermite. Ele pot fi:

 Primare – leziunile apar pe tegumente neafectate anterior;

 Secundare- complica o afectiune cutanata preexistenta (eczema, arsuri etc.).

Germenii cel mai frecvent incriminati in producerea piodermitelor sunt streptococul si

stafilococul.

INFECTII CUTANATE NEFOLICULARE

IMPETIGO:
DEFINITIE SI ETIOLOGIE: Este o piodermita superficiala, contagioasa. Prezinta 2 forme:

 Impetigo veziculos (impetigo contagios, impetigo Tilbury-Fox), produs de Stafilococ,

Streptococ si rar de ambii.
 Impetigo bulos, produs de Stafilococ.

EPIDEMIOLOGIE:

Impetigo veziculos:

 predomina la copii prescolari,mai ales de sex masculin.

 este mai frecvent vara.
 Favorizat de alomerarile din colectivitati, igiena precara si de afectiuni cutanate
preexistente.

2
Impetigo bulos:

 Mai frecvent la nou-nascuti si sugari.

 Favorizat de existenta unor leziuni cutante minore.
 Este denumit si pemfigusul epidemic al nou-nascutului.

HISTOPATOLOGIE:

Se observa bule intraepidermice in stratul granulos si ocazional celule acantolitice. Bulele contin
bacterii si neutrofile. In producerea lor este implicate toxina epidermolitica. Dermul prezinta un
infiltrat inflamator cu neutrofile si rare limfocite.

CLINIC:

Apar vezicule sau bule pe baza eritematoasa, care se rup si lasa suprafete denudate. Prin
uscarea exudatului se formeaza cruste galben-brune (melicerice). Zonele de electie sunt fata
(perinazal, perioral) si membrele. Veziculele se extend periferic si se vindeca central, ceea ce
determina un aspect circinat al eruptiei. Afectiunea are tendinta la vindecare spontana in 2-3
saptamani, lasand un discrete eritem residual, fara cicatrice. In prezenta unei manifestari
parazitare sau a unei eczema,evolutia este mai prelungita.

TRATAMENT:

 Vezi Altargo prospect.

COMPLICATII:

 Glomerulonefrita acuta poststreptococica.

 Scarlatina.
 Urticarie.
 Eritem polimorf.

IMPETIGO NEONATORUM (pustuloza stafilococica neonatala) :

= varianta de impetigo bulos intalnita la nou-nascut.

 Dificil de deosebit de sindromul de epidermoliza acuta stafilococica (staphylococcal

sclalted skin syndrome).

3
  Infectia debuteaza la nivelul bontului ombilical sau la leziunea de circumcizie (dar poate
aparea si alte zone traumatizate: rectul, conjunctiva). Regiunile intertriginoase sunt
afectate important.
 Veziculele apar rapid.
 Se complica cu dezechilibre hidro-electrolitice si infectii secundare.
 De cele mai multe ori infectia este transmisa de un purtator asimptomatic de S. Auriu.
 Uneori se pot produce epidemii in maternitati.

ECTIMA:
DEFINITIE SI ETIOLOGIE: infectie piogenica a pielii caracterizata prin formarea de ulceratii
acoperite de cruste aderente. Agentul etiologic este de obicei Streptococul de grup A. In unele
cazuri s-au izolat stafilococi sau asocieri de streptococ c stafilococ.

EPIDEMIOLOGIE: poate aparea la orice varsta, fiind favorizata de: igiena precara,malnutritie,
injurii cutanate minore, afectiuni cutanate preexistente, imunosupresie. Mai frecventa la copii
din zonele tropicale.

MANIFESTARI CLINICE: organismulpatogen patrunde in piele la locul unei trame minore.

Debuteaza cu bule si/sau pustule pe fond eritematos, similare cu impetigo. In scurt timp
leziunile se acopera de crusta aderenta si sunt inconjurate de un halou eritemato-edematos. La
palpare, baza lor poate fi indurata. Infectia penetreaza in profunzime, lezeaza dermul si
produce ulceratii. Detasarea crustei lasa o ulceratie cu fundul fibrinos. Leziunile se localizeaza
mai ales pe membrele inferioare (gambe, picioare, coapse si fese), cu limfangita si
limfadenopatie regionala. Vindecarea se face in cateva saptamani cu cicatrice. Se poate
complica cu glomerulonefrita.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Vasculita leucocitoclazica;
 Eritem indurat;
 Sifilis secundar si tertiar;
 Difterie cutanata.

TRATAMENT:

 Parenteral: Penicilina rezistenta la penicilinaza sau cefalosporina.

 Topic: comprese umede cu antiseptice (Betadina) pentru debridare. O data ce leziunea
este uscata si prezinta crusta, se lasa libera pentru a se reepiteliza de la baza.

4
CHEILITA ANGULARA (PERLESUL STEPTOCOCIC):
Este o infectie streptococica, localizata a nivelul comisurii labiale. Afecteaza copiii prescolari si
scolari. Debuteaza cu vezicule pe fond eritematos, apoi apar fisuri comisurale dureroase, care
se acopera de cruste melicerice. Trebuie deosebita de perlesul candidozic. Se vindeca sub
tratament local cu solutii antiseptice, coloranti, unguente cu antibiotice.

FISURA MEDIANA A BUZEI:

Este produsa de stafilococ. Leziunea apare in perioadele reci al anului, fiind intretinuta de
umectarea buzei. Semnele de infectie sunt discrete. Aplicarea de emoliente nu conduce la
vindecarea leziunii. Remisiunea se produce prin tratament local cu AB.

INTERTRIGO STREPTOCOCIC:
Este favorizat de factori mecanici sau de alte afectiuni dermatologice. Se caacterizeaza prin
leziuni inflamatorii, exudatie, crustificare si fisuri in profunzimea pliurilor. Conturul difuz il
deosebeste de alte intertrigouri infectioase (dermatofitic, candidozic, eritrasma) sau dermatoze
intertriginoase (psoriazis inversat).

TRATAMENT: indepartarea factorilor favorizanti si antibioterapie specifica.

ERIZIPELUL SI CELULITA ERIZIPELOIDA:

DEFINITIE: Erizipelul este o infectie bacteriana a dermului si tesutului subcutanat superficial.
Trasatura clinica caracteristica= margini bine delimitate si supradenivelate.

Celulita este un proces inflamator acut, subacut sau cronic al tesutului conjunctiv lax.
Termenul este folosit in special pentru inflamatiile de cauza infectioasa (de obicei bacteriana)
ale tesutului subcutanat.

Celulita se poate extinde si mai superficial,iar erizipelul poate afecta zone mai profunde,astfel
incat cele 2 procese pot coexista.

ETIOLOGIE:

 Streptococul de grup A,
 ocazional Stafilococul Auriu (singur sau asociat cu Streptococul),
 alte bacterii.

5
Poarta de intrare, de obicei o mica pierdere de substanta, este localizata distal fata de regiunea
cutanata afectata.

MANIFESTARI CLINICE:

 inflamatie locala (eritem,edem, caldura, sensibilitate);

 in erizipel, placardul inflamator este bine delimitat, cu margini supradenivelate
(burelet marginal).
 In celulita, placardul are limite difuze.
 debut brutal, cu manifestari sistemice (febra, frison).
 In erizipel apar relativ frecvent bule (erizipel bulos) , care pot avea contnut
hemoragic (erizipel hemoragic).
 Celulita severa poate prezenta si ea bule.
 In ambele cazuri este posibila evolutia spre necroza dermica.
 Regiuni cutanate afectate in ordinea frecvetei: membrele inferioare (poarta de
intrare este o eroziune/ulceratie produsa de o dermatofitie si/sau un traumatism) si
fata.
 Infectiile recurente produc afectari ale vaselor limfatice,ceea ce conduce in final la
limfedem.

COMPLICATII:

Apar de obicei la pacientii netratati si constau din:

 Abcese subcutante;
 Fasceita;
 Miozita;
 Glomerulonefrita poststreptococica;
 Septicemie;

Localizarile cefalice sepot complica cu:

 Tromboza de sinus cavernos;

 Abcese cerebrale;
 Meningita.

DIAGNOSTIC POZITIV:

 Aspect clinic sugestiv;

 Examen bacteriologic;

6
  Cultura din aspiratele tisulare.
 Exudat nazal;
 Exudat faringian;
 Exudat conjuntival.

DIAGNOSTIC DIFERETIAL:

 Tromboza venoasa profunda;

 Infectii fungice la imunodeprimati;
 Reactii inflamatorii produse de intepaturi de insecte;
 Reactii cutanate la toxinele unor plante;
 Dermatita de contact.

TRATAMENT:

SISTEMIC:

 Penicilina 2,4-4mil UI/zi.

 Penicilina depozit incazuri recurente.
 Eritromicina, Oxacilina, Cloxacilina (daca se suspecteaza etiologia safilococica).

LOCAL:

 comprese antiseptice;
 Debridare chirurgicala, daca exista tendinta la gangrena;
 Identificarea si tratarea portii de intrare, igiena locala;
 Bandaje compresive, daca exista edem incipient.

FASCEITA MICROBIANA NECROZANTA (GANGRENA STRPTOCOCICA):

DEFINITIE: infectie profunda produsa de streptococul de grup A (ocazional de grup B,C,D) sau
asocieri de bacterii aerobe si anaerobe.

MANIFESTARI CLINICE:

 Poarta de intrare poate fi o leziune minima (intepatura sau taietura), greu de decelat
datorita modificarilor dramatice ulterioare.
 Se localizeaza frecvent la extremitati (membre, cap,gat).
 Debuteaza cu un placard eritemato-edematos, cald, dureros. Tesuturile subiacente se
necrozeaza, se formeaza bule, iar tegumentele supraiacete isi pierd sensibilitatea.

7
 Ulterior regiunea afectata se acopera de escare care pot ajunge pana la tesutul
subcutanat si fascia musculara.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Gangrena gazoasa produsa de Clostridium (la palpare se produc crepitatii);

 Gangrene produse de asocieri de germeni Gram-negativi (E. Coli, Proteus, Klebsiella) si
anaerobi.

TRATAMENT:

 Penicilina i.v. 10-20milUI/zi.

 Metronidazol.
 Indepartarea chirurgicala a tesuturilor necrozate.

BOTRIOMICOZA:
DEFINITIE SI ETIOLOGIE: reactie supurativa, cronica, granulomatoasa, produsa de Stafilococul
Auriu si, rareori, de Pseudomas Aeruginosa. Se intalneste mai ales la imunodeprimati.

MANIFESTARI CLINICE:

 Aspect clinic similar actinomicozei.

 Abcese cutanate si subcutanate din care dreneaza o secretie sero-purulenta, care
contine granule galbui, “ca sulful”.
 In evolutie se pot forma traiecte fistuloase.
 Leziunile se localizeaza de obicei pe membre; rar, pe fata si in regiunea perianala.
 Se videca cu cicatrice atrofice.

DIAGNOSTIC POZITIV:

 Aspect clinic.
 Cultura.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Actinomicoza;
 Micetom.

TRATAMENT:

8
  Debridare si excizie;
 Antibiotice antistafilococice.

INFECTII CUTANATE FOLICULARE

FOLICULITA SUPERFICIALA:
DEFINITIE: inflamatie supurativa, produsa de S.Auriu, limitata la ostiumul foliculului pilos sau
care se extinde putin sub nivelul acestuia.

MANIFESTARI CLINICE:

 Pustule superficiale la nivelul foliculilor pilosi terminali, uneori inconjurate de un halou

eritematos.
 Evolueaza spre crustificare si se vindeca cu discret eritem postinflamator, fara cicatrice.
 Se localizeaza pe fata, scalp si extremitati.
 Nu se insoteste de simptome generale.
 Netratata se poate croniciza sau extinde in profunzime generand fuuncule sau sicozis.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Foliculite infectioase de alta etiologie (dermatofitice,candidzice, produse de

Pityrosporum).
 Foliculite neinfectioase (produse de corticoizi, androgeni, derivati halogenati, vitamina
B12).
 Miliaria pustuloasa.
 Dermatita pustuloasa subcornoasa.

FOLICULITA PROFUNDA (SICOZIS):

DEFINITIE: infectie piogenica subacuta sau cronica care afecteaza foliculul pilos in totalitate.

ETIOLOGIE: S. Auriu, pe teren debilitat, ceea ce permite patrunderea sa in profunzimea

foliculului pilos (in mod normal stafilococul nu ajunge mai profund de ostiul folicular).

MANIFESTARI CLINICE:

9
  leziunile caracteristice sunt papulo-pustule eritemat-edematoase, centrate de firul de
par, uneoeri confluate in placi.
 Leziunile pot deveni exudative si se acopera de cruste melicerice.
 De obicei, se vindeca fara cicatrice.
 Se localizeaza pe fata (barba),, scalp si, uneoeri, pe zonele piloase ale membrelor, axile
sau pubian.
 Modificarile inflamatorii granulomatoase pot da papulelor un aspect lupoid.
 Distrugerea foliculilor pilosi conduce la formarea de cicatrice. In aceasta situate se
foloseste termenul de sicozis lupoid.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Pseudofoliculita (pili recurvati);

 Sicozis micotic;
 Kerion celsi;
 Lupus vulgar.

FOLICULITA NARINARA:

 este o afectiune produsa de Stafilococ.

 poate aparea la pacientii cu rinita alergica sau cu dermatita atopica.
 Se caracterizeaza prin foliculite ale vestibulului nazal insotite si intretinute de prurit.
 Are evolutie cronica sau subacuta, cu tendinta la recurente.

FURUNCULUL:
DEFINITIE:

 infectie foliculara si perifoliculara cu evolutie spre necroza.

 Produsa de S.Auriu.
 Afecteaza de obicei foliculii pilosi de tip vellus.
 Mai frecventa la adolescentii si adultii de sex masculin.
 Factori favorizanti: malnutritie, DZ, deficite imunitare, traumatizarea mecanica a pielii.
 Infectiile recurente sunt mai frecvent intalnite la purtatorii nazali de S. Auriu.

MANIFESTARI CLINICE:

10
  Debuteaza ca un nodul follicular inflamator, cald, dureros, care devine rapid pustulos si
apoi necrotic.
 In evolutie se elimina burbionul (miezul central format din tesut necrotic, detritus
cellular, secretii purulente), lasand o ulceratie cratetiforma, care se vindeca cu
cicatrice.
 Apare mai ales pe fata, gat, brate, fese regiunea ano-genitala.
 Durerea locala si impotenta funtionala sunt mai accentuate in cazul afectarii zonelor
sarace in tesut conjunctiv lax.
 Ocazional, pacientii sunt febrile, cu stare generala moderat alterata.
 Septicemia este o complicatie favorizata de imunosupresie.
 Pot fi unice sa multiple.
 Pentru leziunile multiple se foloseste termenul de furunculoza.
 Forme particulare: Furunculul antracoid este definit ca o infectie stafilococica profunda
a unui grup de foliculi pilosi adiacenti,insotita de modificari inflamatorii ale tesuturilor
inconjuratoare. Afecteza mai ales barbatii. Se localizeaza frecvent pe ceafa, umeri,
coapse. Eliminarea burbioanelor alaturate situate in interiorul placardului inflamator
genereaza aspectul classic de “stropitoare”. Necroza masiva a zonei afectate conduce
la o ulceratie crateriforma. Se insoteste de stare generala alterata,febra, frisoane.

Furunculul localizat in regiunea nazogeniana se poate insoti de

edem marcat al buzei superioare, obrazului, nasului si pleoapei si de semne generale (febra,
frison, alterarea starii generale). Frecvent, se complica cu tromboflebita sinusului cavernos.
Datorita severitatii manifestarilor, a fost denumit furunculul malign al fetei.

TRATAMENT:

 Antibioterapie sistemica antistafilococica;

 Ingrijire locala;
 Incizie (chirurgicala sau electroincizie) si drenaj;
 Se contraindica exprimarea leziunilor, manevra prin care este favorizata diseminarea.

FURUNCULOZA:
DEFINITIE: furuncule multiple recidivante.

ETIOLOGIE SI PATOGENEZA: cand apar furuncule multiple sau recidivante trebuiesc cautati
factorii favorizanti ai acestei situatii: dermatita atopica sau portaj nazal sau perineal de S. Auriu.

TRATAMENT:

11
  Profilaxie atistafilococica.
 AB sistemice: Clindamicina 300mg de 2 ori/zi,doze mici de clindamicina pentru o
perioada mai lunga de timp.

CARBUNCUL:
= Cea mai severa forma de furuncul, cu coalescenta mai multor furuncule invecinate si
inflamatie importanta.

CLINIC:

 Localizate cel mai frecvent pe gat si trunchi.

 Pustule multiple localizate pe o placa intens inflamata +/_ edem si fibroza.
 Leziunile localizate in zona gatului restrictioneaza mobilitatea.
 Majoritatea pacientilor prezinta manifestari sistemice.

TRATAMENT:

 AB i.v.;
 Incizie si drenaj.

INFECTII ALE PLEOAPELOR

ORJELET:
DEFINITE: infectie acuta a glandelor sudoripare apocrine sau sebacee de la nivelul pleoapelor.

ETIOLOGIE SI PATOGENEZA:

 S. Aureus.
 Pacientii au de obicei blefarita asociata.
 Glandele sunt contaminate prin orificiile lor exterioare.
 Glandele Zeis= glande sebacee mici conectate cu genele.
 Glandele Moll= glande apocrine ale pleoapei.
 Glandele Meibom= glande sebacee mari.
 Toate aceste glande pot fi infectate producand tablouri clinice diferite.

CLINIC:

12
  Orjeletul extern:
 este produs de infectarea glandelor lui Zeis sau Moll.
 Se manifesta ca o papulo-pustula dureroasa, localizata la marginea pleoapei, de
cele mai multe ori centrata de geana.
 Pleoapa superioara este mai frecvent afectata, edematiata.
 Pacientul acuza initial senzatie de corp strain,apoi hiperlacrimatie si fotofobie.
 In cele din urma pustula se sparge spontan evacuand puroi.
 La pacientii cu dermatita atopica si la cei cu blefarita leziunile pot fi multiple.
 Orjeletul intern:
 Sunt afectate glandele Meibom.
 Este mai mare si mai dureros.
 Recidiveaza frecvent.

BLEFARITA:
DEFINITIE:

= inflamatia pleoapei cu formarea de scuame si cruste.

ETIOLOGIE: S. Auriu sau niciun agent patogen.

CLINIC:

 leziuni bilaterale multiple.

 Pacientii acuza prurit, senzatie de arsura, eritem.
 Secretiile sunt abundente si pot lipi pleoapele in timpul noptii.
 Indepartarea crustelor duce la sangerare.

TRATAMENT:

 Comprese calde pentru a indeparta crustele cu apa sau solutie sterila.

 Unguent oftalmic cu eritromicina sau bacitracina de 3-4 ori/zi.
 Picaturi cu sulfacetamida.
 Daca pacientul are dermatita seboreica concomitenta, aceasta trebuie tratata simultan.

INFECTII ALE UNGHIILOR

13
PARONICHIA MICROBIANA
DEFINITIE: este o afectiune infectioasa, inflamatorie, a tesuturilor moi periunghiale, cu evolutie
acuta sau cronica.

ETIOLOGIE:

In formele acute:

 Stafilococul auriu;
 Streptococul piogen.

In formele cronice:

 Coliformi;
 Proteus;
 Candida.

Aparitia bolii este favorizata de:

 Traumatisme acute (manichiura);

 Iritatii cronice (umezeala, suptul degetului);
 Dermatoze preexistente.

MANIFESTARI CLINICE:

In formele acute, repliul unghial este eritematos, edematos, dureros spontan si la palpare. La
presiune si dupa incizie, din repliu se exprima puroi.

In formele cronice, se pierde cuticula si se produce retractia repliului unghial de pe lama

unghiala. Aceasta favorizeaza penetrarea corpilor straini sub repliul unghial si aparitia unei
reactii granulomatoase de corp strain (botriomicom). Uneori, la presiunea repliului unghial se
exprima puroi. Secundar paronichiei, poate aparea distrofia unghiala (lama unghiala prezinta
modificari de culoare si neregularitati de suprafata).

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Paronichie micotica;
 Paronichie herpetica;
 Paronichie psoriazica.

TRATAMENT:

14
In formele acute:

 Antibioterapie conform antibiogramei;

 Antiseptice tpice;
 Incizie si drenaj, urmate de indepartarea 1/3 proximalea a lamei unghiale, in cazul in
care simptomatologia nu se amelioreaza sub antibiotice.

In formele cronice:

 Inlaturarea factorilor favorizanti.

 Corticostreroizi (topic si/sau intralezional).

INFECTII ALE GLANDELOR SUDORIPARE

HIDRADENITA SUPURATIVA (HIDROSADENITA)

DEFINITIE: afectiune inflamatorie cronica, recurenta, a glandelor sudoripare.

EPIDEMIOLOGIE SI ETIOLOGIE:

 Debuteaza dupa pubertate cand glandele apocrine sunt complet dezvoltate.

 Afecteaza mai frecvent femeile.
 Este neclar daca modificarile inflamatorii se datoreaza unei infectii bacteriene sau unui
mecanism obstructiv al foliculilor pilosi ,similar celui din acnee. In evolutia bolii, infectia
bacteriana joaca un rol important.
 Sunt incriminati: S. Auriu;

Streptococi anaerobi.

 Evolutia bolii este favorizata de variatii hormonale (recaderile sunt insotite de scaderea
nivelului estrogenilor).

MANIFESTARI CLINICE:

 Leziunile se localizeaza in zone bogate in glande apocrine: axile, regiunea perineala,

fese, regiunea mamara.
 Aparitia lor poate fi precedata de prurit si usor diconfort.
 Se formeaza noduli subcutanati, fermi, sensibili la palpare care pot ulcera.
 Prin fistule dreneaza o secretie formata din exudat seros, puroi si sange.
 Daca procesul inflamator se extinde in hipoderm se formeaza placi sau benzi liniare
indurate.

15
  Se vindeca cu cicatrici vicioase, care produc impotenta functionala.
 Evolutia este ondulanta, cu remisiuni partiale si exacerbari.
 Boala se poate complica cu sechele ale inflamatiei cronice (anemie secundara,
hiporoteinemie, amiloidoza).

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Scrofuloderma;
 Actinomicoza;
 Granulom inghinal;
 Limfogranolomatoza veneriana;
 Sinusul pilonidal.

TRATAMENT:

 Igiena locala;
 Solutii antiseptice;
 Antibiotice conform antibiogramei;
 Retinoizi si/sau antiandrogeni;
 Excizia chirurgicala urmata de grefa, elerocauterizarea sau chiuretajul fistulelor, in
cazurile refractare.

ABCESELE MULTIPLE ALE GLADELOR SUDORIPARE ECRINE

DEFINITIE SI ETIOLOGIE: afectiune rara, care apare la nou-nascuti si sugari, datorita imaturitatii
sistemului lor imunitar. Este produsa S. Auriu coagulazo-pozitiv.

MANIFESTARI CLINCE:

 Papulo-noduli eritematosi dermici,cat unbob de mazare, care se localizeaza mai ales la

nivelul extremitatii cefalice si regiunii fesiere.
 Ulcereaza central si elimina puroi.
 Se vindeca cu cicatrice.
 Se deosebesc de furuncule prin paucitatea fenomenelor inflamatorii si absenta
sensibilitatii locale.

TRATAMENT:

 Antibiotice antistafilococice.
 Bai antiseptice.

16
  Incizie si drenaj, uneori.

ALTE AFECTIUNI CUTANATE MICROBIENE

ERITRASMA
DEFINITIE:

 este o infectie superficiala, localizata, cronica, produsa de un bacil aerob, Grm-pozitiv,

numit Corynebacterium minutissimum.
 Este favorizata de umezeala si caldura.
 Afecteaza predominant adultii supaponderali.

MANIFESTARI CLINICE:

 Placi neregulate,bine delimitate, initial eritematoase,apoi ocru-maronii, acoperite de

scuame fine.
 Localizari frecvente: inghinal, axilar, interfesier, submamar, interdigital.
 Leziunile sunt asimptomatice, rareori pruriginoase.
 Prezinta o fluorescenta rosu-coral la examinarea cu lampa Wood.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Pitiriazis versicolor.
 Tinea cruris.
 Tinea pedis.
 Intertrigo candidozic.

TRATAMENT:

 Antifungice topice (azoli), 12-14 zile.

 Eritromicina, pentru leziunile extinse.
 Acid fusidic topic (Fucidin).
 Tetraciclina per os.

KERATOLIZA PUNCTATA PLANTARA

DEFINITIE:

17
  este o infectie superficiala a pielii, caracterizata prin aparitia unor depresiuni punctifrme
la nivelul plantelor.
 In producerea leziunilor sunt implicate: Corynebacterii, Streptomyces sau asocieri ale
acestora.
 Eroziunile punctiforme ale stratului cornos al plantelor se pot uni formand depresiuni cu
margini neregulate.
 Se asociaza frecvent cu hiperhidroza cu miros neplacut si cu macerarea tegumentelor
plantare.
 Simptomele sunt in general absente.
 Confirmarea diagnosticului clinic se face prin examen microscopic direct,coloratia Gram
a materialului racla,culturi.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Eritrasma;
 Tinea pedis;
 Hiperhidroza simpla.

TRATAMENT:

 Antibiotice topice (fusidat de sodiu);

 Imidazoli;
 Masuri pt reducerea hiperhidrozei.

TRICHOMICOZA AXILARA
DEFINITIE: infectie superficiala a parului axilar si pubian, caracterizata prin formarea pe tija
firului de par a unor mici corpusculi aderenti, galbiu, negri sau rosii. Este frecventa in zonele
temperate si tropicale. Incidenta nu este influentata de rasa sau sex.

ETIOPATOGENIE: Corynebacterium tenuis si alte tipuri de corynebacterii anaerobe.

MANIFESTARI CLINICE: Bacteriile cresc in interiorul in intre celulele cuticulare si pot invada
cortexul firului de par, care devine casant. Culorile diferite ale corpusculilor se datoreaza
producerii de pigment si nu diferitelor tipuri de tulpini bacteriene. Transpiratia pateaza lenjeria,
avand o culoare identica cu cea a corpusculilor.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: cromhidroza (secretia sudorala apocrina colorata).

TRATAMENT:

18
  Taierea firelor de par afectate;
 Antimicrobiene (acid benzoic);
 Formol 1%;
 Antiperspirante (clorura de aluminiu anhidra).

ERIZIPELOIDUL
DEFINITIE: infectie bactriana acuta produsade Erysipelotrix insidiosa (denumit anterior E.
rhusiopathie).

ETIOLOGIE:

 E. insidiosa este larg raspandita in natura.

 Colonizeaza materiile in proces de putrefactie si unele animale (pasari,peste).
 Infectia este contractata de cei care manipuleaza carcase de animale (macelari,
bucatari, pescari),rareori de animale vii.
 Contaminarea se face prin excoriatii sau intepaturi produse de oasele animalelor
infectate.

MANIFESTARI CLINICE:

La om se descriu 3 forme clinice:

 Forma cutanata localizata (cea mai freventa). Dupa o incubatie de 3-4 zile , la locul
inocularii apare o leziune eritemato-violacee, bine delimitata, cu contur policiclic, uneori
veziculos, care se extinde centrifug. Se localizeaza frecvent la nivelul degetelor, mainilor,
antebratelor. Simptomele generale sunt minime sau absente. Se vindeca spontan in 12-
14 zile, fara descuamare sau supuratie.
 Forma cutanata generalizata. Apar leziuni multiple, de aspectul celei descrise la forma
localizata si uneori manifestari sistemice. Evolutia este autolimitata, dar prelungita si
poate prezenta recurente.
 Forma sistemica- in cadrul careia pot aparea leziuni cutanate. Se caracterizeaza prin:
afectare cardiaca (endocardita), articulara, osoasa, cerebrala. Pacientii au stare generala
alterata, scadere ponderala si pot prezenta manifestari cutanate cu evolutie spre
necroza. Este singura dintre forme in care hemoculturile sunt pozitive.

DIAGNOSTIC DIFERENTAL:

 Erizipel;
 Celulita.

19
TRATAMENT:

 Penicilina- de electie.
 Eritromicina;
 Cefalosporine.

ANTRAX (CARBUNELE)
DEFINITIE: afectiune infectioasa acuta produsa de Bacillul Anthracis, caracterizata prin aparitia
unei leziuni de aspect furunculoid, nedureroase, insotite de adenopatie regionala inflamatorie.

ETIOPATOGENIE: B. anthracis este un bacil Gram-pozitiv. Infecteaza animalele domestice si

salbatice care consuma hrana contaminata. Supravietuieste ani in blana animalelor, in grajduri
si in sol. Se transmite accidental la om prin manipularea animalelor bolnave sau a produsilor
animali. Sunt expusi: veterinarii, tabacarii, lucratorii in industria lanii. Transmiterea interumana
este foarte rara.

MANIFESTARI CLINICE:

La om s-au descris 3 forme de antrax:

 Antraxul cutanat. Leziunile apar pe zone expuse (fata, gat, maini), fiind favorizate de
un traumatism cutanat si se insotesc de limgangita si semne generale (febra, stare
generala alterata). In 1-3 zile de la infectie se formeaza o papula inflamatorie care apoi
devine pustula (“pustula maligna”). Prcesul inflamator evolueaza rapid, conducand la
aparitia unei bule flaste cu continut hemoragic sau purulent si halou eritemato-
edematos infiltrat. Ocazional este inconjurata de un inel de vezicule. Bula se rupe
spontan si se formeaza o crusta escarotica neagra (de unde si numele de antrax sau
carbune). Se vindeca cu cicatrice.
 Antraxul pulmonar. Contaminarea se produce prin inhalarea sporilor. Se complica de
obicei cu bacteriemie si meningita hemoragica.
 Antraxul intestinal. Apare prin ingerarea produselor contaminate cu spori (lapte,
carne). Sunt posibile hemoragii digestive datorita leziunilor necrotice dezvoltate in
ileonul terminal sau in cec.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Furunculul;
 Furunculul antracoid;
 Flegmon stafilococic.

20
TRATAMENT:

 Izolarea bolnavului;
 Repaus si imobilizarea zonei afectate;
 Penicilina G 6-8 mil. UI/zi i.v.,cel putin 7-10 zile.
 Tetraciclina 2g/zi, 14 zile- la cei alergici la penicilina.
 Comprese uscate-local.
 Incizia este contraindicata deoarece favorizeaza bacteriemia.

BOLI PRODUSE DE TOXINELE BACERIENE

SINDROMUL DE EPIDERMOLIZA ACUTA STAFILOCOCICA (Staphylococcal scalted

skin syndrome):
DEFINTIE:

 afectiune acuta, grava, caracterizata prin eritrodermie si necroliza epidermica.

 Este produs de toxinele epidermolitice elaborate de unele tulpini de S. Auriu.
 Aceleasi toxine sunt implicate si in impetigo bulos, care este considerat o forma usoara,
localizata de sdr. De epidermoliza acuta stafilococica.

MANIFESTARI CLINICE:

 Sunt afectati nou-nascutii si sugarii, rareori copiii mici si exceptional adultii, la care boala
este favorizata de imunodepresie.
 Dup 2-3 zile de la o infectie cutanata sau mucoasa,apare un exantem scarlatiniform
insotit de semne generale (febra, frison).
 Leziunile sunt distribuite predominant in regiunile marilor pliuri si in zonele periorificiale
ti tind sa respecte mucoasele.
 In cateva ore se produc decolari epidermice masive, spontan sau la traumatisme minore
(semnul Nicolsky pozitiv).
 Suprafetele mari,erodate, exudative, care rezulta sunt marginite de lambouri
epidermice.
 A fost numit si “sindromul pielii oparite de stafilococ”.

HISTOPATOLOGIE:

21
  Locul de producere a leziunilor buloase este stratul granulos, ceea ce deosebeste
afectiunea de sdr. Lyell (necroliza toxica epidermica)si de sdr. Stevens-Johnson, in care
clivajul este la nivelul jonctiunii dermoepidermice.

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC: datorita localizarii superficiale a bulelor, evolutia este favorabila, in

ciuda suprafetei mari afectate. Se vindeca fara sechele.

TRATAMENT:

 Reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica.

 Antibiotic sistemic.

SINDROMUL SOCULUI TOXIC:

 Sindrom recent recunocut, produs de una sau mai multe toxine elaborate de S. Auriu.
 caracterizat prin febra rash, urmate la 1-3 saptamani de descuamre, soc circulator si
afectare multisistemica.
 Principalul mediator= toxina 1 a sindromului de soc toxic (TSST-1), cunoscuta anterior ca
eritrotoxina stafilococica sau exotoxina pirogenica.aceasta poate juca rol de
superantigen si induce hiperproliferarea limfocitelor T si cresterea secretiei de CK,
responsabile de producerea leziunilor.
 Manifestari similare pot fi produse si de infectii severe cu Streptococcus pyogenes.

TRATAMENT:

 Antibioterape sistemica.
 Masuri de sutinere a functiilor vitale.

SCARLATINA:
DEFINITIE SI ETIOLOGIE:

22
 = Infectie acuta produsa de tulpini de Streptococcus pyogenes, care elaboreaza o
exotoxina pirogena(toxina eritrogenica) cu 3 subtipuri (A,B,C).
 Poarta de intrare este respiratorie sau cutanata.
 Exista si o toxina stafilococica similara care determina scarlatina
stafilococica,denedistins clinic de cea streptococica.

CLINIC:

 Incubatie: 2-5 zile.

 Debut acut cu febra, anorexie,varsaturi, insotite de manifestari legate de poarta de
intrare (angina acuta, secretii ale plagilor cutanate).
 Apoi apare un rash eritematos punctiform, care se generalizeza in ore-zile. In pliuri
leziunile sunt purpurice, liniare, fiind favorizte de fragilitatea capilara (liniile Grozovici-
Pastia).
 Dupa 7-10 zile rashul este urmat de descuamare in lambouri mari,mai accentuata
palmo-plantar.
 Paralel cu modificarile cutanate exista un ciclu evolutiv al mucoasei linguale: initial alba,
incarcata,apoi descuamata cu aspect zmeuriu.

COMPLICATII:

 Prin mecanism toxic: miocardita.

 Prin mecansim alergic: glomerulonefrita, reumatism articular acut.
 Prin invazie bacteriana locala sau hematogena: artrita, meningita, osteomielita.

DIAGNOSTIC POZITIV:

 Clinic;
 Cultura (evidentiaza prezenta Streptococului beta-hemolitic);
 Dinamica titrului ASLO (la debut si la 21 de zile);
 Test Schultz-Charlton (remiterea rashului in jurul locului de injectie a antitoxinei).

LABORATOR LA DEBUT (recomandari INBI M. Bals):

 HLG;
 VSH;
 FIBRINOGEN;
 Uree si creatinina;
 Sumar de urina;
 Exudat faringian;
 ASLO.

23
  Analiza de urina va fi repetata saptamanal timp de 3 saptamani.
 In cazul aparitiei celui mai mic semn de boala (febra, dureri articulare, palpitatii,
scaderea cantitatii de urina, hematurie), bolnavul se va prezenta la medic.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Rubeola.
 Eruptii potmedicamentase.
 Infectii stafilococice.

TRATAMENT:

 Internare obigatorie la Boli Infectioase pentru 7 zile.

 Repaus, izolare la domiciliu pentru inca 21 zile.
 Penicilina G 2,4-4 mil.UI/zi, minimum 10 zile, urmata de:
 Penicilina retard (benzatin-penicilina).

BOLI DE ETIOLOGIE PROBABIL BACTERIANA

PIODERMITA VEGETANTA:
DEFINITIE:

= afectiune de etiologie neclara, caracterizata prin hiperplazie epiteliala si modificari

granulomaoase cronice. Denumirea este folosita pentru a descrie manifestari clinice, care pot fi
intalnite in mai multe afectiuni.

ETIOLOGIE:

 S. Auriu.
 Streptococ de grup A.
 Deoarece se vindeca si in absenta tratamentului antibiotic, rolul patogen al bacteriilor
este neclar.
 Este mai frecventa la pacientii cu imunitate alterata (leucemie, limfom, colita
ulcerativa).

CLINIC:

24
  Leziunile se localizeaza de obicei in zonele intertriginoase,unde apar placi hperplazice,
intens exudative.
 Leziunile se pot crustifica si vindeca spontan sau pot ulcera, mimand pyoderma
gangrenosum.
 Este posibila afectarea mucoasei orale (placi albicioase si pustule).
 Evolutia este de obicei cronica.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Haligenidele vegetante.
 Pyoderma gangrenosum.
 Pemfigus vegetant.

TRATAMENT:

 Antibiotice- eficacitate minima.

 Local- solutii antiseptice care sa favorizeze uscarea leziunilor.
 Dermatocorticoizi.

ACNEEA NECROTICA (VARIOLIFORMA):

DEFINTIE:

= afectiune foliculara necrotizanta, care aecteaza mai ales marginile scalpului si care se vindeca
cu mici cicatrici varioliforme.

 Denumirea de acnee este folosita pentru ca eruptia se localizeaza in ariile in care apar
de obicei leziunile de acnee.

ETIOLOGIE:

 Necunoscuta.
 Afectaza egal ambele sexe.
 Din leziuni s-a izolat S. Auriu (considerat de unii autori contaminant secundar).
 Frecvent,indivizii afectati sunt nevrotici, ceea ce sustine ipoteza unei interventii
facticiale.

CLINIC:

 Debut cu papule eritematoase, foliculare, de 2-5 mm, unele ombilicate.

25
  Acestea se necrozeaza rapid si se acopera de cruste hematice aderente, care se
decapeaza dupa 3-4 saptamani lasand mici cicatrice varioliforme.
 Zonele de electie: fruntea, regiunea temporala.
 Mai rar: toracele, obrajii, nasul.

TRATAMENT:

 Daca a fost izolat S. Auriu se recomanda antibiotice antistafilococice.

 Alte alternative: antibiotice antiacneice (tetraciclina, clindamicina topic),doxepin
(actioneaza ca antidepresiv si antipruriginos), isotretinoin.

ACNEEA CHELOIDIANA A FETEI:

DEFINTIE:

= afectiune inflamatorie cronica a foliulilor pilosi localizati in regiunea cefei, care evolueaza spre
placi si placarde cicatriceale hipertrofice,pseudocheloidiene.

ETIOLOGIE:

 Nu s-a izolat un organism specific.

 Afecteaza barbatii.
 Se asociaza uneori cu acneea.
 Este frecventa la diabetici, obezi,persoane expuse la traumatisme repetate ale regiunii
nucale.
 Procesul declansator poate fi o foliculita bacteriana, o pseudofoliculita sau un
altul,necunoscut.

CLINIC:

 Debut cu papule si pustule foliculare grupate in regiunea cefei, la nivelul interliniei

paroase.
 Modificarile inflamatorii pot fi minime.
 Ulterior se formeaza un placard cicatriceal, care este mai degraba hipertrofic decat
cheloidian.
 Are evolutie cronica, cu tendinta la extindere.
 Nu se insoteste de cicatrice similare cu alte localizari.

TRATAMENT:

26
  Tratarea infectiei bacteriene asociate.
 Evitarea raderii parului de la nivelul cefei.
 Corticoizi intralezionali.
 Excizia zonei afectate,urmata de grefare.

CELULITA DISECANTA A SCALPULUI:

DEFINTIE:

= afectiune cronica, supurativa a foliculilor pilosi de la nivelul scalpului.

ETIOLOGIE:

 Posibil infectioasa- antibioterapie ineficienta.

 Afecteaza aproape exclusiv barbatii.
 S-a sugerat ca ar fi o reactie granulomatoasa la keratina care ajunge in derm ca rezultat
al distrugerii foliculilor pilosi.

CLINIC:

 Initial: noduli sensibili care apar in pusee.

 Perii cad sau pt fi usor indepartati.
 Din orificiile foliculare se elimina puroi.
 Leziunile pot conflua formandplaci boselate alopecice.
 Intre placi persista smocuri de par.
 Se vindeca cu cicatrice.

TRATAMENT:

 Antibiotice (daca exista suprainfectie bacteriana).

 Isotretinoin.
 Excizie si grefare.

FOLICULITELE PERFORANTE:
Sunt eruptii formate din papule eritematoase foliculare mici (2-5 mm), asimptomatice, cu
evolutie cronica.

 Se localizeaza mai ales pe suprafetele de extensie al bratelor, coapselor si pe fese.

27
  Afecteaza mai ales adultii tineri.
 Foliculii pilosi sunt dilatati si umpluti cu keratina.
 Epiteliul folicular prezinta una sau mai multe perforatii in derm.
 Trebuiesc diferentiate de keratoza pilara si de foliculitele piogenice.
 Se intalnesc la bolnavii dializati si la diabetici.
 Sunt in general rezistente la tratament, singurul eficace fiind tretinoinul topic.

INFUNDIBULOFOLICULITA DISEMINATA RECURENTA:

 Afetiune rara care debuteaza in copilarie sau in viata adulta si se caracterizeaza printr-o
eruptie de papule foliculare diseminate pe trunchi si membre.
 Respecta zonele flexoare.
 In timp pot aparea pustule.
 Nu s-a izolat un aent infectios cauzal.
 evolutia este cronica, cu recurente.
 Nu are un tratament eficace.
 Unele cazuri pot fi ameliorate de administrarea orala de vitamina A.

PSEUDOFOLICULITA:
Este o leziune inflamatorie produsa prin penetrarea firelor de par in derm (numita si pili
recurvati).

 Factori favorizanti:
 Raderea prea curta sau prea lunga a perilor.
 Prezenta perilor creti (boala este mai frecventa la peroanele de culoare).
 Pliuri cutanate.
 Predispozitie genetica.
 Leziunile se pot suprainfecta secundar.

CLINIC : papulo-pustule si cicatrice ale pielii paroase din regiunea barbiei si gatului.

TRATAMENT:

 Se opreste raderea cateva saptamani.

 Se extrag perii incarnati.
 Se rade barba cand firele au o lungime de 1-2 mm.

28
  Se contraindica smulgerea firelor.
 Topice cu antibiotice.

BOALA ZGARIETURII DE PISICA

DEFINITIE: infectie cronica cu limfadenpatie regionala importanta asociata cu un defect cutanat
si expunere la pisica.

ETIOLOGIE:

 Bartonella henselae este un bacil Gram-negativ, responsabil pentru 95% din cazurile de
boala.
 Afipia felis este responsabil pentru restul de 5 % din cazuri.

EPIDEMIOLOGIE:

 Afecteaza in special copiii si adolescentii; majoritatea au avut contact cu o pisica de

regula pui, contactul fiind de cele mai multe ori o zgarietura.
 Boala nu se transmite interuman.
 Este cea mai comuna cauza de limfadenopatie regionala la acest grup de varsta.

PATOGENEZA:

 Inocularea se produced regula l nivel cutanat.

 Bacteriile se multiplica in ganglionii limfatici regionali.
 Rar poate disemina hematogen.

CLINIC:

 Papula la locul de inoculare.

 Incubatie: 10 zile (variaza intre 3-60 zile).
 Limfadenopatie, de regula cervicala sau axilara.
 75% din pacienti prezinta manifestari generale: febra,frisoane, stare generala proasta
si,in cazuri severe, encefalita, HSM,paralizie de nerv facial, artrita.
 Pacientii pot prezenta de asemenea exanteme nonspecific tranzitorii, eritem polimorf,
eritem nodos.
 Forme atipice:
 Sindromul oculo-ganglionar Perinaud,prin inocularea bacteriei la nivelul pleoapelor si
conjunctivelor, cel mai frecvent prin frecarea ochilor cu mainile contaminate.

29
  Forme neurologice: neuroretinita, meningita aseptica, meningoencefalita, atingeri
neurologice periferice.
 Forma hepatosplenica: asociaza un sidrom infectios clinic si biologic cu dureri
abdominal, uneori HSM prin prezenta abceselor granulomatoase la acest nivel.
 Sindromul oboselii cornice.
 Angiomatoza bacilara, pelioza hepatica, endocardita, la imunodeprimati.

LABORATOR:

 Identificarea organismului in ganglionii limfatici, folosind coloratia Warthin-Starry sau

PCR.
 Serologie (identificarea Ac de tip IgG este cea mai sensibila metoda).

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC:

 Evolutia este favorabila in cazul pacientilor imunocompetenti, rezolutia fiind spontana.

 Encefalita se vindeca fara sechele.
 Boala confera imunitate pe viata.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Mononucleoza infectioasa.
 Tularemia.
 Bruceloza.
 Toxoplasmoza.
 Tuberculoza.

TRATAMENT:

 Nu este intoteauna necesar.

 Aspiratia nodulilor limfatici, incizie si drenaj.
 Ciprofloxacina 500 mg de 2 ori/zi,la pacientii imunodeprimati.
 Eritromicina este AB de electie.
 Altele: amoxicilina, cefalosporine de generatia a III-a, rifampicina, claritromicina.

PRINCIPII DE TRATAMENT

30
Tratamentul infectiilor bacteriene se face local si/sau sistemic, in functie de severitatea si de
extensia procesului infectios.

TRATAMENT LOCAL:

Este suficient in formele de piodermita superficiala si consta din:

 Dezinfectarea si curatarea leziunilor cu solutii antiseptice (permanganat de
potasiu,cloramina, acid boric 1-2%, apa oxigenata, nitrat de argint etc.). se poate
recurge chiar la bai generale cu antiseptice care au avantajul dezinfectarii
tegumentelor in totalitate.
 Badijonarea leziunilor cu coloranti.
 Aplicarea de comprese umede pe leziunile intens exudative.
 Administrare de antibiotice topice (de obicei dintre cele care nu se utilizeaza pe
cale sistemica pentru e evita compromiterea lor prin sensibilizare): neomicina,
polimixina, bacitracina, muprirocin, acid fusidic.
 Pansament steril pentru izolarea leziunilor de tesuturile indemne din jur; acestea
nu trebuie sa macereze tegumentele si sa nu favorizeze extinderea infectiei sau
grefarea alteia noi.

TRATAMENT GENERAL:

 Indicat in piodermite extinse, severe sau in cele produse de germeni agresivi, la

pacientii imunodeprimati, indiferent de severitatea manifestarilor infectioase si la cei la
care exista indoieli cu privire la corectitudinea aplicarii terapiei locale.
 AVANTAJE:
 Permite eradicarea focarelor infectioase, atat cutanate cat si extracutanate.
 La purtatorii cronici, actioneaza si asupra focarelo responsabile de reinfectie si
contagiozitate.
 Previne complicatiile septicemice.
 Alegerea antibioticului se face in functie de atiologia cea mai probabila si, atunci
cand este posibil, conform rezultatului examinarilor bacteriologice si a
antibiogramei (valoarea acestora in cazul leziunilor cutanate deschise este doar
orientativa).
 Cele mai utilizate antibiotice sunt:
 Pentru infectii streptococice: peniciline.
 Pentru infectii stafilococice: peniciline semisintetice “antistafilococice”
(oxacilina, cloxacilina), cefalosporine (ceclor, zinat), fluorochinolone
( ciprofloxacina, norfloxacina, ofloxacina).
 Pentru infectii mixte (strepto- si stafilococice): macrolide (eritromicina
propionil, claritromicina- klacid) si peniciline anti-stafilococice.

31
  Pentru infectii cu germeni rezistenti la antibioticele uzuale su cu Gram-
negativi si pentru infectiile la imunodeprimati: aminoglicozide si
cefalosporine.

ANTIBIOTICE TOPICE

 In prezent – multiple optiuni de tratament antibiotic

 Selectia antibioticului potrivit :

- identificarea /nu a germenului infectant si a sensibilitatii la antibiotice, rezistenta

bacteriana

- tabloul clinic – infectie sugestiva/nu,gravitatea infectiei, localizarea si extinderea

infectiei

- varsta, comorbiditati - afectarea renala/ hepatica, sarcina, lactatie, costuri…

 Utilizate in tratamentul:

- Acneei ,

- Rozaceei,

- Infectiilor bacteriene superficiale ,

- Prevenirea infectiei postchirurgical/posttraumatic,

- Dermatoze suprainfectate.

 c%↑local, RA sistemice minime.

 Utilitate limitata la inf. superficiale localizate.

 Riscuri: DC alergica, inducerea rezistentei bacteriene.

I. ANTIBIOTICE TOPICE IN ACNEE SI ROZACEE:

1. ERITROMICINA:
 Macrolid.
 Bacteriostatic/ bactericid la c%↑.

32
  Actiune pe coci Gram pozitivi (Str. grupA βhemolitic, Staf. Auriu); unii Gram
negativi.
 Se leaga de subunitatea 50S ribozomala si inhiba sint de proteine bact.
 Proprietati antiinflamatoare.
 Administrare - 2x/zi.
 Indicatii: acnee inflamatorie usoara - moderata, inf bacteriene superficiale .
 Interactiuni: eritromicina, clindamicina si cloramfenicolul se pot antagoniza
(mecanism de actiune similar).
 Preferate combinatii de eritromicina cu acetat de Zn, peroxid de benzoil ,
isotretinoin:
 Zineryt (eritromicina+acetat de Zn 40mg/12mg/ml sol cut) 32 RON
 Isotrexin gel (isotretinoin0,05%, eritromicina 2%) 89 RON
 Eryfluid (solutie 4%) –
 Benzamycin 3%/5% gel (eritromicina +BP) – nu in Ro

2. CLINDAMICINA:

 Lincosamid

 Bacteriostatic sau bactericid in functie de org. infectant si de c%

 Activa pe coci Gram pozitiv si anaerobi ( Stafilococi, Streptococi, P. acnes,

Corrinebacterium spp, Clostridium spp., Gardenela vaginalis )

 Se leaga de subunit ribozomala 50S si inhiba sint de proteine bacteriene

 Administrare –1x/zi sau 2x/zi

 Indicatii: acnee inflamatorie, infectii bacteriene superficiale, vaginoze bacteriene

 Interactiuni:

- ! La cei ce primesc blocante neuromusculare poate potenta acest efect (are proprietati
similare)

- Clindamicina, Eritromicina, Cloramfenicolul se pot antagoniza in utilizare concomitenta

 DUAC (clindamicina 1%+peroxid de benzoil 3%) 81 RON

 Maskrym (clindamicina 0,8%) 80 RON

 Maskplus gel( tretinoin 0,02%+clindamicina 0,8%) 90 RON

33
 3. METRONIDAZOL:

 Nitroimidazol

 Actiune bactericidă faţă de bacilii Gram–negativ anaerobi (Bacteroides, Helicobacter),

faţă de cocii Gram–pozitiv anaerobi (Peptostreptococcus) , clostridii (C. dificile),
Gardenela vaginalis

 Bioactivarea are loc la nivel intracelular, prin reducerea enzimatică a grupării nitro;

 Rozacee – mecanism actiune neclar

 Poate cauza rupturi in AND-ul bact

 Antioxidant, antiinflamator

 Interactiuni: minore – disulfiram (↑toxicitatea), alcool, warfarina

 Administrare: 1x sau 2x/zi

 Indicatii: rozacee, inf ginecologice

 Metrocreme (metronidazol 0,75%) 45 RON

 Metroruboril crema, gel –

 Meclon (metronidazol 5%+clotrimazol 1%) – crema, solutie , ovule vaginale

GENERIC EFECTE ADVERSE CATEGORIE RISC

SARCINA+LACTATIE

ERITROMICINA - Iritatie oculara, sensib piele, foliculita cu B

Gram negativi, rar urticarie generalizata,
inducerea rezistentei bacteriene

34
CLINDAMICINA - Foliculita Gram negativi B
- Rar colita pseudomembranoasa → - Crema vag nu se recomanda in timpul sarc
evitata la cei cu BII/ colita asociata
AB
- Poate ↑ efectul blocantilor
neuromusculari
- Posib antagonizare cu Eritromicina
si Cloramfenicol

METRONIDAZOL - umezirea ochilor, gust metalic, B

greata, parestezii, - Topic abs min/0
- posibil rx incrucisata la cei alergici
la forma orala
- Fm orala poate potenta efectul
anticoagulant al Warfarinei

4. ACIDUL AZELAIC:

 Derivat de acid carboxilic din cereale

 Bacteriostatic, bactericid in c%↑

 Actiune: Propionibacterium acnes, Staf. Epidermitis

 Inhiba sint de prot bacteriene

 Normalizeaza keratinizarea

 Efecte antiproliferative impotriva melanocitelor hiperactive / anormale

 Administrare: 1x sau 2x/zi

 Indicatii: acnee vulgara inflamatorie usoara/moderata, melasma si alte hiperpigmentari,

rozacee

 RA: prurit, intepatura, arsura, eritem, xeroza, descuamare,

DC iritativa/alergica, rar h-/de-pigm, hipertricoza, keratosis pilaris, exac herpes labial

recurent

 CI: istoric de HS la un comp (contine propilen glicol – posibil sensibilizant)

 Skinoren gel 15%, crema 20% - 1x/2x/zi 33 RON.

35
 5. PEROXID DE BENZOIL:

 Agent oxidant

 Bacteriostatic pe Propionibacterium acnes

 Oxideaza proteinele bacteriene prin specii reactive de oxigen

 Keratolitic si descuamativ

 Administrare: 1-3x/zi

 Indicatii: acnee vulgara inflamatorie usoara – moderata

 Combinatii cu eritromicina, clindamicina, lactat de Zn

 RA:Iritant (↑ in util cu alte topice): ocazional bule, cruste, eritem intens, edem,
Decoloreaza parul si hainele, ↓activ tretinoinului (oxid)

 Brevoxyl (BP 4%) 20 RON, DUAC ,

Benzamycin

6. DAPSONA

 Sulfona

 Inhiba dihidrofuroat sintetaza→previne sinteza bacteriana de acid folic

 Antiinflamator - ↓chemotaxia neutrofile, ↓ activ mieloperoxidazei

 RA: Uscaciune, descuamare, eritem, ↓Hb la cei cu def de G-6-PD

 ACZONE 5% gel – nu in Ro

II ANTIBIOTICE TOPICE IN INFECTII BACTERIENE SUPERFICIALE:

1. NEOMICINA:
 Aminoglicozid (din culturi de Streptomyces fradiae)
 Bactericid pe Gram pozitivi si negativi inclusiv S. auriu, E coli, Proteus spp, Serratia spp
 Se leaga de subunitatea 30S a ribozomala si inhiba sint de proteine bacteriene

36
 Poate inhiba si ADN polimeraza
 Puternic sensibilizant
 Administrare: 1-2-3x/zi pana la 7 zile
 Indicatii: preventia si tratamentul infectiilor superficiale bacteriene
 Baneocin (neomicina 5000UI+Zn bacitracina 250UI) – crema, pulbere 13-14 RON
 Nidoflor ( nistatina100000UI/g, sulfat de neomicina0,382%, triamcinolon acetonid 0,1%)
8 RON
 Fluocinolon N (neomicina sulfat 0,5%,fluocinolon acetonid 0,025%) 7,4 RON
 Pimafucort (HC 1%+Natamicina 1%+Neomicina 3,5mg/g) – crema, unguent, lotiune 10
RON
 Panderm (Triamcinolol acetonid 1 mg, Nistatin 100000 u.i., Neomicina 2.5
mg,Gramicidin 0.25 mg) unguent – nu in Ro
 Maxitrol pic oft (+dexa+polimixina) –

2. GENTAMICINA:
 Aminoglicozid (din culturi de Hidromonospora purpurea)
 Actiune pe tulpini sensibile de Str. Grup A α si β-hemolitic, S. auriu (coagulazo pozitiv,
negativ si unele tulpini producatoare de penicilinaza) + Gram negativi: Ps. Aeruginosa,
Aerobacter aerogenes, E coli, Proteus vulgaris, Klebsiella pneumoniae
 Se leaga de subunitatea 30S ribozomala si inhiba sinteza de proteine bacteriene
 Administrare: 3x sau 4x/zi
 Indicatii: preventie+ trat infectii bacteriene superficiale
 Diprogenta(betametazona+ Gentamicina 0,5mg/1mg/g) - crema, unguent 13 RON
 Fluocinolon G (fluocinolon acetonid+sulfat de gentamicina 0,25mg/1mg/g) 8,2 RON
 Triderm(betametazona, clotrimazol, gentamicina 0,5mg/10mg/1mg/g)- crema, unguent
15 RON
3. ACID FUSIDIC:
 Izolat din Fusidum coccineum
 Structura ≈ steroizi dar fara efecte adverse ale steroizilor
 Activ pe Gram pozitivi, in special S. auriu
 Inhiba sinteza de proteine bacteriene interferand cu elongarea factorului G
 Administrare: 2-3x/zi
 Indicatii:
- preventie+ trat infectii bacteriene superficiale
- DA cu infectii stafilococice supraadaugate in combinatie cu DC
- Eritrasma
- Copii

37
  Fucidin (2%) 15 RON
 Fucidin H (+ hidrocortizon acetat 1%) 22 RON
 Fucicort (acid fusidic 2%+betametazona0,1%) 24 RON
 Fucithalmic (1%) – gel oftalmic, pic oftalmice

4. RETAPAMULIN:
 Pleuromutilin (derivat din fermentatia unei ciuperci Clitophilus Passeckerianus)
 Inhiba selectiv sinteza de proteine bacteriene – interactioneaza cu proteina ribozomala
L3 de pe subunitatea riboz 50S
 Administrare: 2x/zi, 5 zile
 Indicatii: impetigo cu Str. Piogen, S. auriu meticilino susceptibil, de la 9 L de viata
 Altargo (1% retapamulin)
o 48 RON

GENERIC EFECTE ADVERSE CATEGORIE RISC SARCINA

+LACTATIE

NEOMICINA DC alergica 5-15% in spec aplicari pe C

ulceratiicut/dermatita de staza→prurit,
eritem, edem
- Risc ↑la cei cu af R→ posibil
ototoxica
- F rar – nefrotoxicitate, blocaj
neuromusc, deces

38
 - Posibil degran masto→elib de
histamina
GENTAMICINA - eritem, prurit, edem, C
fotosensibilitate
- Aplicata pe zone f colonizate cu Ps.
Aeruginosa → risc de inducere a
rezistentei
ACID FUSIDIC -putine, a fost raportata DC alergica

RETAPAMULIN - Iritatie la locul aplicarii, prurit B

III. ALTE ANTIBIOTICE TOPICE:

BACITRACINA

 Polipeptid ciclic (produs de tulpina Tracey I a Bacilus subtilis)

 Activ pe Gram pozitivi – Stafilococi, Streptococi, Corinebacterium, Clostridii

 Formeaza un cx cu C55-fenol trifosfat (comp al per bact) si impiedica sint peretelui

celular bacterian

 Administrare: 2x/zi

 Indicatii: preventie+ trat infectii bacteriene superficiale

 RA: DC iritanta/alergica, anafilaxie raportata la cei cu utilizare multipla in antecedente

atunci cand a fost aplicata pe rani deschise

 Baneocin ( Zn bacitracina 250UI+neomicina 5000UI) – crema, pulbere

MUPIROCINA

 Acid A pseudomonic derivat din Pseudomonas fluorescens

 Bacteriostatic, bactericid in c%↑

 Se leaga reversibil de sintetaza ARN de transfer izoleucil bacteriana → inhiba sint de

proteine

 Administrare: 3x/zi, si la copii

39
  Indicatii:

- tratamentul/preventia inf bact superficiale

- Eradicarea portajului nazofar de S. auriu

 Interactiuni: cloramfenicolul interfera cu efectul mupirocinei pe sint ARN bacterian

 RA: arsura, intepatura, durere, eritem, edem, prurit, exudat, DC alergica/iritativa

- Intranaz: cefalee, rinita, congestie resp, faringita, pervertirea gustului, arsura, tuse

- Pe zone intinse cu bar. Cut. Alterata posibil abs sist polietilenglicol→ toxic R

 Bactroban (mupirocina 2%) – unguent/ unguent nazal, crema

SULFADIAZINA ARGENTICA:

 Are proprietati de sulfonamida + Ag interactioneaza cu peretele si membrana celulara

bacteriana

 CI la cei cu istoric de HS la sulfonamide

 ! La cei cu deficit de G-6-PD, la cei cu afectare renala/hepatica, porfirie

 Administrare: 1-2x/zi

Indicatii : arsuri

 Dermazin ( sulfasalazina argentica1%) 25 RON

 Cicatrol (SA1%) 19RON

 Flammazine crema (SA1%) 83,5 RON

 Flammacerium (SA1%+nitrat de ceriu22mg/g) crema 120 RON

TETRACICLINE TOPICE:

 Bacteriostatice impotriva unei game largi Gram negativi si pozitivi

 Mecanism de actiune - inhiba sinteza proteica

 Formulate a.i. colorarea in galben a pielii - ↓/0

40
  RA:

- intepatura, arsura, miros neplacut

- NU se foloseste la femei insarcinate sau care alapteaza, copii <8ani → poate cauza
colorarea in galben/gri/brun a dintilor

- Contine bisulfit de sodiu → poate cauza anafilaxie la cei susceptibili

 Mai putin eficiente decat Eritromicina/ Clindamicina

 HIDROCLORID DE TETRACICLINA

- indicatii: acnee, infectii bacteriene superficale; Unguent/solutie 3%

 MELOCICLINA SULFOSALICILAT

- indicatii: acnee; Solutie/crema

 CLORTETRACICLINA

- indicatii: infectii bacteriene superficiale; Unguent

 Unguent cu clorhidrat de tetraciclina 3%

 Hemorzon (tetraciclina 1%, hidrocortizon 0,5%, lidocaina0,1%) – unguent

 Oxymed spray (clorhidrat de oxitetraciclina 0,255mg/g+hidrocortizon 0,085mg/g) -

arsuri

POLIMIXINA B

 Lipopeptid ciclic (izolat din Bacillus polymyxa)

 Bactericid pentru Gram negativi

 Interactioneaza cu fosfolipide din mb. cel. bact. → ↑permeabilitatea

 Indicatii: preventie+ trat infectii bacteriene superficiale

 Combinatii cu bacitracina, neomicina

IODOQUINOL

41
  Oxiquinolin halogenat cu activitate antibacteriana si antifungica cu mecanism de actiune
necunoscut

 Indicatii: infectii bacteriene si fungice superficiale

MAFENID ACETAT

 Sulfonamida cu activitate antibacteriana si antifungica

 Indicatii: arsuri termice

 RA: senzatie de arsura, urticarie, edem facial, rar supresie medulara cu anemie
hemolitica la cei cu deficit de G-6-PD;

 Poate cauza AcM la cei cu af R/P

 Poate cauza durere intensa la aplicare

 Asociat cu suprainfectie cu Candida

NITROFURAZON

 Inhiba enzimele metabolismului bacterian

 Activ impotriva Stafilococi, Streptococi, E coli, Clostridium perfrigens, Aerobacter

enterogenes, Proteus spp

 Indicatii: arsuri termice, grefe cutanate

BORELIOZA LYME

DEFINITIE:

 infectie transmisa de capusa Ixodes Racinus.

 Boala este cauzata de 3 specii diferite: - Borellia burgdorferi sensu stricto;
 - Borellia afzelii;
 - Borellia garinii.
 Poate afecta organe diferite.
 Evolutia poate fi foarte severa.

42
  Manifestarile cutanate principale: - ERITEM CRONIC MIGRATOR;
 - LIMFOCITOM BORELIAN;
 - ACRODERMATITA CRONICA ATROFIANTA.

EPIDEMIOLOGIE:

 Raspandire larga in emisfera nordica (Canada, SUA, majoritatea tarilor europene, China,
Coreea, Japonia).
 Nu se stie daca in ultimii ani se inregistreaza o crestere a incidentei bolii sau daca
numarul crescut de cazuri raportate se datoreaza recunosterii mai largi si diagnosticarii
mai frecvente.

ETIOLOGIE:

 Exista 13 specii identificate de B.burgdorferi.

 Borelioza este cauzata doar de 3 genospecii (vezi ai sus).
 VECTORII: boala este transmisa de nimfa capusei Ixodes Racinus. In ciclul de dezvoltare
a capusei exista 3 stadii: larva, nimfa si adult.
 Gazda preferata pt stadiul de larva si nimfa: rozatoarele.
 Gazda preferata pt stadiul de adult: caprioara.
 Nimfa infecteaza oamenii la inceputul verii.

TRANSMITERE:

 Capusele se ataseaza de vegetatie, fiind numeroase in habitatele bogate in iarba si tufe.

 B. burgdorferi infecteaza omul dupa ce acesta este muscat de o nimfa sau, mai putin
frecvent, de capusa adulta in timpul unei excursii, in timpul unei excursii in natura sau la
cei traiesc in mediul rural.
 Anotimp: mai- iulie.

PATOGENEZA:

 Dupa inoculare, in timp ce nimfa/capusa adulta se hraneste, spirochetele se multiplica

si migreaza centrifug, producand leziunile de eritem migrator (EM) si invadeaza vasele
de sange, raspandindu-se hematogen la alte organe.
 Spirochetele prezinta tropism pt:- piele;
 - SN;
 - articulatii.
 Spiochetele perista in tesuturile afectate pe parcursul tuturor stadiilor bolii.
 Raspunsul imun se dezvolta treptat: - Ac anti B. b. IgM- la 3-6 sapt e la debut.
 - Ac anti B.b. IgG- la cateva luni.

43
  Tesuturile infectate elibereaza citokine proinflamatorii: TNF-α, Il-1.

CLINIC:

 INCUBATIE: - EM: 3-32 zile dupa muscatura;

- Manifestari CV: 3 sapt-5luni.

- Manifestari neuro: 2sapt-luni.

- Manifestari reumato: 4 zile- ani.

 PRODROM: cand infectia disemineaza apar stare generala proasta, oboseala, letargie, cefalee,
febra, frisoane, artralgii, mialgii, anrexie, odinofagie,greata, varsaturi, dureri abdominale,
fotofobie.
 Majoritatea intepaturilor sunt asimptmatice.
 Indepartarea aparatului cefalic in maxim 18 ore de la intepatura scade riscul de transmitere a
bolii.
 EM poate fi insotit de senzatie de arsura, intepatura, durere.
 Doar 75% din pacientii cu borelioza prezinta EM.
 Manifestarile articulare sunt mai fecvente in SUA, iar cele neurologice in Europa.

STADIALIZARE:

STADIUL I/ INFECTIE LOCALIZATA:

ERITEM MIGRATOR (EM):
 Macule sau papule eritematoase care se maresc in cateva zile formand o leziune anulara
cu o periferie anulara si centru clar la locul muscaturii.
 Leziunea poate prezenta mai multe inele cu nuante diferite de rosu.
 Leziuni multiple de EM= intepaturi multiple.
 Zone predilecte: coapse, axila, regiune inghinala.
 Centrul poate deveni indurat, veziculos, necrotic.

LIMFOCITOMUL BORELIAN (LB):

 Frecvent in Europa.
 Apare de regula la locul muscaturii.
 Exista istoric de EM sau EM concomitent in jurul sau in apropierea limfocitomului.
 Este un nodul violaceu solitar sau o placa.
 Zone predilecte: lobul urechii (copii), areola mamara (adult), scrot.
 Este asimptomatic.

44
  Fara manifestari sitemice.

STADIUL 2/INFECTIE DISEMINATA/LEZIUNI SECUNDARE:

 2-100 leziuni.
 Rash, leziuni asemanatoare EM dar mai mici (migreaza mai putin, nu au induratie centrala, pot fi
scuamoase).
 Poate avea orice localizare, cu exceptia palmelor si plantelor.

MANIFESTARI GENERALE:

 Febra;
 Limfadenopatie regionala sau generala.

MANIFESTARI NEUROLOGICE:

 10-20% din cazuri.

 La 1-6 sapt dupa muscatura.
 Meningita (cefalee atroce, dureri cervicale).
 Manifestari encefalitice (tulburari de somn, dificultati de concentrare, alterar I ale memoriei,
iritabilitate, labilitate emotionala, dementa).
 Paralizie faciala bilaterala.
 Radiculoneuropatie senzitiva/motorie.
 Mononeurita multiplex.
 Mielita.

MANIFESTARI CARDIOLOGICE:

 Apar la aprox 4 sapt.

 BAV.
 Miopericardita.
 Disfunctie ventriculara stanga.
 Nu lasa sechele pe termen lung.

MANIFESTARI MUSCULO-SCHELETALE:

 Dureri migratorii in articulatii, tendoane,muschi, oase.

45
STADIUL 3/INFECTIE PERSISTENTA/ ACRODERMATITA CRONICA ATROFICA (ACA)=ACRODERMATITA
PICK-HERTXHEIMER (vezi subiectul 32.).

 FAZA INFLAMATORIE INITIALA (LUNI-ANI)- initial eritem violaceu difuz sau localizat, la nivelul
unei extremitati, insotit de edem (in special pe suprafetele de extensie si zonele periarticulare).
Placi infiltrate edematoase apar la nivelul extremitatilor (mai ales cele inferioare), care se extind
centrifug in decurs de luni sau ani, lasand in urma zone de atrofie centrala.
 FAZA FINALA: pielea devine atrofica, venele si tesutul subcutanat devin proeminente (“piele in
fita de tigara”). In jurul genunchilr si umerilor apar placi si/sau fibroame care pot include capsula
articulara, ceea ce duce la impotenta functionala.
 PATOGNOMONIC: banda fibrotica/scleroasa de-a lungul ulnei (“banda ulnara”).

MANIFESTARI SISTEMICE: NEUROBORELIOZA CRONICA

 are evolutie de luni-ani.

 Caracterizata prin:
 Encefalopatie subclinica (tulburari de memorie, dispozitie sau somn).
 Polineuropatie axonala (parestezii distale, durere radiculara spinala).

MANIFESTARI SISTEMICE: ARTRITA

 Artrita oligoarticulara a art.mari (genunchi) cu distrugerea cartilajului si a osului.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

EM:

 Intepatura de insecta.
 Micoza.
 Dermatita alergica de contact.
 Placa heraldica din pitiriazis rozat.
 Granulom inelar.
 Morfee la debut.
 Celulita.
 Urticarie.
 Eritem polimorf.
 Eritem anular centrifug.
 Lichen simplex cronicus.
 Eruptie fixa post-medicamentoasa.

LIMFOCITOMUL BORELIAN:

 Inteptura de insecta.

46
  Pseudolimfom.
 Limfom cutanat.

LEZIUNI SECUNDARE:

 Sifilis secundar.
 Pitiriazis rozat.
 Eritem polimorf.
 Urticarie.

ACA:

 Insuficienta arteriala a membrelor inferioare.

 Insuf.venoasa cu dermatita de staza.
 Tromboza venoasa.
 Tromboflebita.

NODULI FIBROSI:

 Noduli reumatici.
 Tofi gutosi.
 Eritem nodos.

LABORATOR:

BIOPSIE CUTANATA:

 Infiltrate perivascular si interstitial cu limofocite si plasmocite cu afectare

vasculara(vasculita sau ocluzie).
 Evidentierea spirochetelor -40% din cazuri.
 ACA: infiltrate inflamator perivascuar,edem in derm, atrofie epidermica si dermica, vase
dormice dilatate, defecte ale elastinei si colagenului.

SEROLOGIE (se face in 2 pasi):

1. ELISA- daca rezultatul acesteia este pozitiv sau echivoc, se trece la etapa 2.
2. WESTERN-BLOT.
 In prima luna de la intepatura se determina Ac anti B. burgdorferi IgM si IgG.
 La mai mult de o luna de la intepatura se determina Ac anti B. burgdorferi IgG.
 Serologie pozitiva= infectie in trecut. Nu se poate face distinctia pe baza serologiei intre:
 Infectie vindecata spontan.
 Infectie tratata cu succes.

47
  Infectie activa.

CULTURA:

 B. burgdorferi poate fi izolata din specimene de piele obtinute prin biopsie.

 Mediul de cultura: Barbour-Stoenner-Kelly.
 Permite stabilirea diagnosticului definitiv.

PCR:

 Identifica B. burgdorferi in:

 Piele.
 Sange.
 Fluid articular.
 Nu este disponibil de rutina.

DIAGNOSTIC POZITIV:

 STADIUL 1: clinic + epidemiologie.

 STADIUL 2 SI 3: clinic+ serologie.
 ACA: clinic+ biopsie cutanata.

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC:

 EM si leziunile secundare netratate dispar in aproximativ 28 zile (intre1 zi si 14 luni).

 EM si leziunile secundare pot aparea si disparea in acest interval. Dupa tratament
adecvat, leziunile initiale dispar in 2 sapt, iar manifestarile ardive sunt prevenite.
 Manifestarile tardive idetificate la timp sunt remise dupa antibioterapie.
 Diagnosticul tardiv poate duce la dizabilitati articulare si neurologice permanente.
 ACA raspunde slab la antibioterapie, o data ce atrofia s-a instalat.
 Pacientii tratati corect prezinta o scadere a titrului de Ac in 6-12 luni.
 EM tratat nu confera imunitate in cazul unei noi muscaturi.
 Daca borelioza ramane netratata timp indelungat, se poate dezvolta imunitate ce
confera protectie timp de ani de zile impotriva reinfectiei.

PROFILAXIE:

 Nu exista vaccine.
 A evita zonele cu iarba inalta si tufele.
 Pantaloni lungi bagati in ciorapi, pantfi fara gauri.
 Se merge pe centrul cararilor.

48
  Repelente: DEET 20-30% (N,N-dietil-m-toluamida)sau permetrina pe pielea expusa
sau pe haine.
 Baie sau dus cat mai repede dupa intrarea in casa (maxim 2 ore).
 Examinare completea a corpului.
 Examinarea hainelor si a animalelor de companie.
 Introduceti hainele in uscatorul de rufe la temperature ridicata timp de 1 ora.
 Indepartarea promta a capuselor in cazul identificarii acestora.
 NU SE RECOMANDA TRATAMENT PROFILACTIC CU ANTIBIOTICE IN URMA UNEI
INTEPATURI DE CAPUSA.
 NU SE RECOMANDA TESTE SEROLOGICE IN URMA UNEI INTEPATURI DE CAPUSA.
 O doza unica de Doxiclina 200 mg (adulti) si si 4mg/kg, max 200mg (copii peste 8 ani)
poate fi administrate daca se intrunesc TOATE din circumstantele de mai jos :
1. Identificarea capusei ca facand parte din genul Ixodes (nimfa sau adult)si care
a fost atasata pt mai mult de 36 ore, pe baza gradului de angorjare a capusei
cu sange sau cunoasterea exacta a momentului expunerii.
2. Profilaxia poate fi initiata in maxim 72 ore de la indepartarea capusei.
3. Informatiile epidemiologice indica ca rata locala de infectare a acestor
capuse cu B. burgdorferi este de peste 20%.
4. Tratamentul cu Doxiclina nu este contraindicate (copii sub 8 ani si gravide).
 Pacientii care au fost muscati trebuiesc urmariti cu atentie timp de 30 zile pentru a
identifica semnele de EM sau alte simptome ale bolii Lyme. Persoanele care dezvolta o
leziune cutanata sau simptome de raceala in interval de 1 luna de la indepartarea unei
capuse, vor efectua serologie pt. Borrelia.

TRATAMENT:

EM:

 Doxicilina 100mg, 1cp×2/zi, 14-21 zile.

 Amoxicilina 500mg, 1 cp×3/zi, 14-21 zile.
 Cefuroxim 500mg, 1 cp×2/zi, 14-21 zile.

Pt copii:

 Amoxicilina 50mg/kg/zi divizat in 3 doze,maxim 500mg/doza.

 Cefuroxim 30mg/kg/zi, divizat in 2 doze,maxim500 mg/doza.

49
Pt pacientii care nu pot lua cele de mai sus:

 Azitromicina 500mg/zi, 7-10 zile (copii: 10mg/kg/zi).

 Claritromicina 500mg, 1cp×2/zi, 14-21 zile (copii: 7,5mg/kg ×2/zi).
 Eritromicina 500mg, 1 cp×4/zi,14-21 zile (copii: 12,5mg/kg).
 Nu sunt la fel de eficiente ca cele din linia 1.

LIMFOCITOM BORELIAN: idem EM.

ACRODERMATITA : cele de mai sus pt 30 zile.

ARTRITA: cele de mai sus pt 30-60 zile.

BAV grad III +/_ MANIFESTARINEUROLOGICE: terapie i.v. cu:

 Ceftriaxon 2g/zi, 14 zile.

 Cefotaxim 2 g la 8 ore.
 Penicilina G 18-24 mil. UI/zi pt pacientii cu functie renala normal,divizat in 6 doze,
administrat la fiecare 4 ore.

50
51