GRUPUL ŞCOLAR SANITAR ”VASILE VOICULESCU” - ORADEA

DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Rolul asistentei medicale în îngrijirea

bolnavilor cu cancer gastric

1
 CUPRINS

Pag.

Scopul lucrării ...................................................................................................... 4

Definiţie ................................................................................................................5

Etiopatogenie ........................................................................................................5

Anatomie patologică .............................................................................................7

Simptomatologie ...................................................................................................8

Clasificare .............................................................................................................9

Evoluţie..................................................................................................................11

Complicaţii............................................................................................................13

Diagnostic .............................................................................................................14

Tratament...............................................................................................................16

Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavilor cu cancer gastric .....................21

Educaţie sanitară....................................................................................................23

Studiu de caz .........................................................................................................25

Bibliografia............................................................................................................45

Anexe

2
 MOTTO :

“ Sănătatea seamănă cu pacea. Te poţi bucura de ea numai dacă ştii să o aperi . ’’

3
 SCOPUL LUCRĂRII

Incidenţa îmbolnăvirilor prin neoplasme a crescut foarte mult în ultimele decenii.

Printre aceste îmbolnăviri, neoplasmul gastric ocupă unul dintre primele locuri. La aceasta
contribuie factori multiplii :

-alimentaţia necorespunzătoare
-factori de mediu
-poluarea
-stresul
-factori genetici .

Se fac eforturi continue pentru îmbunătăţirea mijloacelor de diagnostic cât mai

precoce a acestei îmbolnăviri cât mai frecvente şi grave într-o fază terapeutic utilă.
Lucrarea de faţă are ca scop informarea şi sensibilizarea celor interesaţi despre
influenţa factorilor de risc asupra stării de sănătate a individului sănătos.
Tema tratată în cadrul acestei lucrări vrea să pună în evidenţă faptul că, un
diagnostic precoce, o terapie atentă, eforturile conjugale ale echipei internist-chirurg-asistentă,
reduce mortalitatea prin cancer gastric.
Totalitatea acţiunilor întreprinse au ca scop eliberarea bolnavului de suferinţă şi
frică.

4
 DEFINIŢIE

Cancerul gastric este o tumoare de natură malignă, în care celulele neoplazice apar
la nivelul mucoasei gastrice şi apoi se extind dincolo de peretele gastric.

ETIOPATOGENIE

Cancerul gastric este cea mai frecventă tumoare malignă a tractului digestiv, fiind de
două ori mai des întâlnită la bărbaţi ca şi la femei, cu o incidenţă maximă în decada a şasea de
vârstă, deşi în ultimul timp ase remarcă o creştere a numărului de cazuri apărute la vârste mai
tinere.
Mulţi autori nord-americani au căutat să stabilească relaţii cauzale între incidenţa
cancerului gastric şi starea socială , modalitatea şi posibilitatea alimentaţiei. Grahama a arătat
riscul mare al îmbolnăvirilor în clasele sociale puţin favorizate economic, precum şi la
americanii emigranţi. El a căutat de asemenea să sugereze legătura incidenţei îmbolnăvirii cu
alimentaţie, cu consumul de purgative etc.
În topul dat de rata morţii înregistrată pe mapamond, locul întâi, atât la bărbaţi cât şi
la femei este deţinut de Japonia, ţară urmată îndeaproape de Chile, ţările Europei Centrale,
Islanda, România, cu o rata de mortalitate de 27,9 , locul 11.
Inegalitatea de distribuţie a frecvenţei pe plan intern şi internaţional a dat naştere
undei serii de ipoteze etiopatogenetice, punând în discuţie o serie de factori, începând cu natura
solului şi a climatului, continuând cu mediul de locuit, ocupaţia şi regimul alimentar al populaţiei
şi terminând cu factorii genetici.
Natura solului ca factor etiologic prezumptiv, a fost studiată de o serie de autori,
studiindu-se îndeosebi relaţia dintre incidenţa cancerului gastric şi conţinutul în Zn şi Cu.
Privitor la factorii de risc s-a constatat şi importanţa factorului rasial şi al mediului extern, al
conţinutului alimentelor în minerale, cutremurele scoţând minerale provenite din sol; unele ţări
având în sol cantităţi crescute de minerale, cutremurele scoţând la suprafaţă undele minerale si
substanţe radioactive: Asia, Japonia, America de Sud, Chile, Islanda, Finlanda.

5
 Analiza atentă a factorului socio-economic, având mai ales modul de alimentaţie, ca şi
considerarea stomacului ca organ ţintă pentru constelaţia de substanţe din mediul extern,
conţinute în alimente, au focalizat eforturile de concentrare în direcţia conţinutului cantitativ şi
calitativ al regimului alimentar. Alimentaţia bogată în hidraţi de carbon a fost incriminată în
introducerea cancerului gastric, boala cea mai frecventă în sânul populaţiilor mari consumatoare
de cereale (japonezii) şi cartofi(polonezii), fără însă a identifica vreun agent cancerigen în dieta
bogată în cereale.
Prin modul de conservare şi pregătire al alimentului, ca de pildă alimentele în grăsimi
încinse se ajunge la o încărcătură a alimentelor cu substanţe cancerigene din clasa
hidrocarburilor ciclice aromatice.
Nitrozaminele, a căror activitate cancerigenă a fost descoperită de au şi
medicamentele larg utilizate precum zaharina, paramidonul, fenobarbitalul. In concluzie, apariţia
unui cancer pe mucoasa gastrică nu ar fi decât suma acţiunii a mai multor agenţi cancerigeni
asupra unui tesut receptiv pregătit de o stare patologică câştigată sau determinată genetic.
Componenta genetică a fost incriminată în cancerogeneza gastrică prein observarea
unor focare familiare de cancer gastric.
O altă constatare se referă la proporţia mare a bolnavilor de cancer gastric
aparţinând grupei sanguine „A” . A fost stabilită o asociere între cancerul gastric şi unele
afecţiuni predispozante, aşa zisele stări precanceroase: polipoza, adenocarcinomatoza ereditară,
sindroamele de instabilitate cromozomială, sindroamele asociate cu imunoeficienţa, ce se
transmit conform legilor lui Mendel.
Cancerul stomacului (epiteloin) este o tumoră care îşi are originea în epiteliul mucos
al stomacului.
După sediu, 70% din cancerele gastrice au localizare andrală, 20% juxta cardială,
10% pe pereţii stomacului.

6
 ANATOMIE PATOLOGICĂ

Cancerul gastric se prezintă sub următoarele forme macroscopice:

a. Cancerul ulcerat - apare sub forma unei ulceraţii cu margini neregulate şi uneori
mamelonate. Invazia în profunzime atinge rapid submucoasa şi determină hemoragii oculte şi
anemie progresivă.
b. Cancerul polipid sau burjonat sau vegetant – dă o masă proliferantă în lumenul
stomacului (imagine lacunară radiologic), această formă rămâne o perioadă cantonată la mucoasă
si stratul muscular, dar apoi pătrunde spre seroasă şi organele vecine. Forma clinică este de
tumoră abdominală mare, uşor palpabilă şi mai mult sau mai puţin mobilă, în funcţie de
extinderea la organele înconjurătoare.
c. Formele ulcero-vegetante rezultă dincombinarea celor două forme descrise mai sus.
d. Cancerul infiltrat are două aspecte:
-cancerul infiltrat localizat - care se propagă traversând straturile peretelui până la
seroasă; uneori se asociază cu o ulceraţie.
-cancerul care progresează din aproape în aproape în spaţiile submucoase,
intermusculare sau submucoase ale stomacului, adică schirul gastric sau linia plastică. Mucoasa
nu prezintă transformări evidente, decât un aspect atropic. Peretele stomacului este îngroşat şi
cartonat, prins uneori în totalitate de leziunea infiltrantă.

Din punct de vedere microscopic :

a. Cancerul cel mai frecvent este adenocarcinomul.
b. Forma coloidală este caracterizată prin abundenţa celulelor de mucus, cu aspectul
icrelor de peşte.
c. Forma anaplazică este reprezentată de cancerele cu evoluţie rapidă.

7
 SIMPTOMATOLOGIE

Practica cotidiană arată că în majoritatea cazurilor simptomatologia cancerului este

necaracteristică. Prezentarea bolnavului tardiv la medic se datorează incidenţei tot mai mari cu
cazurile cu simptomatologie frustă precum şi a formelor latente.
Se ştie că viaţa clandestină a tumorii înainte de posibilitatea de decelare clinică sau
paraclinică este de foarte lungă durată. Ceea ce complică prognosticul cancerului gastric este
tocmai manifestarea clinică tardivă.
Când anumite semne atrag atenţia cancerul poate fi decelat paraclinic în timp util
prin examenul radiologic şi endoscopic. Antecedentele personale patologiece predispozante
precum ar fi gastritele cronice, atrofice, care duc la sindromul de aclorhidrie, gastrita Menetrier,
anemia Biermer pot reprezenta terenul favorizant de apariţie a cancerului gastric.
Polipoza gastrică poate prezenta de asemenea un prim pas spre cancerul gastric (stare
precanceroasă).
Ulcerul gastric calos, rezecţiile gastrice pentru ulcer gastroduodenal dupa 10 ani de la
intervenţie sunt orientative pentru diagnostic.
Cancerul gastric trebuie să se suspecteze când tulburările digestive şi mai ales dispepsia
se însoţesc de hipoclorhidrie şi anemie şi dacă există o anorexie selectivă faţă de unele
alimente(carne, pâine).

8
 CLASIFICARE

Din punct de vedere simptomatologic cancerul gastric se poate clasifica în două

grupe:
a. Formele total latente - în care primul semn este dat de tumoarea epigastrică sau o
complicaţie de tipul hematemezei, perforaţiei şi stenozei, care poate să apară pe lângă
inoperabilitatea cazului respectiv. Uneori existenţa cancerului poate fi relevată de o metastază.

b. Formele nedureroase- în cadrul cărora se disting :

-forma cu debut progresiv - cuprinde micile semne ale lui Savitki ("sindromul de
alarmă") si anume: astenie(scăderea capacităţii de muncă), depresie psihică(apatie, indiferenţă),
scăderea continuă a poftei de mâncare, uneori selectivă, pierderea în greutate progresivă şi
motivată, apariţia fenomenelor dispeptice (greţuri, vărsături, uneori vomismente cu striuri
sangvine, diaree sau constipaţie, balonări postprandiale, regurgitaţii).
-forma dispeptică - forma în care bolnavii sunt etichetaţi biliari, constipaţi sau colitici.
-formele complicate - cu hemoragie digestivă, disfagie, obstrucţie pilorică şi flebite sunt
uneori mai mari, complicaţia putând fi tardivă.
c. Formele dureroase deşi sunt considerate frecvente trebuie bine interpretată noţiunea
de durere deoarece nu orice disconfort gastric atrage atenţia bolnavului. Există totuşi bolnavi
neglijaţi sau neglijenţi, fiind vorba de vechi ulceroşi care prezentau marea şi mica periodicitate a
durerilor gastrice pe lângă o stare generală bună. La un moment dat bolnavii prezintă inapetenţă,
slăbire în greutate şi a forţelor fizice, slăbirea capacitaţii de muncă.
Durerile îşi pierd periodicitatea, devin continue, intense şi nu se diminuează la
medicaţia obişnuită. Bolnavul devine progresiv tot mai anemic datorită hemoragiilor oculte.
Peroada de stare în care semnele sunt clare şi tumoarea palpabilă nu are valoare
deosebită din punct de vedere al diagnosticului şi a posibilitaţilor terapeutice, însă prezintă 3
semne subiective de bază:
- durerea epigastrică manifestată prin greutate epigastrică permanentă
- anorexie totală, urmată de slăbiciune progresivă
- vărsăturile alimentare însoţite de hemoragii sau "apa canceroasă" .

9
 ANAMNEZA

Anamneza evidenţiază semnele şi simptomele digestive şi mai rar extradigestive,

care pot sugera neoplasmul gastric. Motivele consultului medical pot fi multiple:

- Disfagia este observată in aproximativ o treime din cazurile în care leziunea

neoplazică este situată la nivelul polului gastric superior.

- Epigastralgiile survin la scurt timp postprandial sau în alte cazuri au un orar capricios
nefiind ritmate de mese.
Uneori epigastralgia are caracter de durere în bară sau durerea este situată retrosternal,
fiind atenuată constant de eructaţii şi mai puţin de ingestia de alimente.
- Senzaţia de plenitudine gastrică accentuată postprandial, uneori este resimţită şi este
însoţită de pirozis, flatulenţă.
- Crizele de sughiţ survin în special cu ocazia deglutiţiei alimentelor.
- Anorexia este iniţial selectivă pentru carne si pâine , ulterior totală, scăderea in
greutate este mai puţin marcată decât la cancerul de esofag sau pancreas.
- Gastroragia în unele cazuri poate constitui primul simptom.
- Vărsăturile hemoragice, astenia inexplicabilă, anemia hipocromă aparent criptogenică
ca şi un sindrom febril persistent, subfebrilităţile, pot fi alte manifestări clinice.
- Sindromul dispeptic nedureros, aparent banal, dar persistent tenace sub tratament
convenţional, fără o cauză definită, asociat cu anorexie, suspectează un neoplasm gastric.
- Diareea sau constipaţia instalate recent fără o cauză poate reprezenta o ,, mască ’’ a
cancerului gastric.
- Alte ori descoperirea afecţiunii are loc odată cu depistarea unor metastaze la distanţă.
- Se pot observa edeme gangliene sau generalizate; pacientul poate avea un facies
impăstat; apare o melanodermie difuză, diabet insipid, sindromul Kushin.
- În cadrul cancerului gastric,ca manifestări paraneoplazice , pot apărea afecţiuni
precum flebita recidivantă la nivelul membrelor sau acanthosis nigricans.

10
 EXAMEN CLINIC OBIECTIV

Imaginea bolnavului este dată de un facies obosit, tegumente şi mucoase palide

(paloare ''galben ca paiul''). În stadiul iniţial examenul clinic poate fi negativ, însă în stadiile
avansate se poate depista tumoarea epigastrică.

EVOLUŢIA

Tumoarea se răspândeşte pornind de la mucoasa gastrică si apoi se extinde dincolo de

peretele gastric. În funcţie de localizarea cancerului, acesta poate invada organele vecine.
Cancerul antral se opreşte practic la pilor, invadarea tubului duodenal fiind excepţională.
Cancerul cardio-tuberozitar poate ataca primii 2-3 cm ai esofagului.

Stadializarea cancerului gastric :

Stadiul 0 (carcinom in situ): în acest stadiu, procesul tumoral este limitat doar la nivelul
stratului mucoasei gastrice.

Stadiul I este împărţit în stadiul I A şi I B:

Stadiul I A – tumora s-a extins la nivelul peretelui gastric, depăşind mucoasa.

Stadiul I B – tumora a depăşit mucoasa şi s-a extins:

- fie la 6 ganglioni limfatici învecinaţi
- fie în stratul muscular al peretelui gastric.

Stadiul II: tumora a depăşit mucoasa şi s-a extins:

- fie la 7-15 ganglioni limfatici învecinaţi
- fie în stratul muscular şi la 6 ganglioni limfatici învecinaţi
- fie la stratul seros dar fără a prinde ganglionii limfatici regionali.

Stadiul III: este împărţit în stadiul III A şi III B:

11
 Stadiul III A – tumora s-a extins:
- fie în stratul muscular şi la 7-15 gangioni limfatici învecinaţi
- fie la seroasa şi la 6 gangioni limfatici
- fie la nivelul organelor din vecinatatea stomacului, dar fără metastaze ganglionare
sau la distanţă.

Stadiul III B – tumora a depăşit seroasa şi a prins între 7-15 ganglioni limfatici
învecinaţi.
Stadiul IV: tumora s-a extins:
- fie la nivelul organelor din vecinatatea stomacului şi a prins cel puţin un ganglion
regional
- fie a prins mai mult de 16 ganglioni limfatici
- fie a diseminat la distanţă.

Progresiunea la distanţă a cancerului gastric se face pe cale sanguină şi limfatică,

metastaza atingând succesiv sau izolat ficatul, plămânii, vasele sanguine etc.
Metastaza ganglionară atinge in funcţie de localizarea cancerului diverse grupe
importante ale sistemului limfatic gastric:
- grupul epiploic din rădăcina marelui epiplon
- grupul micii curburi din ligamentul gastrohepatic
- ganglionii celiaci
- ganglionii retropilorici, sateliţii arterei gastro-duodenale
- ganglionii splenici din ligamentul pancreatico-splenic şi ligamentul gastro-splenic.
Localizări particulare ale cancerului gastric sunt:
- ganglionul supraclavicular stâng (semnul Virchow- Troisier)
- metastaze fecale peritoneale ( tumorile Krukenberg- invadarea ovarelor)
- metastazele etajate ale lui Blumer la pereţii şi viscerele bazinului.
Şansele de supravieţuire pe o perioadă de câţiva ani cresc sau scad, în funcţie de stadiul
bolii.

12
 COMPLICAŢII

Complicaţiile abdominale cuprind uneori o serie de manifestări clinice. Acestea se

observă mai ales în ''zonele mute'' (tuberozitatea, curbura mare, feţele corpului gastric). Expresia
clinică a acestora este mai tardivă faţă de cele din ''zonele strategice''.

1. Hemoragia :
În majoritatea cazurilor de cancer gastric se întâlnesc hemoragii mici, oculte, sub formă
de melenă, hematemeză, iar la 5% din bolnavi se înregistrează hemoragie masivă.
2. Perforaţia :
Această complicaţie se produce de obicei în cavitatea peritoneală sau intr-un organ din
vecinătate (pancreas, ficat, ansă intestinală).
Perforaţia din cancer se produce sub formă mută şi este precedată de o durere cu
caracter minim, iar procesele locale peritoneale sunt foarte puţin evidente.
Acestea se motivează datorită faptului că nu este prezentă o cantitate mare de acid,
astfel, la nivelul mucoasei seroase nu se produce o iritaţie puternică, faţă de ulcer.
3. Stenoza pilorică :
Aceasta se produce datorită reacţiei mucoasei gastrice datorită cancerului şi creşterii în
volum a procesului canceros rezultând de aici obsturarea orificiului piloric.
4. Metastazele:
Reprezintă exteriorizarea cancerului spre alte organe. Acestea sunt forma ulterioară a
cancerului.

13
 DIAGNOSTICUL

A. EXAMENUL RADIOLOGIC este prima explorare funcţională care se efectuează

de obicei. Se folosesc tehnici variate în funcţie de problemă:
- examenul de umplere, pentru distensia stomacului
- examenul mucosografic în strat subţire şi în dublu contrast
- examenul în poziţie Trendelenburg pentru tuberozitate
-teste farmacodinamice (morfina şi metroclotramida pentru reactivarea peristaltismului)
- examen cu pastă pentru depistarea leziunilor esocardiale
Examenul radiologic baritat, în poziţie ortostatică permite evidenţierea tumorii la
nivelul pungii cu aer; uneori se poate observa un mega esofag secundar neoplasmului
juxtacardial, în deosebi la vârstnici.
Semnele radiologice ale cancerului gastric la debut sunt reprezentate de redoarea
localizată, nişă şi excepţional de lacună, fără a exista o concordanţă absolută între imaginea
radiologică şi leziunea anatomică.
Redoarea localizată este semnul cel mai precoce, dar şi în acelaşi timp şi cel mai rar
constatat. În unele cazuri se poate asocia cu nişa. Nişa reprezintă aspectul radiologic cel mai
comun şi trebuie reprezentat de nişa ulceroasă benignă.
Caracterele sugestive de malignitate sunt următoarele:
- sediul nişei: nişele situate în porţiunea orizontală şi angulară comportă un risc crescut
de degenerescenţă, ca şi nişa juxtacardială.
- aspectul nişei: nişa în platou, nişa încastrată, nişa cu menisc.
- modificarea pliurilor învecinate cu retracţia curburii opuse constituie semnul
derapajului.
- sub tratament antiulceros timp de 4-6 săptămâni, dacă nişa persistă nemodificată
semnificativ, se recomandă intervenţie chirurgicală.
Lacuna corespunde formelor burjonate, latente şi destul de extinse.
Citograma gastrică poate cuprinde celule atipice corespunzătoare tipului de cancer,
permite aprecierea numărului şi calităţii mitozelor, mai rar descoperă cuiburi celulare care cresc
gradul de siguranţă al examinării.

14
 B. STIUDIUL SECREŢIEI GASTRICE evidenţiază normo sau hiperaciditate la
debutul cancerelor antropiloice şi hipo sau anaclorhidrie în cancerele vegetante sau infiltrative
extinse. Staza gastrică prin obstruţie pilorică malignăşi anaclorhidria se reflectă în prezenţa
bolnavilor, a acidului lactic, creşterea activităţii L.D.H. a celulelor maligne, creşterea activităţii
fosfatazice a beta-glucoronidazei şi prezenţa alfa l-glucoproteinei.

C. GASTROCAMERA ŞI ENDOSCOPIA combinate cu biopsia dirijată sunt

considerate cele mai eficiente metode de depistare precoce. Gatrocamera prezintă avantajul unei
examinări sistematice a pereţilor stomacului.

ALTE METODE :
Studiul electroforezic al proteinelor din sucul gastric a permis izolarea unor fracţiuni cu
cancerul avansat şi chiar cu cel incipient.
Detectarea hemoragiilor oculte în sucul gastric şi scaun poate oferi un punct de plecare
spre diagnostic.
Accelerarea V.S.H.-ului, anemia si hiperalfaglobulinemia nu sunt indici de alarmă care
obligă la detectarea bolii de bază.

15
 TRATAMENT

TRATAMENT IGIENO-DIETETIC

În dietă trebuie să se urmărească pe de o parte readaptarea treptată a bolnavului la o

alimentaţie cât mai aproape de una normală, iar pe de altă parte să se evite tot ceea ce poate fi
dăunător bolii atât prin alimente cât şi prin prepararea culinară a acestuia. Este foarte importantă
suprimarea alcoolului şi a tutunului. Raţia alimentară va fi hiperprotidică (120 gr. proteine,
majoritatea fiind de origine animală) şi hipercalorică (2500-3000 cal.). Acest raport va fi făcut
progresiv prin obişnuirea bolnavului să mănânce. Alimentaţia poate fi solidă sau semilichidă.
Cantitatea calorică va porni de la valoarea care bolnavul era obişnuit şi va trece treptat la două
zile în medie cu câte 200 calorii în plus. Pentru a evita eventualele tulburări de distensie gastrică
sau diareea, raţia proteică va urmări raţia calorică, constituind în medie 20% din cantitatea
calorică zilnică. Selecţia alimentelor se va face în funţie de gusturile bolnavului. Se va da peşte
slab, ouă, brânzeturi nefermentate, cereale fine, carne tocată fără aponevroze, lapte ecremat.
Acest aport proteic este cea mai bună profilaxie a pierderilor ponderale. Se va avea grijă ca raţia
de calciu să nu scadă sub 1gr/zi .
Din punct de vedere al glucidelor, vor fi de preferat cele greu resorbabile: cereale fine,
pâine albă veche, fructe coapte sau fierte, compoturi neîndulcite.
În alimentaţie se vor mai adăuga preparate de Fe, vitamina B12 , D şi acidul folic.
Aportul de grăsimi va varia între 35-40% din raţia calorică. Acestea se vor da sub formă
de unt proaspăt, ulei adaugat proaspăt pe alimente. Dacă acestea nu vor fi tolerate, aportul de
grăsimi se va înlocui cu alimente de genul smântânii, brânzeturilor care vor face parte din
alimentaţia bolnavului.
Mesele vor fi fracţionate, intre 4 şi 6 mese pe zi (nu se va depăşi cantitatea de 50-60gr
glucide la o masă). Calea parenterală poate fi folosită pentru aportul indispensabil de sânge,
aminoacizi esenţiali, vitamine, oligoelemente, acestea fiind date în cantitate mai mare bolnavilor
care nu pot urma intocmai regimul alimentar.
Alimentaţia prin sondă se va realizeaza la bolnavii cu probleme de deglutiţie şi la cei cu
vărsături continue. După ce s-a realizat chirurgical gastrotomia, se îngrijeşte plaga respectând
regulile de asepsie, tegumentele din jur se vor trata cu un unguent emolient pentru a fi protejate
de acţiunea iritativă produsă de sonda permanentă.
Alimentele vor fi introduse pe sonda încălzită la temperatura corpului, în stare lichidă
sau semilichidă cu ajutorul unei pâlnii până când bolnavul are senzaţia de saturaţie.

16
 TRATAMENT MEDICAL

Tratamentul medical se limitează la cazurile care nu pot fi operate. Este un tratament

simptomatic care caută să atenueze durerea, să corecteze tulburările dispeptice şi anemia.
Astfel, se vor administra:
- vitamine ( grupul B, vitamina C, D ), Fe
- alimentaţie parenterală (perfuzii cu glucoză 5% - 10%, ser fiziologic, aminoacizi )
- transfuzie de sânge izogrup, izoRH
- antispastice (scobutil, papaverină, algocalmin)
- antialgice majore (opiacee, morfină, mialgin) .

17
 TRATAMENT CHIRURGICAL

Singurul tratament eficace în cancerul gastric este intervenţia chirurgicală. Se va

interveni chirurgical în toate cazurile în care există suspiciune de boala. Se va face gastrectomie,
la care se pot adăuga rezecţii parţiale de epilon şi ficat.
În pregătirea preoperatorie se va avea grijă de corectarea anemiei, hipoproteinemiei,
dezechilibrelor hidroionice si a deficitelor altor organe. Se va pregăti stomacul şi colonul. Uneori
este necesară rezecţia colonului transvers. Tot preoperator se va face o serie de analize complete
pentru stadializarea tumorii şi detectarea limitelor difuziunii si a metastazelor. Se va recurge
sistematic la scintigrafia hepatică, prin care se evidenţiază metastaze clinic latente. Dupa
necesităţi, se vor face următoarele examene: ecografie abdominală, paracenteză cu examen
citologic în prezenţa exudatului peritoneal, laparoscopie, angiografie, limfografie abdominală,
laparotomie exploratoare (pentru diagnosticul diferenţial şi pentru aprecierea operabilităţii ).

CHIMIOTERAPIA

Chimioterapia constituie un mijloc adjuvant, ca unica resursă pentru bolnavii

inoperabili sau indicaţie complementară postoperatorie. Se va recurge la monoterapie sau de
preferat la polichimioterapie, folosindu-se diverse preparate precum: FTORAFUR,
ADRIAMICINA, 5-FLOROURACIL.
În urma tratamentului chimioterapic, rezultatele sunt imprevizibile şi inegale.

18
 RADIOTERAPIA

Radioterapia se efectuează in general postoperatoriu, când extirparea tumorii a fost

incompletă, dar poate fi folosită şi singură ca mijloc paleativ. În experienţa unor servicii, a
produs ameliorări clinice de durată, curemisiuni de chiar peste un an. În ultimii ani au fost
semnalate chair cazuri de sterilizare completă a leziunii canceroase, toate acestea verificate
histologic.

TRATAMENT ENDOSCOPIC

Există o experienţă extrem de favorabilă privind polipectomia. Tumora se recuperează

şi este supusă unui examen histologic în totalitate pentru precizarea substratului benign sau
malign. Diagnosticul de cancer atrage ,de principiu, intervenţia chirurgicală. Simplitatea şi
riscurile neînsemnate ale metodei o propun ca modalitate de ales în adenoamele cu cncerizare la
nivelul apexului. Nu poate fi aplicată în cancerele de novo, care pot apare sub tipul protruziv
polipoid I-a , deoarece numai prin examinarea submucoasei se poate afirma caracterul incipient
al procesului.

CHIMIOTERAPIA LOCALĂ
Chimioterapia locală prin injecţii intramusculare de citostatice oferă rezultate
discutabile.

IMUNOTERAPIA LOCALĂ
Imunoterapia locală prin injectări intratumorale de vaccin B.C.G a fost urmată în
unele cazuri de reducerea tumorii.

19
 FOTOCOAGULAREA CU LASER
Fotocoagularea cu laser sub control vizual poate fi o alternativă paleativă, atunci când
intervenţia chirurgicală nu se poate executa.

INJECŢIA ENDOSCOPICĂ
Injecţia endoscopică intratumorală de enzime citolitice nu este încă verificată,
rămânând doar un procedeu speculativ.

20
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI
CU NEOPLASM GASTRIC

Asistenta medicală are un rol important în vederea profilaxiei cancerului gastric prin
depistarea unor semne specifice de boală prin tratarea tulburărilor dispeptice, a stărilor
precanceroase şi prin educaţia sanitară cu privire la cunoştinţe legate de simptomatologia si
tratamentul procesului tumoral.
La amplasarea acestor bolnavi trebuie avut în vedere asigurarea unui mediu
corespunzător lor.
Asistenta medicală trebuie sa facă tot posibilul să creeze un microclimat alături de
psihoterapia susţinută şi să antreneze bolnavii în activităţi plăcute lor care să le distragă atenţia
de la suferinţele fizice. Colaborarea trebuie să fie vie atât cu pacientul cât şi cu familia acestuia.
Alimentaţia are o importanţă deosebită în îngrijirea bolnavilor, aceştia prezentând un
apetit scăzut şi o anorexie selectivă faţă de unele alimente. Ca şi alimente , bolnavii de cancer
gastric vor consuma: produse lactate, vegetale verzi, fructe, alimente conservate în frig sau în
vid, carne slabă de vită, preparate prin fierbere şi păstrate la rece. Se va urmări apariţia greţurilor,
vărsăturilor, a durerilor, precum şi a constipaţiei şi a diareei.
Vărsăturile şi diareea au aproape întotdeauna aceleaşi efecte: deshidratarea şi
demineralizarea organismului, epuizarea bolnavului, care slăbeşte în greutate şi ca forţă fizică
prin tulburarea echilibrului hidroelectrolitic.
Bolnavul va fi amplasat într-un salon bine aerisit, în pat adoptând poziţia de decubit
dorsal, cu capul ridicat sau întors într-o parte.
Dacă pacientul prezintă greţuri şi vărsăturile devin iminente, asistenta medicală va
pregăti câteva tăviţe renale şi o muşama cu care se va proteja lenjeria. Dacă starea bolnavului o
permite, el va fi aşezat în poziţie semişezândă şi i se va da în mână tăviţa renală pentru a vărsa în
ea.
Greaţa poate fi combătută pentru scurt timp prin inspiraţii profunde; după ce bolnavul a
terminat de vărsat, asistenta îi şterge gura, îndepărtează tăviţa renală, va face toaleta cavităţii
bucale şi va servi bolnavul cu un pahar cu apă pentru a-şi clăti gura.
Dacă în cursul vărsăturilor bolnavul a aspirat o parte din conţinut, se va trece imediat la
aspiraţie şi se va aşeza bolnavul în poziţia drenajului postural. Lenjeria de pat şi de corp vor fi
schimbate dacă s-au murdărit.

21
 Asistenta va păstra vărsăturile şi va observa aspectul lor, apoi le va prezenta medicului.
Dacă numărul scaunelor este mai mare, bolnavul va fi servit cu plosca la pat.
Zilnic se va face toaleta întregului corp al bolnavului; dacă acesta nu se poate deplasa i
se va face toaleta la at.
Restabilirea echilibrului hidroelectrolitic vizează înlocuirea pierderilor de ioni. Prin
diaree se pierde mult Na şi K. Lichidul de hidratare, cantitatea şi ritmul de administrare dunt
indicate de medic bolnavului. Asistenta medicală efectuează bilanţul hidric şi recoltează probele
de laborator care dirijează tratamentul: hemoglobina(Hg), hematocritul, ionograma sanguină,
pH-ul urinar, ureea sanguină.
Hemoragiile digestive prezente în cancerul gastric se manifestă sub două forme:
hematemeză şi melenă. În hematemeză, sângele provenit din stomac şi eliminat prin vărsături
este de culoare roşu închis, uneori spre negru, asemănător zaţului de cafea. În caz de hemoragie
bolnavul prezintă ameţeli, paloare, traspiraţii reci, tahicardie.
Îngrijirea bolnavului constă în asigurarea repaosului la pat, liniştirea şi sedarea lui. În
raport cu cantitataea de sânge pierdută şi starea bolnavului se fac transfuzii de sânge izogrup, izo
Rh sau masă eritrocitară. Se poate asocia medicaţie hemostatică: CaCl2, gluconat de Ca,
vitamina C, vitamina K, Venostat, Adrenostazin. Se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea
epigastrică, se monitorizează funcţiile vitale şi se determină hematocritul şi hemoglobina.
Recoltarea sucurilor digestive prin sondaje, recoltare scaunului, pregătirea bolnavului
pentru explorarea radiologică a organelor cavitare, precum şi golirea acestora în vederea
exploatărilor endoscopice trebuie eşalonată în planul complex de înjrijire în aşa fel ca ele să nu
se suprapună reciproc. Tehnica pregătirii bolnavilor pentru examinări radiologice variază în
funcţie de substanţele radioopace utilizate. În preajma explorarilor funcţionale se va atrage
bolnavilor că este interzisă alimentaţia, fumatul, medicamentele pe cale orală. Asistenta
medicală are un rol important în educarea bolnavului în ceea ce priveşte regimul alimentar ce
trebuie să-l respecte înaintea explorării radiologice a stomacului.
Un rol important în precizarea diagnosticului este gastroscopia. Asistenta medicală va
pregăti materialele necesare gastroscopiei şi anume: gastroscopul cu anexele sale sterile, sonda
esofagiană pentru anestezia traiectului, soluţia anestezică de cocaină 1% şi adrenalină 1%, sonda
gastrică pentru evacuarea conţinutului gastric, oglinda frontală, oglinda laringiană, spatule
linguale, tampoane de vată, atropină,seringi, ace sterile şi alte preparate injectabile indicate de
medic pentru reducerea sensibilităţii şi combaterea accidentelor.
Pe lângă pregătirea fizică, bolnavul va fi pregătit şi din punct de vedere psihic,
explicându-i-se inofensivitatea tehnicii.

22
 Dacă funcţia evacuatoare este încetinită, se face o spălătură gastrică cu apă călduţă în
seara premergătoare gastroscopiei.
Cu 45 min. înaintea examenului se administrează subcutanat o fiolă de hidromorfon-
atropină. În timp ce medicul examinează bolnavul, asistenta medicală va urmări pacientul în
permanenţă, sesizând schimbări cu privire la starea lui.
După examen va fi transportat în salon, nu va mânca, nu va bea şi va fi supravegheat în
continuare.
Asistenta medicală trebuie să aibă o atitudine deosebită faţă de bolnav, deoarece, în
perioada spitalizării ea îsi petrece mult timp în preajma lui şi totodată ea este şi cea mai apropiată
persoană lui.

EDUCAŢIA SANITARĂ

La baza ocrotirii sănătăţii trebuie să stea în mod permanent orientarea profilactică,

cunoaşterea şi neutralizarea factorilor de risc şi utilizarea largă a factorilor sanogenetici în
condiţiile folosirii eficiente a resurselor societăţii.
Un accent deosebit trebuie pus pe educaţia sanitară, factor important în culturalizarea
populaţiei.
În vederea profilaxiei, cancerul gastric trebuie luat în evidenţă şi tratate toate stările
dispeptice însoţite de scăderea exagerată în greutate, pe durata unui timp scurt, care apar după
vârsta de 40-50-60 de ani.
Toate stările precanceroase se urmăresc, se observă, tratându-se subiectiv.
Polipoza gastrică se tratează prin intervenţie chirurgicală, prin extirparea polipilor
gastrici. Se va face dispensarizarea subiecţilor la care s-a pus diagnosticul de cancer, observaţii
clinice şi examinări periodice paraclinice, care să ne indice evoluţia afecţiunii. Un rol deosebit îl
are sesizarea semnelor de debut a bolii şi explicarea faptului că reprezintă o afecţiune care poate
fi tratată.
Se vor asigura condiţii igienice de viaţă, de muncă, în care alimentaţia corespunzătoare
fără exces, evitarea abuzului de cafea, tutun si alcool, au un rol esenţial în prevenirea cancerului
gastric.
23
 Se ştie că stările de supraîncordare, de suprasolicitare nervoasă, stresul, duc la
dereglarea activităţilor unor sisteme ale organismului.
Dacă stările de stres durează sau se repetă des, aceste perturbări ale diverselor sisteme şi
organe persistă, şi din simple tulburări funcţionale, din simple simptome devin boli organice,
putând ajunge până la malignizare, fără posibilitatea de revenire completă, la normalul
morfologic şi funcţional dinaintea îmbolnăvirii.
Din aceste motive, în atenţia cadrelor medico-sanitare, educaţia sanitară trebuie să fie
una din preocupările principale.
Cadrele medii sanitare au datoria să educe omul în a înţelege că, pentru a-şi reface
forţele fizice, a contracara oboseala pricinuită de solicitările vieţii cotidiene, are nevoie de aer,
soare, odihnă, alimentaţie sănătoasă, fără condimentaţie excesivă; astfel, cunoscând perceptele
igienice, va putea lua măsuri eficiente pentru apărarea şi întărirea sănătăţii personale şi a
colectivităţii.
Medicina preventivă permite instituirea unor programe de promovare a sănătăţii legate
de recunoaşterea şi neutralizareafactorilor de risc şi folosirea largă a factorilor sanogenetici.

24
STUDIU
DE
CAZ

25
 Cazul nr. 1

Nume: POPESCU
Prenume: IOAN
Domiciliu: Oşorhei, nr.140, jud. Bihor
Data internării: 04.01.2012
Data externării: 15.04.2012
Diagnostic la internare: Anemie Biermer
Diagnostic la 72 de ore: Sindrom anemic
Diagnostic la externare: Neoplasm gastric, anemie secundară
Motivele internării: inapetenţă selectivă, greţuri, vărsături, dureri epigastrice,
constipaţie, pierdere ponderală, dureri precordiale, dispnee de efort.
Anamneza:
a. Antecedente personale: în tinereţe – anemie feriprivă, gastrită, IACRS repetate.
b. Antecedente heredo-colaterale: mama cu cardiopatie ischemică
c. Condiţii de viaţă: corespunzătoare
d. Aspecte psihologice: orientat spaţio-temporal, stare de conştienţă neafectată.

Istoricul bolii: Boala actuală debutează insidios în urmă cu aproximativ un an prin

dispnee de efort, palpitaţii, dureri precordiale cu iradiere în umărul stâng, pierdere ponderală=15
kg în ultimul an, astenie, inapetenţă selectivă, greţuri, vărsături, dureri epigastrice, constipaţie.

Investigaţii:
Ba passage: Pulmon. cord, aorta corespund vârstei. Esofag normal. Stomac ortoton,
otochinetic, secreţie de un lat de palmă, evacuare grăbită. Bulb regulat hipoton, tranzit duodeno-
jejunal accelerat.
Seriografie gastrica: Pe mica curbură se vede un defect de umplere relative regulat de 2
cm., cu 2 pinteni opaci ceea ce naşte suspiciunea unei formaţiuni proliferative.
Ecografie: Lob stâng hepatic 5,8 cm.; ficat cu ecostructură uşor neomogenă cu atenuare
posterioară, colecist moderat, destins, fără calculi; splina 8 cm., structură normală. Stomac
moderat destins cu conţinut de stază.

26
Investigaţii de laborator:
Hematii: 2.200.000
Hemoglobina: 7,1 g%
Hematocrit: 20%
V.S.H. : 104/126 mm

Tratament:
1. Dipiridamol 3x1 tb./ zi
2. Carbocromen 3x1 tb./ zi
3. Glucoză 5% - 500 ml.
4. Vitamina B1, B6

27
 NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE
FUNDAMENTALĂ NURSING AUTONOME DELEGATE

Nevoia de a se alimenta -imposibilitatea de -combaterea -în timpul -la indicaţia -pacientul este
a se alimenta greţurilor şi a vărsătuilor vom medicului vom echilibrat
datorită unei vărsăturilor susţine capul administra hidroelectrolitic.
alimentaţii -asigurarea bolnavului , îi vom antiemetice
insuficiente aportului de oferi tăviţa renală -se instalează
manifestate prin: vitamine şi săruri -protejăm lenjeria perfuzia .
-greţuri minerale necesare de pat şi de corp cu
-vărsături metabolismului o muşama şi o
-deglutiţie dificilă. normal. aleză
-bolnavului I se vor
da mese fracţionate
de 5-6 ori/zi în
cantitate mică şi la
ore fixe
-dacă este posibil
bolnavul va servi
alimentele preferate
care nu sunt
interzise de medic.

Nevoia de a elimina -alterarea defecaţiei -urmărirea -recomandăm o -la indicaţia -tranzitul este
datorită bilanţului circulator alimentaţie bogată medicului se normal.
alimentaţiei al lichidelor din în celuloză alături administrează
deficitare organism de un regim bogat laxative uşoare
manifestată prin: -să prezinte un în lichide -clismă evacuatorie.
-balonări tranzit intestinal -vom creea un
-crampe fiziologic microclimate placut
abdominale -combaterea si favorabil
-oboseală. balonărilor şi a -urmărim aspectul
constipaţiei. scaunelor precum şi
calitatea şi
cantitatea urinei
-educăm pacientul
asupra necesităţii
colectării
28 corecte a
urinei şi a
scaunului.
 Cazul nr. 2

Nume: SAVA
Prenume: MARIAN
Data naşterii: 14.03.1950
Domiciliu: Aleşd, nr.45, jud. Bihor
Data internării: 13.03.2012
Data externării: 30.04.2012
Diagnostic la internare: Sindrom de impregnare malign
Diagnostic la externare: Cancer gastric operat
Motivele internării: Dureri epigastrice, inapetenţă, greţuri, vărsături.
Anamneza:
a. În copilărie amigdalectomie
b. Condiţii de viaţă: bune
c. Aspecte psihologice: normale.
Istoricul bolii: Bolnavul, fără antecedente patologice, se prezintă la medicul de familie
cu dureri epigastrice ce durează de 2 luni, în ultima vreme mai pronunţată, astenie, paloare,
inapetenţă. Pacientul prezintă de 2-3 zile vărsături în zaţ de cafea, iar medicul de familie
recomandă internare pentru diagnostic şi tratament cu diagnosticul de sindrom de impregnare
malignă.
La examenul clinic general se evidenţiază tegumente şi mucoase palide, subicter slerat,
abdomen emaciat, sensibil la palpare în epigastru. În epigastru se palpează o formaţiune
tumorală cât un pumn de adult, dură, sensibilă la palpare.

Investigaţii:
Investigaţii de laborator:
V.S.H. = 50/110 mm
Hematii = 2.000.000
Hemoglobina = 7,8 g%
Hematocrit = 22%
Uree = 40 mg
Creatinină = 1,3 mg %
Probe hepatice: 2 Timol 4U, Zn Sulfat 20 .
29
 Sondaj gastric: -bazal- anaciditate histamino-refractară.
Ba passage: Stomac ortoton, otochinetic. În poziţie Trendelenburg, la nivelul formixului
gastric se evidenţiază o formaţiune care iese în contur cu extremitatea superioară ulcerată. Pilor
permeabil, bulb duodenal cu aspect normal.
Gastro-fibroscopie: la nivelul formixului formaţiune vegetantă ulcerată, sângerând la
cea mai mică atingere.
Se recomandă biopsii repetate de la nivelul formixului.

Tratament:
1. Transfuzii de sânge, izogrup, izo Rh
2. Perfuzii cu soluţii macromoleculare de tip Dextran 40%, Dextran 70% şi perfuzii
electrolitice, ser fiziologic, Glucoză 5%
3. Hemostatice:
- Clorură de calciu, gluconat de calciu
- Vit. K, vit. C
- Venostat
- Adrenostazin
4. Antialgice la nevoie:
- Algocalmin
- Fortral
5. Sedative:
- Diazepam
- Fenobarbital

30
 NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE
FUNDAMENTALĂ NURSING AUTONOME DELEGATE

Nevoia de a-şi menţine Hipertermie -combaterea -aplicăm comprese -administăm la -pacientul nu

temperature corpului în cauzată de febrei reci sau facem indicaţia medicului mai prezintă
limitele normale intervenţia -asigurarea unui împachetări antipiretice, iar în febră.
chirurgicală confort personal -urmărim mucoasa cazul deshidratării
manifestată prin: -menţinerea bucală, care se perfuzie cu ser
-subfebrilitate tegumentelor deshidratează gluconat şi
-transpiraţii într-o curăţenie repede, asigurând electroliţi.
-frisoane perfectă igiena cavităţii
-ameţeli -câştigarea bucale
-dezinteres faţă de încrederii în -regim alimentar
propria înfăţişare. sine. hiperglucidic şi
hipolipidic
-vom servi
bolnavul cu ceaiuri
şi lichide
-vom schimba
lenjeria de pat şi de
corp la nevoie
-vom urmări
fluctuaţia
temperaturii şi se
va nota în F.O.
Nevoia de a se mişca -dificultate în -combaterea -vom ajuta -în cazul apariţiei -după 2 zile
deplasare datorită durerilor pacientul să-şi escarelor, la bolnavul începe
intervenţiei -asigurarea schimbe poziţia ori indicaţia să se mişte mai
chirurgicale repaosului de câte ori este medicului, vom bine.
manifestată prin: necesar refacerii nevoie trata ca pe o rană în
-durere fizice -vom ajuta condiţii de asepsie.
-ameţeli -mobilizarea pacientul să se
-greaţă treptată a îmbrace sau să se
-oboseală pacientului după dezbrace
-vărsături. operaţie -vom ajuta la
-prevenirea si efectuarea toaletei
combaterea personale.
escarelor de -vom31face masaj
decubit. membrelor sau
fricţiuni cu spirt
-vom pune la
32
 Cazul nr. 3

Nume: SFERLE
Prenume: MARIANA
Data naşterii: 08.05.1956
Domiciliu: Tileagd, nr 80, jud. Bihor
Data internării: 10.02.2012
Data externării: 11.03.2012
Diagnostic la internare: Stenoză pilorică, anemie macrocetară parabieremeriană
Diagnostic la 72 de ore: Cancer gastric
Diagnostic la externare: Cancer gastric operat
Motivele internării: dureri epigastrice postalimentare, vărsături alimentare, scădere în
greutate.
Anamneza:
a. Antecedente personale: ulcer gastric
b. Antecedente heredo-colaterale: un frate cu cancer
c. Condiţii de viată: corespunzătoare
d. Aspecte psihologice: orientată spaţio-temporal.

Istoricul bolii: bolnava suferă de ulcer, diagnosticat în urmă cu 25 de ani, ulcer netratat
medicamentos. Prezintă din urmă cu două luni dureri epigastrice postalimentare percepute sub
formă de distensie gastric, dureri ce se calmează treptat într-o peroadă variabilă (30 min. -1 h),
însoţite din 2 în 2 zile de vărsături alimentare. Vărsăturile s-au instalat progresiv de la debutul
dureros al bolii în cantitate din ce în ce mai mare. De aproximativ 9 luni prezintă prurit
tegumentar generalizat, bolnava observă instalarea palorii treptat. Ulterior apare fatigabilitatea
treptat şi dispneea de efort progresivă. Se internează pentru investigaţii, diagnosticare şi
instituirea tratamentului.

Investigaţii:
Investigaţii de laborator:
Hematii = 3.580.000/mm3
Leucocite = 7.400/mm3
Trombocite = 220.000

33
 Creatinină = 0,68 mg %
T.G.O.= 17 U/ ml
T.G.P.= 20 U/ ml
Hemoglobina = 7,1 g %
Uree = 23,6 mg %

Ba passage: Pulmon. cord, aorta corespund vârstei. Esofag normal. Stomac ortoton,
ortochinetic, secreţie de un lat de palmă, evacuare grăbită. Bulb regulat hipoton, tranzit
duodeno-jejunal accelerat.
Seriografie gastrica: Pe mica curbură se vede un defect de umplere relative regulat de 2
cm., cu 2 pinteni opaci ceea ce naşte suspiciunea unei formaţiuni proliferative.

Tratament:
1. Dipiridamol 3x1 tb./ zi
2. Carbocromen 3x1 tb./ zi
3. Glucoză 5% - 500 ml.
4. Vit. B1, vit. B6, în perfuzie.

34
 NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE
FUNDAMENTALĂ NURSING AUTONOME DELEGATE

Nevoia de a evita -agitaţie -pacienta să fie -se va supraveghea -la indicaţia Pacienta este
pericolele psihomotorie datorită supravegheată în permanent pacienta medicului vom supravegheată în
narcoziei manifestată timpul agitaţiei până la revenirea administra calmante. continuare.
prin: pentru prevenirea stării de conştienţă
-mişcări necontrolate eventualelor -patul să fie prevăzut
ale mâinilor complicaţii cu un utilaj auxiliar
-polipnee -liniştirea şi pentru a evita
-tahicardie calmarea pacientei căderea pacientei
-extremităţi reci şi -prevenirea rănilor -vom creea un
transpirate. accidentale sau a ambient plăcut
celor voluntare. -înlăturarea
excitanţilor auditivi,
olfactivi, vizuali
-vom asigura odihna
pasivă şi activă a
pacientei
-vom avea atitudine
de bunăvoinţă,
solicitudine şi
raspuns propt la
chemarea pacientei
-psihoterapie.

Nevoia de a se îmbrăca şi -perturbarea neviolor -pacienta să se .vom ajuta bolnava la -pacienta începe să
dezbrăca de a se îmbrăca şi îmbrace şi să se îmbrăcat şi dezbrăcat se îmbrace şi să se
dezbrăca din cauza dezbrace singură -pacienta va allege dezbrace singura
slăbirii fizice -protejarea corpului hainele potrivite şi după câteva zile.
manifestată prin: -asigurarea comode
-tremurături intimităţii -vom încuraja
-astenie 35pacienta să
participle, pe cât
posibil, la act, în
limita funcţiei de
36
 BIBLIOGRAFIE

1. BORUNDEL C. – Manual de medicină pentru cadre medii,

Editura Medicală, Bucureşti 1979, 283 - 286.
2. BURULUI D. , CONSTANTINESCU C. – Chirurgie generală,
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1982, 167 - 173.
3. MANDOCLU F. – Propedeutică, semiologie şi clinică chirurgicală,
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1976, 461 - 468.
4. MOGOS GH. – Mică enciclopedie de boli interne,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1986, 179 – 204.
5. Prof. Dr. Doc. MINCU I. – Alimentaţia omului bolnav (Dietoterapia),
Editura Medicală, Bucureşti 1980, 92 - 98.
6. Dr. MIHĂILESCU M. – Chirurgie pentru cadre medii,
Editura Medicală, Bucureşti 1979, 531.
7. MOLDOVAN T. – Semiologie şi clinică medicală,
Bucureşti 1993, 184.
8. Sub redacţia Prof. PĂUN R. – Tratat de medicină internă. Bolile aparatului digestiv
– Partea I
Editura Medicală, Bucureşti 1984, 242 – 274.
9. Sub redacţia Prof. Dr. VOICULESCU M. – Medicina generală Vol. I,
Editura Medicală, Bucureşti 1990, 657 – 660.
10. VEXLER L., DANILA N. – Mica chirurgie,
Editura Junimea, Iaşi, 1984, 293 – 296.

37
ANEXE

38
Imaginea 1. Început de cancer gastric – vedere endoscopică .

Imaginea 2. Cancer gastric – vedere endoscopică.

39
Imaginea 3. Piesă operatorie de cancer gastric invaziv - tumoră ulcerovegetantă a
micii curburi, penetrantă în ficat.

Imaginea 4. Coilonichie - Unghii aplatizate, concave,

friabile ; semn clinic în polipoza gastrică.

40
Imaginea 5. Piesă operatorie – polipoza gastrică

Imaginea 6. Piesă operatorie Aspect interior al stomacului: nenumăraţi

polipi arborescenţi ocupând toată suprafaţa mucoasei gastrice. Stomacul
răsturnat pentru a se putea aprecia dimensiunile şi dispoziţia polipilor.

41
Imaginea 7. Polipi gastrici - vedere endoscopică.

Imaginea 8. Piesă operatorie - gastrectomie totală.

42