Astra Zenecca vaccin

Producătorul farmaceutic Astra Zenecca a raportat un profit de 3.2 miliarde dolari

pentru anul 2020, mai mult decât dublu comparartiv cu anul 2019, într-un an marcat de
pandemia de coronavirus împotriva căruia grupul britanic a pus la punct un vaccin împreună
cu Universitatea Oxford.
Astra Zenecca s-a angajat să pună la dispoziţie un număr de 170 de milioane de doze
de vaccin pentru 190 de ţări.
Cu o eficienţă medie evaluată la 70%, vaccinul Astra Zenecca/Oxford se situează sub
performanţele atribuite vaccinului Pfizer/BioNTech sau Moderna care au o performanţă de
peste 90%. Însă acest vaccin foloseşte o metodă mai tradiţională, ceea ce-l face mai puţin
costisitor, mai uşor de stocat şi de transportat şi deci mai adaptat vaccinărilor în masă.
Vaccinul costă 3-4 dolari pe doză.
Vaccinul a fost aprobat în prezent în peste 50 de ţări de pe cele 4 continente.
Eficienţă
Vaccinul Astra Zenecca a atins o eficienţă de 76% în testele clinice după prima doză.
Administrarea celei de a doua doze la 12 săptămâni sau mai mult după prima doză ridică
eficacitatea la 82%.
Reacţii adverse la vaccinul Astra Zenecca:
- Scăderea apetitului de mâncare;
- Dureri de cap;
- Ameţeală;
- Somnolenţă;
- Greaţă;
- Vomitături;
- Diaree;
- Iritaţii
- Dureri;
- Roşeaţă la locul de injecţie;
- Frisoane;
- Febră;
- Vănătaie la locul injecţiei;
- Hiperhidroză;
 - Mâncărime;
- Artalgie;
- Mialgie;
Vaccinul AZD1222 a fost dezvoltat de o echipă a Universităţii Oxford împreună cu
concernul farmaceutic Astra Zenecca. Din echipa de cercetare au făcut parte şi specialişti ai
Institutului Jenner şi al Oxford Vaccine Group.
Vaccinul este de fapt un aşa numit vaccin vector. Vaccinul se bazează pe aşa numiţii
viruşi de răceală din familia adeno-virusului (viruşi de răceală de la cimpanzei) care au fost
modificaţi să conţină gena cu planul de producere a unei proteine de suprafaţă optimizate a
coronavirusului (proteína SARS-COV2 spike).
După vaccinare, virusul vaccinului intră în câteva celule umane. Acestea folosesc gena
pentru a produce proteina spike. Apoi, sistemul imunitar recunoaşte acest lucru ca pe un intrus
şi reacţionează producând anticorpi şi celule T, care protejează în mod ideal împotriva
infecţiei cu coronavirusul SARS-COV2.
Riscuri vaccin
În urma vaccinări cu Astra Zenecca au apărut câteva reacţii adverse grave: embolie
pulmonară, tromboză venoasă profundă (TVP) sau trombocitopenie, apariţia unor chaguri de
sânge, complicaţii rare de genul trombozelor în vasele sanguine cerebrale, respiraţie greoaie,
dureri severe de cap, durere în piept sau de stomac, sângerări persistente, vedere înceţoşată,
pete roşiatice sau vezicule de sânge sub piele. Drept urmare câteva ţări europene au suspendat
utilizarea vaccinului pentru o perioadă de limitată de timp, până la noi studii care să
aprofundeze cauzele acestor reacţii grave.
În urma cercetărilor efectuate de specialiştii de la Oxford s-a constatat că vaccinul nu
este ascociat cu o creştere a riscului general de formare a cheagurilor de sânge.

Idei de promovare a vaccinului

1. Vaccinul poate fi promovat prin clipuri video care să fie adresate precis şi clar unor
grupuri ţintă: pe grupe de vârstă (tineri, bătrâni), după domiciliu (de la oraş, de la sate), după
studii (cei cu studi universitare, cei cu studii medii).
Aceste clipuri video de promovare ale vaccinului antocovid trebuie să aibă un mesaj
clar şi precis, foarte bine direcţionat, în care să se explice cum funcţionează vaccinul, ce
avantaje şi ce riscuri are.
În aceste video clipuri pot apărea vedete populare în rândul adulţilor, oameni de ştiinţă
şi doctori dar şi vedete de pe Youtube cu influenţă asupra tinerilor.
 Pentru tineri se pot transmite mesaje prin reţelele de socializare media (TikTok,
Facebook, Instagram, etc). Pentru adulţi şi persoanele în vârstă se pot difuza reclame sau
spoturi publicitare în ziare, pe canalele de ştiri, canale de muzică populară.
2. O altă modalitate de promovare a vaccinului este aceea de mediatizare în direct a
vaccinării personalităţilor politice: preşedinte, premier, preşedinţii camerelor parlamentului
sau a unor vedete sportive precum Simona Halep. Acest lucru duce la creşterea încrederii
polulaţiei în vaccin.
3. Pliante distribuite pe stradă, reclame în ziare şi reviste.