Ce aș face diferit: o altă abordare față de stații, la RATB

Opriri inoportune în stații goale. Opriri inutile fără ca vreun călător să coboare sau să urce. Deschiderea
inoportună a ușilor pe timp de vară, chiar și atunci când sistemul de aer condiționat abia face față
temperaturilor ridicate. Deschiderea inutilă a ușilor pe timp de iarnă, chiar și atunci când sistemul de
încălzire abia reușește să-i dezmorțească pe călătorii zgribuliți. Câți dintre bucureștenii care folosesc
mijloacele de transport puse la dispoziție de RATB realizează că se face o mare risipă? Câți s-au gândit că
situația de fapt produce costuri care se reflectă în calitatea serviciilor primite de la RATB? Câți văd că
banii lor sunt risipiți?

Nu sunt specialist, însă mă încred în intuiție, în simțul comun și în bunul simț. De aceea pot spune că
dacă ar depinde de mine, aceasta ar fi schimbarea pe care aș face-o la RATB: aș elimina regula prin care
șoferii sunt obligați să oprească din oficiu în fiecare stație. Nu am făcut calcule, nu am datele concrete,
însă intuiția îmi spune că s-ar reduce cu mult cheltuielile Regiei, precum și timpii de deplasare între
stații. În ceea ce privește cheltuielile, inginerii se pot pronunța ce înseamnă rărirea opririlor inutile
pentru costurile cu uzura motorului și cu sistemul de frânare, ce înseamnă pentru consumul de
carburant renunțarea la oprirea în orb și deschiderea inutilă a ușilor.

Ce ar presupune o astfel de schimbare pentru călători? Doar puțină atenție, iar în condițiile scăderii
costurilor, poate și servicii mai bune asigurate cu mai multe vehicole aflate în rulare, poate chiar un
sistem de monitorizare a traficului și de informare în timp real a călătorilor. Da, călătorii vor trebui să
folosească butonul de comandă a opririi în stații atunci când vor fi în mijloacele de transport în comun,
iar când se vor afla în stații, să semnalizeze șoferului cu mâna dorința de a urca. Efortul acesta inițial se
poate transforma destul de repede în comportament normal și permanent, într-o contribuție la bunul
mers al unui transport în comun demn de o capitală europeană. Și nu, nu ar presupune că inventăm
roata, ci am ajungesă facem și să avem ceea ce alte capitale ale lumii civilizate fac și au – un transport
comun eficient.

Ce este necesar din partea RATB? Deschidere, interes, calcule, înțelegere, voință, curaj, viziune. Iar apoi
o campanie de informare a călătorilor care se poate realiza în mijloacele de transport existente și
prevăzute cu sitem audio și monitoare pe care rulează deja spoturi publicitare, prin afișaj în acestea și în
stații. Sunt implicate și costuri? Da, dar, din nou, intuiția îmi spune că vor fi mult mai scăzute decât cele
înregistrate prin perpetuarea actualei stări de fapt.