Decizia nr.

1221/2008
Referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr.136/2008 privind stabilirea
unor mãsuri pentru salarizarea personalului din învãțãmânt în 2008
1 Autorul În temeiul art.146, lit.d) teza finalã, Avocatul Poporului a sesizat legal
. sesizãrii Curtea Constituționalã.
Se sesizeazã în legãturã cu constatarea neconstituționalitãții unor
2 Obiectul
dispoziții a O.U.G. nr.136/2008 ce privesc stabilirea unor mãsuri pentru
. sesizãrii
salarizarea personalului din învãțãmânt în anul 2008.
3 Motivarea În motivarea sa, Avocatul Poporului invocã numeroase dispoziții atât
. sesizãrii constituționale:
1.      art.1 alin.(4) și (5) 
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului
puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei
constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este
obligatorie.;
 
2.      art.20 alin.(1)
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor
fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este
parte.;
 
3.      art.41 alin.(4)
(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii;
 
4.      art.61 alin.(1)
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi
unica autoritate legiuitoare a ţării.;
 
5.      art.102 alin.(1)
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament,
asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea
generală a administraţiei publice;
 
6.      art.111 alin.(1)
(1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul
controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte
informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de
comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în
care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de
stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este
obligatorie.;
 
7.      art.115 alin.(6)
(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor
 constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale
statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie,
drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în
proprietate publică.,
 
cãt și dispoziții ce sunt prevãzute de pactele și tratatele la care România
este parte:
1.      art.23 alin.(3) din Declarația Universalã a Drepturilor Omului;
2.      art.7 lit.a) din Pactul Internațional din 16 decembrie 1966 cu privire
la drepturile economice, sociale și culturale;
3.      Partea I pct.4 și Partea II art.4 din Carta socialã europeanã revizuitã;
4.      Art.2 pct.1 și art.11 pct.2 din Convenția nr.95/1949 privind protecția
salariului;
5.      Convenția nr.100/1951 privind egalitatea de remunerare a mâinii de
lucru masculine și feminine pentru o muncã de valoare egalã;
6.      Art.2 pct. 1 din Convenția nr.121/1970 privind fixarea salariilor
minime, în special în ce privește țãrile în curs de dezvoltare.
 
Deși Guvernul, așa cum este menționat în Constituție, fiind puterea
executivã, este subordonat Parlamentului – unica putere legiuitoare –
puterea legislativã, așadar acesta nu poate sã fie într-o poziție opusã fațã
de Parlament. Astfel, Guvernul are rolul de a executa legile ci nu de a
împiedica aplicarea lor în acest sens. Prin O.U.G. din spețã rezultã cã tocmai
ceea ce s-a menționat a fost încãlcat, principiul separației și echilibrului
puterilor.
 
De altfel, prin delegare legislativã se acordã dreptul Guvernului de a emite
ordonanțe cu putere de lege în momentul în care Parlamentul nu se aflã în
posibilitatea de a o face ci nu dreptul de a se opune Parlamentului – în
spețã este prezent refuzul Guvernului de a aplica și executa o lege care a
fost votatã de Parlament și promulgatã de Președintele României.
 
Un ultim aspect invocat de Avocatul Poporului este faptul cã legea noastrã
fundamentalã prevede explicit cã ordonanțele nu pot fi date în domeniul
drepturilor și libertãților fundamentale, astfel cã dreptul la salariu este un
drept fundamental.

Decizia Curții Ia decizia de a admite excepția de neconstituționalitate ridicatã, fãcându-

4
Constituționale se astfel un control a posteriori, pe cale de excepție, defensiv, dispozițiile
.
a României O.U.G în cauzã fiind neconforme cu Constituția.
5 Motivarea Curtea considerã, de asemenea, cã se încalcã principiul separației
. deciziei Curții puterilor în stat, astfel cã niciuna dintre cele 3 puteri nu poate sã intervinã
Constituționale în activitatea celeilalte. Se prevede și un control asupra actelor ce sunt
a Romaniei emise de fiecare putere.
 
Așa cum O.U.G. este emisã într-o situație extraordinarã a carei
reglementare nu poate fi amânatã, nu se justificã în cazul O.U.G.123/2008
cã ar fi fost necesarã reglementarea într-un domeniu unde legiuitorul
primar nu ar fi intervenit, ci, din contrã, a intervenit iar Guvernul prin
adoptarea acestei ordonanțe vine și îsi exprimã practic poziția total opusã
fațã de ceea de Parlamentul a decis. Nu este just ca tocmai Parlamentul, ce
îi oferã aceastã posibilitate a Guvernului de a legifera, sã beneficieze într-
un sens negativ de aceastã situație.
Curtea este de acord cu faptul cã dreptul la muncã și protecția socialã,
dreptul la un nivel de trai decent precum și dreptul la salariu ce intrã în
prima categorie -> drepturile fundamentale nu pot fi atinse prin adoptarea
ordonanțelor de urgențã.
Așadar, dispozițiile prezentei ordonanțe de urgențã atrage înfrângerea
normelor constituționale.