Evolutia politicii europene în domeniul apelor

Cele mai importante râuri si mări din Europa formeaza sau traverseaza frontiera
dintre state. Aceste resurse de apă au fost afectate cantitativ si calitativ în decursul
timpului de dezvoltare economico-socială a tărilor .

Începând cu anii ’70, înainte ca “mediu” să facă parte din Tratat, Uniunea
Europeană a elaborat primele norme si standarde pentru a proteja mediul si pentru a
preveni poluarea apelor.

De atunci politica europeană în domeniul apelor a parcurs trei etape importante:

-          Etapa I-a, 1970-1980, a cărui obiectiv general a fost protectia folosintelor
de apă;

-          Etapa a II-a, 1981-2000, a cărui obiectiv general a fost reducerea poluării
la sursă;

-          Etapa a III-a, după anul 2000, a cărei obiectiv general este gospodărirea
durabilă a apelor.

I. Protectia folosintelor de apă

 

Politica europeană în domeniul apei dezvoltată în etapa I-a, 1970-1980, a avut

ca obiectiv protectia folosintelor de apă prin stabilirea unor standarde de calitate a
mediului (EQS – Environmental Quality Standards) care stabilesc limite specifice pentru
resursele de apă utilizate pentru producerea de apă potabilă si pentru folosintele de
apă.

Din categoria acestor directive fac parte următoarele:

        Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de suprafată destinate prelevării

de apă potabilă.

        Directiva 79/869 EEC privind metodele de prelevare si analiza a apelor de

suprafata destinate producerii de apă potabilă.

        Directiva 76/160/EEC privind calitatea apei de îmbăiere.

         Directiva 78/659/EEC asupra calitătii apelor dulci ce necesită protectie sau
îmbunătătire pentru a sustine viata pestilor.

        Directiva 79/923/EEC asupra calitătii apelor pentru moluste.

        Directiva 80/923/EEC, amendată de Directiva 98/83/EC, privind calitatea apei

destinate consumului uman.

Directiva privind calitatea apelor de suprafată destinate potabilizării– 75/440/EEC

si 79/869/EEC – privind metodele de prelevare si analiza a apelor de suprafata
destinate potabilizarii , au scopul de a proteja resursele de apă de suprafată respectiv
râurile si lacurile care sunt utilizate pentru producerea de apă potabilă si de a monitoriza
corespunzator aceste ape.

II. Reducerea poluării la sursă

Etapa a II-a,1981-2000, de evolutie a politicii europene în domeniul apelor a avut ca
obiectiv general reducerea poluării la sursă. În acest scop au fost stabilite valori limită
admisibile (ELV - Emission Limit Values) pentru evacuarea poluantilor în mediul acvatic.

În această categorie de Directive se încadrează următoarele:

      Directiva 76/464/EEC privind poluarea creată de evacuarea unor substante

periculoase în mediul acvatic al Comunitătii, si următoarele 7 Directive fiice:

® Directiva 82/176/EEC – referitoare la mercurul din electroliza clor-

alcanilor;

® Directiva 84/156/EEC – referitoare la mercurul din alte sectoare decât

electroliza clor-alcanilor;

® Directiva 83/513/EEC – referitoare la cadmiu;

® Directiva 84/491/EEC – referitoare la hexaclorciclohexan;

® Directiva 86/280/EEC – referitoare la tetraclorura de carbon, DDT,

pentaclorfenol;

® Directiva 88/347/EEC – referitoare la drinuri, hexaclorbutan,

hexaclorbutadienă, cloroform;

® Directiva 90/415/EEC – referitoare la 1,2 dicloretan, tricloretilenă,

 percloretilenă, triclorbenzen.

      Directiva 80/68/EEC privind protectia apelor subterane împotriva poluării

create de unele substante periculoase;

      Directiva 91/676/EEC privind poluarea protectia apelor ămpotriva poluării cu

nitrati proveniti din surse agricole;

      Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate orăsenesti;

III. Gospodarirea durabila a resurselor de apa

Directiva Cadru 2000/60/EC a Parlamentului si Consiliului European stabileste
cadrul de actiune pentru tarile din Uniunea Europeana in domeniul politicii apei si
recunoaste bazinul hidrografic ca unitate naturala si fundamentala pentru formarea,
utilizarea si protectia apelor.

Aceasta Directiva integreaza o mare parte din prevederile directivelor referitoare

la protectia folosintelor de apa si la reducerea poluarii la sursa si de asemenea
legifereaza spatiul ramas intre cele doua categorii importante de directive mentionate
anterior.

Directiva Cadru aduce o serie de elemente revolutionare ca:

        gospodarirea apelor la nivel de bazin hidrografic;

        caracterizarea starii apelor in cinci categorii de calitate;

        definirea starii de referinta pentru apele de suprafata;

        definirea starii bune a apelor;

        definirea categoriei de ape puternic modificat antropic, pentru care obiectivul este
obtinerea potentialului ecologic bun;

        clarificarea conceptului de reabilitare a raurilor.

Modul de implementare al Directivei Cadru la nivel european

Implementarea Directivei Cadru 2000/60/EC necesita in principal elaborarea

Planului de Management al Apelor pe Bazin Hidrografic, prin stransa colaborare atat a
tarilor din Uniunea Europeana cat si a tarilor aflate in plin proces de aderare.
 Planul de Management al Apelor pe Bazin Hidrografic reprezinta instrumentul
de planificare in domeniul apelor pe bazin hidrografic, care pe baza cunoasterii starii
corpurilor de apa, stabileste obiective tinta pe o durata de 6 ani si propune masuri
pentru asigurarea surselor de apa si pentru atingerea “starii bune” a apelor in vederea
utilizarii durabile.

Tarile din Uniunea Europeana au stabilit o strategie comuna de implementare

pentru asigurarea compatibilitatii, eficientei si transparentei.

Implementarea Directivei Cadru in domeniul apei este responsabilitatea

fiecarui stat membru al Uniunii Europene.

Din punct de vedere organizatoric de implementarea Directivei Cadru in

domeniul apei raspunde Comitetul Directorilor de Apa din tarile membre ale Uniunii
Europene, care coordoneaza grupe de lucru in vederea realizarii in mod unitar a
metodologiilor si ghidurilor de implementare.

Grupele de lucru sunt organizate pe urmatoarele activitati:

        Analiza presiunilor si evaluarea impactului;

        Conditii de referinta ale apelor de suprafata;

        Tipologie, clasificarea apelor de tranzitie si a apelor costiere;

        Ape cu regim puternic modificat antropic;

        Sisteme informatice geografice – GIS;

        Intercalibrare;

        Monitoring;

        Analiza economica;

        Ape subterane;

        Metode de planificare la nivel de bazin hidrografic;

        Modul de raportare.

  Statele semnatare ale Conventiei Internationale pentru Protectia Fluviului

Dunarea (ICPDR) au stabilit ca Planul de Management al Apelor in districtul Dunarii
sa se realizeze pe baza unei strategii cu doua nivele:

        National – de decizie;

        Bazinul Dunarii – de coordonare.

8. PROGRAME SI MASURI

8.1 Masuri de implementare a legislatiei comunitare pentru protectia apelor

Directiva Cadru pentru Apa, incearca sa reformuleze structura de management a apei. In primul
rand, initiaza un Plan de management al bazinelor hidrografice, in al doilea rand, defineste
modalitati de recuperare a costurilor penrtu serviciile de apa in care inglobeaza si eforturile de
recuperare a calitatii ecologice a apei.

. - Insusirea legislatiei comunitare pe linie de protectie a apelor de catre specialistii in domeniu

•  Identificarea tuturor surselor si tipurilor de poluare a apelor

•  Implementarea unui sistem de monitorizare a emisiilor si imisiilor

•  Cuantificarea starii de calitate a apelor

•  Identificarea calitativa si cantitativa a poluantilor toxici

•  Inventarul cantitatilor de apa prelevate si evacuate

•  Identificarea tuturor resurselor existente

•  Identificarea necesitatii calitative si cantitative de apa pe termen scurt, mediu si lung

•  Cresterea capacitatii agentilor economici de a gestiona problemele de protectie a apelor si de a

stabili si solutiona problemele de mediu

•  Cresterea gradului de constientizare si implicare a publicului in probleme legate de

imbunatatirea calitatii apelor

•  Corelarea si interconectarea fluxului de informatii intre institutiile publice la nivel local,

judetean

•  Organizarea unei baze de date care sa centralizeze toate rezultatele monitorizarii legate de
problematica apei la nivel judetean

•  Dezvoltarea spiritului comunitar privind importanta protectiei apelor

•  Informarea publicului privind importanta protectiei apelor

•  Educatia ecologica la nivelul populatiei scolare

•  Cresterea nivelului de reactie comunitara la agresarea factorului de mediu APA

•  Elaborarea Planurilor de Management pentru bazinele hidrografice

8.2 Modul de aplicare al principiului recuperarii costului de utilizare a apei

Principiul recuperarii cheltuielilor serviciilor de apa, inclusiv cheltuielile din punct de vedere al
mediului si al resurselor are în vedere analizele economice si în particular sunt în concordanta,
cu principiul poluatorul plateste.
•  trebuie ca prturile apei sa asigure actiunile adecvate pentru folosirea eficienta a resurselor de
apa de catre utilizatori

•  contributia trebuie sa fie corespunzatoare pe diferite folosinte de apa clasificate în: industre,
gospodarii individuale si agricultura, pentru recuperarea cheltuielilor din serviciile de apa, bazata
pe analiza economica si luând în considerare principiul poluatorul plateste.

Beneficiarul plateste, în functie de serviciile prestate si de cele privind folosirea rationala a

resurselor de apa,care asigura:

•  stimularea economica a utilizarii durabile si a protectiei calitatii apelor

•  diferentierea teritoriala a pretirilor si tarifelor pe categorii de surse si de utilizatori, ca urmare a

conditiilor diferite de asigurare a apei, în masura în care sistemul asigura venituri si cheltuieli
echilibrate

•  corelarea nivelului preturilor si tarifelor în functie de dinamica generala a preturilor

•  transmiterea la utilizatori a influentelor economice determinete de activitatile de asigurare a

surselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ

•  minimizarea costurilor de productie prin stimularea economica a pretului, în scopul asigurarii

maximului de profit social

•  reflectarea în preturi a cererii de debit si de volum de apa.

8.3 Sumar a masurilor luate pentru protectia apelor destinate consumului uman

•  Extinderea capacitatii statiilor existente de tratare a apei

•  Imbunatatirea tehnologiilor de tratare

•  Reabilitarea si extinderea sistemului de distributie a apei potabile

•  Identificarea de noi resurse pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor Medias,

Dumbraveni, Copsa-Mica

•  Alimentarea cu apa potabila a localitatilor rurale prin extinderea sistemelor de distributie din
sursele existente( Gura Raului, Sadu)

•  Realizarea unor captari din subteran si ape de suprafata pentru alimentarea cu apa potabila a
localitatilor rurale

•  Contorizarea tuturor consumatorilor

•  Masuri stimulative prin introducerea unor sisteme de tarifare diferentiata in functie de

consumul de apa pentru consumatori

•  Reducerea consumurilor de apa prin diminuarea pierderilor

•  Stabilirea zonelor de protectie in jurul surselor de alimentare cu apa si realizarea zonelor de

protectie sanitara
•  Regularizarea cursurilor de apa in zona surselor de alimentare

•  Controlul utilizarii pesticidelor si ingrasamintelor chimice

•  Depozitarea controlata a deseurilor

•  Expertizarea periodica a calitatii apei din sursele proprii de alimentare cu apa

8.4 Sumar al mecanismului de control al cantitatilor de apa prelevate din sursele de

suprafata sau subterane

Conform Legii Apelor 107/1996 , articolul 59. lucrarile si instalatiile care sunt folosite pentru
prelevari de apa de suprafata si subterana trebuie prevazute cu mijloace de masurare a debitelor
si volumelor de apa prelevate.

Tipuri de instalatii folosite pentru monitorizarea cantitativa a apei prelevate, intalnite in judetul
Sibiu, sunt:

- debitmetre montate pe conductele de aductiune - ex: SC Apa Canal SA Sibiu, SC Prescom

Cisnadie SRl, SC Gospodarire Oraseneasca Avrig etc

- mire hidrometrice amplasate pe canale, in sectiuni regulate, calibrate , ex.: SC Viromet SA

Victoria

Pentru anul 2003 in BH Olt, jud Sibiu au fost inregistrate prin contract de servicii cu terti
urmatoarele consumuri:

POPULATIE INDUSTRIE ZOOTEHNIE

mii mc mii mc mii mc

BH OLT 28112 18332 224

BH MURES 4801 4527 2

Sistemul de facturare a apei, cel mai uzual, se bazeaza pe contorizarea cantitatii de apa
consumata de populatie cu ajutorul apometrelor ( mai ales in mediul urban ) dar si pe sistemul
pausal - tarif este stabilit functie de numarul de membrii ai familiei, suprafata proprietatii etc.

Trebuie gasit un echilibru intre cantitatile de apa consumate si pierderile prin retea, care
determina pierderi de apa necontorizate. Pierderile de apa pot fi depistate mai usor daca se
realizeaza o masurare a debitelor de apa nu numai la consumator ci si intr-o sectiune in amonte
de consumator, pe reteaua de distributie. Aceste sisteme de contorizare au avantajul depistarii
imediate a eventualelor fisuri aparute in reteaua de alimentare cu apa.

Pierderile de apa din retea pot atinge valori foarte ridicate, direct proportionale cu volumul apei
introduse in retea. Consecintele sunt nu numai de ordin economic, dar in acelasi timp , calitatea
apei poate fi compromisa, pericolul de contaminare al apei fiind cu atat mai mare cu cat
presiunea apei este mai redusa.

Cauze ale pierderilor de apa :

- neetanseizare corecta a pieselor de legatura

- pierderi in instalatiile consumatorilor

- imposibilitatea unor tipuri de contoare de a inregistra debite de apa scazute, datorita

componentelor mecanice care ii pot afecta sensibilitatea

- existenta unor consumuri de apa necontorizate (stropire gradinilor, curatirea strazilor )

Pe baza prelevarilor de apa de la sursa, inregistrate in luna aprilie 2004 s-a calculat un consum
specific de apa pe locuitor , pentru urmatoarele localitati:

Norma de apa
realizata luna aprilie
2004
Nr crt Localitatea Agent economic distribuitor
( l/zi/om)

1 SIBIU SC APA CANAL SA Sibiu 380

2 AGNITA SC URBIS SA Agnita 169

3 CISNADIE SC PRESCOM CISNADIE SRL 271

4 AVRIG SC GOSP. ORASEN. Avrig 184

5 MEDIAS

Consumurile specifice ridicate indica pierderi de apa mari pe reteaua de distributie , astfel pentru
municipiul Sibiu acestea pierderi se situeaza la cca 40% din totalul apei distribuite.

8.5 Sumar al masurilor de control al deversarii de poluanti si pentru controlul activitatilor

cu impact asupra apei

•  Monitorizarea lunara a efluentilor proveniti de la sursele cu impact semnificativ asupra

receptorilor naturali cu determinarea calitativ/cantitativa a poluantilor specifici

•  Verificarea incadrarii concentratiei de poluanti in limitele admise impuse de autorizatia de

functionare

•  Controale periodice la sursele de poluare cu verificarea functionarii statiilor de preepurare a

apelor uzate

•  Verificarea amplasamentelor depozitelor organizate de deseuri

•  Identificarea noilor activitati antropice cu impact asupra apelor

8.6 Sumar al masurilor privind controlul substantelor poluante prioritare

•  A fost intocmita lista cu substantele poluante prioritare

•  Au fost efectuate determinari cantitativ/calitative a substantelor prioritare in sectiuni de control
pe rauri , precum si in apa bruta utilizata in scopul potabilizarii si in apa potabila

8.7 Sumar al masurilor pentru prevenirea sau reducerea impactului poluarii accidentale

•  Masuri de limitare a deversarilor de poluanti in ape

•  Monitorizarea si controlarea deversarilor oricaror substante poluante, astfel incat sa se obtina

gradat concentratii din ce in ce mai reduse de poluant

•  Recircularea apelor uzate acolo unde este posibil

•  Functionarea corespunzatoare, in regim controlat a statiilor de preepurare, epurare,

•  Reducerea la minim a debitelor de ape uzate

•  Respectarea regulamentului de intretinere si exploatare a instalatiilor tehnologice si a

sistemelor de epurare a apelor uzate

•  Luarea de masuri pentru prevenirea pierderilor importante de poluanti din instalatiile tehnice,
inclusiv prin sisteme de detectare sau de alarmare in cazul unor evenimente sau accidente care nu
pot fi prevazute in mod rezonabil

•  Controale periodice la sursele cu posibil impact

•  Obligativitatea implementarii sistemelor de automonitorizare

8.8 Sumar al masurilor pentru apele care nu pot respecta obiectivele din Directiva Cadru
pentru Apa

•  Investigarea cauzelor posibilelor neindepliniri

•  Examinarea si revizuirea autorizatiilor si acordurilor

•  Revizuirea si adaptarea programelor de monitoring

•  Stabilirea de masuri aditionale care ar putea fi necesare pentru realizarea obiectivelor

•  Obtinerea unor derogari si extensii ale termenelor de realizare a obiectivelor

8.9 Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific propus

•  Poluarea apelor de suprafata

•  Realizarea statiei de epurare a apelor menajere provenite din statiunea Paltinis

Termen- 2006

Responsabil-SC Apa Canal Sibiu

•  Realizarea de sisteme individuale de colectare a apelor uzate din localitatea Sadu

Termen- 2005

Responsabil- Consiliul Local Sadu

CNAR

•  Realizarea sistemului de canalizare si a unei statii de epurare cu evacuare aval acumulare Sadu
II

Termen- 2022

Responsabil- Consiliul Local Sadu

CNAR

•  Realizarea unei statii performante de epurare a apelor uzate tehnologice provenite de la SC

Sometra SA Copsa Mica

Termen-2007

Responsabil- SC SOMETRA SA Copsa Mica

•  Întretinerea si exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare ape uzate orasenesti Copsa

Mica

Termen- permanent

Responsabil- Consiliul Local Copsa Mica

SC Sometra SA

•  Modernizarea statiei de epurare a SC VENTURELLI SA -ferma Avrig

Termen- 2007

Responsabil- SC VENTURELLI SA

•  Modernizarea statiei de epurare a SC CARMOLIMP SA Vestem

Termen- 2010

Responsabil- SC CARMOLIMP SA Vestem

•  Modernizarea statiei de epurare si reabilitarea retelei de canalizare a municipiului Sibiu

Termen- 2008

Responsabil- Consiliul Local Sibiu

SC APA CANAL SA Sibiu

•  Realizarea statiei de epurare ape uzate orasenesti din orasul Dumbraveni

Termen- 2015

Responsabil- Consiliul Local Dumbraveni

•  Modernizarea statiei de epurareAvrig

Termen- 2010

Responsabil- Consiliul Local Avrig

GOA Avrig

•  Reabilitarea retelei de canalizare a localitatii Ocna Sibiului si racordarea la statia de epurare

Mohu

Termen- 2010

Responsabil- Consiliul Local

SC APA CANAL SA

•  Realizarea retelei de canalizare si a statiei de epurare în localitatea Saliste

Termen –2022

Responsabil- Consiliul Local Saliste

•  Modernizarea statiei de epurare a SC ROMANOFIR SA Talmaciu

Termen- 2010

Responsabil- SC ROMANOFIR SA

•  Realizarea statiei de epurare ape uzate a orasului Talmaciu

Termen- 2010

Responsabil- Consiliul Local Talmaciu

•  Modernizarea statiei epurare aSC ROMBOX Agnita

Termen- 2006

Responsabil- SC ROMBOX SA

•  Realizarea statiei de epurare a apelor uzate menajere din orasul Agnita

Termen- 2015

Responsabil- Consiliul Local Agnita

•  Modernizarea statieide epurare aSC ITALTRUST SA Racovita

Termen- 2007

Responsabil- SC ITALTRUST SA

•  Reutilizarea deseurilor tehnologice de zgura depuse pe halda

Termen- 2007

Responsabil- SC SOMETRA SA Copsa Mica

•  Construirea unei noi halde care sa protejeze râul Visa

Termen- 2010

Responsabil- SC SOMETRA SA Copsa Mica

•  Poluarea apelor subterane

•  Utilizarea unui management ecologic al folosirii îngrasamintelor naturale si de sinteza

Termen- permanent

Responsabil- Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu

•  Gestionarea ecologica în cadrul fermelor zootehnice, asurselor de impurificare a apelor

subterane

Termen- permanent

Responsabil- Titularii de activitati

•  Cantitatea si calitatea apei potabile

•  Extinderea capacitatii statiilor de tratare a apei

•  Îmbunatatirea tehnologiilor de tratare

•  Reabilitarea extinderea sistemelor de distribuire a apei potabile

Termen- 2010

Responsabil- Consiliile Locale,CNAR,DSP,Consiliile judetene

•  Alimentarea cu apa potabila a localitatilor : Dumbraveni, Medias, Copsa Mica

•  Alimentarea cu apa potabila a localitatilor rurale prin extinderea sistemelor de distributie din
sursele existente :Gura Râului, Sadu

Termen- 2010

Responsabil- CNAR,Consiliile locale,Consiliul Judetean

•  Realizarea unor captari de ape desuprafata si subterane pentru alimentarea cu apa potabila a
satelor

Termen- 2010

Responsabil- CNAR, DSP,Consiliile Locale,Consiliul Judetean

•  Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa

•  Contorizarea tuturor consumatorilor

Termen- 2007

Responsabil- SC APA CANAL SA, CNAR

Consiliul Judetean

•  Programe de constientizare a autoritatilor locale,Si a populatiei

Termen permanent

Responsabil CNAR,ARPM, ONG, SC APA CANAL SA

•  Stabilirea zonelor de protectie a surselor de alimentare cu apa

•  Regularizarea cursurilor de apa în zona surselor de alimentare

Termen- 2007

Responsabil- CNAR,Consiliul Judetean,ONG

•  Controlul utilizarii pesticidelor

•  Controlul depozitarii deseurilor

Termen- permanent

Responsabil- ARPM,ONG

8.10 Situatia derularii proiectelor de mediu în domeniul apelor,si modul de implementare

al acestora, la nivelul judetului Sibiu:

1.Sibiu – Modernizare statie de tratare,contorizarea consumului de apa potabila,reabilitarea si

extinderea retelelor de canalizaresi retehnologizarea statiei de epurare a municipiului Sibiu.

•  perioada de derulare 2004- 2008

•  valoare 37.588.000 EUR

•  fonduri ISPA, BERDsi fonduri proprii

•  în executi
3. Cristian – Canalizare si statie de epurare

•  perioada de derulare 2004- 2006

•  valoare 748.950 EUR

•  fonduri UE si fonduri proprii

•  aprobat Dosar de licitatie achizitii de proiectare

• 

•  Turnu Rosu – Retea de canalizare în localitate

•  perioada de derulare 2004- 2006

•  valoare 958.839,47 EUR

•  fonduri SAPARD, fonduri proprii

•  aprobat dosarul de licitatie achizitii de proiectare

•  Orlat – Retea de canalizare

•  perioada de derulare 2004- 2006

•  valoare 1.250.000 EUR

•  fonduri SAPARD, fonduri proprii

•  aprobat dosar de licitatie oferte de proiectare

•  Avrig- Dezvoltare si reabilitarea infrastructurii de canalizare a localitatii

•  perioada de derulare 2004- 2005

•  valoare 291.275 EUR

•  fonduri PHARE, fonduri proprii

•  proiect în executie

•  Avrig – Alimentare cu apa a localitatilor Bradu si Sacadate

•  perioada de derulare

•  valoare 1.112.000 EUR

•  studiu de fezabilitate

•  Poplaca- Alimentare cu apa si canalizare

•  perioada de derulare

•  valoare 3.735.000 EUR

•  elaborare studiu de fezabilitate

9. Miercurea Sibiului- Alimentare cu apa si canalizare

•  perioada de derulare

•  valoare 8.044.832 EUR

•  studiu de prefezabilitate- elaborat

10. Barghis- Alimentare cu apa

•  perioada de derulare

•  valoare 2.050.000 EUR

•  studiu de prefezabilitate – elaborat

11 . Sura Mare- Alimentare cu apa si canalizare

•  perioada de derulare

•  valoare 3.125.000 EUR

•  fonduri SAPARD sî fonduri proprii

•  proiect nepromovat

12. Gura Râului – Canalizare

•  perioada de derulare – I an de la data începerii lucrarilor

•  valoare 1.150. 000 EUR

•  fonduri SAPARD si fonduri proprii

•  proiect în promovare

13. Seica Mare – Alimentare cu a apa

•  perioada de derulare 2005- 2007

•  valoare 1.117.000 EUR

•  fonduri SAPARD si fonduri proprii

•  proiect în promovare
14. Seica Mare - Canalizare

•  perioada de derulare 9 luni de la data începerii lucrarilor

•  valoare 1.130.000 EUR

•  fonduri SAPARDsi fonduri proprii

•  proiect în promovare

15. Saliste – Alimentare cu apa a localitatilor; Fântele,Aciliu, Amnas, Sibiel

•  perioada de derulare

•  valoare

•  studiu de fezabilitate elaborat

16. Saliste – Extindere canalizare si statie de epurare localitate

•  perioada de derulare

•  valoare 3.579.789 EUR

•  studiu de fezabilitate

17. Cisnadie- Alimentare cu apa a localitatii

•  perioada de derulare 2003- 2006

•  valoare 642.000 EUR

•  fonduri proprii

•  proiect în executie

18. Cisnadie – Canalizare

•  perioada de derulare 2003-2006

•  valoare 1.543.000 EUR

•  fonduri proprii

•  proiect în executie

19 .Cisnadie – Alimentare cu apa Cisnadioara

•  perioada de derulare

•  valoare 200.000 EUR

•  proiect tehnic

20.Bârghis – Canalizare ape menajere si ape pluviale

•  perioada de derulare

•  valoare 2.605.597 EUR

•  studiu de prefezabilitate

21. Medias – Reabilitare canalizare ape menajere cartier Mosnei- colector

•  perioada de derulare

•  valoare 4.930.263 EUR

•  studiu de fezabilitate

22. Medias – Reabilitare sistem de canalizare a municipiului pe malurile malurile râului Târnava
Mare

•  perioada de derulare

•  valoare 1.234.000 EUR

•  studiu de fezabilitate

23. Pâuca – Alimentare cu apa

•  perioada de derulare

•  valoare 5.o93.853 EUR

•  studiu de fezabilitate

24. Pauca – Canalizare

•  perioada de derulare

•  valoare 6.544.068 EUR

•  studiu de fezabilitate

25. Poiana Sibiului – Alimentare cu apa

•  perioada de derulare

•  valoare 3.083.852 EUR

•  studiu de fezabilitate

26. Rasinari – Alimentare cu apa si canalizare

•  perioada de derulare

•  valoare 2.000.000 EUR

27. Micasasa – Alimentare cu apa si canalizare

•  perioada de derulare

•  valoare 1.829.000 EUR

•  studiu de fezabilitate

28. Altâna - Canalizare

•  perioada de derulare

•  valoare 1.000.000 EUR

•  studiu de fezabilitate

29. Arpasu de Jos – Canalizare

•  perioada de derulare

•  valoare 1.1750.000 EUR

•  sursa de finantare: fonduri SAPARD

•  proiect în promovare

30. Târnava – Alimentare cu apa si canalizare

•  perioada de derulare

•  valoare 1.000.000 EUR

•  studiu de fezabilitate

•  studiu de fezabilitate

31. Racovita – Canalizare

•  perioada de derulare

•  valoarr 6.670.000 EUR

•  studiu de fezabilitate

32. Sura Mare – Alimentare cu apa

•  perioada de derulare
•  valoare 1.125.000EUR

•  studiu de fezabilitate

33. Sura Mare – Canalizare

- perioada de derulare

•  valoare 2.200.000 EUR

•  studiu de fezabilitate

34. Seica Mare – Canalizare

•  perioada de derulare

•  valoare 1.141.429 EUR

•  studiu de fezabilitate

35. Racovita – Alimentare cu apa

•  perioada de derulare

•  valoare 619.419 EUR

•  studiu de fezabilitate

36. Seica Mare – Sisteme de canalizare ape uzate menajere

•  perioada de derulare

•  valoare 638.495EUR

•  studiu de fezabilitate

37. Slimnic – Canalizare si statie de epurare

•  perioada de derulare

•  valoare 948.231 EUR

•  studiu de fezabilitate

38 .Altâna – Canalizare si statie de epurare

•  perioada de derulare

•  valoare 980.000 EUR

•  studiu de fezabilitate
39. Gura Râului – Canalizare

•  perioada de derulare

•  valoare 964.939 EUR

•  studiu de fezabilitate