2.2.1.

CONTABILITATE (BAZE) \/2

Alegeţi răspunsul corect sau în funcţie de cerinţele problemei! (MULTIPLE CHOICE)

1. Una dintre trăsăturile de mai jos nu poate fi atribuită contului. Care este aceasta?
a. contul reprezintă un model de evidenţă şi calcul în expresie valorică;
b. contul reprezintă un model de individualizare şi grupare a situaţiei şi mişcării elementelor
patrimoniale;
c. contul reprezintă un model de înregistrare cronologică a evoluţiei patrimoniului;
d. contul realizează dubla reprezentare a patrimoniului;
e. contul reprezintă un model de sistematizare a existentelor şi modificărilor de sens contrar.

2. În procesul muncii practice de contabilitate, balanţa de verificare îndeplineşte mai multe funcţii.
Una dintre funcţiile de mai jos nu poate fi atribuită balanţei de verificare. Care este aceasta?
a. funcţia de verificare a exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi;
b. funcţia de realizare a concordanţei dintre conturile sintetice şi cele analitice;
c. funcţia de legătură între cont şi bilanţ;
d. funcţia de grupare şi centralizare a datelor înregistrate în conturi;
e. funcţia de realizare a dublei reprezentări a patrimoniului.

3. Pentru a fi utile în raport cu cerinţele utilizatorilor, Cadrul conceptual al IASB stabileşte

caracteristicile calitative pe care trebuie să le îndeplinească informaţiile contabile. Care dintre acestea
sunt corecte?
a. inteligibilitatea, relevanţa, oportunitatea, exhaustivitatea;
b. credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanţa;
c. inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea, comparabilitatea;
d. pertinentă, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea;
e. relevanţa, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea.

4. În sistemul contabil românesc acţionează şi principii contabile de sorginte anglo-saxonă. Unul

dintre enunţurile de mai jos conţine un astfel de principiu. Care este acesta?
a. principiul prudenţei; principiul permanenţei metodelor;
b. principiul independenţei exerciţiului; principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de
pasiv;
c. principiul necompensării; principiul continuităţii activităţii;
d. principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere; principiul conectării cheltuielilor la venituri;
e. principiul imaginii fidele, principiul costului istoric.

5. Dispunem de următoarele date din bilanţ: cheltuieli de constituire 6.142 u.m.; amenajări de terenuri
10.468 u.m.; imobilizări necorporale 5.422 u.m.; impozit pe salarii 5.256 u.m.; împrumuturi bancare
pe termen lung şi mediu 11.998 u.m.; furnizori-debitori 4.694 u.m; produse finite 7.254 u.m; casa în lei
3.568 u.m.; creditori diverşi 16.722 u.m.; ambalaje 4.802 u.m.; contribuţia la asigurări sociale 6.094 u.m.
Care sunt valoarea activului circulant şi valoarea datoriilor?
a. 26.460 u.m. şi 33.976 u.m.;
b. 15.624 u.m. şi 23.348 u.m.;
c. 16.750 u.m. şi 44.764 u.m.;
d. 26.460 u.m. şi 23.348 u.m.;
e. 20.318 u.m. şi 40.070 u.m.

43
6. Formulele contabile de stornare se utilizează într-una din următoarele situaţii:
a. pentru înregistrarea operaţiilor economice sau financiare care au loc în mod obişnuit;
b. pentru înregistrarea operaţiilor care au cea mai mare frecvenţă în practica de contabilitate;
c. pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior greşit;
d. pentru înregistrarea operaţiilor cu o frecvenţă redusă;
e. pentru înregistrarea operaţiilor ce nu au caracter repetitiv.

7. În scopul realizării obiectivului său, metoda contabilităţii foloseşte o serie de procedee. Care dintre
următoarele grupe de procedee sunt utilizate şi de alte discipline economice?
a. documentaţia, evaluarea, calculaţia, inventarierea;
b. documentaţia, observaţia, raţionamentul, balanţa de verificare;
c. bilanţul, contul, analiza, evaluarea;
d. contul, analiza, sinteza, calculaţia;
e. bilanţul, observaţia, sinteza, evaluarea.

8. În structura activelor circulante nu se includ:

a. stocurile;
b. creanţele;
c. investiţiile financiare pe termen scurt;
d. casa şi conturile la bănci;
e. imobilizările în curs.

9. Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bilanţul este documentul care realizează descrierea poziţiei
financiare a întreprinderii în raporturile cu mediul extern. Ecuaţia utilizată pentru a dezvălui poziţia
financiară este:
a. capital propriu = activ - datorii;
b. activ = pasiv;
c. trezoreria netă = încasări - plăţi;
d. capital propriu - pasiv = activ;
e. mijloace economice = surse de finanţare.

l O. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilităţii, reprezintă:

a. totalitatea drepturilor cu valoare economică, aparţinând unei persoane fizice sau juridice;
b. totalitatea obligaţiilor cu valoare economică, aparţinând unei persoane fizice sau juridice;
c. totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică, aparţinând unei persoane juridice;
d. totalitatea bunurilor cu valoare economică pe care le gestionează un agent economic;
e. totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică, aparţinând unei persoane fizice sau
juridice, precum şi bunurile economice la care acestea se referă.

11. Se cunosc următoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori 5.307 lei; 101 Capital social 5.202 lei;
161 Împrumuturi din emisiunea de obligafiuni 8.214 lei; 419 Clienţi-creditori 5.624 lei; 456 Decontări
cu asocia/ii privind capitalul (sold debitor) 11.235 lei; 5311 Casa în lei 8.046 lei; 105 Rezerve din
reevaluare 5.790 lei; 461 Debitori diverşi 9.516 lei; 121 Profit şi pierdere (sold debitor) 4.479 lei;
411 Clienfi 11.886 lei.
Care este valoarea creanţelor şi a capitalului propriu?
a. 32.637 lei şi 6.513 lei
b. 23.121 lei şi 15.471 lei
c. 23.391 lei şi 10.992 lei
d. 32.637 lei şi 15.471 lei
e. 23.121 lei şi 6.513 lei

44
12. Acreditivele reprezintă:
a. lichidităţi păstrate la bancă în contul curent, la dispoziţia unui furnizor, din care urmează a se
efectua plăţi către acesta, pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor, executării lucrărilor;
b. disponibilităţi băneşti în lei şi în devize aflate în conturile bancare ale întreprinderii;
c. lichidităţi păstrate la bancă într-un cont distinct, la dispoziţia unui furnizor, din care urmează a se
efectua plăţi către acesta, pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor, executării lucrărilor;
d. sume virate la bănci, puse la dispoziţia terţilor, pentru efectuarea unor plăţi în numele
întreprinderii;
e. sume de bani achitate în cursul exerciţiului curent, dar care se referă la servicii ce vor fi primite în
cursul exerciţiului următor.

13. Una dintre categoriile de mai jos nu intră în structura capitalurilor proprii, conform normelor
contabile româneşti. Care este aceasta?
a. capital şi rezerve;
b. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
c. rezerve din reevaluare;
d. rezerve;
e. rezultatul exerciţiului.

14. Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bazele de evaluare folosite pentru întocmirea situaţiilor
financiare sunt:
a. costul istoric, costul curent, valoarea actualizată; valoarea de aport;
b. costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă, valoarea actualizată;
c. costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă; valoarea netă contabilă;
d. costul istoric, valoarea realizabilă, valoarea actualizată; valoarea amortizabilă;
e. costul curent, valoarea realizabilă, valoarea actualizată, valoarea justă.

15. Capitalul propriu nu cuprinde:

a. subvenţii pentru investiţii;
b. capitalul social;
c. rezervele;
d. rezervele din reevaluare;
e. rezultatul reportat.

16. În categoria stocurilor nu se includ:

a. materiile prime;
b. materialele consumabile;
c. creanţele comerciale;
d. produsele finite;
e. avansurile pentru cumpărări de stocuri.

17. Conform principiului prevalenţei economicului asupra juridicului, informaţiile prezentate în

situaţiile financiare trebuie:
a. să reflecte, mai ales, forma juridică a evenimentelor şi a tranzacţiilor;
b. să aibă valori semnificative;
c. să reflecte numai realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor;
d. să pună în evidenţă toate operaţiile economice ale întreprinderii;
e. să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.

45
18. Una dintre trăsăturile de mai jos nu poate fi atribuită contului. Care este aceasta?
a. contul reprezintă un model de evidenţă şi calcul în expresie valorică;
b. contul este un model de sistematizare a existentelor şi modificărilor de sens contrar;
c. contul este procedeul specific metodei contabilităţii cu ajutorul căruia se realizează dubla
reprezentare a patrimoniului;
d. contul este un model de înregistrare cronologică a evoluţiei patrimoniului;
e. contul reprezintă un model de individualizare şi grupare a situaţiei şi mişcării elementelor patrimoniale.

19. Următoarea operaţie are loc în cadrul unei întreprinderi: Aprovizionarea cu materii prime de la un
furnizor. Operaţia produce modificări patrimoniale de tipul:
a. A+x = P+x;
b. A-x = P-x;
c. A = P+x-x;
d. A+x-x = P;
e. niciun răspuns din cele de mai sus nu este corect.

20. Modalitatea de prezentare a unei operaţii economice sau financiare prin încadrarea acesteia în
debitul unui cont şi în creditul altui cont, sub formă de egalitate valorică, poartă denumirea de:
a. articol contabil;
b. înregistrare cronologică;
c. corespondenţa conturilor;
d. formula contabilă;
e. înregistrare sistematică.

21. Una dintre funcţiile de mai jos nu poate fi atribuită contabilităţii financiare. Care este aceasta?
a. funcţia de înregistrare a tranzacţiilor întreprinderii în scopul determinării periodice a situaţiei
patrimoniului şi a rezultatului obţinut;
b. funcţia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activităţi;
c. funcţia de fumizare a informaţiilor necesare sintezelor macroeconomice;
d. funcţia de satisfacere a cerinţelor informaţionale ale analizei financiare;
e. funcţia de comunicare financiară externă.

22. În structura disponibilităţilor nu se includ:

a. conturile la bănci;
b. casa;
c. acreditivele;
d. avansurile acordate furnizorilor;
e. avansurile de trezorerie.

23. Creanţele comerciale includ:

a. creanţele faţă de clienţi;
b. creanţele în cadrul grupului;
c. creanţele din interese de participare;
d. alte creanţe;
e. creanţele privind capitalul subscris şi nevărsat.

24. Ciclul de exploatare al unei întreprinderi reprezintă:

a. perioada dintre achiziţia materiilor prime care intră într-un proces de producţie şi finalizarea sa în
numerar sau sub forma unui instrument uşor convertibil în numerar;
b. perioada dintre achiziţia materiilor prime şi obţinerea produselor finite în vederea obţinerii unui
instrument uşor convertibil în numerar;
c. anul calendaristic;
d. perioada dintre obţinerea produselor finite şi vânzarea lor;
e. perioada dintre vânzarea produselor finite şi încasarea lor.
46
 25. O informaţie este semnificativă dacă:
a. are o valoare considerabilă;
b. are o natură neobişnuită;
c. nu este neglijabilă;
d. este probabil că persoana care utilizează informaţia să acţioneze în mod diferit în lipsa acesteia;
e. este relevantă.
26. Veniturile din exploatare nu cuprind:
a. cifră de afaceri netă;
b. variaţia stocurilor;
c. veniturile financiare;
d. producţia imobilizată;
e. alte venituri din exploatare.
27. Veniturile extraordinare reprezintă:
a. venituri care sunt generate de evenimente, tranzacţii, operaţii diferite de activităţile ordinare,
obişnuite ale întreprinderii, pentru care se aşteaptă repetabilitatea lor;
b. venituri care sunt generate de evenimente, tranzacţii, operaţii diferite de activităţile ordinare,
obişnuite ale întreprinderii, pentru care nu se aşteaptă repetabilitatea lor;
c. venituri care sunt generate de evenimente, tranzacţii, operaţii identice cu activităţile ordinare,
obişnuite ale întreprinderii, pentru care se aşteaptă repetabilitatea lor;
d. venituri care au un caracter frecvent şi sunt de natură neobişnuită;
e. venituri care nu au un caracter frecvent şi sunt de natură obişnuită.
28. Rezervele din reevaluare reprezintă plusuri create prin:
a. reevaluarea imobilizărilor necorporale şi a celor financiare;
b. reevaluarea imobilizărilor corporale şi a stocurilor;
c. reevaluarea imobilizărilor necorporale şi a creanţelor;
d. reevaluarea imobilizărilor corporale şi a celor necorporale;
e. reevaluarea imobilizărilor corporale şi a celor financiare.

29. În activitatea practică pot fi utilizate mai multe forme de prezentare a contului. Una dintre formele
de mai jos nu poate fi atribuită contului. Care este aceasta?
a. forma bilanţieră a contului;
b. forma unilaterală a contului;
c. forma listă a contului;
d. forma şah a contului;
e. forma contului cu duble valori.
30. Imobilizările corporale nu cuprind:
a. terenuri şi construcţii;
b. instalaţii tehnice şi maşini;
c. alte instalaţii, utilaje şi mobilier;
d. avansuri şi imobilizări necorporale în curs;
e. avansuri şi imobilizări corporale în curs.
31. Conform Cadrului conceptual al IASB, un activ reprezintă:
a. o obligaţie prezentă, provenită din evenimente trecute şi care la decontare determină un flux
de beneficii dinspre întreprindere spre mediul exterior;
b. interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale
c. o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă
să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;
d. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de
ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în
reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari;
e. creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de
intrări sau creşteri ale valorii activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în
creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

47
32. Conform Cadrului conceptual al IASB, o datorie reprezintă:
a. o obligaţie prezentă, provenită din evenimente trecute şi care la decontare determină un flux de
beneficii dinspre întreprindere spre mediul exterior;
b. interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor
sale;
c. o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă
să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;
d. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de
ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri
ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari;
e. creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de
intrări sau creşteri ale valorii activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în
creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

33. Conform Cadrului conceptual al IASB, veniturile reprezintă:

a. o obligaţie prezentă, provenită din evenimente trecute şi care la decontare determină un flux de
beneficii dinspre întreprindere spre mediul exterior;
b. interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor
sale;
c. o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă
să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;
d. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de
ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri
ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari;
e. creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de
intrări sau creşteri ale valorii activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în
creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

34. Obligaţia întreprinderilor de a publica un singur set de situaţii financiare, care să satisfacă
necesităţile informaţionale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit într-un principiu numit:
a. principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere;
b. principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv;
c. principiul pragului de semnificaţie;
d. principiul unicităţii bilanţului;
e. principiul costului istoric.

35. Capitalul propriu reprezintă:

a. interesul rezidual al acţionarilor în pasivele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor
acesteia;
b. interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor
acesteia;
c. interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi înainte de deducerea tuturor
datoriilor acesteia;
d. interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi înainte şi după deducerea tuturor
datoriilor acesteia;
e. interesul rezidual al acţionarilor în pasivele unei întreprinderi înainte şi după încasarea tuturor
creanţelor acesteia.

48
36. Ce semnifică înregistrarea contabilă:
211 Terenuri şi amenajări de terenuri= 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul?
a. aportul la capitalul social al unui teren;
b. restituirea către asociaţi a unui mijloc de transport;
c. casarea unui mijloc de transport;
d. amortizarea unui mijloc de transport;
e. restituirea către un acţionar a unui mijloc de transport.

37. Imobilizările necorporale nu cuprind:

a. cheltuielile de constituire;
b. cheltuielile în avans;
c. cheltuielile de dezvoltare;
d. concesiunile, brevetele, licenţele, drepturile şi valorile similare;
e. alte imobilizări necorporale.

38. Formula contabilă 5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la bănci în lei 5.000 lei reprezintă:
a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis în valoare de 5.000 lei;
b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenită dintr-un acreditiv neutilizat, în contul din care a provenit
(contul de la bancă);
c. deschiderea unui acreditiv în valoare de 5.000 lei;
d. închiderea unui acreditiv în valoare de 5.000 lei;
e. utilizarea unui acreditiv în valoare de 5.000 lei.

39. Unul dintre enunţurile de mai jos nu reprezintă o funcţie a balanţei de verificare. Care este acesta?
a. funcţia de realizare a concordanţei dintre conturile analitice şi cele sintetice;
b. funcţia de instrument de verificare, de control;
c. funcţia de legătură dintre conturile analitice şi cele sintetice şi dintre acestea din urmă şi bilanţ;
d. funcţia de verificare a exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi;
e. funcţia de realizare a dublei reprezentări a patrimoniului.

40. Cu ajutorul balanţei de verificare nu se pot identifica:

a. omisiunile de înregistrare;
b. erorile de întocmire a balanţei de verificare;
c. erorile în stabilirea sumelor din formulele contabile compuse;
d. erorile de întocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale;
e. erorile de înregistrare în Cartea-mare.

41. Verificarea documentelor contabile din punctul de vedere al formei nu se referă la:
a. completarea tuturor elementelor cerute de document;
b. folosirea modelului de document corespunzător naturii operaţiei consemnate;
c. respectarea legalităţii operaţiei consemnată în document;
d. existenţa semnăturilor persoanelor responsabile de întocmirea documentelor;
e. existenţa aceluiaşi număr de ordine pe fiecare exemplar (în cazul documentelor întocmite în
mai multe exemplare).

42. Notele explicative la situaţiile financiare nu trebuie să cuprindă:

a. informaţii referitoare la salarii;
b. informaţii referitoare la salariaţi;
c. prezentarea politicilor contabile utilizate;
d. informaţii generale despre entitate;
e. informaţii referitoare la conducerea entităţii.

49
43. Unul dintre exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform
IAS 7. Care este acesta?
a. plăţi privind impozitul pe profit;
b. plăţi în numerar către şi în numele angajaţilor;
c. încasări în numerar din vânzarea de bunuri sau servicii;
d. plăţi efectuate pentru achiziţionarea de participaţii;
e. încasări din contracte încheiate în scop de plasament.

44. Verificarea de fond a documentelor contabile nu vizează:

a. legalitatea operaţiei;
b. economicitatea operaţiei;
c. integralitatea operaţiei;
d. necesitatea operaţiei;
e. realitatea operaţiei.

45. Un activ necorporal se prezintă în bilanţ:

a. la cost de achiziţie;
b. la cost de producţie;
c. la cost, mai puţin ajustările cumulative de valoare;
d. la valoarea justă;
e. la valoarea de ap01t.

46. Unul dintre elementele de mai jos nu intră în structura capitalurilor proprii. Care este acesta?
a. capital subscris vărsat;
b. rezerve;
c. subvenţii pentru investiţii;
d. prime de capital;
e. rezerve din reevaluare.

47. În raport cu natura lor, cheltuielile care se efectuează în cadrul unei întreprinderi pot fi grupate
pe feluri de activităţi, astfel:
a. cheltuieli din activitatea financiară, de exploatare şi bancară;
b. cheltuieli din activitatea extraordinară, ordinară şi financiară;
c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiară şi extraordinară;
d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinară şi financiară;
e. cheltuieli din activitatea extraordinară, ordinară şi de finanţare.

48. Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, şi se grupează în:
a. venituri din activitatea de exploatare, financiară, bancară;
b. venituri din activitatea de exploatare, financiară, bancară şi de asigurări;
c. venituri din activitatea extraordinară, ordinară, financiară;
d. venituri din activitatea de exploatare, financiară, extraordinară;
e. venituri din activitatea de exploatare, financiară şi de finanţare.

49. Reglementările contabile româneşti recunosc trei metode de amortizare, şi anume:

a. metoda amortizării lineare, accelerate şi a însumării cifrelor;
b. metoda amortizării lineare, regresive şi accelerate;
c. metoda amortizării lineare, degresive şi accelerate;
d. metoda amortizării lineare, a însumării cifrelor şi regresive;
e. metoda amortizării lineare, degresive şi regresive.

50

- - - - ---- -- --
50. Unul dintre elementele de mai jos nu intră în structura capitalurilor proprii. Care este acesta?
a. capital subscris vărsat;
b. rezerve;
c. credite bancare pe termen lung;
d. prime de capital;
e. rezultatul exerciţiului.

51. Unul dintre enunţurile de mai jos nu reprezintă o etapă a analizei contabile. Care este acesta?
a. determinarea modificărilor pe care le produce respectiva tranzacţie în structura elementelor
patrimoniale, precum şi determinarea sensurilor acestor modificări;
b. aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor, în vederea stabilirii părţii conturilor corespondente -
debit sau credit -în care urmează să se înregistreze tranzacţia analizată, adică stabilirea formulei
contabile;
c. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente în care
urmează să se înregistreze tranzacţia analizată;
d. stabilirea naturii şi, respectiv, a conţinutului tranzacţiei supuse analizei;
e. stabilirea rulajelor, a sumelor şi a soldurilor finale ale conturilor
corespondente.

52. Planul de conturi general reprezintă:

a. matricea întregului sistem de conturi, în cadrul căreia fiecare cont este delimitat printr-o denumire
descriptivă, fiind încadrat într-o clasă şi grupă, în raport cu un anumit criteriu de clasificare;
b. matricea întregului sistem de conturi, în cadrul căreia fiecare cont este delimitat printr-o denumire şi
un simbol cifric, fiind încadrat într-o clasă şi grupă, în raport cu un anumit criteriu de clasificare;
c. matricea întregului sistem de conturi, în cadrul căreia fiecare cont este delimitat printr-o denumire
şi un simbol cifric, fiind încadrat într-o clasă şi subclasă, în raport cu un anumit criteriu de
clasificare;
d. matricea întregului sistem de conturi, în cadrul căreia fiecare cont este delimitat printr-o denumire
fără simbol cifric, fiind încadrat într-o clasă şi grupă, în raport cu un anumit criteriu de clasificare;
e. matricea întregului sistem de conturi, în cadrul căreia fiecare cont nu este delimitat printr-o
denumire şi un simbol cifric, fiind încadrat într-o clasă şi grupă, în raport cu un anumit criteriu de
clasificare.

53. Ce tip de modificare patrimonială produce operaţia Plata prin cont a impozitului pe profit datorat,
în valoare de 3000 lei?
a. A = P+x-x;
b. A+x = P+x;
c. A+x-x = P;
d. A-x = P-x;
e. niciun răspuns nu este corect.

54. Gestiunea documentelor nu se referă la:

a. reconstituirea documentelor contabile;
b. verificarea de formă şi de fond a documentelor contabile;
c. organizarea circulaţiei documentelor;
d. arhivarea documentelor contabile;
e. utilizarea şi evidenţa documentelor contabile.

55. Unul dintre elementele de mai jos nu intră în structura costului de achiziţie. Care este acesta?
a. taxele nerecuperabile;
b. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturne);
c. preţul de cumpărare;
d. cheltuielile de transport-aprovizionare;
e. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a
bunului respectiv.
51
56. Unul dintre elementele de mai jos nu intră în structura costului de producţie. Care este acesta?
a. taxa pe valoarea adăugată;
b. alte cheltuieli directe de producţie (ex: salarii directe acordate muncitorilor de bază);
c. costul de achiziţie a materiilor prime consumate;
d. dobânzile la creditele bancare contractate pentru producţia cu ciclu lung de fabricaţie, aferente
perioadei pentru care se calculează costul de producţie;
e. o cotă parte din cheltuielile indirecte de producţie determinate raţional ca fiind legate de fabricaţia
bunului respectiv.

57. În structura activelor circulante nu se includ:

a. stocurile;
b. creanţele;
c. investiţiile financiare pe termen scurt;
d. casa şi conturile la bănci;
e. cheltuielile în avans.

58. În categoria creanţelor nu se includ:

a. creanţe comerciale;
b. sume de încasat de la entităţile afiliate;
c. sume de încasat de la entităţile de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare;
d. alte creanţe;
e. capital subscris şi vărsat.

59. În categoria imobilizărilor corporale nu se includ:

a. terenuri, construcţii, instalaţii tehnice şi maşini;
b. alte instalaţii, utilaje şi mobilier, investiţii imobiliare;
c. active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale;
d. avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie;
e. active biologice productive.

60. În cadrul imobilizărilor necorporale nu se cuprind:

a. cheltuielile de constituire, de dezvoltare;
b. concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare, cu
excepţia celor create intern de entitate;
c. activele necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale;
d. fondul comercial negativ;
e. alte imobilizări necorporale şi avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale.

61. Unul dintre activele de mai jos nu este considerat activ curent:
a. stocurile cumpărate;
b. stocurile vândute;
c. creanţele comerciale;
d. titlurile de plasament care se aşteaptă să fie realizate într-o perioadă ce depăşeşte 12 luni de la data
bilanţului;
e. titlurile de plasament care se aşteaptă să fie realizate în 12 luni de la data bilanţului.

62. Veniturile din exploatare nu cuprind:

a. producţia imobilizată;
b. variaţia stocurilor;
c. venituri din interese de participare;
d. cifra de afaceri netă;
e. alte venituri din exploatare.

52
63. În cadrul activităţii unei entităţi economice are loc următoarea operaţie: diminuarea capitalului
social cu suma de 670. OOO de lei prin retragerea unui asociat.
Operaţia produce modificări patrimoniale de tipul:
a. A+x-x = P;
b. A+x = P+x;
c. A-x = P-x;
d. A = P+x-x;
e. A +x = P+x.

64. Se contractează un credit bancar pe termen lung în valoare de 200. OOO lei. Operaţia produce
modificări patrimoniale de tipul:
a. A+x-x = P;
b. A+x = P+x;
c. A-x = P-x;
d. A = P+x-x;
e. A-x = P-x.

65. Într-o entitate economică are loc următoarea operaţie economico-financiară: se încasează prin
virament bancar suma de 3. 700 de lei, reprezentând creanţa faţă de un client. Operaţia produce
modificări patrimoniale de tipul:
a. A+x-x = P;
b. A+x = P+x;
c. A-x = P-x;
d. A = P+x-x;
e. A-x = P-x.

66. La ieşirea din gestiune, stocurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate, utilizându-se:

a. metoda costului mediu ponderat (C.M.P.);
b. metoda primei intrări-primei ieşiri (F.I.F.O.);
c. metoda ultimei intrări-primei ieşiri (L.1.F.O.);
d. metoda costului mediu ponderat (C.M.P.), metoda primei intrări-primei ieşiri (F.I.F.O.) şi metoda
ultimei intrări-primei ieşiri (L.I.F.O.).

67. Acreditivele reprezintă:

a. modalitate de decontare prin care o bancă îşi asumă responsabilitatea de a plăti, din ordinul
cumpărătorului, în favoarea vânzătorului de mărfuri sau servicii, o anumită sumă, cu condiţia ca vânzătorul
să prezinte documentele prevăzute, care atestă livrarea mărfurilor sau prestarea serviciilor promise;
b. un titlu de credit pe termen scurt, prin care emitentul, în calitate de debitor, se obligă să plătească
necondiţionat sau să dispună plata unei sume de bani creditorului, ca titular sau la ordinul acestuia, la
o anumită dată ori la prezentarea înscrisului;
c. investiţii pe termen scurt achiziţionate în numerar;
d. niciun răspuns nu este corect.
68. Cheltuielile firmei se înregistrează în contabilitate:
a. în momentul constatării lor, indiferent de momentul în care are loc plata;
b. concomitent cu plata acestora;
c. se plătesc şi ulterior se înregistrează în conturile corespunzătoare de cheltuieli;
d. niciun răspuns nu este corect.

69. O datorie care se aşteaptă să fie achitată în termen de până la doi ani de la data bilanţului este:
a. o datorie curentă;
b. o datorie pe termen lung;
c. o datorie contingentă;
d. niciun răspuns nu este corect.
53
70. În structura activelor circulante nu se includ:
a. creanţele;
b. stocurile;
c. investiţiile financiare pe termen lung;
d. casa şi conturi la bănci.

71. Activele sunt, conform Cadrului general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare:
a. surse controlate de întreprindere;
c. resurse controlate de întreprindere;
c. surse aflate în proprietatea întreprinderii;
d. resurse aflate în proprietatea întreprinderii.
72. Principiul prudenţei prevede neadmiterea:
a. subevaluării elementelor de activ;
c. supraevaluării elementelor de pasiv;
c. supraevaluării cheltuielilor;
d. supraevaluării veniturilor.

73. La intrarea în gestiune, evaluarea şi înregistrarea materiilor prime, materialelor consumabile,

materialelor de natura obiectelor de inventar, mărfurilor, ambalajelor şi altor bunuri procurate cu titlu
oneros se fac la:
a. costul de achiziţie;
b. costul de producţie;
c. preţul de vânzare cu ridicata;
d. preţul de vânzare cu amănuntul.

74. Imobilizările necorporale sunt recunoscute în bilanţ, dacă:

a. se estimează că vor genera beneficii economice pentru entitate;
b. costul lor poate fi evaluat în mod credibil;
c. sunt identificabile nemonetar, fără suport material;
d. se estimează că vor genera beneficii economice pentru entitate şi costul lor poate fi evaluat în mod
credibil.

75. Obiectivul situaţiilor financiare este:

a. de a furniza informaţii despre elementele de activ, pasiy, venituri, cheltuieli, capital social, asociaţi;
b. de a furniza informaţii despre poziţia financiară a firmei, modificările acesteia şi rezultatele
exerciţiului;
c. de a furniza informaţii despre situaţia financiară şi modificările capitalului propriu pentru asociaţi;
d. de a furniza informaţii despre rezervele şi modificările rezervelor pentru asociaţi.
76. Conform IFRS, activul reprezintă:
a. o resursă controlată de întreprindere, provenită din evenimente trecute, de la care se aşteaptă să
genereze beneficii economice viitoare pentru entitate;
b. o resursă controlată de întreprindere, provenită din evenimente prezente, de la care se aşteaptă
beneficii viitoare;
c. o resursă controlată de întreprindere sub forma activelor de la care se aşteaptă beneficii prezente
pentru entitate.
77. Datoriile se definesc ca:
a. obligaţii trecute ale unei entităţi provenite din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se
aşteaptă să rezulte pentru întreprindere flux de resurse cu beneficii economice pentru entitate;
b. obligaţii viitoare ale unei entităţi provenite din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se
aşteaptă să rezulte intrări de beneficii economice pentru entitate;
c. obligaţii prezente ale unei entităţi provenite din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se
aşteaptă să rezulte pentru întreprindere flux de resurse cu beneficii economice din entitate.
54
78. Veniturile constituie:
a. creşteri ale încasărilor înregistrate în exerciţiul financiar sub forma intrărilor sau creşterilor de active
sau a reducerilor de datorii, care au ca rezultat scăderi ale capitalului propriu, altele decât cele legate
de contribuţiile participanţilor la capitalul propriu;
b. creşteri ale beneficiilor economice care au ca rezultat creşteri ale capitalului social, altele decât cele
legate de distribuirea dividendelor;
c. creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma intrărilor
sau creşterilor de active sau a reducerilor de datorii, care au ca rezultat creşteri ale capitalului propriu,
altele decât cele legate de contribuţiile participanţilor la capitalul propriu.

79. Cheltuielile constituie:

a. creşteri ale plăţilor economice înregistrate în exerciţiul financiar curent sub forma intrărilor de
active sau creşterilor de datorii care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu altele decât cele
legate de sumele distribuite proprietarilor;
b. ieşiri (scăderi) de active sau creşteri de datorii care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu,
altele decât cele legate de sumele distribuite proprietarilor;
c. diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în exerciţiul financiar curent sub forma intrărilor
de active sau scăderilor de datorii care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu, altele decât cele
legate de contribuţiile participanţilor la capital.

80. Aplicarea contabilităţii de angajamente este legată de principiul:

a. permanenţei metodelor;
b. independenţei exerciţiului;
c. intangibilităţii;
d. necompensării.

81. Conţinutul documentelor justificative este dat de existenţa următoarelor elemente principale:
a. denumirea documentului; numărul şi data documentului; menţionarea părţilor care participă la
efectuarea operaţiei; conţinutul operaţiei economice sau financiare; temeiul legal al efectuării
operaţiei (acolo unde este cazul); datele cantitative şi/sau valorile aferente operaţiei economice şi
financiare efectuate; semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiei, ale celor care
avizează şi ale celor în drept să aprobe operaţia respectivă.
b. denumirea documentului; numărul şi data documentului; denumirea şi sediul întreprinderii care a
întocmit documentul; menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiei; conţinutul
operaţiei economice sau financiare; temeiul legal al efectuării operaţiei (acolo unde este cazul);
datele cantitative şi/sau valorile aferente operaţiei economice şi financiare efectuate;
c. denumirea documentului; denumirea şi sediul întreprinderii care a întocmit documentul;
menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiei; conţinutul operaţiei economice sau
financiare; temeiul legal al efectuării operaţiei (acolo unde este cazul); datele cantitative şi/sau
valorile aferente operaţiei economice şi financiare efectuate; semnăturile persoanelor care răspund
de efectuarea operaţiei, ale celor care avizează şi ale celor în drept să aprobe operaţia respectivă.
d. numărul şi data documentului; denumirea şi sediul întreprinderii care a întocmit documentul;
menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiei; conţinutul operaţiei economice sau
financiare; temeiul legal al efectuării operaţiei (acolo unde este cazul); datele cantitative şi/sau
valorile aferente operaţiei economice şi financiare efectuate; semnăturile persoanelor care răspund
de efectuarea operaţiei, ale celor care avizează şi ale celor în drept să aprobe operaţia respectivă.
e. denumirea documentului; numărul şi data documentului; denumirea şi sediul întreprinderii care a
întocmit documentul; menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiei; conţinutul
operaţiei economice sau financiare; temeiul legal al efectuării operaţiei (acolo unde este cazul);
datele cantitative şi/sau valorile aferente operaţiei economice şi financiare efectuate; semnăturile
persoanelor care răspund de efectuarea operaţiei, ale celor care avizează şi ale celor în drept să
aprobe operaţia respectivă.

55
82. Registrul „Cartea-mare" este:
a. un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi
corespondente, înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont,
respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale.
b. un document contabil obligatoriu în care se înscriu anual, direct sau prin regrupare pe conturi
corespondente, înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont,
respectiv soldul iniţial, rulajele debitoa�e, rulajele creditoare şi soldurile finale.
c. un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi
corespondente, înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont,
respectiv soldul iniţial şi soldurile finale.
d. un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi
corespondente, înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se rulajele debitoare.

83. Registrul-inventar este:

a. documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de activ, grupate în funcţie de
natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate potrivit normelor legale;
b. documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv, grupate în
funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate potrivit normelor
legale;
c. documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de pasiv, grupate în funcţie de
natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate potrivit normelor legale;
d. documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv, grupate în
funcţie de natura lor, conform posturilor din contul de profit şi pierdere, inventariate potrivit
normelor legale.

84. Documentele contabile de sinteză se compun din:

a. Cont de profit şi pierdere, Tabloul fluxurilor de trezorerie, Tabloul variaţiei capitalurilor proprii,
Note explicative;
b. Bilanţ, Tabloul fluxurilor de trezorerie, Tabloul variaţiei capitalurilor proprii, Note explicative;
c. Bilanţ, Cont de profit şi pierdere, Tabloul fluxurilor de trezorerie, Tabloul variaţiei capitalurilor
proprii, Note explicative;
d. Bilanţ, Cont de profit şi pierdere.

85. Reconstituirea documentelor contabile se efectuează în cazul în care acestea sunt pierdute, distruse
ori sustrase, în următoarele condiţii:
a. în termen de 30 de zile de la data pierderii, distrugerii ori sustragerii acestora, cu respectarea
normelor prevăzute de legislaţia în vigoare;
b. în termen de 1O de zile de la data pierderii, distrugerii ori sustragerii acestora, cu respectarea
normelor prevăzute de legislaţia în vigoare;
c. în termen de 15 de zile de la data pierderii, distrugerii ori sustragerii acestora, cu respectarea
normelor prevăzute de legislaţia în vigoare;
d. în termen de 20 de zile de la data pierderii, distrugerii ori sustragerii acestora, cu respectarea
normelor prevăzute de legislaţia în vigoare.

56

---
86. Verificarea documentelor din punctul de vedere al formei se referă la:
a. existenţa semnăturilor persoanelor responsabile de întocmirea documentelor şi efectuarea
calculelor, iar pentru cele întocmite în mai multe exemplare, existenţa aceluiaşi număr de ordine
pe fiecare exemplar;
b. folosirea modelului de document corespunzător naturii operaţiei consemnate; existenţa
semnăturilor persoanelor responsabile de întocmirea documentelor şi efectuarea calculelor, iar
pentru cele întocmite în mai multe exemplare, existenţa aceluiaşi număr de ordine pe fiecare
exemplar;
c. completarea tuturor elementelor cerute de document; existenţa semnăturilor persoanelor
responsabile de întocmirea documentelor şi efectuarea calculelor, iar pentru cele întocmite în mai
multe exemplare, existenţa aceluiaşi număr de ordine pe fiecare exemplar;
d. folosirea modelului de document corespunzător naturii operaţiei consemnate; completarea tuturor
elementelor cerute de document; existenţa semnăturilor persoanelor responsabile de întocmirea
documentelor şi efectuarea calculelor, iar pentru cele întocmite în mai multe exemplare, existenţa
aceluiaşi număr de ordine pe fiecare exemplar.

87. Verificarea de fond a documentelor vizează:

a. legalitatea, necesitatea, oportunitatea şi economicitatea operaţiilor consemnate;
b. legalitatea, realitatea, oportunitatea şi economicitatea operaţiilor consemnate;
c. legalitatea, necesitatea, realitatea, oportunitatea şi economicitatea operaţiilor consemnate;
d. necesitatea, realitatea, oportunitatea şi economicitatea operaţiilor consemnate.

88. Legalitatea operaţiei consemnate în documente:

a. se apreciază prin raportarea la actele normative care reglementează genul respectiv de operaţii;
b. presupune raportarea acesteia la cerinţele activităţii întreprinderii, deoarece nu orice operaţie care
este legală este şi necesară unităţii;
c. are în vedere faptul că ea trebuie să se realizeze cu cheltuieli minime;
d. datele consemnate în documente trebuie să exprime realitatea economică, adică să aibă la bază alte
documente care să certifice corectitudinea operaţiilor înscrise.

89. Necesitatea operaţiei consemnate în documente:

a. se apreciază prin raportarea la actele normative care reglementează genul respectiv de operaţii;
b. presupune raportarea acesteia la cerinţele activităţii întreprinderii, deoarece nu orice operaţie care
este legală este şi necesară unităţii;
c. are în vedere faptul că ea trebuie să se realizeze cu cheltuieli minime;
d. datele consemnate în documente trebuie să exprime realitatea economică, adică să aibă la bază alte
documente care să certifice corectitudinea operaţiilor înscrise.

90. Realitatea operaţiei consemnate în documente:

a. se apreciază prin raportarea la actele normative care reglementează genul respectiv de operaţii;
b. presupune raportarea acesteia la cerinţele activităţii întreprinderii, deoarece nu orice operaţie care
este legală este şi necesară unităţii;
c. are în vedere faptul că ea trebuie să se realizeze cu cheltuieli minime;
datele consemnate în documente trebuie să exprime realitatea economică, adică să aibă la bază alte
documente care să certifice corectitudinea operaţiilor înscrise.

91. Economicitatea operaţiei consemnate în documente:

a. se apreciază prin raportarea la actele normative care reglementează genul respectiv de operaţii;
b. presupune raportarea acesteia la cerinţele activităţii întreprinderii, deoarece nu orice operaţie care
este legală este şi necesară unităţii;
c. are în vedere faptul că ea trebuie să se realizeze cu cheltuieli minime;
d. datele consemnate în documente trebuie să exprime realitatea economică, adică să aibă la bază alte
documente care să certifice corectitudinea operaţiilor înscrise.

57

--- -----
--
92. Corectarea erorilor din documente se efectuează:
a. cu respectarea unor reguli care să permită recunoaşterea momentului când s-a produs greşeala (la
întocmire sau la prelucrare), se face prin tăierea cu o linie a textului sau a sumei greşite şi apoi
înscrierea lor corectă, iar datele corecte trebuie să fie certificate prin semnăturile persoanelor care
au întocmit sau corectat documentul;
b. cu respectarea unor reguli care să permită recunoaşterea momentului când s-a produs greşeala (la
întocmire sau la prelucrare), se face prin tăierea cu două linii a textului sau a sumei greşite şi apoi
înscrierea lor corectă, iar datele corecte trebuie să fie certificate prin semnăturile persoanelor care
au întocmit sau corectat documentul;
c. cu respectarea unor reguli care să permită recunoaşterea momentului când s-a produs greşeala (la
întocmire sau la prelucrare), se face prin tăierea cu o linie a textului sau a sumei greşite şi apoi
înscrierea lor corectă;
d. cu respectarea unor reguli care să permită recunoaşterea momentului când s-a produs greşeala (la
întocmire sau la prelucrare), se face prin tăierea cu o linie a textului sau a sumei greşite, iar datele
corecte trebuie să fie certificate prin semnăturile persoanelor care au întocmit sau corectat
documentul.

93. Documentele referitoare la mijloace băneşti (chitanţa, cecul etc.) greşit întocmite:
a. nu se pot corecta, acestea se anulează şi rămân în carnetele respective, putand fi detaşate din
carnet;
b. nu se pot corecta, acestea nu se anulează şi rămân în carnetele respective, fără a fi detaşate de la
carnet;
se pot corecta, acestea se anulează şi rămân în carnetele respective, fără a fi detaşate de la carnet;
d. nu se pot corecta, acestea se anulează şi rămân în carnetele respective, fără a fi detaşate de la
carnet.

94. Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, în contabilitate sunt:

a. Registrul-jurnal şi Registrul-inventar;
b. Registrul-jurnal, ,,Cartea-mare" şi Registrul-inventar;
c. Registrul-jurnal şi Registrul-inventar;
d. Registrul-jurnal, ,,Cartea-mare", Balanţa de verificare şi Registrul-inventar.

95. Inventarierea reprezintă:

a. ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor de natura activelor,
cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează;
b. ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor de natura datoriilor şi
capitalurilor proprii, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se
efectuează;
c. ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care
aceasta se efectuează;
d. ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor de natura capitalurilor
proprii, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează.

58
96. Obiectivul inventarierii este:
a. stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de natura datoriilor şi capitalurilor proprii ale
fiecărei entităţi, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, în vederea întocmirii
situaţiilor financiare anuale, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a
performanţei entităţii pentru respectivul exerciţiu financiar;
b. stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de natura activelor şi capitalurilor proprii ale fiecărei
entităţi, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, în vederea întocmirii situaţiilor
financiare anuale, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţei
entităţii pentru respectivul exerciţiu financiar;
c. stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de natura capitalurilor proprii ale fiecărei entităţi,
precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, în vederea întocmirii situaţiilor financiare
anuale, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţei entităţii pentru
respectivul exerciţiu financiar;
d. stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
ale fiecărei entităţi, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, în vederea întocmirii
situaţiilor financiare anuale, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a
performanţei entităţii pentru respectivul exerciţiu financiar.

97. Numirea comisiei de inventariere se face prin decizie scrisă, în care se menţionează în mod
obligatoriu:
a. componenţa comisiei (numele preşedintelui şi membrilor comisiei); modul de efectuare a
inventarierii; metoda de inventariere utilizată; gestiunea supusă inventarierii; data de începere şi
de terminare a operaţiunilor;
b. componenţa comisiei (numele preşedintelui şi membrilor comisiei); gestiunea supusă
inventarierii; data de începere şi de terminare a operaţiunilor;
c. componenţa comisiei (numele preşedintelui şi membrilor comisiei); modul de efectuare a
inventarierii; metoda de inventariere utilizată; data de începere şi de terminare a operaţiunilor;
d. componenţa comisiei (numele preşedintelui şi membrilor comisiei); modul de efectuare a
inventarierii; metoda de inventariere utilizată; gestiunea supusă inventarierii.

98. Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal. Procesul
verbal privind rezultatele inventarierii trebuie să conţină, în principal, următoarele elemente:
a. numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere; numărul şi data deciziei de numire a
comisiei de inventariere; gestiunea inventariată; data începerii şi terminării operaţiunii de
inventariere; rezultatele inventarierii; concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele
plusurilor şi ale lipsurilor constatate şi persoanele vinovate; propuneri de măsuri în legătură cu
stocurile depreciate;
b. data întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere; numărul şi data deciziei
de numire a comisiei de inventariere; gestiunea inventariată; data începerii şi terminării
operaţiunii de inventariere; rezultatele inventarierii; concluziile şi propunerile comisiei cu privire
la cauzele plusurilor şi ale lipsurilor constatate şi persoanele vinovate; propuneri de măsuri în
legătură cu stocurile depreciate;
c. numărul şi data deciziei de numire a comisiei de inventariere; gestiunea inventariată; data
începerii şi terminării operaţiunii de . inventariere; rezultatele inventarierii; concluziile şi
propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi ale lipsurilor constatate şi persoanele
vinovate; propuneri de măsuri în legătură cu stocurile depreciate;
d. data întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere; numărul şi data deciziei
de numire a comisiei de inventariere; gestiunea inventariată.

59
99. Se constituie o întreprindere cu un capital de 2.000 lei. Tranzacţia supusă analizei se încadrează
astfel în modificarea patrimonială de tipul:
a. A + X= P + X
b. A - X= P - X
c. A + X-X = P
d. A = P + X-X

100. Întreprinderea achită în numerar datoria faţă de furnizor, în valoare de 2.000 lei. Precizaţi tipul de
modificare patrimonială:
a. A + X= P + X
b. A - X= P - X
c. A + X-X = P
d. A = P + X-X

1O1. Întreprinderea achită în numerar datoria faţă de furnizorul de materii prime, în valoare de 2.000
lei. Conturile corespondente pentru elementele patrimoniale modificate sunt:
a. 5311 Casa în lei şi 401 Furnizori;
b. 5121 Conturi la bănci în lei şi 401 Furnizori;
c. 5311 Casa în lei şi 404 Furnizori de
imobilizări; 5311 Casa în lei şi 411 Clienţi.

102. Întreprinderea achită prin bancă datoria faţă de furnizorul de materii prime, în valoare de 2.000
lei. Conturile corespondente pentru elementele patrimoniale modificate sunt:
a. 5311 Casa în lei şi 401 Furnizori;
b. 5121 Conturi la banei în lei şi 401 Furnizori;
c. 5311 Casa în lei şi 404 Furnizori de imobilizări;
d. 5311 Casa în lei şi 411 Clienţi.

103. Elementele care definesc structura contului sunt:

a. debitul şi creditul contului; mişcarea sau rulajul contului; totalul sumelor (debitoare sau
creditoare); soldul contului; explicaţia descriptivă a tranzacţiilor înregistrate în cont;
b. titlul sau denumirea contului; debitul şi creditul contului; mişcarea sau rulajul contului; totalul
sumelor (debitoare sau creditoare); soldul contului; explicaţia descriptivă a tranzacţiilor
înregistrate în cont;
c. titlul sau denumirea contului; mişcarea sau rulajul contului; totalul sumelor (debitoare sau
creditoare); soldul contului; explicaţia descriptivă a tranzacţiilor înregistrate în cont;
d. titlul sau denumirea contului; debitul şi creditul contului.

104. Clasificarea conturilor constă în:

a. sistematizarea conturilor;
b. sistematizarea conturilor, potrivit caracteristicilor comune şi specifice ale acestora, prin încadrarea
lor în clase;
c. sistematizarea conturilor, potrivit caracteristicilor comune şi specifice ale acestora, prin încadrarea
lor în grupe şi subgrupe de conturi, după anumite criterii, cu scopul de a realiza o ordine în
mulţimea conturilor folosite de contabilitatea curentă;
d. sistematizarea conturilor, potrivit caracteristicilor comune şi specifice ale acestora, prin
încadrarea lor în clase, grupe şi subgrupe de conturi, după anumite criterii, cu scopul de a realiza
o ordine în mulţimea conturilor folosite de contabilitatea curentă.
60

--- -
105. Dubla înregistrare constă în:
a. înregistrarea concomitentă şi cu sume diferite a unei operaţii economice sau financiare în două
conturi, şi anume, în debitul unui cont şi în creditul altui cont;
b. înregistrarea separată şi cu aceeaşi sumă a unei operaţii economice sau financiare în două conturi,
şi anume, în debitul unui cont şi în creditul altui cont;
c. înregistrarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a unei operaţii economice sau financiare în două
conturi, şi anume, în debitul unui cont şi în creditul altui cont;
d. înregistrarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a unei operaţii economice sau financiare în două
conturi, şi anume, _în debitul unui cont.

106. Legătura reciprocă dintre debitul unui cont şi creditul altui cont, stabilită cu ocazia înregistrării
tranzacţiilor în contabilitatea curentă, pe baza dublei înregistrări, poartă denumirea de:
a. componenta conturilor;
b. dubla înregistrare;
c. formula contabilă;
d. corespondenţa conturilor.

107. Situaţiile financiare oferă informaţii cu privire la:

a. poziţia financiară a companiei, performanţa acesteia şi fluxurile de numerar;
b. performanţa companiei şi fluxurile de numerar;
c. poziţia financiară a companiei;
d. fluxurile de numerar ale companiei.

108. Sistemul contabil românesc funcţionează având la bază următoarele principii:

a. prudenţa; independenţa exerciţiului; intangibilitatea bilanţului; necompensarea; prelevanţa
economicului asupra juridicului; evaluarea separată; importanţa relativă - determinarea pragului
de semnificaţie;
b. continuitatea activităţii; permanenţa metodelor; intangibilitatea bilanţului; necompensarea;
prelevanţa economicului asupra juridicului; evaluarea separată; importanţa relativă - determinarea
pragului de semnificaţie;
c. continuitatea activităţii; permanenţa metodelor; prudenţa; independenţa exerciţiului; prelevanţa
economicului asupra juridicului; evaluarea separată; importanţa relativă - determinarea pragului
de semnificaţie;
d. continuitatea activităţii; permanenţa metodelor; prudenţa; independenţa exerciţiului;
intangibilitatea bilanţului; necompensarea; prelevanţa economicului asupra juridicului; evaluarea
separată; importanţa relativă - determinarea pragului de semnificaţie.

109. Structura activului imobilizat este următoarea:

a. imobilizări necorporale, imobilizări corporale, active şi imobilizări financiare;
b. imobilizări necorporale, imobilizări corporale, pasive şi imobilizări financiare;
c. imobilizări necorporale, imobilizări corporale, datorii şi imobilizări financiare;
d.imobilizări necorporale, imobilizări corporale şi imobilizări financiare.

11O. Structura activului circulant este:

a. Creanţe, Investiţii pe termen scurt, Casa şi conturi la bănci;
b. Stocuri, Investiţii pe termen scurt, Casa şi conturi la bănci;
c. Stocuri, Creanţe, Investiţii pe termen scurt, Casa şi conturi la bănci;
d. Investiţii pe termen scurt, Casa şi conturi la bănci.
61
111. Mărimea acţiunilor/părţilor sociale se stabileşte:
a. la înfiinţarea societăţilor comerciale, prin statutul acestora, şi poartă denumirea de valoare
nominală;
b. la înfiinţarea societăţilor comerciale, prin statutul acestora, şi poartă denumirea de valoare de
aport;
c. la înfiinţarea societăţilor comerciale, prin statutul acestora, şi poartă denumirea de valoare fixă;
d. la înfiinţarea societăţilor comerciale, prin statutul acestora, şi poartă denumirea de valoare de
înlocuire.

112. Capitalul unei entităţi este divizat în:

a. părţi egale numite părţi sociale, în cazul societăţilor de capitaluri, şi acţiuni, în cazul societăţilor
de persoane;
b. părţi neegale numite acţiuni, în cazul societăţilor de capitaluri, şi părţi sociale, în cazul
societăţilor de persoane;
c. părţi egale numite acţiuni, în cazul societăţilor de capitaluri, şi părţi sociale, în cazul societăţilor
de persoane;
părţi egale numite acţiuni, în cazul societăţilor de persoane, şi părţi sociale, în cazul societăţilor de
capitaluri.

113. Contul 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul se utilizează:

a. pentru a reflecta relaţiile societăţii cu proprietarii;
b. relaţii generate de constituirea capitalului social la înfiinţarea societăţii şi de restituirea de capital
social pe parcursul activităţii;
c. restituirea de capital social pe parcursul activităţii;
d. pentru a reflecta relaţiile societăţii cu proprietarii, relaţii generate de constituirea capitalului social
la înfiinţarea societăţii şi de restituirea de capital social pe parcursul activităţii.

114. Contul 101 Capital social se utilizează pentru:

a reflecta valoarea capitalului social subscris şi vărsat;
b. a reflecta valoarea capitalului social subscris şi vărsat în natură şi/sau în numerar de către
acţionarii sau asociaţii societăţii, precum şi valoarea măririi sau reducerii capitalului social;
c. a reflecta valoarea măririi sau reducerii capitalului social;
d. a reflecta valoarea reducerii capitalului social.

115. Contul 5121 Conturi la bănci în lei este utilizat:

a. pentru a înregistra disponibilităţile existente la bănci în lei, la începutul exerciţiului financiar, dar
şi operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate prin acest cont, pe parcursul exerciţiului financiar;
b. pentru a înregistra disponibilităţile existente la bănci în lei, la începutul exerciţiului financiar;
c. pentru a înregistra disponibilităţile existente la bănci în valută, la începutul exerciţiului financiar,
dar şi operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate prin acest cont, pe parcursul exerciţiului financiar;
d. pentru a înregistra operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate prin acest cont, pe parcursul
exerciţiului financiar.

116. Contul 5311 Casa în lei:

a. ţine evidenţa numerarului (în valută) existent în cas1ena întreprinderii, precum şi a mişcam
acestuia, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate prin casă, pe parcursul perioadei de gestiune;
b. ţine evidenţa numerarului (în lei şi în valută) existent în casieria întreprinderii, precum şi a
mişcării acestuia, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate prin casă, pe parcursul perioadei de
gestiune;
c. ţine evidenţa numerarului (în lei) existent în casieria întreprinderii, precum şi a mişcării acestuia,
ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate prin casă, pe parcursul perioadei de gestiune;
d. ţine evidenţa numerarului (în lei) existent în casieria întreprinderii.

62
 117. Contul 211 Terenuri şi amenajări de terenuri:
a. reflectă valoarea terenurilor existente în întreprindere la începutul exerciţiului financiar, dar şi
operaţiile de cumpărare (intrări) şi vânzare (ieşiri) de terenuri în cursul exerciţiului financiar;
b. reflectă valoarea terenurilor existente în întreprindere la începutul exerciţiului financiar;
c. reflectă valoarea terenurilor din operaţiile de cumpărare (intrări) şi vânzare (ieşiri) de terenuri în
cursul exerciţiului financiar;
d. reflectă valoarea terenurilor din cumpărare (intrări) de terenuri în cursul exerciţiului financiar.

118. Contul 371 Mărfuri reflectă:

a. valoarea stocurilor de mărfuri existente în gestiune la începutul exerciţiului financiar;
b. valoarea stocurilor de mărfuri existente în gestiune la începutul exerciţiului financiar, dar şi toate
operaţiile de intrare şi de ieşire, în şi din întreprindere, pe parcursul exerciţiului financiar;
c. valoarea stocurilor de materii prime existente în gestiune la începutul exerciţiului financiar, dar şi
toate operaţiile de intrare şi de ieşire, în şi din întreprindere, pe parcursul exerciţiului financiar;
valoarea stocurilor de produse finite existente în gestiune la începutul exerciţiului financiar, dar şi
toate operaţiile de intrare şi de ieşire, în şi din întreprindere, pe parcursul exerciţiului financiar.

119. Se aportează (se varsă) capitalul social subscris, în contul de la bancă. În urma analizei contabile,
tranzacţia determină:
a. pe de o parte, creşterea disponibilului din cont, iar pe de altă parte, diminuarea creanţei faţă de
subscriptori;
b. diminuarea creanţei faţă de subscriptori;
c. creşterea disponibilului din cont;
pe de o parte, diminuarea disponibilului din cont, iar pe de altă parte, creşterea creanţei faţă de
subscriptori.

120. Întreprinderile pot proceda la reducerea capitalului în următoarele moduri:

a. restituire de capital către acţionari sau asociaţi;
b. restituire de capital către acţionari sau asociaţi, anularea de acţiuni proprii răscumpărate sau
acoperirea pierderilor înregistrate în exerciţiile financiare anterioare;
c. anularea de acţiuni proprii răscumpărate sau acoperirea pierderilor înregistrate în exerciţiile
financiare anterioare;
d. acoperirea pierderilor înregistrate în exerciţiile financiare anterioare.

1. D 2. E 3. C 4. B 5. E 6. C 7. A 8. E 9. A 10.
E
11.A 12. C 13. B 14. B 15.A 16. C 17.E 18. C 19.A 20.
D
21. B 22.D 23.A 24.A 25.D 26. C 27. B 28.E 29. C 30.
D
31. C 32.A 33.E 34.D 35. B 36.A 37. B 38. C 39.E 40.
A
41. C 42.E 43.D 44. C 45. C 46. C 47. C 48.D 49. C 50.
C
51.E 52. B 53.D 54. B 55. B 56.A 57.E 58.E 59.D 60.
D
61.D 62. C 63. C 64. B 65.A 66.D 67.A 68.A 69. B 70.
C
71. B 72.D 73.A 74.D 75. B 76.A 77. C 78. C 79. B 80.
B
81.E 82.A 83. B 84. C 85.A 86.D 87. C 88.A 89. B 90.
D
91. C 92.A 93.D 94. B 95. C 96.D 97.A 98. B 99.A 100.
B
101.A 102.B 103.B 104. 105.C 106.D 107.A 108.D 109.D 110.
D C
111.A 112.C 113.D 114.B 115. 116.C 117.A 118.B 119.A 120.
A B