Sunteți pe pagina 1din 8

Organizarea judiciara din Romania

Justiţia este un factor esenţial de echilibru şi stabilitate socială în statul de drept. În


realizarea acestui rol, reforma unui sistem fundamental al societăţii, cum este cel judiciar, se
impunea nu numai prin restructurarea instituţională propriu-zisă, ci şi prin reformarea
mentalităţilor care stau la baza funcţionării sistemului judiciar, precum şi costuri pe care societatea
trebuie să şi le asume.

Reforma justiţiei era o necesitate recunoscută, măsuri în acest sens luându-se încă de la
începutul anilor '90, însă, deşi, începând cu acest an, au fost înregistrate progrese în modernizarea
sistemului judiciar, în contextul accelerării procesului de integrare europeană, era imperios
necesară abordarea unitară, coerentă a strategiei de reformă a întregului sistem judiciar care, la
rândul său, să fie coordonată cu reformele celorlalte domenii sociale.

În acest sens strategia de reformă a sistemului judiciar trebuia să cuprindă obiective


necesare modernizării sistemului judiciar, însoţite de măsuri concrete de realizare, pentru care au
fost prevăzute termene şi au fost evaluate implicaţiile financiare. Obiectivele şi măsurile au fost
elaborate conform unei viziuni de ansamblu pentru toate componentele sistemului judiciar, potrivit
importanţei şi necesităţilor acestora. Scopul major al unei astfel de strategii era consolidarea
independenţei justiţiei şi a statutului magistratului, precum şi sporirea eficienţei actului de justiţie,
de natură să răspundă nevoilor cetăţenilor şi să asigure compatibilitatea sistemului judiciar
românesc cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene. De aceea, în realizarea strategiei de
reformă a sistemului judiciar a fost avută în vedere necesitatea accentuării integrării justiţiei ca
serviciu public în societate prin colaborarea activă cu administraţia publică şi cu diferitele
segmente ale societăţii civile. De asemenea, se urmărea consolidarea şi perfecţionarea funcţională
a statului de drept prin recâştigarea încrederii cetăţenilor în justiţie şi a respectului faţă de primatul
legii.

Activitatea judecatoreasca se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a


dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată
din motive obiective;
Organizarea moderna a instantelor judecatoresti este rezultatul unei interesante evolutii
istorice. Puterea judecatoreasca a dobândit o organizare independenta doar în epoca moderna,
respectiv o data cu afirmarea tot mai puternica în Anglia, Franta si apoi în alte state occidentale a
principiului separatiei puterilor în stat. Anterior, justitia se contopea în practica cu functia
executiva si era înfaptuita adeseori de aceleasi organe.
Organizarea actuala a instantelor judecatoresti este guvernata de Legea nr. 304/2004. în
prezent, potrivit art.2 alin.2 din Legea 304/2004, justitia se realizeaza prin urmatoarele instante
judecatoresti:
a. judecatorii
b. tribunale
c. tribunale specializate, curti de apel
d. Înalta Curte de Casatie si Justitie.
Judecatoriile functioneaza în fiecare judet si în sectoarele municipiului Bucuresti. Numarul
si localitatile de resedinta ale judecatoriilor sunt prevazute într-o anexa la actuala legea privind
organizarea judiciara.
În fiecare judet functioneaza un tribunal cu sediul în localitatea de resedinta a judetului
respectiv. Un asemenea tribunal este organizat si în municipiul Bucuresti.
Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul
fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul în municipiul resedinta de judet.
Tribunalele specializate sunt, tribunale pentru minori si familie, tribunale de munca si asigurari
sociale, tribunale comerciale si tribunale administrativ-fiscale.
Tribunalele specializate functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de
regula, sediul în municipiul resedinta de judet. Tribunalele specializate sunt, tribunale pentru
minori si familie, tribunale de munca si asigurari sociale, tribunale comerciale si tribunale
administrativ-fiscale.
Instantele specializate pot contribui la sporirea calitativa a actului de justitie, precum si la
solutionarea rapida a cauzelor date în competenta sa.
Curtea de apel functioneaza într-o circumscriptie cuprinzând mai multe tribunale. Numarul
curtilor de apel, resedintele acestora, precum si tribunalele cuprinse în circumscriptiile respective
sunt prevazute în anexa Legii 304/2004.In prezent functioneaza 15 curti de apel, fiecare incluzând
în circumscriptia sa doua pâna la sase tribunale.
În cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze penale, cauze comerciale, cauze cu
minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca
si asigurari sociale, precum si, în raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale
sau pentru alte materii.
Înalta Curte de Casatie si Justitie este singura instanta din România si are sediul în capitala tarii. Ea
are personalitate juridica si functioneaza potrivit dispozitiilor cuprinse în noua lege de organizare
judiciara. Potrivit acestei legi, instanta suprema este organizata în patru sectii:
1. sectia civila si de proprietate intelectuala
2. sectia penala
3. sectia comerciala
4. sectia de contencios administrativ si fiscal.
Instanta suprema se compune dintr-un presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si
judecatori. Înalta Curte de Casatie si Justitie îsi desfasoara activitatea în conditiile determinate de
lege, si în cadrul Sectiilor Unite si ale unui complet format din 9 judecatori, fiecare avînd
competenta proprie.
1. Organizarea instantelor militare
Organizarea instantelor militare în tara noastra nu este de data relativ recenta. Existenta instantelor
într-un stat de drept nu este dezirabila, desi institutia este cunoscuta si în alte tari democratice.
Argumentele deduse din necesitatea unei specializari în domeniul infractiunilor comise de militari
nu rezista unei serioase analize.
În prezent, instantele militare sunt constituite în conformitate cu pevederile Legii nr. 54/1993.
potrivit art.2 din Legea pentru organizarea instantelor si parchetelor militare, structura acestor
categorii de instante este alcatuita din:
a. tribunale militare
b. tribunalul militar teritorial
c. Curtea Militara de Apel.
Tribunalele militare functioneaza în orasele Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara.
Parchetele militare functioneaza în prezent în orasele anterior mentionate, precum si în Bacau,
Brasov, Constanta, Craiova, Ploiesti si Tîrgu-Mures.
Activitatea judecatoreasca se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a
dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată
din motive obiective;
INSTANTELE JUDECATORESTI – ORGANIZARE SI COMPETENTE
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Inalta Curte de Casatie si Justitie avand in componenta sectiile civilă şi de proprietate intelectuală,
Secţia penală, Secţia comercială şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal judeca:
- recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari;
- recursurile in interesul legii;
- orice alte cereri date prin lege in competenta sa.
Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
- cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;
- conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;
- orice alte cereri prevăzute de lege.

Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţionează de asemenea şi recursurile declarate


împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate
pe nici o altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.
Completul de 9 judecători soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în primă instanţă
de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum si alte cauze date în competenţa sa
prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
- judecarea recursurilor în interesul legii;
- soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie;
- sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.
Curtile de Apel
- curtile de apel sunt acele instante in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale. De
asemenea, in cadrul Curtilor de Apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate
pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de
contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi,
în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
Competenta Curtilor de Apel:
Curtile de Apel judeca:
- in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrative privind actele
autoritatilor si institutiilor centrale;
- ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima
instanta;
- ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel
sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale, care potrivit legii, nu sunt
supuse apelului, precum si in orice alte cazuri expres prevazute de lege;
- in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

Tribunalele
tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al
municipiului Bucureşti, şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.

COMPONENTA TRIBUNALELOR:
- in circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din
municipiul Bucureşti;
- in cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile,
cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi
fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi
numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.

Competenta Tribunalelor:
Tribunalele judeca:

- in prima instanta:
a) procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1 miliard de lei,
precum si procesele si cererile al caror obiect este neevaluabil in bani;
b) procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde de lei, cu
exceptia cererilor de imparteala judiciara, a cererilor in materie succesorala, a cererilor
neevaluabile in bani si a cererilor privind materia fondului funciar, inclusive cele de drept comun,
petitorii sau dupa caz, posesorii, formulate de tertii vatamati in drepturile lor prin aplicarea legilor
in materia fondului funciar;
c) conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege in competetnta altor instante;
d) procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in competenta
curtilor de apel;
e) procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;
f) procesele si cererile in materie de expropriere;
g) cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei;
h) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale;
i) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor
date in tari straine.

- ca instante de apel:
a) apelurile declarate impotriva hotarilor pronuntate de judecatorii in prima instanta;

- ca instante de recurs:
a) recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii, nu sunt
supuse apelului;
- in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

Judecatoriile
- judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele
municipiului Bucureşti.

Componenta judecatoriilor:
- in cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate, in raport cu natura şi
numărul cauzelor;
- in cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.

Competenta judecatoriilor:
Judecatoriile judeca:

- in prima instanta:
a) toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante;
b) plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si
ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;
c) in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

Principalele acte normative ce reglementează organizarea judiciară

• Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost modificată prin:


- O.U.G. nr. 137/2008, publicată in M.Of. nr. 745 din 4 noiembrie 2008 (aprobata prin L.
nr. 100/2009, publicata in M.Of. nr. 251 din 15 apr. 2009)
- O.U.G. nr. 56/2009, publicată in M.Of. nr. 381 din 4 iun. 2009 (aprobată prin L. nr.
385/2009, publicată in M. Of. nr. 890 din 18 dec. 2009)
- O.U.G. nr. 114/2009, publicată in M.Of. nr. 919 din 29 dec. 2009
- Legea nr. 202/2010, publicată in M. Of. nr. 714 din 26 octombrie 2010
• Hotărarea CSM nr. 127/2007 pentru aprobarea Regulamentului Institutului Naţional al
Magistraturii a fost modificată prin:
- Hotărarea CSM nr. 912/2008, publicată in M. Of. nr. 734 din 30 octombrie 2008
- Hotărarea CSM nr. 1.485/2008, publicată in M. Of. nr. 896 din 30 decembrie 2008
• L. nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost modificată prin:
- O.U.G. nr. 195/2008, publicată in M.Of. nr. 825 din 8 dec. 2008 (aprobată cu modificări
prin L. nr. 118/2009, publicată in M.Of. nr. 285 din 30 apr. 2009)
- O.U.G. nr. 59/2009, publicată in M.Of. nr. 439 din 26 iun. 2009
• L. nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost modificată prin:
- O.U.G. nr. 195/2008, publicată in M. Of. nr. 825 din 8 dec. 2008 (aprobată cu modificări
prin L. nr. 118/2009, publicată in M. Of. nr. 285 din 30 apr. 2009)
- L. nr. 77/2009 , publicată in M. Of. nr. 227 din 7 apr. 2009
- O.U.G. nr. 59/2009, publicată in M.Of. nr. 439 din 26 iun. 2009
A se vedea şi D.C.C. nr. 785/2009, publicată in M.Of. nr. 404 din 15 iun. 2009
• Hotărarea CSM nr.439/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind concursul de
admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii a fost modificată
prin Hotărarea CSM nr. 869/2009, publicată in M.Of. nr. 400 din 12 iun. 2009
• Hotărarea CSM nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti a fost modificată prin:
- Hotărarea CSM nr. 614/2008, publicată in M. Of. nr. 563 din 25 iulie 2008
- Hotărarea CSM nr. 1.154/2008, publicată in M. Of. nr. 787 din 25 noiembrie 2008
- Hotărarea CSM nr. 1.315/2008, publicată in M. Of. nr. 835 din 11 decembrie 2008
- Hotărarea CSM nr. 38/2009, publicată in M. Of. nr. 64 din 3 februarie 2009
- Hotărarea CSM nr. 1.788/2009, publicată in M. Of. nr. 732 din 28 octombrie 2009
• O. nr. 529/C/2007 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară a parchetelor a
fost modificat prin O. nr. 1.226/C/2009, publicat in M. Of. nr. 367 din 1 iunie 2009
• H.C.S.M. nr. 652/2007 pentru modificarea Regulamentului privind examenul de capacitate
al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari a fost modificată prin H.C.S.M. nr.
731/2007, publicată in M. Of. nr. 803 din 26 nov. 2007